Sapte predici catre morti (anul 1916) Carl Gustav Jung (1875-1961) a fost medic, psiholog i psihiatru elve

ian, fondatorul psihologiei analitice

Jung a permis ca Septem Sermones ad ortuos (sapte predici catre morti), sa apara su! forma de !rosura pentru un cerc privat" #aruia oca$ional cate una prietenilor" %u s-au putut procura niciodata in li!rarii" ai tar$iu si-a numit aceasta actiune un &pacat de tinerete' si a regretat-o" (im!a)ul corespunde apro*imativ celui din &+artea rosie'" ,ata de discutiile infinit de lungi cu figuri interioare din +artea rosie, Septem Sermones repre$inta un tot inchis in sine" #e aceea au fost alese ca e*emplu" -le dau o imagine, chiar daca fragmentara, a ceea ce-l tinuse pe Jung su! tensiune intre anii 191.-1917 si a ceea ce crease el atunci" Scrierea contine alu$ii imagistice sau anticipari ideatice care au )ucat ulterior un rol in opera stiintifica a lui Jung, mai ales privind natura contradictorie a spiritului, a vietii si a asertiunilor psihologice" /andirea in parado*uri a fost ceea ce-l atrasese pe Jung la gnostici" #e aceea s-a identificat aici cu gnosticul Basilides(inceputul secolului al 00-lea) si a folosit in parte si terminologia acestuia, de e*emplu1 #umne$eu ca 234252S" 2ceasta a corespuns unui )oc intentionat de mistificare" Jung si-a dat numai dupa lungi e$itari si &de dragul onestitatii' consimtamantul ca Septem Sermones ad ortuos sa fie pu!licate in cartea lui de amintiri" 4e$olvarea anagramei din finalul cartii n-a de$valuit-o niciodata" II SERMONES AD MORTUOS +ele sapte predici catre morti" Scrise de 3asilides in 2le*andria, orasul unde -stul intalneste 6estul Sermo I ortii s-au intors de la 0erusalim, unde n-au gasit ce-au cautat" -au rugat sa-i las sa intre si mi-au cerut invatatura, si astfel am inceput sa-i invat1 2scultati dara1 incep cu nimicul" %imicul este acelasi lucru cu plinul" 0n infinitate, plin este acelasi lucru cu gol" %imicul este gol si plin" 7uteti spune la fel de !ine si altceva despre nimic, de pilda ca este al! sau negru, ca este sau nu este" +eva infinit si etern nu are proprietati, intrucat are toate proprietatile" %imicul sau plinul il numim 7(-48 2" 2colo inlauntru, gandirea si fiinta incetea$a, caci ceea ce este etern si infinit nu are proprietati" 0n ea nu este nimeni, pentru ca atunci el ar fi diferit de pleroma si ar avea proprietati, care l-ar distinge de pleroma ca fiind ceva diferit" 0n pleroma nu este nimic si este tot1 nu merita sa meditam asupra pleromei, caci asta ar

insemna sa ne di$olvam pe noi insine" +4-29:42 nu este in pleroma, ci in sine insasi" 7leroma este inceputul si sfarsitul creaturii" 9rece prin ea, asa cum lumina soarelui patrunde peste tot prin aer" #esi pleroma patrunde in intregime, creatura nu are parte de ea, dupa cum un corp cu desavarsire transparent nu devine nici luminos si nici intunecat prin lumina care il stra!ate" ,iind o parte a eternului si a infinitului, noi suntem insa pleroma insasi" #ar nu avem parte de ea, ci suntem la o departare nesfarsita de pleroma, nu spatial sau temporal, ci -S-%902(, caci in calitatea noastra de creatura limitata in timp si spatiu, ne deose!im in esenta de pleroma" +um suntem parti ale pleromei, ea se afla si in noi" 7leroma este infinita, eterna si intreaga pana si in punctul cel mai mic, caci mic si mare sunt proprietati continute in ea" -ste nimicul, care este peste tot intreg si continuu" #e aceea vor!esc numai sim!olic despre creatura ca parte a pleromei, caci pleroma nu este de fapt nicaieri divi$ata, odata ce este nimicul" %oi suntem si intreaga pleroma, intrucat sim!olic, pleroma este cel mai mic punct (numai presupus, nu care fiintea$a) in noi si infinitul firmament dimpre)urul nostru" #ar, in fond, oare de ce mai vor!im despre pleroma, daca ea este tot si nimic; 6or!esc despre ea ca sa incep de undeva, ca sa va destram ilu$ia ca undeva, fie afara, fie inauntru, e*ista ceva sta!ilit dinainte sau in vreun fel determinat dinainte" 9ot ceea ce este asa $is sta!ilit sau determinat, este numai relativ" %umai ceea ce este supus schim!arii este sta!ilit si determinat"+eea ce-i transforma!il este insa creatura, asadar, ea este unica sta!ilita si determinata, caci are proprietati, !a chiar este ea insasi proprietate" Se ridica intre!area1 cum a luat fiinta creatura; +reaturile au luat fiinta, nu insa creatura, deoarece ea este proprietatea pleromei insesi, la fel ca si noncreatia, moartea eterna" +reatura este intotdeauna si pretutindeni, moartea este intotdeauna si pretutindeni"7leroma are totul, diferentiere si nediferentiere" #iferentierea este creatura" -a este diferita" #iferentierea este natura ei, de aceea ea si diferentia$a" 8mul diferentia$a, caci natura lui este diferentierea" #e aceea el diferentia$a, si proprietati ale pleromei care nu sunt" -l le diferentia$a pornind din propria natura" #e aceea omul tre!uie sa vor!easca despre proprietati ale pleromei care nu sunt" 6oi spuneti1 ce rost are sa se vor!easca ele; #oar ai spus chiar tu ca nu mene gandim la pleroma" 6a $ic toate acestea pentru a va eli!era de ilu$ia ca ne-am putea gandi la pleroma" #aca diferentiem proprietatile pleromei, atunci vor!im din diferentierea noastra si despre diferentierea noastra, dar n-am spus nimic despre pleroma" 2 vor!i insa despre diferentierea nostra este necesar ca sa ne putem diferentia suficient" %atura noastra este diferentiere" #aca nu suntem credinciosi acestei naturi, atunci ne diferentiem insuficient" 2sa ca tre!uie sa facem diferentieri ale proprietatilor" 6oi intre!ati1 Si ce-i rau daca nu ne diferentiem; #aca nu diferentiem, atunci a)ungem undeva dincolo de propria natura, dincolo de creatura, si cadem in nediferentiere, care este cealalta proprietate a pleromei" +adem in pleroma insasi si renuntam sa mai fim creatura" +adem prada destramarii in nimic" 2sta e moartea creaturii" urim deci in masura in care nu diferentiem" #e aceea, stradania naturala a creaturii se indreapta catre diferentiere, catre lupta contra inceputului primordial, contra egalitatii periculoase" - ceea ce se numeste 740%+070: 0%#060#:2908%0S" 2cest principiu este esenta creaturii" 6edeti de aici de ce nediferentierea si nondistingerea constituie un mare pericol pentru creatura" #e aceea tre!uie sa diferentiem proprietatile pleromei" 7roprietatile sunt 7-4-+<0(- #- +8%942400, ca 1 v -ficientul = ineficientul, v 7linul = golul, v 6iul = mortul, v #iferitul = identicul,

v (uminosul = intunecatul, v ,ier!intele = recele, v ,orta = materia, v 9impul = spatiul, v 3inele = raul, v ,rumosul = uratul, v :nul = multiplul etc 7erechile de contrarii sunt proprietatile pleromei care nu sunt pentru ca se anulea$a" 0ntrucat suntem pleroma insasi, avem si toate aceste proprietati in noi> cum fundamentul naturii noastre este diferentierea, avem proprietatile in numele si su! semnul diferentierii, ceea ce inseamna1 1" 7roprietatile sunt diferite si separate in noi unele de altele, de aceea nu se anulea$a, ci sunt eficiente" #e aceea suntem victima perechilor de contrarii" 0n noi, pleroma este de$!inata" ?" 7roprietatile apartin pleromei, iar noi putem si tre!uie sa le posedam sau sa le traim doar in numele si su! semnul diferentierii" %oi tre!uie sa ne diferentiem de proprietati" 0n pleroma ele se anulea$a, in noi nu" #iferentierea de ele eli!erea$a" #aca aspiram la !ine sau la frumos, uitam de natura noastra care este diferentiere si cadem prada proprietatilor pleromei, care sunt perechile de contrarii" %e straduim sa do!andim !inele si frumosul dar, totodata, cuprindem si raul si uratul, caci ele sunt in pleroma una cu !inele si frumosul" #aca ramanem insa credinciosi naturii noastre, si anume diferentierii, atunci ne diferentiem de !ine si frumos si, astfel, si de rau si urat, si nu cadem in pleroma, adica in nimic si in destramare" 6oi replicati1 2i spus ca si diferitul, si identicul sunt proprietati ale pleromei" +um este daca aspiram la diferenta; 2tunci nu suntem credinciosi naturii noastre; Si tre!uie sa cadem prada si egalitatii, daca aspiram la diferenta; Sa nu uitati ca pleroma n-are proprietati" %oi le cream prin gandire" #aca aspirati deci la diferenta, la egalitate sau la oricare alte proprietati, atunci aspirati la ganduri care vin inspre voi din pleroma, si anume ganduri despre proprietatile none*istente ale pleromei" 2lergand dupa aceste ganduri, cadeti din nou in pleroma, si atingeti in acelasi timp diferenta si egalitatea" %u gandirea voastra, ci fiinta voastra este diferentiere" #e aceea, nu tre!uie sa aspirati la diferenta, asa cum o ganditi voi, ci (2 ,00%92 682S942" #e aceea nu e*ista in fond decat o aspiratie, si anume aspiratia la propria fiinta" #aca ati avea aceasta aspiratie nar tre!ui sa stiti a!solut nimic despre pleroma si proprietatile ei, si tot ati a)unge gratie fiintei voastre la telul corect" 0nsa intrucat gandirea instrainea$a de fiinta, tre!uie sa va invat stiinta cu a)utorul careia va puteti tine gandirea in frau" Sermo II ortii stateau in noapte de-a lungul peretilor si strigau1 6rem sa stim despre #umne$eu" :nde este #umne$eu; #umne$eu este mort; #umne$eu nu-i mort, este la fel de viu ca pururi" #umne$eu e creatura, caci este ceva definit si de aceea diferit de pleroma" #umne$eu este proprietate a pleromei si tot ceea ce am spus despre creatura este vala!il si despre el" -l se deose!este insa de creatura prin aceea ca este mult mai nedeslusit, si mai nedetermina!il decat creatura" -l este mai putin diferit decat creatura, caci fundamentul fiintei sale e a!undenta eficienta, si numai in masura in care el este definit si diferit este creatura, iar in aceasta masura el este deslusirea a!undentei eficiente a pleromei" 9ot ceea ce nu diferentiem cade in pleroma si este anulat cu contrariul sau" #e

aceea, daca nu-l diferentiem pe #umne$eu, atunci a!undenta eficienta este anulata pentru noi" #umne$eu este pleroma insasi, dupa cum si fiecare punct minuscul din creat si din necreat este pleroma insasi" /olul eficient este natura diavolului" #umne$eu si diavol sunt primele deslusiri ale nimicului pe care il numim pleroma" - indiferent daca pleroma este sau nu este, caci in toate ea se anulea$a pe sine" %u la fel se intampla cu creatura" 0n masura in care #umne$eu si diavolul sunt creaturi, ei nu se anulea$a, ci e*ista, stand unul fata de celalalt ca opusi eficienti" %u avem nevoie de nici o dovada a e*istentei lor, este suficient ca tre!uie mereu sa vor!im despre ei" +hiar daca cei doi n-ar fi, creatura tot i-ar distinge mereu din pleroma gratie naturii ei care diferentia$a"9ot ceea ce separarea scoate din pleroma este pereche de contrarii, de aceea de #umne$eu tine intotdeauna si diavolul" 2ceata insepara!ilitate este atat de stransa si, dupa cum ati aflat, atat de indisolu!ila si in viata voastra, precum pleroma insasi" 2sta provine de la faptul ca am!ii stau foarte aproape de pleroma in care toate contrariile sunt anulate si devin una" #umne$eu si diavolul se deose!esc prin plin si gol, $amislire si distrugere" -,0+0-%92 le este comuna" -ficienta ii leaga" #e aceea, eficienta sta peste am!ii fiind un #umne$eu deasupra lui #umne$eu, caci uneste plinul si golul in efectul ei" 2cesta este un #umne$eu despre care voi n-ati stiut, caci oamenii l-au uitat" 0i spunem pe numele lui de 234252S" -l este si mai nedefinit decat #umne$eu si diavolul" 7entru a-l diferentia pe #umne$eu de el, il numim pe #umne$eu <-(08S sau soare" 234252S este efect, lui nu i se opune nimic in afara nerealului, de aceea natura-i eficienta se desfasoara li!er" %erealul nu este si nu i se impotriveste" 2!ra*as sta pe deasupra soarelui si pe deasupra diavolului" -l este pro!a!ilitatea impro!a!ila, este ceea ce are efect nereal" #aca pleroma ar fi avut o fiinta, atunci 2!ra*as ar fi fost deslusirea ei" -l este, ce-i drept eficienta insasi, dar nu un efect anume, ci efectul in genere" -l are efect nereal, caci n-are un efect anume" -l este si creatura, caci este diferit de pleroma" Soarele are un anumit efect, la fel si diavolul, de aceea ei ne apar mult mai eficienti decat nedetermina!ilul 2!ra*as"-l este forta, durata, schim!are" 2ici, mortii facura mare tara!oi, caci erau crestini" Sermo III ortii se apropiara ca negura iscata din mlastini si strigara1 6or!este-ne mai departe despre #umne$eul suprem" 2!ra*as este #umne$eul cel greu de cunoscut" 2 sa-i puterea cea mai mare, intrucat omul nu o vede" #in soare el vede summum bonum, din diavol, infimum malum, din 2!ra*as insa, 60292 cea in toate privintele nedeterminata, care este mama !inelui si a raului" 6iata pare a fi mai mica si mai sla!a decat summum bonum, de aceea este si greu de imaginat ca 2!ra*as depaseste in forta chiar si soarele, care doar este el insusi i$vorul stralucitor a tot ce-i forta de viata" 2!ra*as este soarele si, totodata, a!isul vesnic a!sor!itor al golului, al diminuatorului si al im!ucatatitorului, al diavolului" ,orta lui 2!ra*as este du!la" 6oi insa n-o vedeti, caci in ochii vostrii se anulea$a elementele opuse, orientate unul catre altul , ale acestei forte" +eea ce rosteste #umne$eul-soare este viata" +eea ce rosteste diavolul este moarte" #ar 2!ra*as rosteste cuvantul venera!il si !lestemat, care este viata si moarte simultan" 2!ra*as $amisleste adevar si minciuna, !ine si rau, lumina si intuneric in acelasi

cuvant si in aceeasi fapta" #e aceea, 2!ra*as este cumplit" -l este splendid asemenea leului in clipa in care isi do!oara victima" -l este frumos aidoma unei $ile de primavara" #a, el e insusi marele 7an si micul 7an" -ste 7riapos" -ste mostrul taramului de )os, un polip cu o mie de !rate, incolacire inaripata de serpi, furie ne!una" -ste hermafroditul celui mai de )os inceput" -ste stapanul !roastelor raioase si al !rostelor care locuiesc in apa si urca pe pamant, care canta in cor la pran$ si la mie$ul noptii" -ste plinul care se uneste cu golul" -ste sfanta impreunare" -ste dragostea si uciderea ei" -ste sfantul si tradatorul lui" -ste lumina cea mai luminoasa a $ilei, si noaptea cea mai adanca a ne!uniei" 2-l vedea inseamna or!ire" 2-l cunoaste inseamna !oala" 2 i te inchina inseamna moarte" 2 te teme de el inseamna intelepciune" 2 nu-i re$ista inseamna i$!avire" #umne$eu locuieste indaratul soarelui, diavolul locuieste indaratul noptii" +e naste #umne$eu din lumina, diavolul trage in noapte" 2!ra*as insa este lumea, devenirea ei si trecerea ei" 2supra fiecarui dar al #umne$eului-soare, diavolul isi trimite !lestemul" 9ot ce o!tineti implorandu-l pe #umne$eul-soare $amisleste o fapta a diavolului" 9ot ce creati cu #umne$eul-soare ii daruieste diavolului forta actiunii" 2sta-i e cumplitul 2!ra*as" -ste creatura cea mai puternica si, in el, creatura se sperie de ea insasi" -ste contradictia revelata a creaturii fata de pleroma si de nimicul sau" -ste groa$a fiului in fata mamei" -ste dragostea mamei pentru fiu" -ste incantarea pamantului si cru$imea cerurilor" 8mul ramane stana de piata in fara chipului sau" 0n fata lui nu e*ista nici intre!are, nici raspuns" -ste viata creaturii" -ste actiunea diferentierii" -ste dragostea omului" -ste rostirea omului" -ste aparenta si um!ra omului" -ste realitatea inselatoare" 2ici, mortii urlara si vociferara, caci erau nedesavarsiti" Sermo IV ortii umplura incaperea mormaind si spusera1 6or!este-ne despre dumne$ei si diavoli, !lestematule" #umne$eul-soare este !inele suprem, diavolul este opusul, deci aveti doi dumne$ei" -*ista insa multe lucruri !une si inalte si multe rele si grele, iar printre acestea e*ista doi diavoli-dumne$ei, unul este +--2 +- 24#-, iar celalalt, +--2 +- +4-S9-" +eea ce arde este -48S:(, su! forma flacarii" -l da lumina, mistuind" +eea ce creste este 24384-(- 60-900" -l inver$este, acumuland in crestere materie vie" -rosul se aprinde si se stinge, pe cand ar!orele vietii creste incet si constant prin timpuri nelimitate"3inele si raul se unesc in

flacara" 3inele si raul se unesc in cresterea ar!orelui" 0n divinitatea lor, viata si dragostea stau fata in fata" 0ncomensura!il aidoma multimii stelelor este numarul dumne$eilor si al diavolilor",iece stea este un dumne$eu, iar fiece spatiu pe care il umple o stea @ un diavol" #ar plinul gol al intregului este pleroma" -fectul intregului e 2!ra*as, lui nu i se opune decat nerealul" 7atru este numarul dumne$eilor principali, caci patru este cifra masuratorilor lumii" :nul este inceputul, #umne$eul-soare" #oi este -rosul, caci uneste doi intre ei si se raspandeste stralucind" 9rei este ar!orele vietii, caci umple spatiul cu trupuri" 7atru este diavolul, caci deschide tot ce-i inchis> el di$olva tot ce este format si corporal> el este distrugatorul, in care totul devine nimic" %oroc pe mine, fiindca mi-e dat sa cunosc multiplicitatea si varietatea dumne$eilor > dar vai de voi fiindca inlocuiti printr-un singur #umne$eu acesta multitudine inconcilia!ila" 2stfel produceti chinul nonintelegerii si mutilarea creaturii, ale carei natura si na$uinta sunt diferentierea" +um sunteti fideli naturii voastre, daca vreti sa faceti din multitudine unul singur; +eea ce le faceti dumne$eilor vi se intampla si voua" 9oti sunteti facuti egali si, astfel, fiinta voastra este mutilata" #omneasca egalitatea de dragul omului , dar nu de dragul #omnului" caci dumne$ei sunt multi, pe cand oameni sunt putini" #umne$eii sunt puterinici si suporta diversitatea, deoarece, asemenea stelelor, stau in singuratate si la o imensa distanta unii de altii" 8amenii sunt sla!i si nu-si suporta diversitatea, deoarece locuiesc unul in apropierea celuilalt si au nevoie de comunitate, pentri a-si purta particularitatea" #e dragul mantuirii va invat repro!a!ilul, din cau$a caruia am fost repro!at" ultimea dumne$eilor corespunde multimii oamenilor" %enumarati dumne$ei asteapta evolutia starii omenesti" %enumarati dumne$ei au fost oameni" 8mul are parte de natura dumne$eilor, el vine de la dumne$ei si merge catre #umne$eu" #upa cum nu merita sa reflectam la pleroma, tot astfel nu merita sa adoram multimea dumne$eilor"+el mai putin merita sa adoram primul #umne$eu, a!undenta eficienta si summum bonum" 7rin rugaciunea noastra nu-i putem adauga nimic, nici nu-i putem lua nimic, caci golul eficient inghite totul in sine" #umne$eii luminosi formea$a lumea celesta, ie este multipla si se intinte si se mareste la infinit" #umne$eul -soare este stapanul ei suprem" #umne$eii intunecati formea$a lumea pamanteasca" -a este simpla si se micsorea$a si se diminuea$a la infinit" Stapanul ei cel mai de )os este diavolul, spiritul selenar, satelitul pamantului, mai mic si mai rece si mai mort decat pamantul" %u e*ista diferenta intre puterea dumne$eilor celesti si a celor pamantesti" +ei celesti maresc, cei pamantesti micsorea$a" 0ncomensura!ila este directia am!ilor" Sermo V ortii rasera a !at)ocura si strigara10nvata-ne ne!unule, despre !iserica si comunitatea sacra" (umea dumne$eilor se desluseste in spiritualitate si in se*ualitate" +ei celesti apar in spiritualitate, cei pamantesti in se*ualitate" Spiritualitatea primeste si cuprinde" -a este femeiasca si de aceea o numim 29-4 +8-(-S90S, mama celesta" Se*ualitatea procrea$a si crea$a" -a este !ar!ateasca si de aceea o numim 7<2((8S, tatal pamantesc" Se*ualitatea !ar!atului este mai mult pamanteasca, se*ualitatea femeii este mai mult spirituala" Spiritualitatea !ar!atului este mai mult celesta, ea merge spre ce-i mai mare" Spiritualitatea femeii este mai mult pamanteasca, ea merge spre ce-i mai mic" incinoasa si demonica este spiritualitatea !ar!atului, care merge spre ce-i mai mic" incinoasa si demonica este spiritualitatea femeii, care merge spre ce-i mai mare"

,iecare sa mearga la locul sau" 3ar!atul si femeia devin diavoli unul pentru celalalt, daca nu-si separa caile spirituale, caci natura creaturii este diferentierea" Se*ualitatea !ar!atului se indreapta spre pamantesc, se*ualitatea femeii se indreapta spre spiritual" 3ar!atul si femeia devin diavoli unul pentru celalalt daca nu-si separa se*ualitatea" 3ar!atul sa cunoasca ce-i mai mic, femeia, ce-i mai mare" 8mul sa se deose!easca de spiritualitate si de se*ualitate"Sa numeasca spiritualitatea ama, si s-o ase$e intre cer si pamant" Sa numeasca se*ualitatea 7hallos, si s-o ase$e intre sine si pamant, caci ama si 7hallos sunt demoni supraomenesti, si deslusiri ale lumii divine" -i sunt mai eficienti pentru noi decat dumne$eii, caci sunt strans inruditi cu natura noastra" #aca nu va distingeti de se*ualitate si spiritualitate si nu le priviti ca natura peste voi si in )urul vostru, atunci le cadeti prada ca proprietati ale pleromei" Spiritualitatea si se*ualitatea nu sunt proprietatile voastre, nu sunt lucruri, pe care le posedati si le contineti, ci ele va poseda si va contin pe voi, caci sunt niste demoni puternici, manifestari ale dumne$eilor si, asadar lucruri care a)ung dincolo de voi si e*ista in sine" 8mul nu are o spiritualitate pentru pentru sine sau o se*ualitate pentru sine, ci se afla su! legea spiritualitatii si a se*ualitatii" #e aceea, nimeni nu scapa de acesti demoni" Sa le priviti ca pe niste demoni si ca pe o cau$a comuna si o prime)die comuna, ca pe o povara comuna, cu care viata v-a incarcat" 2stfel, si viata va este o cau$a comuna si o prime)die comuna, la fel si dumne$eii si in primul rand 2!ra*as cel cumplit" 8mul e sla!, de aceea comunitatea este indispensa!ila> daca nu este su! semnul amei atunci comunitatea este su! semnul lui 7hallus" %ici o comunitate @ inseamna suferinta si !oala" +omunitate in tot @ inseamna de$!inare si di$olvare" #iferentierea duce la singuratate" Singuratatea este impotriva comunitatii" #ar din cau$a sla!iciunii omului fara de dumne$ei si de demoni si de legea lor invinci!ila, comunitatea este necesara" #e aceea sa fie atata comunitate cat este nevoie, nu de dragul oamenilor, ci al dumne$eilor" #umne$eii va silesc la comunitate" 2tat cat va silesc ei, atata comunitatea este necesara, mai mult de atat tine de domeniul raului" 0n comunitate, fiecare sa se su!ordone$e celuilalt, pentru ca acesta sa se mentina, caci aveti nevoie de ea" 0n singuratate, fiecare sa se supraordone$e celuilalt, pentru ca fiecare sa a)unga la sine insusi si sa evite sclavia" 0n comunitate sa fie a!tinere, in comunitate sa fie risipa" +omunitatea este adancime, singuratatea este inaltime" asura corecta in comunitate purifica si mentine" asura corecta in singuratate purifica si adauga" +omunitatea ne da caldura, singuratatea ne da lumina" Sermo VI #emonul se*ualitatii se apropie de sufletul nostru ca sarpe" -ste pe )umatate suflet omenesc si se numeste dorinta gandului" #emonul spiritualitatii pogoara in sufletul nostru ca pasarea al!a" -ste pe )umatate suflet omenesc si se numeste gandul dorintei" Sarpele este un suflet pamantesc, pe )umatate demonic, un spirit, si inrudit cu spiritele mortilor" 2idoma acestora, si el roieste prin lucrurile pamantului si ne face sa ne temem de ele sau ne face sa ne stimule$e poftele" Sarpele este de natura femeiasca si cauta intotdeauna societatea

mortilor care se afla su! vra)a pamantului, aceea care n-au gasit drumul spre dincolo, adica spre singuratate" Sarpele este o tarfa si se atine cu diavolul si cu spiritele rele, un tiran malefic care torturea$a, ademenind mereu la compania cea mai rea" 7asarea al!a este un suflet semicelest al omului" -a salasuieste la ama si co!oara din cand in cand" 7asarea este !ar!ateasca si este gand in actiune" -ste casta si solitara, un sol al amei" A!oara sus pe deasupra pamantului" 7retinde singuratatea" 2duce veste de la cei de departe care au luat-o inainte si care sunt desavarsiti" -a ne poarta cuvantul sus la ama" 0ntervine previne dar n-are putere impotriva dumne$eilor" -a este un recipient al soarelui" Sarpele co!oara si parali$ea$a cu viclenie demonul falic sau ii da ghes" -l duce in sus gandurile viclene ale pamantescului, care se furisea$a prin toate gaurile si se prind cu pofta de orice" #esi nu vrea sarpele tre!uie sa ne fie folositor" -l scapa de prinsoarea noastra si ne arata astfel drumul pe care cu ratiunea noasta umana nu l-am putut gasi" ortii privira cu dispret si graira1 incetea$a sa tot vor!esti despre dumne$ei, demoni si suflete" 9oate aste le stiam de fapt demult" Sermo VII 0n timpul noptii insa, mortii venira din nou cu niste mine lamenta!ile si rostira1 ai este ceva despre care am uitat sa vor!im @ invata-ne despre om" 8mul este o poarta, prin care intrati din lumea e*terioara a dumne$eilor, a demonilor si a sufletelor in lumea interioara, din lumea mai mare in lumea mai mica" ic si de nimic este omul, de!ia l-ati lasat in urma ca va si aflati in spatiul cel fara de sfarsit, in infinitatea mai mica sau launtrica" 0n departarea incomensura!ila sta o singura stea la $enit" -ste unicul Dumnezeu al acestui un om, este lumea sa, pleroma sa, divinitatea sa" 0n aceasta lume, omul e 2!ra*as, care crea$a sau devorea$a lumea lui" 2ceasta stea este #umne$eul si telul omului" 2cesta este unicul sau #umne$eu calau$itor" 0n el, omul se indreapta spre liniste, spre el o porneste lunga calatorie a sufletului dupa moarte, in el straluceste ca lumina tot ceea ce omul retrage din lumea mai mare" +atre acest unic #umne$eu indreapta-se rugaciunea omului" 4ugaciunea creste lumina stelei, arunca o punte peste moarte, pregateste viata lumii mai mici si diminuea$a dorinta fara de speranta a lumii mai mari" +and lumea mai mare devine rece, steaua straluceste" %imic nu este intre om si unul #umne$eul sau, atata timp cat omul isi poate intoarce privirea de la spectacolul scaldat in flacari a lui 2!ra*as" 8m aici, #umne$eu acolo" Sla!iciune si $adarnicie aici, eterna forta creatoare acolo" 2ici numai intuneric si ume$eala rece, acolo numai soare" (a care mortii tacura si se ridicara aidoma fumului deasupra focului cio!anului care-si pa$ea turma in noapte" 2%2/42 21 %2<940<-++:%#/2<0%%-6-42<9:%0% A-</-SS:4B(2+< A:%%:S