Harti marine

Hartile sunt reprezentri grafice convenionale ale suprafeei terestre. Scara unei harti indica dimensiunea la care trebuie privita realitatea geografica. Modificand scara, introducem generalizari sau detalieri care duc la schimbarea orizontului de perceptie i impun alegerea celor mai potrivite tehnici de reprezentare cartografica. Harta marina este reprezentarea pe un plan, la o anumita scara, a unei zone maritime sau oceanice, continand datele care intereseaza conducerea navei, ca: -linia coastei -relieful coastei -adancimea apei -pericole hidrografice etc. Hartile marine se mpart n trei categorii: harti batimetrice harti de navigatie harti didactice Hartile batimetrice sunt hri care redau morfologia bazinelor marine i oceanice prinintermediul izobatelor (linii care unesc punctele cu aceleasi valori ale adancimilor medii). cestea se folosesc n cercetarea oceanografica fundamental fiind realizate pe baza datelor de teren obtinut e prin tehnica sonda!ului acustic (eco-sonda!). Hartile de navigaie sunt harti care ofer informatii despre adancimile diferitelor sectoare marine. Hartile didactice sunt hrti cu grad mare de generalizare, folosite n procesul didactic pentru prezentar ea fenomenelor"proceselor de ansamblu din #ceanul $lanetar (e%.: circulatia oceanica desuprafata)

Evolutia reprezentarii cartografice a Oceanului Planetar

$erioada ntica
&artile au apraut din necesitatile practice la toate popoarele anitice.'a baza a stat nevoia de a cunoaste,de a transmite si de a memora forma si localizarea elementelor spatiului cunoscut. (el mai vechi observator al relatiei om-mediu a fost &ipocrate. paritia geografica in coloniile grecesti de pe tarmul siei Mici,nu este deloc intamplatoare,ele fiind situatie in apropierea marilor civilizatii din Mesopotamia,$ersia,prin calatorii effectuate in adevarate focare de cultura si civilizatie. &erodot,parintele istoriei si geografiei a fost un adevarat cercetator al 'umii )echi care a facut cunoscuta grecilor intreaga lume accesibila cunoasterii lui. *upa &erodot,in secolele urmatoare,+eografia antica face progrese inseminate atat in domeniul teoriei,al ideilor cat si in cel al cartografiei.(ea mai mare realizare fiind forma sferei a $amantului.,a a fost formulate de catre ristotel. ,rathostene a fost primul care a folosit notiunea-+eografie- spre a desemna studiul $amantului. Marele geograf Strabon a redactat-geographica-,o lucrare din ./ volume. $tolemeu a impartit stiinta geografica in doua parti:geografia si chorografia. *atorita descoperirilor arheologice sin ultimele decenii,acum se cunoaste ca au e%istat reprezentari cartografice cu mult mai vechi decat prima harta intocmita in Millet de na%imandum.,ste vorba de planurile orasului 'ogash,dar si de prima harta a lumii,aparuta in !urul anilor 011 i.&..

,vul Mediu
(ele mai utilizate in aceasta perioada sunt partuloanele,care aveau inscrise pee le linia taramurilor si porturilor ce ii interesau pe navigatori. $rima harta de acest timp a fost 2&arta persana-,in .341.$ortulanele au construit un progress in dezvoltarea cartografiei,fiind construite cu a!utorul busolei magnetice.

Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice au construit un process de dezvolatre,acesta fiind reprezentat de lucrarea lui Sebastian Munster,-(osmographia universalis-. Marile descoperiri geografice au 5ndus un flu% de informatii foarte greu de prelucrat si interpretat.

$erioada moderna
+eografia reprezentata de le%ander von &umboldt si (arl 6itter reprezinta inceputul dezvoltarii moderene a geografiei. le%ander von &umbold a realizat un numar mare de masuratori de altitudine,o serie de profile topografice,a corectat harti.