CUPRINS

INTRODUCERE Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INDICATORII DE DIAGNOSTIC FINANCIAR 1.1. Trezoreria. 1.1.1. Fondul de rulment. 1.1.2. Necesarul de fond de rulment. 1.1.3. Calculul trezoreriei.. 1.1.4. Indicatorii fondului de rulment. 1.2. Indicatorii de stare financiar... 1.2.1. Indicatorii de lic iditate 1.2.2. Indicatorii de sol!a"ilitate 1.3. Indictorii de structur. 1.3.1. Indicatorii de structur ai acti!ului 1.3.2. Indicatorii de structur ai $asi!ului.. 1.4. Indicatorii de randament.. 1.4.1. %enta"ilitatea resurselor consumate.. 1.4.2. %enta"ilitatea !eniturilor.. 1.4.3. %enta"ilitatea comercial.. 1.4.4. %enta"ilitatea economic.. 1.4.5. %enta"ilitatea financiar 1.4.&. %andamentul "ursier.. Capitolul 2. STUDIU DE CAZ ANALIZA INDICATORILOR BILANIERI LA NESTLE ROMNIA S.R.L.. 2.1. 'rezentare Nestle %om(nia ).%.*............................................................................. 2.2. Calculul indicatoriilor de dia+nostic financiar CONCLUZII. BIBLIOGRAFIE

3 3 5 7 9 11 13 14 15 15 17 1# 21 23 24 24 25 2& 27 2# 29 29 3, 41 43

INTRODUCERE
-m ales ca tem de diserta.ie Analiza indicatorilor bilanieri n cazul !rupului de co"panii#$ deoarece consider c incertitudinea /i riscul au dimensiuni din ce 0n ce mai mari /i o frec!en. tot mai mare de a$ari.ie in cadrul tot mai com$licatelor rela.ii 0ntre unit.ile economice /i mediu1. *ucrarea de diserta.ie este structurat $e dou ca$itole2 3n $rimul ca$itol A%pecte teoretice pri&ind indicatorii de dia!no%tic 'inanciar# este descris $lanificarea strate+ic a acti!it.ii care d $osi"ilitatea 0ntre$rinderilor s nu se su$un ci mai de+ra" s4/i orienteze !iitorul1 diminu(nd riscul nerealizrii $roduselor la $ia. la dimensiuni rezona"ile. 5ia+nosticul are ca sco$ identificarea /i msurarea cauzelor care au dus la diferen.ele dintre realizri /i norme1 e!iden.iindu4se cauzele care $ro!in din con6unctur /i cele ce $ro!in din +estionarea defectuoas a 0ntre$rinderii . 5ia+nosticul are un du"lu caracter2 $re!enti! /i curati!7 el urmre/te1 $e "aza sim$tomelor declarate /i a analizei efectelor constatate1 s $ro$un remedii eficiente1 imediate1 dar /i de $ers$ecti!. 'entru sistemele de re+lare1 dia+nosticul rezultat 0n urma analizelor economico4 financiare $resu$une rele!area sim$tomelor cu care este confruntat or+anismul /i sta"ilirea remediilor necesare unei func.ionri cu $erforman.e su$erioare. -naliza economic se "azeaz $e ideea c 0n orice sistem e8ist 0n $ermanen. rezer!e 0n ceea ce $ri!e/te $erfec.ionarea or+anizrii /i conducerii1 a 0m"unt.irii $erforman.elor sale te nice1 economice1 financiare1 informa.ional4decizionale1 c $erforman.ele sistemului 90ntre$rindere: $ot fi $ermanent 0m"unt.ite $rintr4o acti!itate de analiz continu. 5in $unct de !edere obiectu !"! i#ei eco"o$ice % co"&tituie studierea com$le8 la ni!el micro /i macroeconomic a rezultatelor o".inute 0ntr4o $erioad de tim$1 0n folosirea resurselor materiale1 umane /i financiare1 0n str(nsa lor le+tur cu factorii care le4au determinat1 0n sco$ul identificrii /i utilizrii unor noi solu.ii care s duc la dez!oltarea /i $erfec.ionarea acti!it.ii economice. Trezoreria1 la ni!el macroeconomic $resu$une un ansam"lu de o$era.iuni financiare $rin care se asi+ur ca$italurile necesare desf/urrii acti!it.ii de in!esti.ii1 de e8$loatare1 financiare /i sociale a 0ntre$rinderii1 +estionarea eficient a acestor ca$italuri /i 0ntre$rinderea de ac.iuni $entru selectarea /i ne+ocierea creditelor de aco$erire a deficitului de trezorerie1 sau de $lasament cores$unztor e8cedentului de trezorerie. 3ntre trezorerie /i renta"ilitate economic e8ist rela.ii de intercondi.ionare1 0n sensul c trezoreria este determinat de renta"ilitatea economic. ;ste u/or de demonstrat c 0ntre renta"ilitatea economic /i lic iditate sunt rela.ii de intercondi.ionare. 'rofiturile su$limentare o".inute $rin cre/terea renta"ilit.ii !or fi re$artizate $entru finalitatea ac.iunilor de modernizare /i cointeresare a factorilor de $roduc.ie <munca1 natura1 ca$italul=. -ce/tia !or determina o rota.ie a ca$italurilor intre$rinderii1 iar +radul mai ridicat de lic iditate este un factor de s$orire al renta"ilit.ii Im$ortan.a +estiunii trezoreriei este le+at de 0ns/i necesitatea asi+urrii ca$acit.ii de $lat a 0ntre$rinderii1 care este un !erita"il o"iecti! de urmrit 0n condi.iile ac.iunii le+ii falimentului 0n economie. Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiar. ;l ser!e/te msurrii condi.iilor ec ili"rului financiar. ;c ili"rul financiar rezult din confruntarea dintre lic idit.ile din acti!1 res$ecti!1 utilizrilor /i e8i+i"ilitatea resurselor sau datoriilor din $asi!. Fiecare element de acti! ce $artici$ la ciclul $roducti! a crui durat este dat de natura sa1 este caracterizat $rintr4un anumit +rad de lic iditate. Necesarul de fond de rulment $oate e!iden.ia un decala6 nefa!ora"il 0ntre lic iditatea stocurilor /i a crean.elor /i e8i+i"ilitatea datoriilor de e8$loatare. -stfel necesarul de fond de rulment $oate e!iden.ia un decala6 nefa!ora"il 0ntre lic iditatea stocurilor /i a crean.elor /i e8i+i"ilitatea datoriilor de e8$loatare <s4au 0ncetinit 0ncasrile /i s4au ur+entat $l.ile=. 4

Trezoreria de acti! cu$rinde dis$oni"ilit.ile "ne/ti din conturi /i casierie1 $recum /i $lasamentele $e termen scurt1 iar trezoreria de $asi! cu$rinde creditele curente /i soldul creditor al "ncii. ;!aluarea im$actului necesarului de fond de rulment asu$ra trezoreriei este indins$ensa"il1 deoarece $e termen scurt finan.area cre/terii acti!elor circulante constituie o cerin. real $entru intre$rindere. > situa.ie fa!ora"il in termeni de ec ili"ru financiar1 dar $oate fi /i semnul de.inerii unor resurse ineficient utilizate $oate refelcta o !aloare ridicat a dis$oni"ilit.ilor. Ni!elul dis$oni"ilita.ilor $oate fi fluctuant intr4un inter!al redus1 fie $e de4o $arte s creasc foarte mult1 ca urmare a unor $lti su"stan.iale1 fie $e de alta $arte sa scad ca urmare a unor $la.i su"stan.iale. In momentul in care1 in dinamic1 rata $rezinta o tendin. de cre/tere1 este considerat situatie fa!ora"il dac ma6oritatea ca$italului $ermanent in ra$ort cu totalul surselor de finan.are se datoreaz modificrii intr4un ritm su$erior al ca$italului $ro$riu fat de datoriile $e termen mediu /i lun+. Ca$itolul doi ()tudiu de caz pri&ind analiza indicatorilor bilanieri la *e%tle Ro"+nia ).R.L.# $rezint analiza indicatorilor. 'e 0ntrea+a $erioad de analiz se 0nre+istreaz !alori $oziti!e /i un trend cresctor al fondului de rulment net1 ceea ce 0nseamn c sursele $ermanente reu/esc s finan.eze inte+ral alocrile $ermanente1 rm(n(nd /i un sur$lus $entru finan.area ne!oilor critice. 3n anul 2,11 cre/te fa. de 2,1, cu 143.#93 mii lei <11,?=. *ic iditatea ra$id se reduce 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 cu 1,?1 iar 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1, cu 1&?1 0ns se men.ine la o !aloare considerat normal $entru acest indicator1 firma fiind ca$a"il sa4/i onoreze o"li+a.iile din acti!ele curente care $ot fi transformate ra$id 0n lic idita.i. Ni!elul indicatorului nu este asi+uratoriu 0n nici un an1 ceea ce 0nseamn c este inca$a"il s4/i aco$ere satisfactor $asi!ele curente $e seama dis$oni"ilit.ilor "ne/ti /i a $lasamentelor. 5in acest $unct de !edere situa.ia se $oate a$recia ca fiind nefa!ora"il. @aloarea ratei imo"ilizrilor financiare 0n ultimul an de analiz este nesemnificati!. Tendin.a este de cre/tere lent $e $rimii doi ani de analiz1 mai $u.in $e ultimul an. @aloarea ratei este 0n conformitate cu mrimea /i s$ecificul firmei. 'e 0ntrea+a $erioad societatea se incadra 0ntr4un +rad ridicat de autonomie financiar1 de/i s4a manifestat tendin.a de reducere a indicatorului.

Capitol 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND INDICATORII BILANIERI Aana+erii se confrunt cu numeroase $ro"lemele 0n $ractica administrrii /i conducerii societ.ilor comerciale. Incertitudinea /i riscul au dimensiuni din ce 0n ce mai mari /i o frec!en. tot mai mare de a$ari.ie in cadrul tot mai com$licatelor rela.ii 0ntre unit.ile economice /i mediu1. Ceea ce detremina ca $rocesul decizional s fie tot mai com$le8 iar costul +re/elilor s fie 0n continu cre/tere. 'lanificarea strate+ic a acti!it.ii d $osi"ilitatea 0ntre$rinderilor s nu se su$un ci mai de+ra" s4/i orienteze !iitorul1 diminu(nd riscul nerealizrii $roduselor la $ia. la dimensiuni rezona"ile. Cel mai im$ortant 0n func.ionarea eficient a unei firme este ca toate acti!it.ile ei s se desf/oare 0n conformitate cu $arametrii 0nscri/i 0n $lanurile de dez!oltare. 'entru o derulare eficient a acti!it.ilor $ro$use 0n direc.ia dorit mana+erul tre"uie s4/i asi+ure $osi"ilitatea de a le controla. )e im$une in acest sens efectuarea unor analize care s $ermit identificarea din !reme a tendin.elor ma6ore /i a factorilor $ertur"atori ce se manifest 0n cadrul mediului1 0n !ederea ada$trii ra$ide /i eficiente la sc im"rile acestuia. -stfel1 deoarece nici o acti!itate nu se desf/oar fr $ro"leme1 controlul1 ca atri"ut al mana+ementului este indis$ensa"il /i se desf/oar 0n dou eta$e12 4 analiza7 4 dia+nosticul 5eoarece mana+erii sunt 0nclina.i s caute re.ete sim$le1 analiza detaliat a acti!it.ii a fost /i este un demers dificil1 $entru c e8amineaz acti!itatea su" toate as$ectele1 com$ar(nd realizrile cu normele /i cu eforturile fcute1 $entru a $une 0n e!iden. at(t $unctele forte c(t /i sl"iciunile sale1 at(t o$ortunit.ile <ocaziile= c(t /i $ericolele <restric.iile= din mediu. 5ia+nosticul are ca sco$ identificarea /i msurarea cauzelor care au dus la diferen.ele dintre realizri /i norme1 e!iden.iindu4se cauzele care $ro!in din con6unctur /i cele ce $ro!in din +estionarea defectuoas a 0ntre$rinderii . -$recierea fcut asu$ra unei firme sau a unei acti!it.i a acesteia1 $e "aza informa.iilor cantitati!e o".inute $rin analiza economic1 $ermi.(nd ca1 $ornind de la diferitele analize realizate s fie rele!at e!olu.ia anormal a unui fenomen re$rezint 9dia+nostic:. Aetoda analizei dia+nostic deri! din metodele de sta"ilire a unui dia+nostic medical /i $resu$une desf/urarea coordonat a unor ac.iuni s$ecifice referitoare la urmtoarele as$ecte2 4 studiul <e8aminarea= strii or+anismului economic $entru a identifica $ro"lemele cu care acesta se confrunt <analiza de sistem=7 4 determinarea cauzelor +eneratoare de disfunc.ii7 4 $rescrierea msurilor cores$unztoare de remediere. Bn or+anism economic tre"uie s fie 0n msur s sesizeze ra$id tul"urrile interne sau dezec ili"rele latente /i s $re+teasc din tim$ ac.iuni de ada$tare la sc im"ri $entru a4 /i asi+ura dez!oltarea sau sim$la men.inere a ec ili"rului su1 3n $ractica o"i/nuit e8aminarea rezultatelor /i e!enimentelor din !ia.a unei unit.i economice /i e!aluarea tendin.elor !iitoare1 $ro"a"ile1 constituie con.inutul $rocesului de consultan. mana+erial2. 5in aceast cauza dia+nosticul este considerat faza o$era.ional a oricrui $roces de consultan. mana+erial1 care1 0n mod o"i/nuit1 tre"uie $recedat de un dia+nostic $reliminar3.
1

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 01 2-c-rel$ Iulian3 An!.elac.e$ Gabriela3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. Bodnar$ 5aria$ (Finane publice#$ Editura 4idactic- 6i ,eda!o!ic-$ 2//7$ p. 21/ 3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. 21
2

&

5ia+nosticul are un du"lu caracter2 $re!enti! /i curati!7 el urmre/te1 $e "aza sim$tomelor declarate /i a analizei efectelor constatate1 s $ro$un remedii eficiente1 imediate1 dar /i de $ers$ecti!. 'entru sistemele de re+lare1 dia+nosticul rezultat 0n urma analizelor economico4 financiare $resu$une rele!area sim$tomelor cu care este confruntat or+anismul /i sta"ilirea remediilor necesare unei func.ionri cu $erforman.e su$erioare. -stfel de sim$tome1 $entru un sistem economic $ot fi2 tendin.a de scdere a $rofitului1 re+resul $ozi.iei fa. de concuren.i1 sta+nare sau descre/tere economic1 cre/terea costurilor de $roduc.ie /i de desfacere a $roduselor1 scderea $roducti!it.ii muncii etc. Bn lucru im$ortant 0ns este fa$tul c sta"ilirea unui dia+nostic o"li+ la 0n.ele+erea rela.iilor cauz C efect1 fr care orice tera$ie este sortit e/ecului4. )emnificatia analizei economice ca /tiin. economic decur+e din fa$tul c1 studiind rela.iile cauzale /i e8$rim(ndu4le 0n cifre1 aceasta <analiza economic= de!ine o a$licare $ractic a teoriei economice. -nalizele care se fac 0n sco$ul cunoa/terii 0ntre$rinderii sunt orientate $e urmtoarele direc.ii2 4 analiza rezultatelor1 a !eniturilor /i a resurselor7 4 analiza centrelor de cost /i a structurii costurilor7 4 analiza de marDetin+7 4 analiza cuno/tin.elor7 4 analiza !alorii Nici una dintre analize nu $oate fi de folos dac !a fi $ri!it se$arat de celelalte7 informa.iile furnizate de acestea tre"uie ordonate1 structurate1 $use 0n rela.ii de cauzalitate $ermi.0ndu4le astfel s ai" o semnifica.ie $e care n4ar a!ea4o dac ar fi tratate se$arat. -naliza economic se "azeaz $e ideea c 0n orice sistem e8ist 0n $ermanen. rezer!e 0n ceea ce $ri!e/te $erfec.ionarea or+anizrii /i conducerii1 a 0m"unt.irii $erforman.elor sale te nice1 economice1 financiare1 informa.ional4decizionale1 c $erforman.ele sistemului 90ntre$rindere: $ot fi $ermanent 0m"unt.ite $rintr4o acti!itate de analiz continu. 5in $unct de !edere obiectu !"! i#ei eco"o$ice % co"&tituie studierea com$le8 la ni!el micro /i macroeconomic a rezultatelor o".inute 0ntr4o $erioad de tim$1 0n folosirea resurselor materiale1 umane /i financiare1 0n str(nsa lor le+tur cu factorii care le4au determinat1 0n sco$ul identificrii /i utilizrii unor noi solu.ii care s duc la dez!oltarea /i $erfec.ionarea acti!it.ii economice. 'ri!ind strate+ia /i $remis a dia+nosticrii ' !"! i#! eco"o$ic( !)e )o *e co"t)o %" c!*)u %"t)e+)i"*e)ii. -cesta lucru const 0n msurarea /i corectarea rezultatelor o".inute 0n sco$ul asi+urrii 0nde$linirii cores$unztoare a o"iecti!elor $roiectate. )e $arcur+ trei eta$e2 4 sta"ilirea criteriilor de a$reciere a 0nde$linirii $re!ederilor din $lanuri /i $ro+rame7 4 determinarea a"aterilor $rin com$ararea realizrilor cu criteriile de a$reciere sta"ilite7 4 corectarea a"aterilor $rin e!iden.ierea cauzelor care le4au +enerat7 -naliza 0nde$linirii $lanurilor /i $ro+ramelor const $ractic 0n asi+urarea e!olu.iei societ.ii comerciale 0n limitele $arametrilor sta"ili.i $rin2 4 desco$erirea factorilor care determin 0ncetiniri sau accelerri ale acti!it.ii7 4 0nlturarea sau ameliorarea factorilor cu influen. ne+ati!7 4 $romo!area factorilor cu efecte $oziti!e. Formularea strate+iilor demareaz cu analiza factorilor interni /i e8terni ai 0ntre$rinderii. -naliza factorilor e8terni urmre/te identificarea o$ortunit.ilor /i amenin.rilor1 $erforman.a su$erioar fiind rezultatul $otri!irii strate+iei cu mediul1 iar analiza factorilor interni se identific cu sta"ilirea 9$unctelor tari: /i 9$unctelor sla"e: $recum /i a com$eten.elor distincti!e <cum ne!oile consumatorilor sunt satisfcute=.
4

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 0:

Indicatorii folosi.i $entru a$recierea situa.iei financiare a a+en.ilor economici sunt numero/i. Consider c se $oate face o +ru$are a acestora 0n func.ie de informa.iile $e care le furnizeaz1 asfel52 Indicatori ai trezoreriei7 Indicatori de stare financiar7 Indicatori de structur financiar7 %atele de +estiune7 Indicatori de randament. 1.1. Trezoreria Trezoreria1la ni!el macroeconomic $resu$une un ansam"lu de o$era.iuni financiare $rin care se asi+ur ca$italurile necesare desf/urrii acti!it.ii de in!esti.ii1 de e8$loatare1 financiare /i sociale a 0ntre$rinderii1 +estionarea eficient a acestor ca$italuri /i 0ntre$rinderea de ac.iuni $entru selectarea /i ne+ocierea creditelor de aco$erire a deficitului de trezorerie1 sau de $lasament cores$unztor e8cedentului de trezorerie. 5eterminarea stocului monetar de care 0ntre$rinderea are ne!oie $entru a face fa. di!erselor sale $l.i $e durata unei $erioade /i de a cerceta maniera 0n care acest stoc $oate fi constituit re$rezinta o"iectul trezoreriei intre$rinderii. Ni!elul stocului monetar este rezultatul a dou cate+orii de flu8uri2 flu8urile intrrilor de "ani 0n circuit sau ale a$ro!izionrilor de "ani /i flu8urile ie/irilor de "ani din circuit sau ale scur+erilor de "ani. Fiecare din aceste !aria"ile se caracterizeaz $rintr4o cantitate de unit.i monetare /i $rintr4un moment de realizare. 'entru a determina stocul monetar necesar este mai +reu de atins $entru c !aria"ilele1 0ncasri /i $l.i sunt $rin defini.ie antici$ati!e1 $ri!esc $erioadele !iitoare /i1 0n a"sen.a unei sincronizri1 $ot s e8iste at(t momente de realizare1 c(t /i momente de nerealizare. 3ns1 trezoreria tre"uie s realizeze nu doar $re!iziunea diferitelor flu8uri de trezorerie1 dar s fie /i o surs de $rofit $entru 0ntre$rindere1 0n sensul c tre"uie s asi+ure contractarea de credite la cel mai mic cost /i s fructifice e8cedentul de trezorerie cu cel mai "un randament. Trezoreria $oate fi or+anizat 0ntr4un com$artiment <ser!iciu= distinct al direc.iei financiare dac 0ntre$rinderea este de $ro$or.ii mari. -cest resort are le+turi im$ortante cu $ia.a monetar /i financiar1 $reocu$(ndu4se de asi+urarea lic idit.ilor 0ntre$rinderii1 !alorificarea eficient a e8cedentelor1 e!aluarea surselor de finan.are1 ela"orarea /i urmrirea "u+etelor /i $lanurilor de trezorerie. Im$ortan.a +estiunii trezoreriei este le+at de 0ns/i necesitatea asi+urrii ca$acit.ii de $lat a 0ntre$rinderii1 care este un !erita"il o"iecti! de urmrit 0n condi.iile ac.iunii le+ii falimentului 0n economie. Trezoreria rezult din ansam"lul flu8urilor antrenate $rin o$era.iunile ciclurilor de e8$loatare /i 0n afara e8$loatrii <o$era.iuni de in!esti.ii1 o$era.iuni financiare $e $ia.a ca$italurilor /i o$era.iuni e8traordinare= conform fi+urii nr. 1.1.

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 11

Fig ra !r. 1.1. Trezoreria" rez lta!ta t t ror #l $ rilor

)ur%a; Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. 29

Bn rol im$ortant il 6oaca trezoreria 0ntr4o intre$rindere1 caracteriz(nd cuantumul mi6loacelor "ne/ti de care aceasta dis$une la un moment dat. 5atorita trezoreriei se asi+ur /i realizeaz1 $e termen scurt1 ec ili"rul financiar din fondul de rulment1 o mrime relati! constant /i necesarul de fond de rulment1 o mrime ce fluctueaz 0n tim$. Fiecare o$era.iune realizat de o societate comercial $resu$une fie o o$era.ie de intrare1 fie una de ie/ire din trezorerie. 'entru derularea acti!it.ii de $roduc.ie1 societatea comercial face c eltuieli de $roduc.ie1 tre"uind s4/i asi+ure stocul de materiale de la furnizori %2 ener+ie1 a$1 salariile an+a6a.ilor etc. -cestea sunt flu8uri de ie/ire din trezorerie. 'e de alt $arte1 rezultatele acti!it.ii de $roduc.ie ca $roduse finite1 semifa"ricate1 ser!icii destinate clien.ilor +enereaz un flu8 im$ortant de intrri de mi6loace de $lat. 5e altfel1 rela.iile de 0ncasri /i de $l.i a$ar 0ntre intre$rindere /i "nci sau alte institu.ii financiare1 0ntre ac.ionarii /i o"li+atarii acestora din urm. Totodat1 stin+erea o"li+a.iilor fa. de furnizorii actului in!esti.ional determin flu8uri de ie/ire im$ortante.

&

Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <1

,.,.,. Fo"*u *e )u $e"t Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiar. ;l ser!e/te msurrii condi.iilor ec ili"rului financiar. ;c ili"rul financiar rezult din confruntarea dintre lic idit.ile din acti!1 res$ecti!1 utilizrilor /i e8i+i"ilitatea resurselor sau datoriilor din $asi!. Fiecare element de acti! ce $artici$ la ciclul $roducti! a crui durat este dat de natura sa1 este caracterizat $rintr4un anumit +rad de lic iditate. Fiecare element al $asi!ului este caracterizat $rintr4un anumit +rad de e8i+i"ilitate. 'entru a func.iona normal1 o intre$rindere tre"uie s4/i finan.eze nu numai imo"ilizrile1 dar 0n e+al msur /i acti!ele circulante. Intre$rinderea are ne!oie de un stoc minim de materii $rime /i materiale1 de un stoc minim de $roduc.ie 0n curs /i $roduse finite. Fondul de rulment e8$rim e8cedentul ca$italurilor $ermanente asu$ra acti!ului imo"ilizat. ;l re$rezint de fa$t1 acea $arte din ca$italurile $ermanente ce este afectat finan.rii ciclului de e8$loatare. ;8ist dou modalit.i de determinare a fondului de rulment. 'unctul de $lecare 0l constituie "ilan.ul financiar&2 1. 'rima modalitate folose/te informa.iile furnizate de $artea de sus a "ilan.ului financiar1 calculat ca diferen. 0ntre ca$italurile $ermanente /i imo"ilizrile nete din acti!. Fondul de rulment E )urse $ermanente <sta"ile= C -locri $ermanente <sta"ile= FR ' SP ( AP Fondul de rulment E Ca$italuri $ermanente C Imo"ilizri nete FR ' CP ( IN Bnde1 C' E ca$italuri $ro$rii F datorii financiare -cest mod de calcul $une accent $e ori+inea fondului de rulment /i a !aria"ilelor ce 0i determin masa. ;ste a/a numita analiz e8tern a fondului de rulment. )c ematic1 acest calcul se $oate re$rezenta astfel2 Fig ra 1.1. Cal) l l #o!* l i *e r l+e!t

A)ti, i+o-ilizat !et Fo!* *e r l+e!t

Capital ri per+a!e!te

)ur%a; Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <2

2. - doua modalitate de calcul folose/te datele oferite de $artea inferioar a "ilan.ului financiar. Conform acestei modalit.i de calcul1 fondul de rulment este e8cedentul acti!elor circulante fa. de datoriile $e termen scurt. Fondul de rulment E -cti!e circulante C 5atorii $e termen scurt F% E -C C 5T) -ceast modalitate de calcul e!iden.iaz mai "ine $entru ce se folose/te fondul de rulment. -ccentueaz asu$ra finalit.ii fondului de rulment1 aceea de finan.are a acti!elor circulante. ;ste a/a numita analiz a fondului de rulment. 3n acest caz calculul fondului de rulment se $rezint sc ematic astfel2 Fig ra 1... Cal) l l #o!* l i *e r l+e!t
7

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. :1

1,

A)ti,e Cir) la!te

Datorii pe ter+e! /) rt Fo!* *e r l+e!t

)ur%a; Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <<

Cu c(t sursele $ermanente sunt mai mari dec(t necesit.ile $ermannte1 0n $rimul caz1 /i alocrile ciclice <tem$orare= sunt mai mari dec(t sursele ciclice <tem$orare= 0n al doilea caz1 cu at(t intre$rinderea dis$une de o mar6 de securitate care o $une la ad$ost de e!enimentele ne$re!zute <dac fondul de rulment este $oziti!=. 3n cazul 0n care fondul de rulment este ne+ati! <situa.ia in!ers celei $rezentate= aceasta are im$lica.ii serioase asu$ra trezoreriei /i1 deci1 asu$ra ca$acit.ii de $lat a intre$rinderii. Teoria /i $ractica economic arat c $utem distin+e02 un fond de rulment $ro$riu ce cores$unde $r.ii din acti!ul imo"ilizat finan.ate $rin ca$italuri $ro$rii2 F%' E C$r C IN7 un fond de rulment 0m$rumutat ce cores$unde $r.ii din acti!ul imo"ilizat finan.ate $rin 0m$rumuturi $e termen mediu /i lun+2 FRI ' DT1L 'e $arcursul unui e8erci.iu financiar1 o$era.iile financiar4conta"ile au inciden. asu$ra mrimii fondului de rulment /i 0n s$ecial acele o$era.iuni ce modific $artea de sus a "ilan.ului1 acti!e imo"ilizate nete /i ca$italuri $ermanente. 5u$ $rima modalitate de determinare a fondului de rulment se o"ser! c acesta cre/te c(nd ca$italurile $ermanente cresc iar acti!ul imo"ilizat net scade. )$orirea ca$italurilor $ermanente $oate a!ea loc datorit22 cre/terii ca$italurilor $ro$rii1 res$ecti! a ca$italului social1 a rezer!elor /i a altor elemente ce intr 0n com$onen.a acestora7 cre/terii 0m$rumutului $e termen mediu /i lun+. -cti!ul imo"ilizat se diminueaz $rin132 acti!it.i de in!esti.ii cum ar fi2 cesiunea de imo"ilizri cor$orale1 necor$orale /i financiare7 ram"ursarea ca$italurilor 0m$rumutate. @aria.ia costurilor de acti!e circulante /i a datoriilor $e termen scurt nu $ro!oac modificri fondului de rulment deoarece cre/terea unui $ost de acti! circulant antreneaz fie o diminuare a altui $ost de acti! circulant fie cre/terea unui $ost de $asi! $e termen scurt. )e $oate e8em$lifica astfel2 dac1 s$re e8em$lu1 se !(nd $roduse finite are loc o scdere a stocului de $roduse finite la $roductor /i o cre/tere 0n mod cores$unztor a $ostului de crean. din acti! dac !(nzarea s4a fcut $e "az de credit comercial1 sau costul de dis$oni"ilit.i "ne/ti dac !(nzarea s4a facut 0n numerar. -su$ra mrimii fondului de rulment influen.eaz /i o$.iunea a+entului economic $ri!ind amortizarea. 3n cazul o$.iunii $entru amortizarea de+resi!1 fondul de rulment !a fi mai mare 0n cazul amortizrii liniare. Aar6 de si+uran. $entru e!entualele cazuri +enerate de $ierderi de acti! sau a 0ncetinirii !itezei de rota.ie a stocurilor de $roduse1 mrfuri1 materiale re$rezint fondul de rulment .
8
9

, r&u 4aniela$ (Finane publice #$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/11$ p. 71 ,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. := 1, Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <1

11

'ornind de la semnifica.ia sa $entru a+entul economic1 0n afar de analiza static a acestuia se im$une /i o analiz a dinamicii fondului de rulment. -sfel distin+em urmtoarele situa.ii112 a= cre/terea fondului de rulment1 ceea ce semnific cre/terea mar6ei de si+uran. a a+entului economic. -ceast cre/tere $oate fi considerat $oziti! numai 0n msura 0n care nu s4a fcut 0n detrimentul autonomiei financiare a a+entului economic $rin cre/terea 0ndatorrii $e termen mediu /i lun+. -$el(nd la credite $e termen mediu /i lun+ !a cre/te fondul de rulment1 dar 0n mod cores$unztor cre/terii +radului de 0ndatorare $e termen lun+ !or s$ori /i c eltuielile financiare care !or +re!a masa rezultatului e8$loatrii1 diminu(ndu4l7 "= diminuarea fondului de rulment su"liniaz c mar6a de si+uran. s4a redus. 3ns situa.ia $oate fi a$reciat ca $oziti! dac diminuarea fondului de rulment ser!e/te la finan.area de noi in!esti.ii renta"ile1 a!(ndu4se 0n !edere c aceste in!esti.ii $e termen lun+ !or contri"ui la cre/terea fondului de rulment $rin rezultatele financiare ce !or fi de+a6ate7 c= fondul de rulment rm(ne nesc im"at. 3n acest caz ar $utea fi o 0ntreru$ere a acti!it.ii de in!esti.ii sau 0ncetinirea cre/terii economice. 3n astfel de situa.ii se im$une un studiu al renta"ilit.ii. ,.,.-. Nece&!)u *e .o"* *e )u $e"t Necesit.ile de finan.are ale $roduc.iei1 res$ecti! ale ciclului de e8$loatare sunt aco$erite 0n cea mai mare $arte de surse tem$orare cores$unztoare <datorii de e8$loatare2 furnizori1 creditori etc.=. Ne!oia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment re$rezinta diferen.a dintre necesit.ile de finan.are ale ciclului de e8$loatare. Ne)e/ar l *e #o!* *e r l+e!t ' Alo)4ri )i)li)e ( S r/e )i)li)e NFR ' 5Sto) ri 6 Crea!7e8 ( Datorii *e e$ploatare 5ac aceast diferen. este $oziti! atunci ea semnific un sur$lus de ne!oi tem$orare <ciclice=1 0n ra$ort cu sursele tem$orare <aciclice= $osi"ile de mo"ilizat. > atare situa.ie $oate fi 6udecat ca fiind normal1 dac este considerat rezultatul unei $olitici de in!esti.ii $ri!ind cre/terea ne!oii de finan.are a ciclului de e8$loatare. Necesarul de fond de rulment $oate e!iden.ia un decala6 nefa!ora"il 0ntre lic iditatea stocurilor /i a crean.elor /i e8i+i"ilitatea datoriilor de e8$loatare. -stfel necesarul de fond de rulment $oate e!iden.ia un decala6 nefa!ora"il 0ntre lic iditatea stocurilor /i a crean.elor /i e8i+i"ilitatea datoriilor de e8$loatare <s4au 0ncetinit 0ncasrile /i s4au ur+entat $l.ile=. In cazul in care necesarul de fond de rulment este ne+ati!1 atunci semnific un sur$lus de resurse tem$orare 0n ra$ort cu ne!oile cores$unztoare de ca$italuri circulante. ;a $oate fi a$reciat $oziti! dac este rezultatul accelerrii rota.iei acti!elor circulante /i al an+a6rii de datorii cu scaden.e mai rela8ante. 3n caz contrar nu $oate fi dec(t consecin.a unor 0ntreru$eri tem$orare 0n a$ro!izionarea /i re0nnoirea stocurilor. Necesarul de fond de rulment analizat su" as$ectul +lo"alit.ii sale se com$une din1.2 a= necesarul de fond de rulment din e8$loatare7 "= necesarul de fond de rulment din afara e8$loatrii. 5eci2 NFR ' NFRE 6 NFRAE a8 !e)e/ar l *e #o!* *e r l+e!t *i! e$ploatare 5NFRE8. )e calculeaz ca diferen.a 0ntre necesit.ile ciclice /i resursele ciclice aferente e8$loatrii.

11 12

Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <: 2-c-rel$ Iulian3 An!.elac.e$ Gabriela3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. Bodnar$ 5aria$ (Finane publice#$ Editura 4idactic- 6i ,eda!o!ic-$ 2//7$ p. 211

12

-cti!ul ciclic de e8$loatare cu$rinde elemente le+ate direct de acti!itatea curent a intre$rinderii192 - stocuri7 - a!ansuri /i aconturi $ltite7 - crean.e clien.i7 - alte crean.e din e8$loatare7 - diferen.e de con!ersie4acti!. %esursele ciclice aferente e8$loatrii cu$rind o"li+a.ii le+ate de acti!itatea curent a intre$rinderii1:2 - furnizori7 - a!ansuri /i aconturi $rimite7 - o"li+a.ii fiscale /i sociale le+ate de e8$loatare7 - diferen.e de con!ersie4$asi!. -8 Ne)e/ar l *e #o!* *e r l+e!t *i! a#ara e$ploatarii 5NFRAE8 )e determin ca diferen.a 0ntre necesit.ile /i resursele ciclice din afara e8$loatrii. -cti!ul ciclic din afara e8$loatrii cu$rinde crean.e din afara e8$loatrii <le+ate de $lata unor im$ozite1 ca$italul su"scris /i ne!rsat=. %esursele ciclice din afara e8$loatrii cu$rind o"li+a.iile fiscale /i sociale din afara e8$loatrii. 5ac necesit.ile din afara e8$loatrii sunt su$erioare resurselor din afara e8$loatrii se !or"e/te de necesar de fond de rulment din afara e8$loatrii. 5atorita modificrii elementelor $e "aza crora se calculeaz1 necesarul de fond de rulment se modific 0ntr4o $erioad de +estiune /i de la o $erioada de +estiune la alta. -stfel modificrile necesarului de fond de rulment de$ind de fluctua.iile necesarului de fond de rulment din acti!itatea de e8$loatare /i mai $u.in de cea de4a doua com$onent a sa1 necesarul de fond de rulment din afara e8$loatrii. @aria.ia necesarului de fond de rulment al e8$loatrii este influenta. de trei factori152 1. @aloarea adu+at7 2. Cifra de afaceri7 3. Aodul de +estionare a stocurilor. 18 I!#l e!7a +o*i#i)4rii ,alorii a*4 gate 5e o"icei e8ist o le+tur 0ntre necesarul de fond de rulment din e8$loatare /i !aloarea adu+at o".inut de a+entul economic. 5e re+ula1 la acele intre$rinderi care au un cuantum mic al !alorii adu+ate /i un ciclu de e8$loatare scurt1 necesarul de fond de rulment din e8$loatare este mic sau c iar $oate de+a6a resurse nete de e8$loatare. ;ste s$ecific unit.ilor cu $rofil comercial. 3n cazul a+en.ilor la care !aloarea adu+at 0nre+istreaz !alori mari1 iar ciclul de e8$loatare este mai lun+1 ace/tia au ne!oie de un necesar su"stan.ial de fond de rulment $entru acti!itatea de e8$loatare. ;ste cazul intre$rinderilor industriale. .8 I!#l e!7a +o*i#i)4rii )i#rei *e a#a)eri -t(t necesarul de fond de rulment aferent e8$loatrii c(t /i e!entualele resurse sunt 0n func.ie de ni!elul de acti!itate. 3n le+tura direct cu ni!elul de acti!itate <cifra de afaceri= se afl crean.ele a+entului economic fa. de clien.i1 dar /i o"li+a.ia a+entului fa. de furnizori. 5e la o $erioad la alta1 lun1 trimestru1 an1 cifra de afaceri se modific at(t ca urmare a e!olu.iei desfacerilor su" as$ect fizic c(t /i ca urmare a e!olu.iei $re.urilor de !(nzare. -cti!itatea intre$rinderii nu este niciodat constant 0n tim$.Incetinirea !olumului !(nzrilor corelat cu tendin.a de reducere a stocurilor de materiale1 conduce im$licit la mic/orarea necesarului de fond de rulment al e8$loatrii /i in!ers.
13 14

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 1/1 , r&u 4aniela$ (Finane publice #$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/11$ p. 7: 15 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. <=

13

@aria.iile sezoniere sunt mai mult sau mai $u.in marcante /i ac.ioneaz 0n consecin. asu$ra acestui necesar. 98 I!#l e!7a ge/tio!4rii /to) rilor Gestionarea stocurilor c(t /i modul 0n care este re+lementat $ro"lema o"li+a.iilor /i crean.elor condi.ioneaz ni!elul necesarului de fond de rulment aferent e8$loatrii. Bn factor im$ortant este !iteza de rota.ie a stocurilor este -ccelerarea !itezei de rota.ie conduce la necesitatea re0nnoirii stocurilor necesare e8$loatrii1 $rin urmare are loc o cre/tere a necesarului de fond de rulment al e8$loatrii /i in!ers1 o 0ncetinire a !itezei de roata.ie conduce la reducerea acestuia1 fie su" form de coeficient1 fie su" forma unui inter!al de tim$ 0n numr de zile. -stfel !iteza de rota.ie a stocurilor se e8$rim astfel1%2 Cifra de afaceri Numr de rota.ii E )tocul mediu )tocul mediu 5urata 0n zile a unei rota.ii E Cifra de afaceri unde T C durata luat 0n considerare <lun1 trimestru1 an= ,.,./. C! cu u t)e#oe)iei Trezoreria intre$rinderii reflect ima+inea dis$oni"ilit.ilor monetare a$rute 0n e!olu.ia curent a 0ncasrilor /i $l.ilor1 dis$oni"ilit.i care tre"uie s fac fa. scaden.elor 0n mod continuu. ;a se $oate calcula 0n dou modalit.i1&2 <a= ca diferen.a 0ntre fondul de rulment /i necesarul de fond de rulment7 TN ' FR ( NFR1 unde2 TN E trezoreria net7 F% E fondul de rulment7 NF% E necesarul de fond de rulment. <"= ca diferen.a 0ntre trezoreria de acti! /i trezoreria de $asi!. TN ' Ta ( Tp1 unde2 Ta E trezoreria de acti!7 T$ E trezoreria de $asi!. 3ntr4o e8em$lificare mai +eneral1 trezoreria re$rezint dis$oni"ilit.ile "ne/ti $e care firma le are la un moment dat 0n "anc /i 0n casierie. Trezoreria de acti! cu$rinde dis$oni"ilit.ile "ne/ti din conturi /i casierie1 $recum /i $lasamentele $e termen scurt1 iar trezoreria de $asi! cu$rinde creditele curente /i soldul creditor al "ncii. ;8$resia cea mai concludent a desf/urrii unei acti!it.i eficiente este trezoreria net 'entru inre+istrarea unei trezorerii nete 0n cadrul mai multor e8erci.ii succesi!e demonstreaz succesul intre$rinderii 0n !ia.a economic /i $osi"ilitatea $lasrii renta"ile a dis$oni"ilit.ilor "ne/ti $entru 0ntrirea ei $e $ia.. Trezoreria net $oziti! este rezultatul 0ntre+ului ec ili"ru financiar al intre$rinderii. ;8erci.iul financiar se $oate 0nc eia cu un sur$lus de monetar1 e8$resia concret a $rofitului net din $asi!ul "ilan.ului. -cest e8cedent de trezorerie urmeaz s fie $lasat eficient /i 0n
1& 17

8T

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 1/2 , r&u 4aniela$ (Finane publice #$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/11$ p. :1

14

de$lin si+uran. $e $ia.a monetar sau financiar1 urmrindu4se lic iditatea !alorii mo"iliare /i de $lasament1 renta"ilitatea /i securitatea acestora. Bn dezec ili"ru financiar la 0nc iderea e8erci.iului re$rezinta deficitul monetar ce !a fi aco$erit $rin an+a6area de noi credite de trezorerie. Trezoreria net ne+ati! e!iden.iaz 3n aceast situa.ie se urmre/te o".inerea celui mai mic cost al noilor credite $rin ne+ocierea mai multor surse de astfel de ca$ital. Cre/terea trezoreriei nete 0n $erioada e8erci.iului financiar re$rezint 9C-)H4 F*>I:4ul $erioadei <CF=1 res$ecti! flu8ul monetar net al e8erci.iului. Bn cas C floJ $oziti! se inter$reteaz ca o cre/tere a ca$acit.ii reale de finan.are a in!esti.iilor. -ceasta re$rezint o 0m"o+.ire a acti!ului net real1 o reducere a !alorii $ro$riet.ii. CF ' TN1; TN3 unde2 TN, E trezoreria net la 0nce$utul e8erci.iului7 TN1 E trezoreria net la sf(r/itul e8erci.iului. 3ntre trezorerie /i renta"ilitate economic e8ist rela.ii de intercondi.ionare1 0n sensul c trezoreria este determinat de renta"ilitatea economic. ;ste u/or de demonstrat c 0ntre renta"ilitatea economic /i lic iditate sunt rela.ii de intercondi.ionare. 'rofiturile su$limentare o".inute $rin cre/terea renta"ilit.ii !or fi re$artizate $entru finalitatea ac.iunilor de modernizare /i cointeresare a factorilor de $roduc.ie <munca1 natura1 ca$italul=. -ce/tia !or determina o rota.ie a ca$italurilor intre$rinderii1 iar +radul mai ridicat de lic iditate este un factor de s$orire al renta"ilit.ii. 3n acela/i tim$1 se remarc de$enden.a trezoreriei fa. de !aria.ia necesarului de fond de rulment1 res$ecti! a decala6elor 0ntre 0ncasrile crean.elor /i $l.ile datoriilor scadente. 3n aceste condi.ii o 0ntre$rindere renta"il nu are 0n mod constant o trezorerie net $oziti!1 aceasta din urm de$inz(nd de !aria.ia necesit.ilor de finan.are /i mai de$arte de !aria.ia termenelor de scaden. ale 0ncasrilor /i $l.ilor. ;!aluarea im$actului necesarului de fond de rulment asu$ra trezoreriei este indins$ensa"il1 deoarece $e termen scurt finan.area cre/terii acti!elor circulante constituie o cerin. real $entru intre$rindere. ,.,.0. I"*ic!to)ii .o"*u ui *e )u $e"t 'entru o mai "un caracterizare a fondului de rulment at(t ca ni!el c(t /i ca tendin.1 se recomand calculul urmtorilor indicatori102 Ca$italuri $ermanente 1. Fondul de rulment E -cti! imo"ilizat net 5ac !aloarea acestui indicator este mai mare de 1,,1 0nseamn c fondul de rulment este $oziti!1 deci dis$une de o mar6 de securitate $entru e!enimente ne$re!zute. 5ac este inferior !alorii de 1,, arat c fondul de rulment este ne+ati!. Fond de rulment 2. %ata aco$eririi acti!elor circulante E 8 1,, -cti! circulant Indicator acesta e!iden.iaz 0n ce $ro$or.ie acti!ele circulante sunt aco$erite de fondul de rulment.
1#

8 1,,

2-c-rel$ Iulian3 An!.elac.e$ Gabriela3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. Bodnar$ 5aria$ (Finane publice#$ Editura 4idactic- 6i ,eda!o!ic-$ 2//7$ p. 219

15

3n acest mod mrimea acestui indicator !a fi cu$rins 0ntre 1,, /i ,. Cu c(t ni!elul !alorii adu+ate scade1 cu at(t /i fondul de rulment scade1 deci e8cedentul ca$italurilor $ermanente asu$ra acti!elor imo"ilizate se reduce. 5ac e!olu.ia sa este cresctoare1 0n tim$ are loc cre/terea fondului de rulment. -l.i indicatori122 Fond de rulment 3. %ata aco$eririi cifrei de afaceri E 8 1,, Cifra de afaceri Fond de rulment 8 1,, )tocuri Indicatorul masoar $ro$or.ia 0n care stocurile sunt finan/ate de ca$italuri $ermanente. Fond de rulment 5. %ata de finan.are a NF% E 8 1,, Necesarul de fond de rulment -cest indicator masoar $ro$or.ia 0n care necesarul de fond de rulment este aco$erit $e seama resurselor $ermanente. ,.-. I"*ic!to)i *e &t!)e .i"!"ci!)( Indicatorii de stare financiar se refer la dou cate+orii de indicatori2 - indicatori de lic iditate7 - indicatori de sol!a"ilitate. ,.-.,. I"*ic!to)i *e ic1i*it!te 4. %ata aco$eririi stocurilor E

Ca$acitatea intre$rinderii de a4/i onora o"li+a.iile $e termen scurt re$rezint

lic iditatea intre$rinderii. A. Li)<i*itatea ) re!t4 C ca$acitatea intre$rinderii de a4/i onora o"li+a.iile $e termen scurt /i foarte scurt din acti!ele curente. -cti!e curente <-C= *C E 'asi!e curente <'C= @alorile de referin. ale indicatorului sunt.32 - !aloarea minim acce$tat este de 11,,1 su" acest ni!el firma afl(ndu4se 0n $ericolul inca$acit.ii de $lat. - !aloarea ma8im acce$tat este de 21 $este acest ni!el consider(ndu4se c nu utilizeaz cores$unztor acti!ele curente. B. Li)<i*itatea rapi*4 C ca$acitatea intre$rinderii de a4/i onora o"li+a.iile din acele acti!e care $ot fi transformate 0n lic idit.i. -C 4 ) *% E 'C unde2 ) E stocuri @alorile de referin. ale indicatorului sunt2
19 2,

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 121 2-c-rel$ Iulian3 An!.elac.e$ Gabriela3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. Bodnar$ 5aria$ (Finane publice#$ Editura 4idactic- 6i ,eda!o!ic-$ 2//7$ p. 22/

1&

4 !aloarea minim acce$tat este de ,1&51 su" acest ni!el intre$rinderea afl(ndu4se 0n $ericolul inca$acit.ii de $lat7 4 !aloarea ma8im acce$tat este de 11,,1 $este acest ni!el consider(ndu4se c nu se utilizeaz cores$unztor acti!ele curente. @iteza de rota.ie a stocurilor <@rs=1 creditelor clien.ilor <@rc= /i a creditelor furnizorilor <@rf= influen.eaz decisi! acest indicator. 5ac2 1. @rf K @rc scade $resiunea de lic idit.i /i in!ers. 2. @iteza de rota.ie a stocurilor este mai mare /i cu tendin.a de cre/tere1 atunci /i un ra$ort mai mic dec(t 1 $oate fi asi+uratoriu. C. Li)<i*itatea i+e*iat4 C ca$acitatea intre$rinderii de a4/i onora o"li+a.iile e8i+i"ile din dis$oni"ilit.i. 5 *I E 'C unde2 5 C dis$oni"ilit.ile /i $lasamentele. @alorile de referin. ale acestui indicator sunt2 4 !aloarea minim acce$tat este de ,.351 su" acest ni!el intre$rinderea afl(ndu4se 0n $ericolul inca$acit.ii de $lat7 4 !aloarea ma8im acce$tat este de ,1&51 $este acest ni!el nu se utilizeaz cores$unztor acti!ele curente. D. Li)<i*itatea la ,e*ere C msura in care creditele "ancare $e termen scurt $ot fi aco$erite $e seama dis$oni"ilittilor "anesti din casierie si conturi "ancare2 5LCCL *@ E CLT) unde2 5LCCL C dis$oni"ilittile "nesti in casierie /i in conturi "ancare7 CLT) C credite "ancare $e termen scurt. @aloarea ma8im este de ,1#5 iar cea minim de 1.15. Btilizarea indicatorilor de lic iditate ne conduc la urmtoarele concluzii.12 1. a$recierea lic idit.ii se face in func.ie de mrimea ra$ortului .inand cont de s$ecificul acti!it.ii si de ratele de lic iditate ale a+en.ilor economici cu $rofil similar7 2. tendin.a lic idit.ii $une in e!identa de+radarea ca$acit.ii de $lat a intre$rinderii sau1 dim$otri!1 im"unata.irea acesteia. ,.-.-. I"*ic!to)i *e &o 2!bi it!te )ol!a"ilitatea intre$rinderii se define/te ca /i ca$acitatea acesteia de a4/i onora o"li+a.iile $e termen mediu si lun+. 'entru caracterizarea sol!a"ilita.ii firmei se $ot folosi urmtorii indicatori..2 I. I!*i)ele ge!eral *e /ol,a-ilitate 5Ig/8 -rat msura in care acti!ele totale ale intre$rinderii $ot aco$eri datoriile totale ale intre$rinderii. 'ractic arat msura in care datoriile $ot fi aco$erite $e seama acti!elor. Total acti! I+s E
21

2-c-rel$ Iulian3 An!.elac.e$ Gabriela3 Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. Bodnar$ 5aria$ (Finane publice#$ Editura 4idactic- 6i ,eda!o!ic-$ 2//7$ p. 222 22 ,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 121

17

5atorii totale Ni!elul minim acce$ta"il este de 11&&1 indicatorul normal ar fi de cel $u.in 21,,. )u" acest ni!el firma se afl in $ericolul inca$acit.ii de $lat1 iar ni!elul o$tim este considerat 31,,. II. Raport l *e /ol,a-ilitate ge!eral4 5Rg/8 -rat $onderea acti!ului conta"il net1 ne+refat de datorii1 in totalul acti!. Ni!elul minim este de 35?1 dar normal ar fi de cel $u.in 5,?. -cti! net conta"il %+s E Total acti! III. I!*i)ele *e /ol,a-ilitate #i!a!)iar4 5I/#8 -rat msura in care acti!ele totale ale firmei $ot aco$eri datoriile financiare totale ale firmei. Ni!elul minim acce$tat este de 21,,. Total acti! Isf E 5atorii financiare totale IV. Capa)itatea *e ra+- r/are a )re*itelor 5Cr*8 -rat msura in care sursele $oten.iale de autofinan.are de+a6ate din acti!itatea intre$rinderii $ot aco$eri datoriile totale. Ni!elul minim acce$ta"il este de ,133 <cores$unde ac itrii datoriilor in termen de 3 ani= su" acest ni!el intre$rinderea aflandu4se in $ericolul inca$acitatii de $lat1 iar ni!elul o$tim este considerat de 11,,. Ca$acitatea de autofinan.are Crd E 5atorii totale E. Rate *e prele,are a )<elt ielilor #i!a!)iare 5R)p#8 -rat msura in care c eltuielile financiare consum numerar din acumulrile "rute ale acti!it.ii de e8$loatare. Ni!elul ma8im acce$ta"il este de 5,?1 $este acest ni!el firma aflandu4se in $ericol de numerar ne+ati!. C eltuieli financiare %$cf E ;8cedentul "rut de e8$loatare F. =ra* l *e a)operire a /er,i)i l i *atoriei 5=a/*8 -rat +radul 0n care autofinantarea aferent unui e8erci.iu este ca$a"il s aco$ere rata ram"ursrii creditului si do"anda aferent creditului $e termen mediu si lun+ si care a de!enit scadent in anul res$ecti!. @aloarea minim acce$tat este de 1. )u" acest ni!el intre$rinderea risca sa nu fac fat aco$eririi anuit.ii aferente creditului "ancar contractat. 'n F -m 4 5i! Gasd E %rctml F 5o" unde2 'n C $rofitul net7 -m C amortizare7 5i! C di!idende7 %rctml C rata ram"ursrii creditului $e termen mediu si lun+7 5o" C do"anda scadent aferent creditului. 1.9. I!*i)atori *e /tr )t r4 1#

-cesti indicatori $ri!esc deo$otri! cele doua $rti ale "ilan.ului .92 acti!ul si res$ecti! $asi!ul acestuia. ,./.,. I"*ic!to)i *e &t)uctu)( !i !cti2u ui
'rin analiza structurii acti!ului urmre/te modul de construire a $atrimoniului concret

C real1 modul de +ru$are $e termene a utilizarilor de resurse si +radul de lic iditate ale acestor elemente. %atele de structura ale acti!ului rele! informa.ii cu $ri!ire la destina.ia economic a ca$italurilor1 +radul de lic iditate a ca$italului1 ca$acitatea intre$rinderii de a4/i modifica acti!ul ca urmare a sc im"rilor con6uncturale. In dinamica $osturilor de "ilan. care cresc intr4un ritm su$erior cre/terii acti!ului total !or cre/te ca $ondere in totalul acti!ului1 cele care cresc in aceea/i $ro$or.ie i/i men.in $onderea in total acti!1 iar $osturile care se modific intr4o $ro$or.ie mai mic decat acti!ul total !or scdea ca $ondere in totalul acti!ului. A. Rata a)ti,elor i+o-ilizate 5Rai8 %e$rezint $onderea elementelor $atrimoniale utilizate $ermanent reflectand /i +radul de in!estire a ca$italului in firm. 5e asemenea reflect +radul de imo"ilizare al acti!ului. -cti!e imo"ilizate nete %ai E 8 1,, -cti! total %ata acti!elor imo"ilizate se a$reciaza in func.ie de s$ecificul acti!ita.ii. 5ac in dinamic rata acti!elor imo"ilizate $rezinta o tendin.a de reducere1 situa.ia este fa!ora"il dac se modific cifra de afaceri intr4o $ro$or.ie mai mare decat cea a imo"ilizrilor1 reflectand o accelerare a !itezei de rota.ie. 5ac in dinamic rata acti!elor imo"ilizate $rezinta o tendin.a de reducere1 situa.ia este fa!ora"il dac este dat de modificarea cifrei de afaceri intr4o $ro$or.ie mai mic decat cea a !alorii imo"ilizrilor1 insemnand de asemenea o accelerare a !itezei de rota.ie. 1. rata i+o-iliz4rilor !e)orporale 5Ri!8 -rat $onderea !alorii acti!elor intan+i"ile in total imo"ilizri. Imo"ilizri necor$orale %in E 8 1,, -cti!e imo"ilizate nete .. rata i+o-iliz4rilor )orporale 5Ri)8 -rat $onderea !alorii acti!elor cor$orale in total imo"ilizri. Indicatorul reflect si $onderea in!esti.iilor materiale in total in!esti.ii. %eflect +reutatea s$ecifica a acti!elor imo"ilizate si de$inde de s$ecificul acti!it.ii desf/urate. 5e asemenea indic /i fle8i"ilitatea firmei la sc im"rile cerin.ei $ie.ei /i a te nolo+iilor. Arimea acestui indicator de$inde de natura acti!ita.ii fiind mult mai ridicat in cazul ramurilor din industria +rea fata de ramurile care solicita o sla" dotare te nica. *a firmele din acela/i sector de acti!itate de$inde de o$.iunile strate+ice1 de $olitica de dez!oltare1 de condi.iile concrete in care sa desf/oara acti!itatea. Imo"ilizri cor$orale %ic E 8 1,, -cti!e imo"ilizate nete > !aloare mai mare a acestei rate reflect o con!ersie mai dificil a acti!elor in dis$oni"ilit.i. )tructura imo"ilizrilor cor$orale arat com$ozi.ia $e elemente a in!esti.iilor materiale reflectat de.:2
23 24

Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. 01 ,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 1<1

19

rata terenurilor7 rata mi6loacelor fi8e7 rata imo"ilizarilor cor$orale in curs.

9. rata i+o-iliz4rilor #i!a!)iare 5Ri#8 -rat $onderea !alorii acti!elor financiare $ermanente in total imo"ilizri. %eflect $olitica de in!esti.ii financiare a firmei. ;8$rim intensitatea le+turilor si rela.iilor financiare $e care o firm le4a sta"ilit cu alte unit.i. Imo"ilizri financiare %if E 8 1,, -cti!e imo"ilizate nete Ni!elul indicatorului este str(ns le+at de mrimea intre$rinderii /i $olitica financiar1 a!and !alori foarte ridicate in cazul oldin+urilor. B. Rata a)ti,elor )ir) la!te 5Ra)8 -rat $onderea $e care o de.in utilizrile cu caracter ciclic in total $atrimoniu. Asoar indirect /i +radul de lic iditate al $atrimoniului. -cti!e circulante %ac E 8 1,, -cti! total -ceast rat de$inde mult de s$ecificul acti!ita.ii. 1. rata /to) rilor 5R/t8 %eflecta $onderea acti!elor cel mai $u.in lic ide in total acti!e circulante. -ceast rat de$inde de sectorul de acti!itate1 fiind mai ridicat la intre$rinderile din sfera $roduc.iei si distri"u.iei si foarte sczut la intre$rinderile din sfera ser!iciilor1 de durata ciclului de e8$loatare /i de factorii con6uncturali ai $ie.ei. )tocuri totale %ac E -cti!e circulante )e $oate considera o situa.ie normal cand stocurile nu de$a/esc 5,? din total acti!e circulante. )tructura stocurilor arat com$ozi.ia $e elementele ciclului de e8$loatare.52 - rata stocurilor de materii $rime /i materiale1 le+at strans de $rocesul de a$ro!izionare7 - rata stocurilor de $roduc.ie neterminat1 le+at strans de $rocesul de $roduc.ie7 - rata stocurilor de $roduse finite1 le+at strans de $rocesul de desfacere7 - rata stocurilor de mrfuri1 strans le+at de $rocesul de comercializare. Ni!elul si dinamica indicatorilor se a$reciaz in func.ie de s$ecificul intre$rinderii /i a fiecrui $roces in $arte /i in func.ie de !iteza de rota.ie a lor $rin elementele cores$ondente din cifra de afaceri. 3n anumite condi.ii $ot oferi informa.ii des$re eficien.a fiecrui ciclu al acti!it.ii de e8$loatare. .. rata )rea!7elor 5R)r8 -rat $onderea crean.elor $e care le are firma in total acti!e circulante. Gradul lor de lic iditate este mai mare decat cel al stocurilor.
25

8 1,,

, r&u 4aniela$ (Finane publice #$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/11$ p. :<

2,

Crean.e curente totale %cr E -cti!e circulante %ata crean.elor este influen.at de domeniul de acti!itate1 de natura rela.iilor comerciale1 $recum /i de termenele de $lat $racticate. -naliza structurii creantelor tre"uie a$rofundat a!andu4se in !edere2 - natura crean.elor <din ciclul de e8$loatare1 din afara e8$loatrii=7 - certitudinea realizarii lor <certe sau incerte=7 - termenul de realizare 4 crean.e su" 3, de zile7 4 crean.e su" &, zile7 4 crean.e su" 9, de zile7 4 crean.e $este 9, de zile. Ca /i $rinci$iu1 rata crean.elor din e8$loatare tre"uie sa de.in $onderea ma6oritar /i s $rezinte o tendin. de cre/tere1 cu condi.ia realizrii unei !iteze de rota.ie su$erioar. 9. rata *i/po!i-ilit47ilor 5R*-8 -rat $onderea acti!elor cele mai lic ide in total acti!e circulante1 adic +radul de lic iditate imediat a acti!elor curente. 5is$oni"ilit.i "ane/ti din $lasamente %d" E 8 1,, -cti!e circulante > situa.ie fa!ora"il in termeni de ec ili"ru financiar1 dar $oate fi /i semnul de.inerii unor resurse ineficient utilizate $oate refelcta o !aloare ridicat a dis$oni"ilit.ilor. Ni!elul dis$oni"ilita.ilor $oate fi fluctuant intr4un inter!al redus1 fie $e de4o $arte s creasc foarte mult1 ca urmare a unor $lti su"stan.iale1 fie $e de alta $arte sa scad ca urmare a unor $la.i su"stan.iale. *a ni!elul unei intre$rinderi ni!elul ma8im acce$tat este de 5? in total acti!e circulante1 iar cel ma8im de 25? in total acti!e circulante. Ni!elul o$tim este de 1,? din total acti!. )tructura dis$oni"ilit.ilor arat com$ozi.ia $e elemente lic ide.%2 - rata dis$oni"ilita.ilor din "nci /i din cas tre"uie s de.in o $ondere de a$ro8imati! 5,? $entru a a!ea un ni!el asi+uratoriu7 - rata $lasamentelor este le+at strans de $olitica de in!esti.ii financiare $e termen scurt7 - rata altor !alori lic ide care ar tre"ui sa detin o $ondere redus /i in scdere. ,./.-. I"*ic!to)i *e &t)uctu)( !i +!&i2u ui-3 'asi!ul "ilan.ului arat care sunt sursele de $ro!enien.a ale mi6loacelor economice din acti!. Con.inutul economic al $asi!ului tre"uie intre+it si cu ra$orturile 6uridice de natura o"li+atiilor. %esursele de care dis$une a+entul economic sunt +ru$ate in $asi!ul "ilan.ului in func.ie de e8i+i"ilitatea lor <termenul la care de!in scadente=1 adica tim$ul cat aceste resurse se afl la dis$ozi.ia societ.ii comerciale. Indicatorii de structur ai $asi!ului $ermit a$recierea $oliticii de finan.are $ro$rie a unit.ii2 1. Rata /ta-ilit47ii #i!a!)iare 5R/#8
2& 27

8 1,,

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 1<: , r&u 4aniela$ (Finane publice #$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/11$ p. :1

21

Ca$ital $ermanent %sf E 'asi! total %ata reflect msura in care firma dis$une de resurse financiare cu caracter $ermanent fat de total resurse. -ceasta te"uie analizata la tim$. 5ac $entru ma6oritatea ratelor sol!a"ilitatea a concluzionat un ni!el minim1 $entru aceast rat nu sol!a"ilitatea a definit ni!elurile1 deoarece e8ist diferen.e mari de la o ramura la alta. Cu cat aceast rat este mai a$roa$e de unitate <1,,? = ea reflect o sta"ilitate mai mare. In momentul in care1 in dinamic1 rata $rezinta o tendin. de cre/tere1 este considerat situatie fa!ora"il dac ma6oritatea ca$italului $ermanent in ra$ort cu totalul surselor de finan.are se datoreaz modificrii intr4un ritm su$erior al ca$italului $ro$riu fat de datoriile $e termen mediu /i lun+. 5in moment ce rata scade1 $oate fi considerata o situa.ie fa!ora"il dac se datoreaza in e8clusi!itate $e seama reducerii datoriilor $e termen mediu si lun+1 fr ins s scad su" !aloarea minim accce$tata <5,=. .. Rata a to!o+iei #i!a!)iare 5Ra#8 a. rata a to!o+iei #i!a!)iare glo-ale 5Ra#g8 Ca$ital $ro$riu %af+ E 'asi! total %ata reflect $onderea ca$italului $ro$riu in $asi!ul total. In cazul unei tendin.e de cre/tere a $onderii ca$italului $ro$riu in $asi!ul total1 atunci $utem concluziona c s4au emis ac.iuni sau o"li+a.iuni1 datoriile au cre/tere mai lent. Bn ra$ort de $este 1M3 il considerm asi+uratoriu. -. rata a to!o+iei #i!a!)iare la ter+e! 5Ra#t8 Ca$ital $ro$riu %aft E Ca$ital $ermanent -rat structura ca$italului $ermanent /i o+lindeste msura in care intre$rinderea i/i utilizeaz fondurile $ro$rii /i e8$rim +radul de inde$endent fa. de creditorii $ermanen.i. Bn ra$ort de $este N il considerm asi+uratoriu. )u" acest ni!el firma se afl intr4o situa.ie nefa!ora"il in ceea ce $ri!e/te riscul de sol!a"ilitate. In dinamic rata tre"uie s $rezinte o tendin.a $ermanent de cre/tere1 situa.ie fa!ora"il cand se datoreaz cre/terii ca$italului $ro$riu /i reducerii datoriilor $e termen mediu si lun+. -tunci cand rata scade1 este o situa.ie normal cand se contracteaz im$rumuturi $e termen mediu sau lun+1 cu condi.ia s "eneficieze de efectul de le!ier. 9. Rata *e >!*atorare 5Ri8 a. rata *e >!*atorare glo-al4 5Rig8 5atorii totale %i+ E 8 1,, 'asi! total Indicatorul e8$rim in maniera cea mai +eneral situa.ia structurii financiare. 22 8 1,, 8 1,, 8 1,,

Bn ra$ort de $an la 2M.3 il considerm asi+uratoriu. In dinamic indicatorul ar tre"ui s se reduca $ermanent $e seama modificarii datoriilor intr4un ritm mai lent decat modificarea $asi!ului. Cre/terea indicatorului reflect o situa.ie normal numai cand se contracteaz credite "ancare $e termen mediu si lun+ /i cresc datoriile de e8$loatare. -. rata *e >!*atorare la ter+e! 5Rit8 5atorii $e termen mediu /i lun+ %it E 8 1,, Ca$ital $ermanent -ceast rat arat $onderea ca$italului im$rumutat in ca$italul $eramanent. Bn ra$ort de N il consideram asi+uratoriu. -ceast rat este strans le+at de efectul de le!ier care se define/te dre$t rezultatul o".inut asu$ra renta"ilita.ii ca$italului $ro$riu al firmei $rin recur+erea intr4o manier mai mare sau mai mic la indatorare. E, 4 5 )e 6 )* 7 $ Cpr " unde2 re E rata renta"ilita.ii economice7 rd E rata do"anzii7 ;1 E efectul de le!ier7 IT* E im$rumuturi $e termen mediu /i lun+7 C$r E ca$ital $ro$riu. 5ac2 re O rd1 un +rad de indatorare ridicat este $rofita"il $entru firm <efect de le!ier=7 re K rd1 efectul de le!ier este mai mic /i deci1 un +rad de indatorare ridicat nu se 6ustific din $unct de !edere al renta"ilit.ii <efect de mciuc=. 3n ceea ce $ri!e/te le!ierul <IT*MC$r=1 normele "ancare im$un e8isten.a unui le!ier mai mic ca unu1 $entru a acorda 0n continuare credite 0n condi.ii de +aran.ie. 1.:. I!*i)atori *e ra!*a+e!t.0
%a$ortul intre rezultatul o".inut /i efortul de$us $entru o".inerea sa defineste renta"ilitatea. %ela.ia cea mai +ener este2 %ezultat %E 8 1,, ;fort
I>L

5aca rezultatul o".inut $oate fi definit $rin rezultatul e8$loatrii1 !aloarea adau+at1 e8cedentul "rut de e8$loatare1 $rofitul1 $rofitul net1 di!idendele1 eforturile an+a6ate $ot fi msurate $rin2 ca$italul $ro$riu1 ca$italul $ermanent1 acti!ul imo"ilizat1 acti!ul total etc. e8ista o mare di!ersitate de rela.ii $entru caracterizarea renta"ilita.ii unui a+ent economic1 o$tandu4se $entru una sau alta in func.ie de sco$urile urmrite. ,.0.,. Re"t!bi it!te! )e&u)&e o) co"&u$!te %enta"ilitatea c eltuielilor msoar eficien.a acti!it.ii desf/urate de firm in $erioada unui e8erci.iu financiar $rin $risma consumului de resurse1 artand ca$acitatea lor de a de+a6a $rofit "rut. 1. Rata re!ta-ilit47ii re/ r/elor )o!/ +ate 5Rrr)8
2#

,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 10/

23

-rat $rofitul "rut al e8erci.iului care re!ine $e unitatea de c eltuieli totale. Asoar ca$acitatea tuturor resurselor de a +enera $rin consum $rofit "rut. %ezultatul "rut al e8erci.iului %rrc E 8 1,, C eltuieli totale In dinamic cre/terea ratei reflect o situa.ie $oziti! /i are loc atunci cand indicele $rofitului de!anseaz indicele c eltuielilor totale. 'rinci$alele rezer!e de cre/tere a renta"ilit.ii resurselor consumate sunt2 s$orirea !eniturilor1 ameliorarea structurii !eniturilor1 accelerarea !itezei de rota.ie a fondurilor si o$timizarea c eltuielilor in sensul reducerii si im"unt.irii structurii lor. .. Rata re!ta-ilit47ii re/ r/elor ) re!te 5Rrr))8 -rat $rofitul "rut curent care re!ine $e unitatea de c eltuieli curente <care msoar consumul total de resurse din acti!itatea de e8$loatare /i financiar=. Indicatorul este mai rele!ant decat $rimul in cazul unor o$era.iuni e8ce$.ionale1 iar dimensiunea acestora denatureaz indicatorul +lo"al. %ezultatul curent %rrcc E 8 1,, C eltuieli curente 9. Rata re!ta-ilit47ii re/ r/elor )o!/ +ate >! e$ploatare 5Rrr)e8 Asoar ca$acitatea resurselor din e8$loatare de a +enera $rin consum <c eltuieli de e8$loatare= $rofit "rut aferent e8$loatrii. Indicatorul este mai rele!ant decat $rimii doi mai ales in cazul in care e8ist o$era.iuni financiare /i e8ce$.ionale1 iar dimensiunea acestora denatureaz indicatorul +lo"al. %ezultatul e8$loatarii %rrce E C eltuieli de e8$loatare ,.0.-. Re"t!bi it!te! 2e"itu)i o) %enta"ilitatea !eniturilor msoar eficien.a +lo"al a acti!it.ii desf/urate de firm $e $erioada unui e8erci.iu financiar $rin $risma ca$acit.ii !eniturilor de a de+a6a $rofit "rut. Re!ta-ilitatea ,e!it rilor ;8$rim eficien.a +eneral a firmei msurat $rin $rofitul "rut care re!ine !eniturilor totale ale e8ercitiului. %eflect eficien.a intre+ii acti!it.i <de e8$loatare1 financiar /i e8ce$.ional=. %ezultatul "rut al e8erci.iului %r! E 8 1,, @enituri Cre/terea ratei in dinamic reflect o situa.ie $oziti! /i are loc atunci cand indicele $rofitului "rut de!anseaz indicele !eniturilor totale. 'rinci$alele rezer!e de cre/tere a renta"ilit.ii !eniturilor sunt2 s$orirea !eniturilor1 ameliorarea structurii !eniturilor1 accelerarea !itezei de rota.ie a fondurilor /i o$timizarea c eltuielilor. 1. Re!ta-ilitatea ,e!it rilor ) re!te 5Rr,)8 %eflect eficien.a acti!it.ii curente <de e8$loatare finaciar= %ezultatul curent %r!c E 8 1,, 24 8 1,,

@enituri curente .. Re!ta-ilitatea ,e!it rilor *i! e$ploatare 5Rr,e8 %eflect eficien.a intre+ii acti!it.i de e8$loatare. %ezultatul e8$loatarii %r!e E 8 1,, @enituri din e8$loatare ,.0./. Re"t!bi it!te! co$e)ci! ( ;ficien.a acti!it.ii desf/urate de firm in $erioada unui e8erci.iu financiar $rin $risma !alorificrii acti!it.ii de "az este masurata de renta"ilitatea comercial. Rata re!ta-ilit47ii )o+er)iale -rat rezultatul "rut din e8$loatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul e8$rim eficien.a !alorificrii $roduselor societ.ii1 carcterizeaz eficien.a $oliticii comerciale /i a $oliticii de $re.uri a intre$rinderii. %ezultatul e8$loatarii %rc E 8 1,, Cifra de afaceri In dinamic cre/terea ratei reflect o situa.ie $oziti! /i are loc atunci c(nd indicele $rofitului de!anseaz indicele cifrei de afaceri. 'rinci$alele rezer!e de cre/tere a renta"ilit.ii comerciale sunt2 s$orirea !(nzrilor1 ameliorarea structurii !(nzrilor1 accelerarea !itezei de rota.ie a stocurilor /i o$timizarea c eltuielilor. 1. Rata +ar?ei -r te 5Rr)-8 Indicatorul e8$rim eficien.a !alorificrii $roduselor societ.ii in termeni de numerar. ;8cedentul "rut de e8$loatare %rc" E 8 1,, Cifra de afaceri .. Rata +ar?ei !ete 5Rr)!8 -rat c(t $rofit net se o".ine la o unitate de cifr de afaceri realizat. %ezultatul net al e8erci.iului %rcn E Cifra de afaceri ,.0.0. Re"t!bi it!te! eco"o$ic( %emunerarea "rut a ca$italurilor in!estite <indiferent de sursa lor de $ro!enien.a= este masurata de renta"ilitatea economic. Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4 5Rre8 %e$rezint remunerarea "rut a ca$italurilor in!estite1 at(t $ro$rii c(t /i im$rumutate <ca$italul in!estit E ca$ital $ro$riu F im$rumuturi $e termen lun+ F im$rumuturi $e termen scurt=. -rat c(t $rofit "rut re!ine unei unita.i de ca$ital in!estit. %ezultatul "rut al e8erci.iului %re E Ca$italuri in!estite 25 8 1,, 8 1,,

1. Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4 -r t4 %e$rezint remunerarea in termeni de acumulare "rut a ca$italurilor in!estite1 at(t $ro$rii c(t /i im$rumutate <ca$ital in!estit E acti!e fi8e "rute F necesarul de fond de rulment F dis$oni"ilit.i sau ca$italul in!estit E ca$ital $ro$riu F im$rumuturi $e termen mediu /i lun+ Fcredite "ancare $e termen scurt=. -rat c(t e8cedent "rut de e8$loatare re!ine unei unit.i de ca$ital in!estit. %enta"ilitatea economic tre"uie s fie la ni!elul ratei minime de randament din economie <rata medie a do"(nzii= /i a riscului economic /i financiar $e care /i l4au asumat furnizorii de ca$ital <ac.ionarii /i creditorii unita.ii=. ;8cedentul "rut de e8$loatare %re" E Ca$italuri in!estite Cuantumul ratei de renta"ilitate economic tre"uie s asi+ure reinnoirea /i cre/terea acti!elor1 intr4un termen c(t mai scurt. )e a$reciaz1 statistic1 c aceast condi.ie este satisfacut dac rata este mai mare de 25. .. Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4 !et4 %e$rezint remunerarea $rin $rofitul "rut al e8$loatrii ca$italurilor in!estite 0n e8$loatare <ca$italul in!estit 0n e8$loatare E acti!e fi8e "rute 0n e8$loatare F necesar de fond de rulment aferent e8$loatrii F dis$oni"ilit.i=. -rat c(t $rofit "rut din e8$loatare re!ine unei unit.i de ca$ital in!estit in cadrul acti!it.ii de e8$loatare.2. %ezultatul e8$loatrii %ren E Ca$italuri in!estite in e8$loatare %enta"ilitatea economic tre"uie s fie la ni!elul ratei minime de randament din economie <rata medie a do"(nzii=. -naliza ratei de renta"ilitate economic nu se $oate face dec(t $rin studierea e!olu.iei 0n tim$ a indicatorilor /i com$onentelor acestora <rezultate1 ca$italuri=1 referitoare la aceea/i intre$rindere. 5e asemenea rata renta"ilit.ii economice tre"uie s fie su$erioar ratei infla.iei $entru ca intre$rinderea sa4/i $oat men.ine su"stan.a economic. In termeni reali1 rata renta"ilit.ii economice tre"uie s remunereze ca$italurile in!estite la ni!elul ratei minime de randament din economie <rata medie a do"(nzii= /i a riscului economic /i financiar $e care /i l4au asumat furnizorii de ca$italuri <ac.ionarii /i creditorii intre$rinderii=. 5ac rata infla.iei nu de$a/e/te 1,? atunci rata nominal <r n= este du$ formula lui Fis er2 suma dintre rata real <rr= si rata infla.iei <ri=2 rn E rr F ri1 unde2 rr E rn F rI 5ac rata infla.iei 0nre+istreaz !alori semnificati!e <de 2 sau 3 cifre=1 atunci rata real se determin du$ rela.ia ini.ial a lui Fis er <1 F r n= E <1 F rr=1 unde $rodusul rr P ri ce rezult din dez!oltarea rela.iei ia !alori im$ortante1 nu $oate fi ne+li6at ca in cazul rela.iei unei infla.ii controlate. %ela.ia de calcul !a fi in consecin. urmtoarea932 rn E rr Fri Frr P ri1 de aici rr E <rn C ri= M <1 F ri= 8 1,, 8 1,,

29 3,

Bi%triceanu$ G.eor!.e 4. ()i%te"ul 'i%cal al Ro"aniei#$ Editura 8ni&er%itar-$ Bucure6ti$ 2//9$ p. 01 ,ope%cu Lui!i$ ( Fi%calitate co"parat- n a'aceri#$ Editura )itec.$ Craio&a$ 2/12$ p. 101

2&

5ac intre$rinderea are o rata a renta"ilit.ii economice mai mare dec(t rata do"(nzii ca$italurilor 0m$rumutate1 atunci ac.ionarii $ot "eneficia de efectul de le!ier <de $(r+ ie financiar= al intre$rinderii. ,.0.8. Re"t!bi it!te! .i"!"ci!)( %enta"ilitatea financiar a$reciaz eficien.a din $ers$ecti!a ca$italului in!estit de 0ntre$rinztor1 .in(nd seama de sistemul de fiscalitate. Re!ta-ilitatea #i!a!)iar4 -ceasta msoar randamentul ca$italurilor $ro$rii1 deci al $lasamentului financiar $e care ac.ionarii l4au fcut $rin cum$rarea ac.iunilor intre$rinderii. %enta"ilitatea financiar remunereaz $ro$rietarii intre$rinderii $rin acordarea de di!idende ctre ace/tia /i $rin cre/terea rezer!elor1 care in fa$t re$rezint o cre/tere a a!erii $ro$rietarilor. %ezultatul net al e8erci.iului %ren E 8 1,, Ca$italuri $ro$rii %enta"ilitatea financiar este influen.at de modalitatea de $rocurare a ca$italurilor /i de aceea este sensi"il la structura finaciar1 res$ecti! la situa.ia 0ndatorrii intre$rinderii. ;ste de dorit ca aceast rat s fie mai mare dec(t rata medie a do"(nzii $e $ia. $entru a face atracti!e ac.iunile intre$rinderii /i a cre/te cursul lor la "urs. 1. Rata re!ta-ilit47ii #i!a!)iare -r te %eflect ca$acitatea resurselor financiare $ro$rii alocate cu caracter $ermanent de a +enera surse $ro$rii de finan.are $e termen lun+. %eflect $oten.ialul de dez!oltare $ro$riu +enerat de in!esti.iile din surse $ro$rii. 'ractic arat remunerarea ca$italului $ro$riu in termeni de numerar. Ca$acitatea de autodefinire %rf" E 8 1,, Ca$italuri $ro$rii .. Rata re!ta-ilit47ii #i!a!)iare !ete )emnifica remunerarea net a ca$italului social $rin di!idende. %enta"ilitatea financiar remunereaz ac.ionarii $rin acordarea de di!idende /i $rin cre/terea rezer!elor1 care re$rezint de fa$t cre/terea a!erii $ro$rietarilor. 5i!idende %rfn E 8 1,, Ca$ital social 'entru a face atracti!e ac.iunile societa.ii1 rata renta"ilit.ii finaciare tre"uie s fie su$erioar ratei medii a do"(nzii. ,.0.9. R!"*!$e"tu bu)&ie) %andamentul "ursier urmre/te renta"ilitatea $rin $risma remunerrii in!estitorilor in ac.iunile societ.ii1 adic a celor care de.in ca$italul social al firmei. 5ac societatea nu este cotat la "urs in loc de cursul ac.iunii se folose/te ca "az de calcul !aloarea matematic C conta"il a unei ac.iuni o".inut $rin ra$ortarea acti!ului net conta"il la numrul de ac.iuni. A. Ra!*a+e!t l -r t %andamentul "rut $ri!e/te remunerarea ac.ionarilor din $rofitul net. )co$ul folosirii indicatorilor este a$recierea renta"ilit.ii firmei $rin $risma in!estitorilor. 5aca firma asist la o $erioad de in!esti.ii1 indicatorii de randament net sau mai $u.in rele!an.i $rin di!idende mai reduse1 dar $refera am(narea 0ncasrilor $entru a s$ori $rofitul net !iitor1 care !a aduce mai multe di!idende 0ncasate. 1. Pro#it l !et pe a)7i !e 27

-rat masa $rofitului net aferent unei ac.iuni. Cu c(t mai mult $rofit net re!ine unei ac.iuni cu at(t "o+a.ia ac.ionarilor cre/te. Tendin.a cresctoare a indicatorului e!iden.iaz o s$orire a eficien.ei $ri!ite $rin $risma ac.ionarilor. 'rofit net 'na E 8 1,, Numrul de ac.iuni .. Rata )apitaliz4rii pro#it l i Indica c(t $rofit net +enereaz o unitate de ca$ital in!estit intr4o ac.iune. %e$rezint o alt modalitate de calcul a renta"ilit.ii financiare1 $ri!it din $risma in!estitorilor. Tendin.a cresctoare a indicatorului e!iden.iaz o s$orire a eficien.ei $ri!ite din $risma ac.ionarilor. 'rofit net $e ac.iune 'na E Cursul ac.iunii 9. Coe#i)ie!t l *e )apitalizare - r/ier4 5 PER 8 -rat de c(te ori in!estitorii sunt dis$u/i s cum$ere !aloarea $rofitului net $e o ac.iune. Tendin.a descresctoare a indicatorului e!iden.iaz o s$orire a eficien.ei $ri!ite din $risma ac.ionarilor. Cursul ac.iunii ';% E 8 1,, 'rofit net $e ac.iune 8 1,,

B. Ra!*a+e!t l !et 1. Coe#i)ie!t l *e *i/tri- 7ie al *i,i*e!* l i -rat c(t din $rofitul net este re$artizat $entru remunerarea ac.ionarilor. Tendin.a cresctoare a indicatorului e!iden.iaz o s$orire a eficien.ei $ri!ite $rin $risma ac.ionarilor. 5i!idend total 8 1,, 'rofit net .. Di,i*e!* pe a)7i !e -rat masa di!idendului aferent unei ac.iuni. 5i!idende ';% E Numarul de ac.iuni 9. Rata )apitaliz4rii *i,i*e!* l i Indica c(t di!idend +enereaz o unitate monetar in!estit 0ntr4o ac.iune. Ni!elul ratei tre"uie s fie mai mare dec(t rata medie a do"(nzii $entru a face atracti! $lasarea "anilor in ac.iunile societ.ii res$ecti!e. 5i!idend $e ac.iune %cd E Cursul ac.iunii 2# 8 1,, 8 1,, ';% E

Capitol . STUDIU DE CA@ PRIVIND ANALI@A INDICATORILOR BILANIERI LA NESTLE RO1ANIA S.R.L.
..1. Preze!tare Ne/tle Ro+B!ia S.R.L. )C Q>; Interna.ional Lusiness Com$anR )%* a fost 0nfiin.at 0n anul 1994 in Timi/oara1 fiind o societate comercial cu ca$ital $ri!at1 inte+ral rom(nesc1 $rofilul acti!it.ii fiind $roducerea /i comercializarea de na$olitane. 3n anul 2,,, a ac izi.ionat marca Q>;1 care a de!enit una dintre cele mai a$reciate mrci din $ortofoliul nostru. 3n anul 2,11 a fost $reluat de +ru$ul N;)T*;1 de!enind )C N;)T*; %>ASNI)%*. Firma Q>; a de!enit cel mai mare $roductor de na$olitane de $e $ia.a rom(neasc. 29

-ceast e!olu.ie este rezultatul $oliticii firmei de a oferi $roduse de calitate /i de a sta"ili o rela.ie de res$ect fa.a de consumator. Firma /i4a 0nce$ut acti!itatea cu un numr de 12 lucrtori1 numrul acestora cresc(nd1 astfel c astzi firma are $este 4,, an+a6a.i care lucreaz cu cea mai modern te nolo+ie +erman. *a ince$ut $roduc.ia a fost restr(ns1 dar calitatea su$erioar a $roduselor a determinat cre/terea continu a cererii1 aceasta $ut(nd fi fcut numai $rin e8tinderea firmei. )4au facut in!esti.ii 0n mai multe eta$e $entru amena6area cldirilor e8istente1 ac izi.ionarea de utila6e te nolo+ice1 a$aratur de la"orator1 dez!oltarea surselor de utilit.i. -stfel a fost e8tins s$a.iul de $roduc.ie1 de de$ozitare1 s4au facut dotri cores$unztor celor mai moderne cerin.e te nolo+ice. Firma dis$une de linie $ro$rie de fa"rica.ie C at(t $roducerea1 c(t /i am"alarea na$olitanelor se realizeaz inte+ral 0n %om(nia. -cti!itatea $roducti! se desf/oara 0ntr4o sin+ura incint1 0n mai multe cor$uri de fa"rica.ie. *a $roducerea na$olitanelor Q>; se folosesc materii $rime /i am"ala6e at(t de $e $ia.a intern c(t /i de $e $iata e8tern1 ale+erea furnizorilor se face $ornind de la criteriul calit.ii1 iar rela.iile cu furnizorii sunt dintre cele mai a!anta6oase. 5esfacerea $roduselor se face at(t $e $ia.a intern c(t /i $e $ia.a e8tern. 3n ultimul tim$ li!rrile la intern au fost afectate de scderea $uterii de cum$rare a $o$ula.iei. Cu toate acestea $roduc.ia e8erci.iului a cunoscut o cre/tere de la un an la altul1 la fel /i cifra de afaceri. 5e asemenea $rofitul "rut a cunoscut cre/teri semnificati!e. 3n acti!itatea lor s4au + idat du$a c(te!a $rinci$ii1 res$ectate 0n toate .rile unde sunt $rezen.i C a!(nd +ri6 s res$ecte le+ile /i cultura local. -ceste $rinci$ii se ada$teaz continuu cerin.elor unui mediu 0n continu sc im"are1 dar ele reflect 0ntocmai ideile $e care NestlT s4a "azat 0ntotdeauna2 corectitudine1 onestitate si +ri6a fata de oameni. -stfel1 com$ania NestlT a im$lementat cu succes 0n %om(nia /i $rinci$iile sale o$era.ionale2 - 'roduse alimentare de cea mai 0nalta calitate oferite consumatorilor rom(ni7 - Folosirea celei mai $erformante te nolo+ii /i a cuno/tintelor acumulate 0n $roductia de $roduse alimentare7 - 'romo!area furnizorilor locali de materii $rime7 - %es$ectarea celor mai inalte standarde de calitate7 - Folosirea cercetrii1 te nolo+iei1 calit.ii /i i+ienei +enerale 0n $rocesarea alimentelor. 3n $rezent1 0n %om(nia1 NestlT are a$ro8imati! 1,,, de an+a6a.i 0n sediile din Lucure/ti /i Timi/oara. )unt unul dintre cei mai im$ortan.i 6ucatori ai industriei de Food U Le!era+e din %om(nia at(t $rin cota de $ia. c(t /i $rin succesul mrcilor noastre 4 ma6oritatea fiind 0n fruntea cate+oriei lor. .... Cal) l l i!*i)atoriilor *e *iag!o/ti) #i!a!)iar 3n ta"elul de mai 6os sunt calcula.i indicatorii2 fondul de rulment1 necesarul de fond de rulment /i trezoreria2 Ta-el l ..1. Fo!* l *e r l+e!t. Ne)e/ar l *e #o!* *e r l+e!t. Trezoreria
Nr. Crt. 1. Spe)i#i)a7ie Ca$ital $ermanent U1 mii lei .332 31, A!ii .313 452 .311 &75

3,

2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 1,. 11. 12. 13. 14. 15. 1&.

-cti!e imo"ilizate nete Fond de rulment net Indicele de cre/tere al F%N Ca$ital $ro$riu Fo!* *e r l+e!t propri Indicele de cre/tere Fond de rulment strin Indicele de cre/tere )tocuri totale Crean.e -cti!e curente 'asi!e curente Ne)e/ar *e #o!* *e r l+e!t Indicele de cre/tere Trezoreria !et4

mii lei mii lei ? mii lei +ii lei ? mii lei ? mii lei mii lei mii lei mii lei +ii lei ? +ii lei

1#3 125 1,, 293 132 1,, 1&2 1,, 123 1,, 224 11# 135 1,, .35

322 13, 1,4 4,, &0. 71 521 321 179 9&2 275 14& 1.0 122 1&9

4,1 274 21, 591 123 243 #39 1&1 347 175 222 237 .0: 221 ;131

'e 0ntrea+a $erioad de analiz se 0nre+istreaz !alori $oziti!e /i un trend cresctor al fondului de rulment net1 ceea ce 0nseamn c sursele $ermanente reu/esc s finan.eze inte+ral alocrile $ermanente1 rm(n(nd /i un sur$lus $entru finan.area ne!oilor critice. 3n anul 2,11 cre/te fa. de 2,1, cu 143.#93 mii lei <11,?=. -ceast cre/tere a fondului de rulment net este fa!ora"il1 semnific(nd o cre/tere a mar6ei de securitate a 0ntre$rinderii $entru e!entualele cazuri +enerale de $ierderi de acti! sau a 0ncetinirii !itezei de rota.ie a stocurilor de $roduse1 mrfuri1 materiale. Fondul de rulment $ro$riu 0nre+istreaz !alori $oziti!e $e intrea+a $erioad de analiz7 0n anul 2,1, fa.a de anul 2,11 se 0nre+istreaz o scdere cu 29?1 aceast e!olu.ie dator(ndu4se 0n $rinci$al e!olu.iei mai accentuate ca dinamic a 0m$rumuturilor $e termen mediu /i lun+ fat de ca$italurile $ro$rii1 $e c(nd acti!ele imo"ilizate nete a!eau o dinamic caracterizat $rintr4un ritm mai le6er. 3n ultimul an de analiz1 fondul de rulment $ro$riu manifest o tendin.a de re!enire1 cresc(nd cu 143? fa. de anul $recedent. 3n anul 2,1, fondul de rulment strin cre/te cu 221? fa. de anul 2,tua.ie e!ident nefa!ora"il1 iar 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1, fondul de rulment strin cre/te cu doar &1?1 situa.ia cunosc(nd o 0m"unta.ire. 3n ceea ce $ri!e/te necesarul de fond de rulment1 acesta ia !alori diferite 0n fiecare an 1 !alori $oziti!e 0n cre/tere <cre/te cu 22? 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 /i cu 121? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,=1 cre/tere datorat ra$ortului dintre $osturile "ilan.iere clien.i4 furnizori1 rota.ia stocurilor /i ni!elul !(nzrilor. 3n $erioada considerat trezoreria $rezint o e!olu.ie descendent1 a!(nd !alori $oziti!e 0n anii 2,,9 /i 2,1,1 iar 0n anul 2,11 se inre+istreaz un deficit de trezorerie de 1, mii lei. )itua.ia din acest $unct de !edere se consider nefa!ora"il. -cest deficit a tre"uit s fie aco$erit din credite de trezorerie care au +enerat c eltuieli cu do"(nzile1 care au a!ut ca efect reducerea rezultatului e8erci.iului. -cest lucru se datoreaz cre/terii necesarului de fond de rulment care de!anseaz cre/terea fondului de rulment <indicele de cre/tere al fondului de rulment 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 este de 4?1 iar cel al necesarului de fond de rulment este de 22?7 indicele de cre/tere al fondului de rulment 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1, este de 11,?1 iar cel al necesarului de fond de rulment este de 121?=. )e $oate s$une c dis$oni"ilit.ile de trezorerie de!in insuficiente $entru a crea lic idita.i cores$unztoare1 im$un(ndu4se corelarea trezoreriei cu scderea !itezei de rota.ie a acti!elor circulante1 cre/terea crean.elor1 cre/terea o$erati!it.ii 0ncasrii crean.elor. -. I!*i)atori *e /tare 31

3n ta"elul urmtor este determinat lic iditatea2 Nr. )rt. 1. 2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 1,. Spe)i#i)a7ie Ta-el l .... Li)<i*itatea U1 mii lei mii lei ? mii lei ? mii lei ? mii lei mii lei C .332 1#3 974 11## 9,# ,193 1&3 ,117 257 52 :"23 A!ii .313 2&7 139 1192 11& ,1#3 17# ,113 9# #1 1".3 .311 4,# 2,& 119# 145 ,171 9& ,1,5 91 195 3":&

-cti!e circulante 5atorii $e termen scurt *ic iditatea curent -cti!e circulante fr stocuri *ic iditatea ra$id 5is$oni"ilit.i si $lasamente *ic iditatea imediat Lani in casierie /i conturi "ancare Credite "ancare $e termen scurt Li)<i*itatea la ,e*ere

3n ultimul an !aloarea indicatorului se incadreaz 0n limitele normale1 iar fa. de anul $recedent a s$orit cu 3? datorit cre/terii mai ra$ide1 ca ritm a acti!elor curente fa. de $asi!ele curente. 'entru 0ntrea+a $erioad de analiz ni!elul indicatorului este asi+uratoriu <fr s scad su" 115,=1 ceea ce inseamn c firma a fost ca$a"il s4si aco$ere inte+ral $asi!ele curente $e seama acti!elor curente. 5in acest $unct de !edere societatea este "ine asi+urat 0m$otri!a inca$acit.ii de $lat $e termen scurt. *ic iditatea ra$id se reduce 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 cu 1,?1 iar 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1, cu 1&?1 0ns se men.ine la o !aloare considerat normal $entru acest indicator1 firma fiind ca$a"il sa4/i onoreze o"li+a.iile din acti!ele curente care $ot fi transformate ra$id 0n lic idita.i. 5in acest $unct de !edere firma este de asemenea "ine asi+urat 0m$otri!a inca$acit.ii de $lat $e termen scurt. 'e 0ntrea+a $erioad de analiz !aloarea indicatorului se situeaz su" limita minim acce$ta"il1 scz(nd de la an la an. -ceast situa.ie se datoreaz ec ili"rului financiar $recar $e termen scurt. Ni!elul indicatorului nu este asi+uratoriu 0n nici un an1 ceea ce 0nseamn c este inca$a"il s4/i aco$ere satisfactor $asi!ele curente $e seama dis$oni"ilit.ilor "ne/ti /i a $lasamentelor. 5in acest $unct de !edere situa.ia se $oate a$recia ca fiind nefa!ora"il. 3n anul 2,111 !aloarea indicatorului nu se 0ncadreaz 0n limitele normale iar fa. de anul $recedent s4a redus sim.itor datorit cre/terii mai ra$ide ca ritm a creditelor $e termen scurt fa. de dis$oni"ilit.ile "ane/ti din casierie /i conturi "ancare. 5in acest $unct de !edere situa.ia se $oate a$recia ca fiind nefa!ora"il.
Ta-el l ..9. Sol,a-ilitatea U1 mii lei mii lei C ? mii lei 1222 433 14, 9"32 1,, 292

Nr. )rt. 1. 2. 3. 4. 5.

Spe)i#i)a7ie -cti!e totale 5atorii totale I!*i)ele ge!eral /ol,a-ilitate Indicele de cre/tere -cti! net conta"il

A!ii .333 &,7 2,7 ."29 95 7,, .331 932 341 ."&9 93 591

*e

32

&. 7. #. 9. 1,. 11. 12. 13. 14. 15. 1&. 17. 1#. 19. 2,. 21.

%a$ort de sol!a"ilitate 5atorii financiare totale )ol!a"ilitatea financiara Ca$acitatea de autofinan.are Capa)itatea *e ra+- r/are Indicele de cre/tere C eltuieli financiare ;8cedent "rut de e8$loatare Prele,area )<elt ielilor #i!a!)iare 'rofit net -mortizare 5i!idende de $lata %ata ram"ursrii creditului 5o"(nda aferent creditului -co$erirea ser!iciului datoriei Indicele de cre/tere

? mii lei ? mii lei C ? mii lei mii lei C mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei ? ?

&71&4 214 2, 759 3"5: 1,, 24# 111 .. &47 112 137 #2 5# 9129 1,,

&5192 &, 1, 127 3"%1 113 44 194 .9 113 13 11 # 21 51,9 55

&3 1,3 9 2&1 3"&& 125 227 44# 51 237 24 32 3 5# 31&# 72

@aloarea indicelui +eneral de sol!a"ilitate se 0ncadreaz 0n toat $erioada de analiz $este limita minim acce$ta"il. 3n ultimul an !aloarea indicatorului se situeaz $este limita normal1 de/i fat de anul $recedent s4a redus cu 7?. Vi 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 !aloarea indicatorului a sczut cu 5?. 5eci1 tendin.a indicatorului este de reducere $entru 0ntrea+a $erioad datorit cre/terii mai ra$ide ca ritm a datoriilor totale fa. de acti!ele totale. Firma se afl 0n si+uran.1 ceea ce inseamn c aceasta este ca$a"il tot tim$ul s4/i aco$ere inte+ral datoriile $e seama acti!elor. 5in $unct de !edere al ra$ortului de sol!a"ilitate +eneral firma s4a aflat 0n si+uran. $e toat $erioada de analiz1 0nre+istr(nd !alori normale $este 5,?. 'e intrea+a $erioad de analiz indicele de sol!a"ilitate financiar se 0ncadreaz cu mult $este limita normal1 de/i de la an la an s4a redus <cu 5,? 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 /i cu 1,? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,=. Firma este din acest $unct de !edere 0n si+uran. $e toat $erioada de analiz1 ceea ce inseamn c aceasta ar fi ca$a"il s4/i aco$ere inte+ral datoriile financiare $e seama acti!elor. Ca$acitatea de ram"ursare a datoriilor se incadreaz $este limita minim $e toat $erioada de analiz1 cresc(nd cu 13? 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 /i cu 25? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,. Tendin.a indicatorului este de re!enire. 5in acest $unct de !edere firma se afl 0ntr4o si+uran.a relati! "un $e intrea+a $erioad analizat. 3n ceea ce $ri!e/te rata de $rele!are a c eltuielilor financiare1 aceasta se situeaz 0n limitele normale $e 0ntrea+a $erioad de analiz. 3n anul 2,11 rata a crescut sensi"il fa. de anul 2,1,. Tendin.a +eneral a indicatorului este de cre/tere1 $e seama cre/sterii datoriilor financiare1 care +enereaz c eltuieli cu do"(nzile. Totu/i1 din acest $unct de !edere1 firma se afl 0n si+uran.. Gradul de aco$erire a ser!iciului datoriei de$/e/te cu mult limitele normale 0n to.i anii su$u/i analizei. 3n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 s4a redus cu 45?1 iar 0n anul 2,11 s4a redus sensi"il <2#?= fa. de anul 2,1,. Tendin.a +eneral este de scdere $e seama +radului de 0ndatorare. Totu/i1 firma se afl 0n si+uran.. ). I!*i)atori *e /tr )t r4
3n ta"elul 2.4. sunt determina.i indicatorii de structur ai acti!ului2 Nr. )rt. Ta-el l ..:. I!*i)atorii *e /tr )t r4 ai a)ti, l i Spe)i#i)a7ie U1 A!ii

33

1. 2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 1,. 11. 12. 13. 14. 15. 1&. 17. 1#.

-cti!e imo"ilizate nete -cti! total Rata a)ti,elor i+o-ilizate Indicele de cre/tere Imo"ilizri necor$orale Rata i+o-iliz4rilor !e)orporale Imo"ilizri necor$orale Rata i+o-iliz4rilor )orporale Imo"ilizri financiare Rata i+o-iliz4rilor #i!a!)iare -cti!e circulante %ata acti!elor circulante )tocuri totale Rata /to) rilor Crean.e Rata )rea!7elor 5is$oni"ilit.i %ata dis$oni"ilit.ilor

mii lei mii lei C ? mii lei C mii lei C mii lei C mii lei ? mii lei C mii lei C mii lei ?

.332 1#3 433 :."9. 1,, 2& 1":5 179 2&"2& 1, 3"52 239 571&# 123 :2"99 1,, :3 25 1,132

.313 322 &,7 59"35 125 14 :"%. 3,1 29":3 &3 1"20 2#1 4&195 179 %."01 9& 9: 99 3147

.311 4,1 932 :9"31 #1 25 %"9% 37, 2."95 51 1".2 524 5&199 34& %5"93 175 99 93 117&

@aloarea ratei acti!elor imo"ilizate $oate fi considerat normal $e intrea+a $erioad analizat. 3n anul 2,,9 fa. de anul 2,,# s4a redus1 situa.ia $ut(nd fi considerat ca fiind $oziti! deoarece este asociat unei cre/teri a !itezei de rota.ie a acti!elor imo"ilizate $rin !eniturile totale. %educerea +eneralizat $e 0ntrea+a $erioad se datoreaz cre/terii imo"ilizrilor nete1 ceea ce are un efect $oziti! asu$ra lic idit.ii firmei1 dat fiind fa$tul c nu asistm la un $roces de dezin!estire. @aloarea ratei imo"ilizrilor necor$orale este nesemnificati! 0n to.i cei trei ani de analiz1 manifest(nd o tendin.a usoar de cre/tere datorit cre/terii 0ntr4un ritm mai ra$id a !alorii imo"ilizrilor necor$orale fa. de total imo"ilizri. @aloarea ratei imo"ilizrilor cor$orale $e 0ntrea+a $erioad de analiz este foarte mare <$este 9,?= 0ns se reduce $ermanent. )itua.ia $oate fi considerat fa!ora"il deoarece nu este consecin.a unui $roces de dezin!estire ci a $rocesului de cre/tere a !itezei de rota.ie $rin cifra de afaceri1 ceea ce ec i!aleaz cu o eficien. s$orit a utilizrii lor. )e asi+ur /i cre/terea indirect a fle8i"ilit.ii firmei la sc im"rile mediului e8tern. @aloarea ratei imo"ilizrilor financiare 0n ultimul an de analiz este nesemnificati!. Tendin.a este de cre/tere lent $e $rimii doi ani de analiz1 mai $u.in $e ultimul an. @aloarea ratei este 0n conformitate cu mrimea /i s$ecificul firmei. @aloarea ratei acti!elor circulante se consider normal 0n toti cei trei ani de analiz1 fiind situat $este 4,?. 3n anul 2,1, !aloarea indicatorului scade fa. de anul 2,,9 ca a$oi 0n anul 2,11 s creasc iar. -ceast cre/tere s$ore/te $onderea utilizrilor ciclice 0n total1 a!(nd dre$t consecin. cre/terea +radului de lic iditate a acti!ului total. -ceasa situa.ie $oate fi considerata fa!ora"il deoarece este corelat cu o cre/tere a !itezei de rota.ie a acti!elor circulante1 ceea ce ec i!aleaz cu o cre/tere a eficien.ei acti!it.ii. 'e $erioada analizat1 !alorile 0nre+istrate ale ratei stocurilor se 0ncadreaz $este limitele normale1 situa.ia $oate fi considerat acce$ta"il1 c(nd ritmul cifrei de afaceri de$/e/te ritmul de cre/tere al stocurilor. 3n ultimul an de analiz $onderea crean.elor 0n total acti!e circulante era de 33?1 mai redus cu 1? fa. de anul $recedent1 fa$t datorat cre/terii mai ra$ide ca ritm a stocurilor1 ceea ce 0nseamn reducerea +radului +eneral de lic iditate a acti!elor circulante. Totu/i ni!elul acesteia nu $oate fi considerat normal1 deoarece este corelat cu o cre/tere a duratei medii de 0ncasare a lor $e seama !eniturilor totale. 34

'onderea lic idit.ilor se reduce 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 cu &&?1 iar 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1, se reduce cu a$ro8imati! 5,?1 a6un+(nd s de.in su" 2? din total acti!e circulante1 su" !aloarea minim admisi"il1 adic reduc(nd lic iditatea acti!elor circulante /i 0n +eneral a 0ntre+ului $atrimoniu. 5in acest $unct de !edere situa.ia este nesatisfctoare /i se e8$lic $rin rela.iile financiare ale societa.ii cu clien.ii /i furnizorii /i $rin
s$ecificul acti!it.ii. Nr. )rt. 1. 2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 1,. Ta-el l ..5. I!*i)atorii *e /tr )t r4 ai pa/i, Spe)i#i)a7ie U1 .332 Ca$ital $ermanent mii lei 3,9 'asi! total 433 Rata /ta-ilit47ii #i!a!)iare C &1"90 Ca$ital $ro$riu 292 Rata a to!o+iei #i!a!)iare C %&"%: glo-ale Rata a to!o+iei #i!a!)iare C 2:"&5 la ter+e! 5atorii totale 14, Rata *e i!*atorare glo-al4 C 9."9% 5atorii $ro!izioane $e termen 1& mediu /i lun+ Rata *e >!*atorare la C 5".5 ter+e! l i A!ii .313 452 &,7 &:"51 4,, %5"2. 00":0 2,7 9:"30 52 11"5.

.311 &75 932 &.":9 591 %9":. 0&"5& 341 9%"50 #3 1.":9

'e 0ntrea+a $erioada de analiz1 societatea dis$une de un +rad ridicat de autonomie financiar1 0ncadr(ndu4se cu mult $este !aloarea minim acce$ta"il. Indicatorul a 0nre+istrat o e!olu.ie ascendent in anul 2,1, fa. de anul 2,,9 <a crescut cu 4?= /i a sczut cu 3? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,. -ceast e!olu.ie descendent se datoreaz cre/terii mai lente ca ritm a resurselor $ermanente fa. de cele curente. 3n anul 2,,9 firma i/i $oate finan.a 7113#? din acti!itate din ca$italurile $ermanente1 0n anul 2,1, C 74151?1 iar 0n anul 2,11 firma se $oate finanta cu $este 72? din ca$italuri $ermanente. )e $oate concluziona c firma "eneficiaz de o "un sta"ilitate financiar $e toat durata analizat. Firma a dis$us de o autonomie financiar +lo"al foarte "un $e intrea+a $erioad analizat1 cu tendin.a de reducere. 3n anul 2,1, rata autonomiei financiare +lo"ale a sczut cu 3? fa. de 2,,91 iar 0n anul 2,11 s4a redus cu 45 fa. de anul 2,1,. -ceast situa.ie se datoreaz cre/terii mai ra$ide ca ritm a resurselor 0m$rumutate /i atrase. 3n anul 2,,9 societatea /i4a finan.at 0ntr4o $ro$or.ie de &71&4? acti!it.ile din resurse $ro$rii7 0n anul 2,1, finan.area acti!it.ii din resurse $ro$rii s4a realizat 0n $ro$or.ie de &5192?1 iar 0n anul 2,,9 0n $ro$or.ie de &3142?. 'e intrea+a $erioad societatea se incadra 0ntr4un +rad ridicat de autonomie financiar1 de/i s4a manifestat tendin.a de reducere a indicatorului. Ca$italurile $ermanente sunt constituite 0ntr4o $ro$or.ie de $este 94? din ca$italuri $ro$rii 0n anul 2,,9. 3n anul 2,1, ca$italurile $ro$rii de.in a$ro8imati! ##? din ca$italurile $ermanente1 cu 7? mai $u.in ca 0n anul $recedent. 3n anul 2,11 ca$italurile $ermanente sunt constituite din ca$italuri $ro$rii 0n $ro$or.ie de $este #7?1 cu 1? mai $u.in fa. de anul 2,1, /i cu a$ro8imati! #? mai $u.in fa. de $rimul an analizat. ;!olu.ia descendenta a indicatorului se datoreaz cre/terii 0ntr4un ritm mai ra$id a ca$italurilor $ermanente fa. de ca$italurile $ro$rii. 5in acest $unct de !edere societatea se afl 0ntr4o situa.ie le6er1 a!(nd 0n !edere !aloarea minim admisi"il a indicatorului <5,?=. 5in $unct de !edere al ratei de 0ndatorare +lo"al societatea se afl 0ntr4o situa.ie fa!ora"il $e intrea+a $erioad analizat1 afl(ndu4se su" !aloarea ma8im admisi"il <&&?=. 35

Indicatorul manifest o tendin.a de cre/tere <cu 5? 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,91 cu 7? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,=1 datorit cre/terii mai ra$ide ca ritm a datoriilor totale fa. de ca$italurile $ro$rii. 3n to.i anii analiza.i firma utilizeaz resurse atrase /i 0m$rumutate 0ntr4o $ro$or.ie de $este o treime din total. 'e 0ntrea+a $erioad analizat societatea a "eneficiat de un +rad redus de 0ndatorare la termen1 afl(ndu4se cu mult su" limita ma8im admisi"il $entru indicator. )4a manifestat o tendin.a de cre/tere a 0ndatorrii la termen datorit e!olu.iei mai ra$ide de cre/tere a datoriilor $e termen mediu /i lun+ fa. de ca$italurile $ro$rii. *. Ratele *e ge/ti !e
3n ta"elul de mai 6os sunt calculate ratele de +estiune2 Nr. )rt. 1. 2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 11. 12. 13. 14. 15. 1&. 17. 1#. 19. 2,. 21. 22. 23. 24. 25. Spe)i#i)a7ie Ca$ital $ermanent Cifra de afaceri Ca$ital $ro$riu 5atorii totale -cti! total -cti!e imo"ilizate nete -cti!e circulante )tocuri totale C eltuieli materiale totale 'roduc.ia e8erci.iului )toc de $roduc.ie neterminata 'roduc.ia !(ndut )toc de $roduse finite @enituri totale Crean.e curente @enituri din e8$loatare Crean.e din e8$loatare Clien.i C eltuieli totale 5atorii $e termen scurt C eltuieli de e8$loatare 5atorii de e8$loatare Furnizori =e/ti !ea )apital l i per+a!e!t a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea )apital l i propri a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea *atoriilor totale a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea a)ti, l i total a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea a)ti,elor Ta-el l ..%. Ratele *e ge/ti !e U1 A!ii .332 .313 mii lei 3,9 452 mii lei 1,3, 19,7 mii lei 292 4,, mii lei 14, 2,7 mii lei 433 &,7 mii lei 1#3 322 mii lei 239 2#1 mii lei 123 179 mii lei &23 121& mii lei 1,#5 1917 mii lei 25 25 mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei rot zile rot zile rot zile rot zile 9&4 39 1177 1,, 1152 51 21 1,77 123 1,52 #1 1# 9"9 132 9"5 13: &"9 53 ."9 159 1#&4 5, 2,&1 9& 2,15 52 4# 1#7# 154 1#34 1,4 31 :". 0& :"& && 2". :3 9"1: 11%

.311 &75 2&&4 591 341 932 4,1 524 34& 157& 295, 43 2929 1,& 3213 175 29#5 144 123 27## 257 25&1 1#& #3 :": 09 5"3 &9 0"% :. 9"10 115

2&.

27. 2#. 29.

3&

3,.

31.

32.

33.

34.

35. 3&. 37.

3#.

39.

4,.

41.

42.

43.

i+o-ilizate a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea a)ti,elor )ir) la!te a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea /to) rilor totale a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea /to).*e +aterii pri+e Di +ateriale a. !r.*e rota7ii 52E138 -. * rata 513E2 F 9%58 =e/ti !ea /to). *e pro* )tie !eter+i!at4 a. !r. *e rota7ii -. * rata Gestiunea stocului de $roduse finite a. !r. *e rota7ii -. * rata @enituri din !(nzarea mrfurilor )tocuri de mrfuri =e/ti !ea /to) rilor *e +4r# ri a. !r.*e rota7ii -. * rata =e/ti !ea )rea!7elor ) re!te a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea )rea!7elor *i! e$ploatare a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea )re*it l i ( )lie!t a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea *atoriilor ) re!te a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea *atoriilor *i! e$ploatare a. !r. *e rota7ii -. * rata =e/ti !ea )re*it l i ; # r!izor a. !r. *e rota7ii -. * rata

rot zile rot zile rot zile rot zile

5"% %5 :"9 05 0": :: 12"5 12

5"2 %. %"& 5: 13"% 9: .&"1 19

&"9 :2 5"% %5 0"5 :9 .5". 1:

rot zile rot zile mii lei mii lei rot zile rot zile rot zile rot zile rot zile

%9"& % 93"5 1. && # 1:0"3 . 11"& 91 .1"2 1& :0"5 0 0"& :.

&%"% 5 :1": 2 43 1, :5"5 0 .1": 1& 95"2 13 92"1 2 1."1 93

05"1 : 9&". 13 35 & :3"9 2 10": .3 .3"& 10 .:"1 15 13"0 9:

rot zile rot zile

1."2 .0 55"2 &

1&"% .1 52"& %

1."& .2 95"& 13

37

'e 0ntrea+a $erioad de analiz1 !iteza de rota.ie a ca$italurilor $ermanente ca numr de rota.ii se situeaz $este limita minim admisi"il <2 rota.ii=1 a!(nd o tendin.a de cre/tere de la un an la altul1 iar durata 0n zile a unei rota.ii 0nre+istreaza o tendin.a de scdere. -cest lucru semnific cre/terea eficien.ei utilizrii ca$italurilor $ermanente1 res$ecti! reducerea duratei medii de recu$erare a lor su" form "neasc initial. @iteza de rota.ie a ca$italurilor $ro$rii $rin cifra de afaceri <durata 0n zile a unei rota.ii= cunoa/te $e $erioada de analiz o cre/tere <scdere= de la an la an1 fa$t ce a +enerat efecte $oziti!e asu$ra societ.ii 0n sensul s$oririi refolosirii ca$italurilor $ro$rii. @iteza de rota.ie a datoriilor totale cre/te 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 cu a$roa$e 2 rota.ii ca mai a$oi1 0n anul 2,11 s scad. 'e 0ntrea+a $erioad analizat !iteza de rota.ie este $este !aloarea minim admisi"il. @iteza de rota.ie a acti!ului total reflect o +estiune "un a intre$rinderii1 situ(ndu4se $este 2 rota.ii 0n to.i cei trei ani analiza.i. 3n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 s4a 0nre+istrat un salt mare al numrului de rota.ii1 reduc(ndu4se deci1 durata 0n zile a unei rota.ii de la 153 la 11&. -cest lucru a +enerat efecte $oziti!e asu$ra trezoreriei societ.ii1 efecte de natura rela8rii financiare <eli"erare su" form "anesca a unor resurse imo"ilizate=. 3n +eneral1 $e $erioada de analiz s4a manifestat o tendin. de cre/tere a numrului de rota.ii a acti!elor imo"ilizate1 res$ecti! de reducere a duratei medii a unei rota.ii1 fa$t ce a +enerat efecte $oziti!e de natura rela8rii financiare asu$ra lic idit.ii societ.ii comerciale. 3n ceea ce $ri!e/te !iteza de rota.ie a acti!elor circulante1 aceasta cre/te 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,91 ca a$oi s se reduc din nou 0n anul 2,11. -ceast reducere are efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei firmei1 efecte de natura $resiunii financiare <imo"ilizarea de resurse "ne/ti su" form material=. Ca o concluzie1 dac $ri!im elementele de acti! du$ termenele de alocare /i lic iditate1 rota.ia $rinci$alelor elemente e!iden.iaz s$orirea eficien.ei utilizrii mi6loacelor $ermanente /i reducerea eficien.ei utilizrii celor ciclice. 3n anul 2,,9 stocurile se roteau de #14 ori1 $arcur+(nd ciclul economic /i recu$er(ndu4 se su" forma initial "neasc $rin cifra de afaceri 0ntr4un termen mediu de 44 de zile. 3n anul 2,1, cre/te !iteza de rota.ie la 1,1& rota.ii <durata 0n zile de recu$erare a fost de 34 de zile=1 iar 0n ultimul an de analiz stocurile se roteau de #15 ori <43 de zile=. Fa. de anul $recedent1 numrul de rota.ii a sczut cu 211 rota.ii1 ceea ce inseamn reducerea eficien.ei utilizrii stocurilor1 fa$t ce a +enerat efecte ne+ati!e de natura imo"ilizrii de resurse financiare. 5urata rota.iei stocurilor de materii $rime /i materiale consuma"ile se reduce $e 0ntrea+a $erioad de analiz1 reflect(nd cre/terea eficien.ei acti!it.ii de a$ro!izionare. 5urata rota.iei stocurilor de $roduc.ie neterminat s4a redus $e $erioada de analiz. )itua.ia din acest $unct de !edere se 0ncadreaz in limitele normale reflect(nd cre/terea eficien.ei acti!it.ii de $roduc.ie1 efectul acestei situa.ii fiind eli"erarea de resurse financiare. 5urata rota.iei stocurilor de mrfuri a crescut $ermanent1 situa.ie nefa!ora"il care reflect ineficien.a acti!it.ii comerciale. 3n anul 2,1, scade durata 0n zile a unei rota.ii a crean.elor curente de la 31 la 17 zile1 ca a$oi 0n anul 2,11 sa creasc cu 3 zile1 rot(ndu4se $rin !eniturile totale de 1#14 ori. -cest lucru semnific mrirea duratei medii de recu$erare a crean.elor1 cu efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei1 0n sensul decalrii 0ncasrilor. 5urata de recu$erare a crean.elor din e8$loatare cre/te $entru ultimul an de analiz1 ceea ce 0nseamn mrirea duratei de recu$erare a lor. 3n ceea ce $ri!e/te durata de recu$erare a crean.elor clien.i1 aceasta cre/te $e $erioada analizat <cu o zi 0n anul 2,1, fa. de 2,,91 cu & zile 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,=1 fa$t ce a +enerat efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei10n sensul rela8rii termenelor de $lata. -cela/i lucru se 0nt(m$l /i cu datoriile din e8$loatare. 5atoriile fa. de furnizori se roteau 0n anul 1999 $rin cifra de afaceri de 5519 ori. 3n anul 2,1, !iteza de rotatie a datoriilor fa. de furnizori a crescut la 5917 ori1 fa$t ce $oate +enera efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei1 societatea "eneficiind de o durat mai scurt de $lat a furnizorilor. 3#

3n anul 2,11 durata medie 0n zile de $lat a furnizorilor a crescut de la & la 1, zile1 cu efecte $oziti!e asu$ra trezoreriei1 cresc(nd durata creditului comercial mediu acordat de furnizori. e. I!*i)atori *e ra!*a+e!t 3n ta"elul 2.7. sunt calcula.i indicatorii2 renta"ilitatea resurselor consumate1 renta"ilitatea !eniturilor1 renta"ilitatea comercial1 renta"ilitatea economic1 renta"ilitatea financiar /i randamentul "ursier2 Ta-el l ..&. Re!ta-ilitatea re/ r/elor )o!/ +ate. Re!ta-ilitatea ,e!it rilor. Re!ta-ilitatea )o+er)ial4. Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4. Re!ta-ilitatea #i!a!)iar4. Ra!*a+e!t l - r/ier
Nr. )rt. 1. 2. 3. 4. 5. &. 7. #. 9. 1,. 11. 12. 13. 14. 15. 1&. 17. 1#. 19. 2,. 21. 22. 23. 24. 25. 2&. 27. 2#. 29. Spe)i#i)a7ie %ezultatul "rut C eltuieli totale Re!ta-ilitatea re/ r/elor )o!/ +ate %ezultatul curent C eltuieli curente Rata re!ta-ilit47ii re/ r/elor ) re!te %ezultatul e8$loatrii C eltuieli de e8$loatare Rata re!ta-ilit47ii re/ r/elor ) re!te @enituri totale %enta"ilitatea !eniturilor @enituri curente Re!ta-ilitatea ,e!it rilor ) re!te @enituri din e8$loatare Re!ta-ilitatea ,e!it rilor *i! e$ploatare Cifra de afaceri Rata re!ta-ilit47ii )o+er)iale ;8cedentul "rut de e8$loatare Rata +ar?ei -r te %ezultatul net Rata +ar?ei !ete Ca$italuri in!estite Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4 Re!ta-ilitatea e)o!o+i)4 -r t4 C$italul $ro$riu Re!ta-ilitatea #i!a!)iar4 Ca$acitatea de autofinan.are %enta"ilitatea financiar "rut 5i!idende U1 mii lei mii lei C mii lei mii lei C mii lei mii lei C mii lei ? mii lei C mii lei C mii lei C mii lei C mii lei C mii lei C C mii lei C mii lei ? mii lei .332 1,, 1,77 2 1,, 1,7& 2 1,, 1,52 13 1177 9 1177 2 1152 2 1,3, 13 111 11 &4 % 9. 95 292 .. 75 2& 13 A!ii .313 1#2 1#7# 13 1#2 1#77 13 1#, 1#34 13 2,&1 9 2,59 2 2,15 2 19,7 2 194 13 113 % :3 :. 4,, .0 127 32 19 .311 425 27## 15 424 27#7 15 424 25&1 1& 3213 13 3212 19 29#5 1: 29&4 1: 44# 15 0 %1 %5 591 :3 2&1 44 32

39

3,. 31. 32. 33. 34. 35. 3&. 37. 3#. 39.

Ca$ital social Re!ta-ilitatea #i!a!)iar4 !et4 Numr de ac.iuni Pro#it !et pe a)7i !e Cursul ac.iunii Rata )apitaliz4rii pro#it l i 'erioada Di/tri- irea *i,i*e!*elor Di,i*e!*e pe a)7i !e Rata )apitaliz4rii *i,i*e!* l i

mii lei C nr. +ii lei mii lei C ? C +ii leiEa)t C

1&# & 41 15"&% 71 .."30 4153 3".1 9"9: :"%0

1&# % 41 .&"%. 97 .0.91 3153 3"11 ."21 ."20

1&# 10 41 5&"0: 14 :3"1% 2149 3"1: 0"39 5"50

3n anul 1999 renta"ilitatea resurselor consumate a fost de 9?1 0n anul 2,1, de 1,?1 iar 0n anul 2,11 a fost de 15?1 deci renta"ilitatea resurselor consumate a 0nre+istrat o crestere sensi"il de la un an la altul. 'entru anul 2,111 de e8em$lu1 la 1,, de lei c eltuieli totale s4au o".inut 15 lei $rofit "rut1 ceea ce este totu/i un ni!el destul de redus. -!(nd 0n !edere c $onderea ma6oritar a !eniturilor1 c eltuielilor /i rezultatelor sunt formate din cele le+ate de acti!itatea de e8$loatare1 ni!elul acestui indicator !a fi $uternic influen.at de renta"ilitatea c eltuielilor de e8$loatare. 'e cei trei ani de analiz renta"ilitatea c eltuielilor curente a 0nre+istrat o u/oar tendin. de cre/tere1 ceea ce inseamn c intre$rinderea a reu/it s o".in un $rofit "rut $rin consum tot mai mic de resurse. %enta"ilitatea resurselor consumate 0n e8$loatare s4a mentinut constanta 0n $rimii doi ani de analiz <1,?=1 cresc(nd cu 7? 0n anul 2,111 ceea ce este totu/i un ni!el destul de redus. %ezer!ele cele mai im$ortante 0n cre/terea ratei constau 0n reducerea costurilor de e8$loatare $rin diminuarea consumului de resurse. %ata renta"ilit.ii se men.ine la 9? 0n anii 2,,9 /i 2,1, /i cre/te la 135 0n anul 2,11. -ceast cre/tere semnific un s$or de eficien. +eneral $e ansam"lul acti!it.ii1 ni!elul acestui indicator fiind influen.at de renta"ilitatea !eniturilor din e8$loatare <constant 0n anul 2,,9 /i 2,1, C 9? /i de 14? 0n anul 2,11=. %enta"ilitatea !eniturilor curente a crescut de asemenea 0n anul 2,11 datorit cre/terii !itezei de rota.ie a fondurilor /i cre/terea !olumului fizic al desfacerilor. 3n ceea ce $ri!e/te renta"ilitatea comercial1 aceasta cunoa/te o scdere 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 cu un $rocent <la fel /i rata mar6ei "rute= iar rata mar6ei nete rm(ne constant la &?. 3n ultimul an de analiz renta"ilitatea comercial1 res$ecti! rata mar6ei "rute /i rata mar6ei nete cunosc o cre/tere1 ceea ce 0nseamn o s$orire a eficien.ei !alorificrii $roduselor 0ntre$rinderii. 'e 0ntrea+a $erioada de analiz1 renta"ilitatea economic manifest o tendin. de cre/tere1 reflect(nd o s$orire a ca$acit.ii ca$italurilor in!estite de a de+a6a $rofit "rut c(t /i o mai "un remunerare a ca$italurilor in!estite $e seama $rofiturilor in!estite /i a renta"ilit.ii comerciale1 am"ele cu efecte $oziti!e asu$ra indicatorului. 3n +eneral1 $e cei trei ani de analiz renta"ilitatea financiar1 renta"ilitatea financiar "rut /i renta"ilitatea net au manifestat o tendin. de cre/tere1 ceea ce ec i!aleaz cu o mai "un remunerare $rin c(/ti+ net a resurselor $ro$rii1 res$ecti! s$orirea ca$acit.ii ca$italurilor $ro$rii de a crea $rofit net. 5e fa$t1 aceast tendin. se datoreaz cre/terii mar6ei comerciale nete /i a !itezei de rota.ie a ca$italurilor $ro$rii $rin cifra de afaceri. 'rofitul net $e ac.iune 0nre+istreaz o $ermanent cre/tere de la un an la altul1 ceea ce e!iden.iaz o s$orire a eficien.ei $ri!ite $rin $risma ac.ionarilor. %ata ca$italizrii $rofitului 4,

0nre+istreaz o tendin. de cre/tere1 reflect(nd o "un remunerare a in!esti.iilor efectuate 0n ac.iunile societ.ii1 situ(ndu4se $este !aloarea minim admisi"il <2,?= $e intrea+a $erioad de analiz. Coeficientul de ca$italizare "ursier a inre+istrat1 0n +eneral1 o tendin. 0n scdere1 reflect(nd o situa.ie $oziti!. Coeficientul de distri"u.ie a di!idendului a 0nre+istrat !alori destul de reduse1 aceast situa.ie e8$lic(ndu4se $rin $olitica firmei1 orientat s$re dez!oltare. 5i!idendele $e ac.iune oscileaz1 tendin.a cresctoare din ultimul an e!iden.iind o s$orire a eficien.ei $ri!ite $rin $risma ac.ionarilor. %ata ca$italizrii di!idendului 0nre+istreaz de asemenea o tendin. oscilant1 cresc(nd 0n ultimul an de analiz1 cofirm(nd s$orul de remunerare aferent unei unit.i monetare in!estite 0ntr4o ac.iune.

CONCLU@II
5in analiza indicatorilor "ilan.ieri rezult identificarea din !reme a tendin.elor ma6ore /i a factorilor $ertur"atori ce se manifest 0n cadrul mediului1 0n !ederea ada$trii ra$ide /i eficiente la sc im"rile acestuia. -stfel1 deoarece nici o acti!itate nu se desf/oar fr $ro"leme1 controlul1 ca atri"ut al mana+ementului este indis$ensa"il Aetoda analizei dia+nostic deri! din metodele de sta"ilire a unui dia+nostic medical /i $resu$une desf/urarea coordonat a unor ac.iuni s$ecifice referitoare la urmtoarele as$ecte2 studiul <e8aminarea= strii or+anismului economic $entru a identifica $ro"lemele cu care acesta se confrunt <analiza de sistem=7 determinarea cauzelor +eneratoare de disfunc.ii7 $rescrierea msurilor cores$unztoare de remediere. -naliza economic se "azeaz $e ideea c 0n orice sistem e8ist 0n $ermanen. rezer!e 0n ceea ce $ri!e/te $erfec.ionarea or+anizrii /i conducerii1 a 0m"unt.irii $erforman.elor sale te nice1 economice1 financiare1 informa.ional4decizionale1 c $erforman.ele sistemului 90ntre$rindere: $ot fi $ermanent 0m"unt.ite $rintr4o acti!itate de analiz continu. 5in $unct de !edere o"iectul analizei economice 0l constituie studierea com$le8 la ni!el micro /i macroeconomic a rezultatelor o".inute 0ntr4o $erioad de tim$1 0n folosirea resurselor materiale1 umane /i financiare1 0n str(nsa lor le+tur cu factorii care le4au 41

determinat1 0n sco$ul identificrii /i utilizrii unor noi solu.ii care s duc la dez!oltarea /i $erfec.ionarea acti!it.ii economice. 'ri!ind strate+ia /i $remis a dia+nosticrii $ analiza econo"ic- are rol de control n cadrul ntreprinderii. -cesta lucru const 0n msurarea /i corectarea rezultatelor o".inute 0n sco$ul asi+urrii 0nde$linirii cores$unztoare a o"iecti!elor $roiectate. Bn rol im$ortant il 6oaca trezoreria 0ntr4o intre$rindere1 caracteriz(nd cuantumul mi6loacelor "ne/ti de care aceasta dis$une la un moment dat. 5atorita trezoreriei se asi+ur /i realizeaz1 $e termen scurt1 ec ili"rul financiar din fondul de rulment1 o mrime relati! constant /i necesarul de fond de rulment1 o mrime ce fluctueaz 0n tim$. 'rin analiza structurii acti!ului urmre/te modul de construire a $atrimoniului concret C real1 modul de +ru$are $e termene a utilizarilor de resurse si +radul de lic iditate ale acestor elemente. %atele de structura ale acti!ului rele! informa.ii cu $ri!ire la destina.ia economic a ca$italurilor1 +radul de lic iditate a ca$italului1 ca$acitatea intre$rinderii de a4/i modifica acti!ul ca urmare a sc im"rilor con6uncturale. -naliza ratei de renta"ilitate economic nu se $oate face dec(t $rin studierea e!olu.iei 0n tim$ a indicatorilor /i com$onentelor acestora <rezultate1 ca$italuri=1 referitoare la aceea/i intre$rindere. 5e asemenea rata renta"ilit.ii economice tre"uie s fie su$erioar ratei infla.iei $entru ca intre$rinderea sa4/i $oat men.ine su"stan.a economic. 3n $erioada considerat trezoreria $rezint o e!olu.ie descendent1 a!(nd !alori $oziti!e 0n anii 2,,9 /i 2,1,1 iar 0n anul 2,11 se inre+istreaz un deficit de trezorerie de 1, mii lei. 'entru 0ntrea+a $erioad de analiz ni!elul indicatorului este asi+uratoriu <fr s scad su" 115,=1 ceea ce inseamn c firma a fost ca$a"il s4si aco$ere inte+ral $asi!ele curente $e seama acti!elor curente. 5in acest $unct de !edere societatea este "ine asi+urat 0m$otri!a inca$acit.ii de $lat $e termen scurt. @aloarea indicelui +eneral de sol!a"ilitate se 0ncadreaz 0n toat $erioada de analiz $este limita minim acce$ta"il. 3n ultimul an !aloarea indicatorului se situeaz $este limita normal1 de/i fat de anul $recedent s4a redus cu 7?. Vi 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,9 !aloarea indicatorului a sczut cu 5?. 5eci1 tendin.a indicatorului este de reducere $entru 0ntrea+a $erioad datorit cre/terii mai ra$ide ca ritm a datoriilor totale fa. de acti!ele totale. Firma se afl 0n si+uran.1 ceea ce inseamn c aceasta este ca$a"il tot tim$ul s4/i aco$ere inte+ral datoriile $e seama acti!elor 'e 0ntrea+a $erioada de analiz1 societatea dis$une de un +rad ridicat de autonomie financiar1 0ncadr(ndu4se cu mult $este !aloarea minim acce$ta"il. Indicatorul a 0nre+istrat o e!olu.ie ascendent in anul 2,1, fa. de anul 2,,9 <a crescut cu 4?= /i a sczut cu 3? 0n anul 2,11 fa. de anul 2,1,. -ceast e!olu.ie descendent se datoreaz cre/terii mai lente ca ritm a resurselor $ermanente fa. de cele curente. 'e intrea+a $erioad societatea se incadra 0ntr4un +rad ridicat de autonomie financiar1 de/i s4a manifestat tendin.a de reducere a indicatorului. Ca$italurile $ermanente sunt constituite 0ntr4o $ro$or.ie de $este 94? din ca$italuri $ro$rii 0n anul 2,,9. 3n anul 2,1, ca$italurile $ro$rii de.in a$ro8imati! ##? din ca$italurile $ermanente1 cu 7? mai $u.in ca 0n anul $recedent. 3n anul 2,11 ca$italurile $ermanente sunt constituite din ca$italuri $ro$rii 0n $ro$or.ie de $este #7?1 cu 1? mai $u.in fa. de anul 2,1, /i cu a$ro8imati! #? mai $u.in fa. de $rimul an analizat. ;!olu.ia descendenta a indicatorului se datoreaz cre/terii 0ntr4un ritm mai ra$id a ca$italurilor $ermanente fa. de ca$italurile $ro$rii. 5in acest $unct de !edere societatea se afl 0ntr4o situa.ie le6er1 a!(nd 0n !edere !aloarea minim admisi"il a indicatorului <5,?=. 5in $unct de !edere al ratei de 0ndatorare +lo"al societatea se afl 0ntr4o situa.ie fa!ora"il $e intrea+a $erioad analizat1 afl(ndu4se su" !aloarea ma8im admisi"il <&&?=. Indicatorul manifest o tendin.a de cre/tere <cu 5? 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,91 cu 7? 0n 42

anul 2,11 fa. de anul 2,1,=1 datorit cre/terii mai ra$ide ca ritm a datoriilor totale fa. de ca$italurile $ro$rii. 3n to.i anii analiza.i firma utilizeaz resurse atrase /i 0m$rumutate 0ntr4o $ro$or.ie de $este o treime din total. 3n ceea ce $ri!e/te !iteza de rota.ie a acti!elor circulante1 aceasta cre/te 0n anul 2,1, fa. de anul 2,,91 ca a$oi s se reduc din nou 0n anul 2,11. -ceast reducere are efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei firmei1 efecte de natura $resiunii financiare <imo"ilizarea de resurse "ne/ti su" form material=. 3n anul 2,1, scade durata 0n zile a unei rota.ii a crean.elor curente de la 31 la 17 zile1 ca a$oi 0n anul 2,11 sa creasc cu 3 zile1 rot(ndu4se $rin !eniturile totale de 1#14 ori. -cest lucru semnific mrirea duratei medii de recu$erare a crean.elor1 cu efecte ne+ati!e asu$ra trezoreriei1 0n sensul decalrii 0ncasrilor. 5urata de recu$erare a crean.elor din e8$loatare cre/te $entru ultimul an de analiz1 ceea ce 0nseamn mrirea duratei de recu$erare a lor. %enta"ilitatea !eniturilor curente a crescut de asemenea 0n anul 2,11 datorit cre/terii !itezei de rota.ie a fondurilor /i cre/terea !olumului fizic al desfacerilor. 3n +eneral1 $e cei trei ani de analiz renta"ilitatea financiar1 renta"ilitatea financiar "rut /i renta"ilitatea net au manifestat o tendin. de cre/tere1 ceea ce ec i!aleaz cu o mai "un remunerare $rin c(/ti+ net a resurselor $ro$rii1 res$ecti! s$orirea ca$acit.ii ca$italurilor $ro$rii de a crea $rofit net. 5e fa$t1 aceast tendin. se datoreaz cre/terii mar6ei comerciale nete /i a !itezei de rota.ie a ca$italurilor $ro$rii $rin cifra de afaceri. Coeficientul de ca$italizare "ursier a inre+istrat1 0n +eneral1 o tendin. 0n scdere1 reflect(nd o situa.ie $oziti!. Coeficientul de distri"u.ie a di!idendului a 0nre+istrat !alori destul de reduse1 aceast situa.ie e8$lic(ndu4se $rin $olitica firmei1 orientat s$re dez!oltare. 5i!idendele $e ac.iune oscileaz1 tendin.a cresctoare din ultimul an e!iden.iind o s$orire a eficien.ei $ri!ite $rin $risma ac.ionarilor. %ata ca$italizrii di!idendului 0nre+istreaz de asemenea o tendin. oscilant1 cresc(nd 0n ultimul an de analiz1 cofirm(nd s$orul de remunerare aferent unei unit.i monetare in!estite 0ntr4o ac.iune.

BIBLIO=RAFIE
1. -n+ elac e Ga"riela1 Lelean 'a!el1 WFinan.ele $u"lice ale %om(niei:1 ;ditura ;conomic1 Lucure/ti1 2,,3 .. L0rle @asile1 WFrauda fiscal:1 ;ditura Teora1 Lucure/ti1 2,,5 9. Listriceanu1 G eor+ e 5. W)istemul fiscal al %omaniei:1 ;ditura Bni!ersitar1 Lucure/ti1 2,,# :. Florescu 'etre1 Lla/a Ga"riel1 Coman 'aul1 WFiscalitatea 0n %om(nia. %e+lementare. 5octrin. Quris$ruden.:1 ;ditura -ll LecD1 2,1, 5. G eor+ iu G eor+ e1 W;!aziunea fiscal:1 ;ditura ;conomic1 Lucure/ti1 2,,& %. AatRas1 -le8andru7 @crel1 Iulian1 cond. st.1 WAodalit.i de $re!enire /i com"atere a e!aziunii /i fraudei fiscale:1 ;ditura -.).;.1 Lucure/ti1 2,,& &. >lteanu Ion1 Listriceanu G eor+ e 5.1 cond. st.1 W;!aziunea fiscal2 metode /i te nici de com"atere a e!aziunii fiscale:1 ;ditura -.).;.1 Lucure/ti1 2,1, 0. '0r!u 5aniela1 WFinan.e $u"lice :1 ;ditura )itec 1 Craio!a1 2,11 2. 'o$escu *ui+i1 W Fiscalitate com$arat 0n afaceri:1 ;ditura )itec 1 Craio!a1 2,12 13. )afta 5an1 Ar6eu T eodor1 W;!aziunea fiscal:1 ;ditura ;conomic1 Lucure/ti1 2,,& 43

11. Teodor Constantin1 Ne+rea ;mil1 WCom"aterea e!aziunii fiscale 0n %om(nia:1 ;ditura -.).;.1 Lucure/ti1 2,,& 1.. Tulai Constantin1 Ver"u )imona1:Fiscalitate com$arat /i armonizri fiscale:1 ;ditura Casa Cr.ii de Vtiin.1 Clu64Na$oca1 2,,5 19. Toader )tela -urelia1 W ;!aziunea fiscal 0n %om(nia 0n $erioada de tranzi.ie:1 ;ditura 'ro Bni!ersitaria1 Lucure/ti1 2,,7 1:. @crel1 Iulian7 -n+ elac e1 Ga"riela7 Listriceanu1 G eor+ e 5. Lodnar1 Aaria1 WFinan.e $u"lice:1 ;ditura 5idactic /i 'eda+o+ic1 2,,& 15. JJJ.anaf.ro 1%. JJJ.mfinan.e.ro

44