CMPULUNG MUSCEL I CURTEA DE ARGE

- PROMOVARE TURISTIC -

ELEV: BIANCA PURCARU

CMPULUNG MUSCEL
LOCALIZARE

Cmpulung este un municipiu din Judeul Arge, din regiunea Muntenia, Romnia. Este situat n depresiunea omonim, la o altitudine de 580-600 m i la o distan de 52 km de Piteti (pe direcia N-NE, pe osea), 47 km de Curtea de Arge (la E), 84 km de Braov (la S-SV) i 66 km de Trgovite (la V).

RELIEF

Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci. In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului. In centrul orasului, altitudinea absoluta oscileaza in jurul valorii de 600 m; la iesirea de pe teritoriul Campulungului, Raul Targului coboara la 500 m, iar partea cea mai inalta a vetrei urbane ajunge la 900 m.

CLIMA

Temperatura medie anuala la Campulung este de 8,1 grade C. Cele mai friguroase sunt lunile ianuarie, februarie si decembrie, iar cele mai calduroase sunt lunile iunie, iulie si august. La statia meteo Campulung, presiunea anuala medie inregistreaza valori de 944,5 milibari. In ceea ce priveste vantul, directiile dominante la Campulung sunt cele nord-vestica si sud-vestica. In concluzie, pe fondul climatului temperat-continental de dealuri subcarpatice mijlocii si inalte, Campulung beneficiaza de un topoclimat de depresiune caracterizat prin temperaturi medii anuale in jur de 8 grade C, precipitatii de 7-800 mm si vanturi slabe, de scurta durata, in cea mai mare parte a timpului instalandu-se calmul atmosferic.

HIDROGRAFIE

Teritoriul orasului Campulung beneficiaza de surse importante de ape feretice sau de adancime, provenite mai ales din infiltrarea precipitatiilor, iar in mica masura pe o cale subterana, din zona montana. Cele mai importante izvoare sunt cele de terasa, carora li se adauga izvoarele minerale, folosite de locuitorii zonei in tratarea anumitor afectiuni. Apele de suprafata apartinand in totalitate sistemului hidrografic al Argesului, se incadreaza bazinului hidrografic al Raului Targului. Afluent al Argesului, Raul Targului are cel mai dezvoltat sistem din cadrul acestui bazin. Principalul afluent in sectorul montan al Raului Targului este Rausorul. Dintre afluentii marunti de pe teritoriul municipiului, amintim paraiele Pietroasa, Valea Romanestilor, Valea Izvorului si Valea Barbusii din stanga si Valea Rea, Valea Dracilor si Valea Uncheasului din dreapta. Pe Raul Targului se insira urmatoarele lacuri: Rausor (cel mai mare), Pojorata, Leresti, Voinesti, Visoi si Apa Sarata.

MONUMENTE ALE NATURII

Rezervatie natural Iezer are 300 ha si este situata n masivul Iezer-Papusa. Aici se afla bujorul de munte sau smirdarul, planta ocrotita, zmbrul, relict glaciar, argintica, garofita alpina, piciorul cocosului, cimbrisorul de munte. Cuprinde si Lacul glaciar Iezer, cu o suprafata de 0,6 ha. Rezervatia Iezer cuprinde Vile glaciare ale Catunului si Iezerului, precum si Vrful lezeru Mare din Masivul lezer-Papusa. Petera Dmbovicioara este situata la 25 km de Campulung, pe culoarul Rucr-Bran, in sudul Muntilor Piatra Craiului, pe stanga prului Dmbovicioarei, in amonte de Cheile Dmbovicioarei si localitatea Dmbovicioara.

Rezervatia naturala Locul fosilifer Suslanesti este situata in satul Suslanesti, comuna Mioarele, la 12 km de Campulung Muscel, si are o suprafata de 3,8 ha. Este considerat sit geotectonic cu importanta Este foarte important din punct de vedere stiintific deoarece au fost descoperite 30 de specii de pesti fosilici, din care 13 noi pentru stiinta.

Rezervatiile naturale de la Albesti sunt situate in localitatea Albesti, in apropiere de Campulung Muscel; Sunt rezervatii naturale de tip geologic, care ocupa o suprafata de 250 mp si se prezinta sub forma de conglomerate de calcare si granit. Formatiunile geologice si paleontologice sunt formate din aproximativ 80 de blocuri de piatra. Vegetatia de pe conglomerate si din jurul lor este formata din ierburi, arini, aluni si ciresi salbatici.

MONUMENTE ANTROPICE

Muzeul de etnografie i art popular dateaz din anul 1735, fiind cea mai veche construcie civil pstrat din Cmpulung. A fost restaurat de arhitectul D.I.Berechet n anul 1928 i adpostete n prezent coleciile etnografice ale Muzeului Municipal Cmpulung. Obiectele de art popular i etnografie muscelean pe care le admirm aici sunt deosebit de valoroase, majoritatea fcnd parte din patrimoniul cultural naional, prezentate ntr-un mediu ambiant original. Curtea Domneasc i Ansamblul Mnstirii Negru Vod Mnstirea Cmpulung, cunoscut acum sub numele de Mnstirea Negru Vod, a fost reconstruit de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat reedina primilor domni ai rii Romneti. Ansamblul este dominat, pe latura de vest, de turnul clopotni, nalt de peste 30 m, cu plan ptrat. Intrarea, la parter, este acoperit cu o calot de pandantivi. Spre nord, o cas a scrii asigur accesul la primele dou etaje, fiind continuat de scri de lemn interioare pn la camera deschis a clopotelor.

Muzeul de Istorie i Art al Municipiului Cmpulung Cldirea din centru este construit ntre anii 1934-1936, dup planurile arhitectului Statie Ciotan. Muzeul de Istorie i Art prezint istoria zonei Muscel, dar i legturile zonei cu judeele limitrofe, prilejuind ptrunderea ntr-un culoar al timpului, din preistorie i pn n contemporaneitate.

Monumentul Eroilor de la Mateia Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Prav, judeul Arge, cunoscut i sub numele de Mausoleul de la Mateia, este dedicat eroilor din Rzboiul de ntregire Naional dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Cmpulung spre Braov, pe Dealul Mateia.

TRASEE TURISTICE N ZON

Dambovicioara Ciocanu Piatra Galbena Valea Seaca a Pietrelor Vladusca.

Durata: 5 -6 ore; lungimea: cca. 18 km; diferenta de nivel: 570 m. Pe acest traseu se insira cele 3 piscuri ale Pietrei Galbene, de la nord la sud: Piatra Galbena, Coltul Sparturilor si Galma Sparturilor. La nord de ultimul pisc se afla depresiunea La Gavan excelent teren pentru practicarea schiului.

Cojocaru Valea lui Ivan Drumul Granicerilor Plaiul Foii.

Durata: 6 -7 ore; lungimea: cca. 16 km, diferenta de nivel: 580 m. Acest traseu turistic este cel mai vechi de pe versantul apusean al Pietrei Craiului si totodata unul de baza pentru zona de joasa altitudine, datorita marii lui accesibilitati. Primul punct de reper este monumentul metalic Crucea Granicerului. Drumul Granicerilor urca pana la Psicul cu Brazi. Dupa o serie de urcusuri si coborasuri se ajunge in luminisul din Poiana Lancii. De aici, Drumul Granicerilor trece prin dreptul Izvorului Tamaselului si urca pana la culmea muntelui Tamasel. Din acest punct pana la Plaiul Foii, traseul trece prin poienita de la Curmatura Foii si coboara pana la cabana Plaiul Foii.

OBICEIURI I TRADIII

La 27 iulie mai este celebrat i mperecherea Rudarilor, la Cmpulung Muscel, judeul Arge. n ultima zi a trgului de Sntilie, la rudari are loc cunoaterea tinerilor n vederea cstoriei. n alte zone, obiceiul mergea i mai departe, adic la acea dat se rezolvau i divorurile. Trgul de Sfntul Ilie e un obicei cu tradiii seculare n oraul Cmpulung Muscel. In cadrul targului au loc concerte de muzic popular, lansri de carte i alte manifestri culturale. Jocul Ursului are o vechime apreciabil n zona Arge - Muscel, fiind practicat n trecut de iganii ursari care colindau satele, n srbtori jucndu-i ursul dresat la casele gospodarilor care i primeau. Ciobanii care vor sa afle daca iarna va fi moinoasa sau geroasa isi astern dulama in mijlocul oilor si se uita ca sa vada ce fel de oaie se va culca pe dansa. Daca se va culca oaia neagra, e semn ca iarna va fi buna si, daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. In Ajunul lui Sf. Dumitru este obiceiul sa se aprinda focuri (focul lui Sumedru sau Samedru). Spre foc vin femei de toate varstele, cu siruri de covrigi, nuci sau mere, pe care le impart copiilor. Cand valvataia este mai mare, copiii sar peste foc, pentru a fi sanatosi tot anul. Dupa ce se potoleste focul, fiecare pleaca la casa lui, luand cu el si un taciune pe care il arunca in livezi, printre pomi, pentru ca acestia sa faca poame vara viitoare.

CURTEA DE ARGE
LOCALIZARE

Curtea de Arges este un municipiu din judetul Arges, Muntenia si este localitatea ce poarta aura primei capitale a Tarii Romanesti. Curtea de Arges se afla in partea de nord a judetului Arges, la o distanta de 38 km de municipiul Pitesti, la 36 km de Ramnicu Valcea si la 45 km de Campulung.

RELIEF

Localitatea Curtea de Arges se bucura de un relief variat si repartizat proportional. Relieful coboara in trepte de la nord la sud si cuprinde toate unitatile de relief carpato-transdanubiene. Relieful incepe de la altitudini de 2500 m si pana la altitudini de 300 m.

CLIMA

Orasul Curtea de Arges beneficieaza de o clima moderata datorita situarii sale intr-o zona depresionara. Pe tot parcursul anului temperaturile sunt moderate iar precipitatiile relative abundente. In aceasta depresiune, toamna si primavara sunt frecvente ceturile, iernile sunt mai putin aspre decat la campie, iar verile sunt in general placute, cu zile insorite. Temperatura medie anuala are valori de aproape 8 grade C.

HIDROGRAFIE

Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges utilizeaza potentialul hidroenergetic al raurilor Arges, Dambovita, Targului, Ialomita, Prahova. Amenajarile componente insumeaza un numar de 42 centrale hidroelectrice, microhidrocentrale si centrale hidroelectrice de mica putere.Sucursala exploateaza baraje arcuite si baraje tip stavilar, iar centralele hidroelectrice sunt subterane, pe derivatie si de tip baraj. Centrala hidroelectrica Vidraru, pusa in functiune la 9 decembrie 1966, este cel mai important obiectiv aflat in administrarea sucursalei. Lacul Curtea de Arges este un lac de acumulare aflat in zona Muscelele Argesului. Apartine bazinului hidrografic Arges, fiind alimentat de acesta.

MONUMENTE ANTROPICE

Mnstirea Curtea de Arges a fost construit de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii. Ansamblul cuprinde biserica episcopal, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectur din ara Romneasc. Muzeul Curtea de Arges inaugurat in anul 1969, are peste 12.000 piese muzeistice organizate in 7 sali corespunzatoare diferitelor perioade ale istoriei orasului. Sunt expuse documente, portretele voievozilor din Arges, paftale, medalii, decoratii, inele, sigilii, sabii, o bogata colectie de numismatica dacica, romana, bizantina, medievala.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat n anul 1965 de Barajul Vidraru n judeul Arge, pe rul Arge, pentru producia de energie electric, irigaii i prevenirea inundaiilor. De asemenea, lacul si instalaiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism i sporturi.

Biserica Domneasc din Curtea de Arge este ctitoria lui Basarab I (1310 - 1352), terminat n anul 1352, n cadrul reedinei voievodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument n cruce greac nscris, de tip complex, este una din cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii romneti medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodal din ara Romneasc.

TRASEE TURISTICE N ZON

Curtea de ArgeValea Danuluiuici-Sltrucu

Curtea de ArgeAlbeti-CorbeniArefu-Cetatea Poienari-Barajul VidraruTransfgran

OBICEIURI I TRADIII

In luna mai la Curtea de Arges are loc Festivalul concurs al filmului cu tematic religioas Lumin din umin; In decembrie are loc Festivalul judeean al obiceiurilor tradiionale de Crciun i Anul Nou Florile dalbe; Ceramica popuar argeean pstreaz tradiia prin centrele de olari de la Curtea de Arge, Vlsneti i Stroeti (pe valea Vlsanului), Leiceti i Coeti (pe Rul Doamnei), Golesti, Poienia din Vldeti (pe Bratia). Decoraia prezint aspecte specifice: valuri (serpuiri) n partea superioar i limbi de var (vergi) n cea inferioar, trasate din hum alb sau verde i acoperite cu smal incolor.

BIBLIOGRAFIE

http://www.primariacampulung.ro/index2.php?continut=sub&id=41; http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99; http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/AllBy UNID/28ED60191A59008DC225718F003B81C0?OpenDocument; http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=37; http://www.cmbtravel.ro/?page=ghid_localitate&id_list[id_continent]=1&id _list[id_tara]=28&id_list[id_zona]=0&id_list[id_localitate]=117; http://visitarges.ro/2012/02/obiceiuri-si-datini-din-judetul-arges/; http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung; http://www.campulung-muscel.ro/; http://muscelpedia.ro/;