Ecosistemul

Clasa a VIII-a

Ecosistemul
O biocenoza nu poate exista fara un anumit biotop.De exemplu,plantele si animalele dintr-o padure nu pot rezista fara apa ,aer , lumina , temperatura si sol.Intre elementele care alcatuesc biotopul si cele care alcatuesc biocenoza exista relatii foarte stranse care creeaza o anumita unitate.

Fig.1Ecosistem

Unitatea structurala si functionala care se stabileste intre un biotop si o bioceneza constitue un ecosistem.

Clasificarea ecosistemelor: Ecosistemele sunt naturale si antropizate. Ecosistemele naturale sunt ecosistemele nemodificate de activitata omului.Ele sunt prezentate in toate zonele geografice, de la ecuator la poli.Ecosistemele naturale pot fi:terestre si agvatice. Ele pot forma complexe de ecosisteme denumite biomi(tundra ,taigaua etc).In tara noastra exemple de biomuri sunt Delta Dunarii,Marea Neagra etc

Fig.2Ecosistem terestru-Padurea

Fig.3Ecosistem acvatic-Delta

Ecosistemele antropizate :sunt influentate si modificate de om.Ele sunt intr-o continua extindere, in stransa legatura cu dezvoltarea societatii omenesti.Exemple de ecosisteme antropozate sunt culturile agricole, livezile etc.
Fig.4 Ecosistem antropizat: Livada

Dlimitarea Ecosistemelor Este delimitat spatial de alte ecosisteme Elementele biotopului si ale biocenozei vecine cu care are un permanent schimb de variaza si pe verticala,ceea ce duce la energie,iar trecerea de la unul la altul se aparitia unei stratificari; prin stratificare face treptat.Spre exemplu de la poalele vietuitoarele folosesc spatiul vital cu Muntilor Bucegi catre varf exista mai multe conditiile sale de mediu. ecosisteme: padurile de foioase,padurile de Stratificarea unei paduri de foioase: conifere,zona subalpina cu jnepeni si zona pajistilor alpine cu muschi,licheni,plante -Stratul minereal in care nu ajung taratoare. Delimitarea ecosistemelor radacinile plantelor; terestre de cele acvatice se face prin -Stratul organic unde se gasesc radacinile tarmul apelor,insa sunt mai greu de plantelor si materie organica; delimitat intre ele. -Stratul de Frunze uscate unde exista Structura unui ecosistem: ciuperci,insecte,moluste; Depinde de insusirile biotopului cat si de -Stratul de ierburi care e format din plante cele ale biocenozei. erbacee; In functie de speciile existente intr-o ---------Stratul de arbusti :format biocenoza ecosistemul prezinta o din arbusti,insecte,pasari; distributie pe zone si straturi.Un exemplu ar -Stratul arborilor format de tulpinile si fi ca zona de la marginea unei paduri este coroana arborilor,pasari,mamifere deosebita de interiorul acelei paduri atat arboricole. prin insusirile biotopului cat si ale biocenozei. Alt exemplu ar fi zona litorala a unui lac si zona din larg care difera din punct de vedere ecologic.

Stratificarea unei pajisti de stepa: -Stratul de sol in care sunt radacinile plantelor -Stratul de ierburi pitice: pirul -Straturi de plante inalte : colilia Stratificarea unui lac:

gorunete. Caracteristici ale biotopului: - soluri brun roscate de padure; - temperatura medie anuala de 10 grade Celsius; - lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coroanele arborilor; de aceea exista numeroase plante erbacee;

-Zona stufului: plante iubitoare de apa,traiesc la marginea lacului

-Zona plantelor plutitoare:florile si frunzele plutesc pe suprafta apei

Ecosistemul unei paduri de stejar.

Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700- 800 m. In zonele cu campie, aceste paduri sunt formate din stejar brunariu si stejar pufos.

In zonele de dealuri joase, acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul).
In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse, exclusiv pline cu gorun, ce se numesc

Componente ale biocenozei: - ARBORI: predomina stejarul (sau diferite specii inrudite; cum ar fi cerul, garnita, gorunul; frecvent aparand in amestec carpenii, ulmii, teii, frasinii, paltinii, artarii, etc.) --ARBUSTI: macesul, paducelul, socul, lemnul cainesc, cornul, porumbarul, etc. -PLANTE ERBACEE: golomasul, paiusul, rodulpamantului, plante cu bulbi ce infloresc primavara, etc. - ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte, melci, etc. -ANIMALE VERTEBRATE: broasca bruna, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele, ciocanitoarea, cucul, pupaza, lupul, vulpea, caprioara, ariciul, veverita, etc.

Fig.5Padure de stejar

Fig.6 Lemn cainesc

Ecosistemul unei paduri de fag: Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600- 1300 m.

Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari, pe versantii umbriti (400 m.) sau insoritii (1500 m.).
Caracteristici ale biotopului: - solul: brun- acide, brune de padure, podzolice - temperatura medie anuala de 6- 8 grade Celsius - precipitatii abundente (600- 1000 mm. anual) - lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe perioada primaverii Caracteristici ale biocenozei: - ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, (iar in partea superioara) molid si brad;

- ARBUSTI: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul;

- PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matraguna, vinarita, paius; - ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte - ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea, ierunca, gaita, macaleandrul, soricarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul etc. Ecosistemul este alcatuit din: biotop si bocenoza BIOCENOZA Indivizi unei specii nu traiesc izolat ci formeaza una sau mai multe comunitati numite populatii.

Populatia Grupeaza toti indivizi unei specii dintr-un spatiu bine delimitat.Ea formeaza o comunitate de reproducere( ex toti pini dintr-o padure de conifere). Comunitatea de populatii (plante) caracteristice unui biotop aflate in relatii interspecifice se numeste biocenoza. Definitia BIOCENOZEI: Totalitate organismelor vii, care populeaz un anumit mediu, formnd cu el un tot unitar.
Fig.8 Padure de conifere

Biocenozele pot fi: -terestre:ex plante -acvatice: scoicile Influenta biocenezei asupra biotopului este multipla.

Iata cateva exemple:

-plantele(mai ales ,arbori)modifica raportul dintre umiditatea aerului si a solului;
Fig.9 Muschi

-padurile diminueaza actiunea vantului si eroziunea solului;

-vietuitoarele au rol in circuitul diferitelor substante in natura(O2,CO 2,H2 O etc)

Fig.10 Scoici

Pentru a intelege structura unei biocenoze se au in vedere anumite caracteristici ale acesteia si anume:

caracteristici ,dintre care unele sunt mai importante:

-efectul populatiei: reprezinta numarul FRECVENTA: exprim n procente de indivizi al unei populatii la un raportul dintre numrul probelor care moment dat.Pentru majoritatea conin o specie dat i numrul total speciilor, efectivul se aproximeaza pe de probe adunate. baza unor esantioane din mai multe puncte ale biocenozei. CONSTANTA: se exprim de obicei n funcie de frecvena ei. -densitatea populatiei: raportul dintre numrul de indivizi i unitatea de ABUNDENTA: exprim n procente spaiu; raportul dintre numrul / greutatea indivizilor unei specii fa de cele ale -distributia in spatiu a indivizilor: celorlalte specii dintr-o prob, sau de Aceasta reflect modul n care este preferat, din toate probele adunate n repartizat populaia n acelai timp. biotop.Indivizii unei populaii pot prezenta o distribuie uniform, o DOMINANTA: exprim n procente distribuie grupat, ori o distribuie raportul dintre numrul indivizilor unei ntmpltoare la nivelul biocenozei. specii i numrul total de specii; - distribuia uniform: caracterizeaz marcheaz influena exercitat de o speciile care ocup uniform teritoriul, specie ntr-o comunitate. distana dintre indivizii populaiei fiind sensibil egal. DIVERSITATEA: exprim tria legturilor unei specii cu alte specii ale . biocenozei date. Fiecare populatie,ca in cazul biocenozei,prezinta anumite

-dinamica populatiei:reprezinta totalitatea modificarilor cantitative ale unei populatii sub influenta variatiilor diferitilor factori abiotici si biotici. Evolutia unei populatii cunoaste mai multe faze: -faza de inceput:in care densitatea populatiei creste treptat -faza de crestere:exponentiala,in care creste rapid numarul de indivizi; -faza stationara:in care la o anumita valoare a densitatii populatiei actioneaza factori inhibitori,astfel incat cresterea populatiei se diminueaza si treptat devine stationara.Unele modificari cantitative sunt aritmice,ele se pot produce datorita unor calamitati(inundatii).Alte modificari sunt ritmice ,produse de succesiunea anotimpurilor(de exemplu, numarul indivizilor din majoritatea populatiilor este mai redus iarna decat vara;de asemenea, iarna, multe vietuitoare migreaza: ex lebada

Fig.11 Lebada