Sunteți pe pagina 1din 15

Testrile fibrei optice

Testarile fibrei optice 1. Sursele pierderilor


In afara pierderilor datorate materialului constructiv al fibrei optice, exista numeroase surse de pierderi intr-o legatura optica. Se pot distinge doua mari familii de pierderi: Pierderile intrinseci, care sunt legate de caracteristicile fibrei puse in legatura, Pierderile extrinseci, care sunt datorate unor cauze exterioare fibrei optice propriu-zise.

Sursele intrinseci
Defect de circularitate Defectul de circularitate provoaca scurgerea anumitor
moduri in invelis, si prin urmare disparitia lor. Pierderile datorate acestui tip de defect sunt inferioare valorii de 0, d!.

Diametre ale miezurilor diferite - Deorece doua fibre sunt montate capat la
capat, diametrele miezurilor respective nu au intotdeauna aceeasi valoare. Daca diametrul fibrei "din aval# este inferior diametrului fibrei "din amonte#, pierderi sumplimentare sunt generate. Invers, este posibil sa reducem pierderile daca fibra "din

Testrile fibrei optice

aval# are diametrul miezului superior fibrei "din amonte#, la masurarea sau la modurile in invelis mai sunt prezente $cazul legaturilor scurte%.

Aperturi numerice diferite &umina ce iese din fibra "din amonte# se va repartiza
in conul de acceptanta determinat de apertura numerica. Daca apertura numerica a fibrei "din aval este inferioara celei a fibrei "din amonte#, conul sau va fi mai inc'is si o parte din lumina nu va fi directionata.

Testrile fibrei optice

Profile de indici diferite Daca profilele indicilor sunt diferite o parte a modului
va fi deviata in fibra "din aval# si se va pierde in modurile de invelis, din cauza ung'iului de incienta.

Sursele extrinseci
Sursele extrinseci sunt acelea care apar la realizarea cupla)ului intre doua fibre $conectica, calitatea prepararii, etc%.

Defect de suprafata Defectul de suprafata este important pentru pierderi, in


masura in care defectele de planeitate a fibrei vor provoca devieri a modurilor care ies sau a modurilor care intra. Pierderile astfel generate pot atinge 0,* d!, ce corespund valorii tipice a numeroase conectore. +stfel se a)unge la dublarea pierderilor "normale#.

Testrile fibrei optice

Deplasament axial ,n decala) axial intre fibre va provoca trecerea anumitor


moduri in castigul fibrei "din aval# si prin urmare disparitia lor.

Spatiere -u cat spatiul intre doua fibre va fi mai mare, cu atat mai putine moduri
vor putea fi g'idate in fibra "din aval#. +ceste moduri pierdute vor fi cele de la periferia conului de acceptanta. Pierderile de acest tip pot fi importante si sunt invers proportionale cu apertura numerica.

Testrile fibrei optice

Decalaj unghiular /ste usor a intalege ca un decala) ung'iular intre doua fibre va
fi o sursa importanta de pierderi, pierderi marite intr-o maniera proportionala cu ung'iul si intr-o maniera invers proportionala cu apertura numerica.

Defectul de perpendicularitate Defectul de perpendicularitate are consecinte


similare cu decala)ul ung'iular, dar mai putin importante.

Persoanele interesate pot testa cu usurinta aceste diverse surse de pierderi. Pentru a efectua aceste experiente este suficient sa utilizam doua cordoane optice, legam la un

Testrile fibrei optice

capat un emitator si la celalat un decibelmetru optic. 1 prima masura se va face unind cordoanele cu o traversa de separare apoi reamplasam traversa cu o bucata de cauciuc sau cu o bucata de toc termoretractabil. 2a fi astfel posibil sa se creeze diferitele surse de pierderi $decala) ung'iular, deplasament axial, etc%. Decibelmetru va permite sa fie urmarita evolutia pierderilor.

3asuratorile pe santier
+cest capitol este consacrat masuratorilor pe santier, respectiv acele care pot sa fie realizate in cadrul validarii unei instalatii. -elelalte masuratori sau caracteristici care pot fi cerute vor fi furnizate de fabricantii cablului. 3asuratorile de santier trebuie efectuate in trei etape de la realizare. 1 prima masuratoare va fi efectuata la primirea tamburi de cablu, inainte sa fie trase, pentru a se cunoaste cu siguranta calitatea materialului livrat. + doua masuratoare va fi efectuata dupa faza de tragere a cablului si ne permite sa verificam daca cablului a suferit sau nu o deteriorare. + treia si ultima masuratoare va fi realizata dupa montarea conectorilor pentru a valida racordarile si ca sa se verifice bugetele optice. De la cea mai simpla la cea mai elaborata, acest metode sunt: 3asura decibelmetriei, 3asura cu un localizor de defect, 4eflectometria.

Masuratorile de decibelmetrie
3asuratoarea de decibelmetrie este cea mai simpla, cea care necesita ec'ipamentul cel mai ieftin, dar in acelasi timp si cea care ne da cele mai putine informatii. /a ne permite sa verificam valoarea pierderilor pe un tronson, fara a avea
5

Testrile fibrei optice

o imagine a repartitiei acestor pierderi. /ste din contra o metoda de reperare a fibrelor ce permite sa verificam daca emisia si rezultatul corespund. Pentru tronsoanele de lungime mare, aceasta masuratoare necesita prezenta a doua persoane $cate una la fiecare extremitate%, dotate cu un mi)loc simplu de dialog $telefon, 6al7ies-8al7ies, etc.% /c'ipamentul de decibelmetrie este compus din doua piese: ,n emitator, ,n receptor adaptat la emitator $gama de sensibilitate si lungimea de unda corespund cu cele ale emitatorului%.

Emitatorul
/mitatorul este destinat sa genereze o lumina de aceeasi natura cu aceea care este folosita de ec'ipamentele optice, respectiv 900 sau *00 nm pentru fibrele multimod, sau *00 sau 000nm pentru fibrele monomod. +cest emitator poate fi eventual calibrat, adica el emite o lumina de putere fixa si cunoscuta, uneori reglabila.
:

Testrile fibrei optice

Receptorul
;unctia emitatorului este sa masoare puterea luminoasa pe care o primeste. /l trebuie sa fie sensibil la lungimea de unda a luminii emise. Pla)a de masura trebuie sa fie egal adaptata la masuratorile ce se doresc a fi efectuate. ,rmand gama, si prin urmare nivelul de pret, exista receptoare mono sau multi-lungime de unda, astfel ca modelele dau o valoare relativa sau una reala $exprimata in d!m sau in mili8ati%.

Testrile fibrei optice

Principiul de masura principiul conform caruia se poate obtine o masuratoare


fiabila este cel al metodei numarul 5 conform normei I/- 9:.- . 3etoda reia principiul de masura dubla si poate fi aplicat in toate cazurile. /tapele sunt: /talonarea 3asuratoarea.

Etalonarea
Pentru a avea o masura etalon, se ec'ipeaza cu doua cordoane optice ce poseda acelasi tip de conectori ca cei ai instalatiei de masurat. 4ealizam monta)ul din figura de mai )os si notam valoarea obtinuta <.

Testrile fibrei optice

Masurarea
3asurarea se va face introducand un tronson intre cele doua cordoane. 2or trebui efectuate doua masuratori, una cu sensul emitator receptor si una in care sensul este receptor emitator. Se vor obtine doua valori, >+! si >!+. +ceste valori vor fi notate si calculul ne va da: Pierderi emitator-receptor : >+!-<, Pierderi receptor-emitator : >!+-<.

Aplicatii +plicatiile decibelmetriei sunt:


3asurarea pierderilor intr-o legatura, 2erificarea dispunerii fibrelor 3asurarea pierderilor de cordoane oprice dupa confectionarea lor 2erificare evolutiei unei legaturi, prin masurarea la intervale regulate pastrand canditiile de masura.

&a realizarea "pigg?-tails#urilor se vor confeciona cordoane de o lungime dubla fata de cele recomandate pentru "pigg?-tails#-uri, apoi dupa masurare aceste cordoane vor fi taiate in doua. Daca se dispune de un receptor calibrat, poate de asemenea servi pentru verificarea puterii de iesire a unui ec'ipament optic.

Testrile fibrei optice

Localizarea defectelor
&ocalizatorul de defecte este un ec'ipament intermediar intre decibelmetru si reflectometru. /l permite a masura pierderile pe un tronson de linie optica si de a situa, in termeni de distanta, defectele unei linii optice. Prin defect, vom intalege toata variatia brutala a valorilor pierderilor superioare fata de o valoare data de prag.

Echipament &ocalizatorul indica, pentru defectele gasite, tipul defectului, valorile


pierderilor si diatanta raportata fata de origine, dar nu arata imaginea tronsonului sau a defectului.

Principiul de masura ,tilizarea unui localizator de defecte se aproprie cu cea a


unui reflectometru, totul este mai usor de abordat de catre un novice. Dupa ce s-au efectuat regla)ele aparatului $ pragul de eroare, indicele fibrei, etc.% este suficient a-l racorda la tronson si a incepe masuratoarea. /cranul integrat va afisa rezultatele, in general sub forma unei liste cu valori $distanta raportata la origine si valorile in d! a erorilor, lungimea tronsonului si pierderilor de la o extremitate la alta%.

Testrile fibrei optice

Sunt considerate defecte: 4upturile pierderilor superioare la pragul indicat, cele care sunt datorate unui defect al fibrei sau a )onctiuni care nu este reflectizanta $sudura, cola)%, Defecte ale reflexiei $conectori, fisurarea fibrei, etc.% c'iar si daca nivelul de pierderi ale acestora este inferior pragului. /xtremitatea fibrei are in general proprietatea de reflexie, va fi considerata ca un defect, si astfel nivelul semnalului reflectat va fi foarte slab, poate fi si nul $zgomot%.

Aplicatii &ocalizatorul de defecte este un aparat utilizat pentru ingri)irea preventiva


a unei retele optice, in masura in care, c'iar daca rezultatele pot sa para simpliste, ele sunt suficient de clare pentru a permite o verificare a cablurilor. /ste posibil de a detecta defectele de la aparitia lor si de a urmari evolutia lor. Din contra, este prea putin evoluat pentru tabelul evoluat a unei instalari.

Masuratorile de reflectometrie
4eflectometria este masuratoarea cea mai evoluata realizabila pe loc, dar necesita si ec'ipamentul cel mai sofisticat, si prin urmare cel mai scump. Principiul reflectometriei este de a in)ecta in fibra un impuls luminos si de a masura puterea optica reflectata si care strabate fibra in sens invers. 4ezultatul acestei masuratori este o imagine fidela a pierderilor suferite de raza luminosa in fibra si cele produse de defecte. 3asuratoarea reala va fi media a unui anumit numar de masuratori consecutive, ca sa se mareasca precizia de calcul sau de trasare. -ititorul interesat se poate raporta la brosura "3asuratori ale fibrelor optice in telecomunicatii# publicata de societatea Sc'lumberger 6ec'nologies sectia Instrumente, care detaliaza ce calcule ale masuratorilor principale pot fi realizate, si in plus particular pentru reflectometrie.

Echipamentul 4eflectometrul este un aparat care ramane in continuare de o


marime corespunzatoare, dar permite de a obtine ansamblul de masuratori posibile

Testrile fibrei optice

intr-o singura masuratoare. Posibilitatile de calcul pe care le ofera permit a avea o imagine a fibrei testata la momentul respectiv. 3inireflectometre incep sa-si faca aparitia pe piata. +cestea sunt aparate cu posibilitati inferioare aparatelor clasice pentru un pret rezonabil si satifac nevoile curente pentru o multime de instalatii: portabilitate, precizie de masura, gama lungimilor de unda, etc.

3a)oritatea aparatelor disponibile permit masurarea fibrelor multimod si@sau monomod la diferite lungimi de unda curente , vizualizarea rezultatelor pe un ecran de tipul osciloscopului sau cu cristale lic'ide, stocarea in memoria a una sau mai multe trase pentru comparatie, stocarea pe disc'eta. +numite aparate dispun si de o imprimanta integrata, dar toate detin o iesire serie. -ele mai evoluate sunt prevazute cu un port API! sau ec'ivalent pentru a putea fi integrate intr-un lant de masura.

Principiul de masura Principiul reflectometriei este simplu: este suficient a


racorda reflectometrul la tronsonul ce trebuie masurat, si se insereaza de preferinta un tambur inaintea tronsonului si un altul dupa tronson. In masura posibilitatilor, acesti
*

Testrile fibrei optice

tamburi vor fi de aceeasi natura ca fibra ce trebuie masurata: indice si apertura numerica.

,tilitatea rolei "din amonte# este dubla: Permite suprimarea modurilor invelisului. 4ola de inceput va avea prin urmare o lungime in )ur de .00 de metrii pentru fibra multimod si in )ur de 000 de metri pentru fibra monomod. Dispune de o referinta vizibila. 4ola "din aval# permite masurarea )onctiunii la iesire. 2alorile pierderilor de cupla)ului in )onctiune vor fi la )umatate din totalul pierderilor obtinute intr-un sens apoi in celalalt. 6e'nicienii inteligenti au gasit o subtilitate ce permite sa simplifice operatiile. ;ara sa fie doi, nu este simplu sa se deplaseze din fibra in fibra rola "din aval# in cazul unui bloca) local. /ste suficient sa racordam fibra " # la fibra "(#, fibra "*# la fibra ".#, etc, apoi se revine la rola si se efectueaza masuratorile fibre la fibre. Prima masuratoare va considera fibra " # in sensul receptor- emitator si fibra "(# in sensul emitator-receptor. + doua masuratore va considera aceleasi fibre dar in sensuri opuse. In plus, este sigur ca vom avea aceeasi calitate a fibrei.

Aplicatii 4eflectometria este masurarea de validare cea mai precisa deoarece


prezinta nu doar valorile dorite dar si o imagine exacta a repartitiei pierderilor si cauzele lor. ;orma curbei va semana intocmai naturii defectului. 6raiectria de mai sus pune in evidenta un defect ce nu poate fi detectat in decibelmetrie si localizatorul de defect il va semnala ca fiind un defect care nu e reflectat. In acest caz, se actioneaza fie ca o bula in interiorul fibrei, fie ca o marire locala a diametrului interiorului.
.

Testrile fibrei optice

Permitand salvarea pe disc'eta a traiectelor, reflectometrul se dovedeste a fi o unealta pretioasa in urmarirea unei instalatii, particular pentru evolutia defectelor. /ste posibil sa reincarcam in memorie traiectele ce corespund la aceeasi fibra pentru a efectua o comparatie vizuala si instantanee.