1. Accentul in l. Rom. Consta in faptul ca silaba accentuata se caracteriz.

Printr-o intensitate si o durata mai mare, precum si un ton mai ridicat. Sunt urmatoarele tipiri de accent: Oxiton- pe ultima silaba (basma, masea, sofer, troleibuz, a minca, a declara, formind, traind)

Paraoxiton- pe penultima silaba (a mer e, a trece, credit, inspector, reporter) Proparaoxiton- pe antepenultima silaba ( ranita, pricina, ancora, diploma, epoca) Proproparaxitone- pe a !a silaba de la urma (lapo"ita, "e"erita, prepelita)

Pentru unele substanti"e norma admite dubla accentuare: (aripa# aripa$ di%or#di%or). &tunci c'nd exist( forme duble de accentuare, limba literar( prefer(, )n eneral, forma )n care accentul este mai apropiat de finalul cu"'ntului. (bolna"# bolna"$ dusman#dusman) exceptie fac: calu arita nu calu arita sau doctorita nu doctorita. Accentul are functia de diferentiere a cu"intelor: acele (subst.) acele (ad*.) "esela-subs, "esela-ad*. Prin intonatie se intele e modulatia "ocii ("ariatia de ton in timpul "orbirii). Componentele intonatiei sunt: ritmul, intensitatea, tempoul, timbrul. Sunt urmatoarele tipuri: intonatie neutra-enunturi neutre, ton descendent (& "enit +on.) intonatie interogativa- enunturi interro ati"e, ton ascendant (& "enit +on,) intonatie exclamativa- enunturi excamati"e, cu lun irea ultimei "ocale din ultimul cu"int al enuntului. (& "enit +on-) .. Orografia inseamna /scriere corecta0. 1orma de exprimare ("orbirea umana) reprodusa prin orto rafie se numeste limba literara. 2imba literara este "ariant in ri*ita, culti"ate a unei limbi nationale. Orto rafia limbii se bazeaza pe cite"a principii: Principiul fonetic , fonematic sau fonolo ic este principiul fundamental al orto rafiei rom'ne3ti actuale: cele mai multe cu"inte din limba rom'n( se scriu cum se pronun4(,4in'nd cont de faptul c( litera este reprezentarea rafic( a sunetului 5 tip. 6ormele de scriere sunt stabilite 4in'ndu-se seama de pronun4area real( a ma*orit(4ii "orbitorilor. (7cou, ierar%ie, impaturit, epic) Principiul silabic stabile3te c( "aloarea unor litere este dat( de contextul-silaba din care fac parte sau, mai precis , de literele care urmeaz( )n cadrul aceleia3i silabe. Se 3tie c( , de cele mai multe ori , nu citim liter( cu liter( , ci un rup de dou( sau trei litere, la fel cum nici nu reprezent(m )ntotdeauna un sunet numai printr-o liter( , ci printr-un rup de litere.

Principiul silabic se aplic( )n scrierea rupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, care, indiferent c( noteaz( un sunet sau dou(, se scriu )n aceea3i silab( : cer, ceas, circ, ger, geam, chin, chiar, cheam, ghea,etc. Principiul etimologic- Cu"intele sunt scrise asa cum au aparut la ori inea lor: 8o ilniceanu, &lecsandri, 9oet%e. Scrierea cu : a cu"intelor: fix, ort%odox, complex a"ind pluralul: ficsi, complecsi, ortodocsi. Principiul simbolic- cu"intele pot fi scris diferit. Cu ma*uscule sau nu. ;e exem. +n Capitala au loc reparatii capitale ale tuturor blocurilor locati"e. Principiul morfologic- re ulile orto rafice accentueaza anumite trasaturi morfolo ice. ;upa %, c% scriem ea atunci cind sint forme alternante cu e: %eata, a c%ema, Cu"intele compuse au o anumita forma de scriere: floarea-soarelui, untdelemn, dis-dedimmineata, bunastare, buna"ointa. Principiul sintactic- se impune delimitarea cu"intelor dupa sensul lor lexical si dupa "alorile ramaticale. 7x. O data- numeral- &m fost o data la teatru. Odata- ad"erb- & fost odata ca niciodta. ;eloc (nicidecum) ad"erb- &m fost si nu mi-a placut. ;e loc (ori inar) &ndrei este de loc din C%isinau. <. Geografia lingvistica este o metoda specifica de cercetare a limbilor din punct de "edere al diferentierilor teritoriale, dialectele si raiurile. &tlasele lin "istice sunt totalitatea %artilor aceluiasi teritoriu si distin em urmatoarele tipuri de atlase lin "istice: ;in punct de "edere al intinderii-

4. Functiile sintactice ale complementelor circumstantiale in propozitie

;e loc- Spre rasarit cerul incepe sa lumineze. ;e timp- 6oaptea riul a in %etat. ;e mod- =renul mer e incet. ;e cauza- +n padure urla lupii de foame. ;e scop- 7l lupta pentru dreptate. Conditional- 2a incalzire apa se transforma in "apori. Consecuti"- S-a sc%imbat de nerecunoscut. Concesi"- +n ciuda ploii pe strada este multa lume.

;e relatie- ;e citit am citit. Opozitional- +n locul lui a "enit cole ul. Cumulati"-Pe lin a asta a mai luat si bataie. ;e exceptie- +n afara de asta, nu mai stie nimic.

5. Stilurile functionale ale limbii + Stilul beletristic - functie poetica (expresi"a, su esti"a) 5 subliniaza insusirile expresi"e ale limbii - se adreseaza, in primul rand, ima inatiei - prefera intelesurile secundare, indeseobi fi urate - "arietatea lexicala prin nuantare sinonimica si prin ino"area combinarii de sensuri si de cu"inte - reacti"area "ocabularului pasi" al limbii (ar%aisme, re ionalisme, cu"inte in"ec%ite) - bo atia sinonimica - culti"a polisemia - limba* conotati", a"and ca scop crearea ima inii artistice - caracter indi"idual (ori inalitate)$ naturalete - unicitate si ino"are a expresiei - isi propune atra erea lectorului in spatiul comunicarii (se esti"itatea si "erosimilui) ++ Stilul te%nico-stiintific - functie co niti"a (de cunoastere) ce asi ura transmiterea de informatii stiintifice, te%nice si utilitare, pe baza unor rationamente lo ice, deducti"e, ar umentate - se adreseaza ratiunii - e"ita sensurile fi urate, apreciate drept o sursa de ambi uitate - proprietatea termenilor - exactitatea informatiilor

- precizia formularilor - obiecti"itatea formularilor - prezenta neolo ismelor - concentrare maxima a "ocabularului +++ Stilui *uridic-administrati" - in texte de le i, in acte si documente oficiale - functia conati"a si referentiala, de stricta informare - precizia limba*ului - utilizarea unor sinta me fixe de adresare si de formulare a continuturilor > sabloane (clisee) - stereotipii de limba* - stil impersonal - exprimare clara, precisa, dar ri ida si neatracti"a - tipuri de acte specifice: cerere, proces-"erbal, decizie, caracterizare, ade"erinta, adreasa, para raf, certificate, ordonanta de ur enta, mandat , liti iu, etc. - concizie - articole, alineate +? Stilul publicistic - in presa - combina caracteristici ale tuturor stilurilor - se adreseaza cititorilor cu un ni"el mediu de studii, cunoastere

6. Tranzitivitatea si iateza verbului

Prin =R&6@+=+?+=&=7 se )n4ele e capacitatea unui "erb de a a"ea )n subordine (> de a fi re ent pentru) un COAP27A76= ;+R7C= (C;). )n functie de aceast( tr(s(tur(, numit( 3i R79+A sintactic, "erbele se )mpart )n =R&6@+=+?7 (> au sau pot a"ea un C;) 3i (b) +6=R&6@+=+?7(> nu au 3i nici nu pot a"ea un C;): Nora cite3te o poveste (tranziti"). Ion mer e la plimbare (intranziti").

!iateza Arat raportul dintre subiect i aciune. ;iateza poate fi de trei feluri: !iateza activ"# exprim( faptul c( subiectul s("'rete aciunea. Exemple: +on lovete min ea. !iateza pasiv" &ceast( diatez( arat( c( aciunea, efectuat( de un autor neprecizat sau de un complement de a ent, este suferit( de subiectul ramatical. Pot fi puse la diateza pasi"( "erbele acti"e tranziti"e f(r( pronume reflexi", complementul direct de la diateza acti"( de"enind subiect, iar subiectul 5 complement de a ent: Eu am cumprat cartea. B Cartea a fost cumprat de mine. 7xcepii sunt unele "erbe ca a binevoi, a comporta, a durea etc. !iateza refle$iv"# arat( c( subiectul iniiaz( aciunea i, de asemenea, particip( la rezultatele aciunii$ "erbul se compune cu pronumele reflexi"e. 7xemple: ?asile s-a lovit cu min ea. %. !irectii e ezvoltare a limbii romane e la mi&l. Sec. al '('-lea 2in "istica secolului al :+:-lea 3i a )nceputului secolului urm(tor a fost dominat( de studierea istoric( 3i comparati"( a limbilor indo-europene "ec%i, de principiile istoriste ale neo ramaticienilor 3i de metodele de lucru ale eo rafiei lin "istice. =oate aceste curente analizau limba )n contextul dez"olt(rii naturale 3i istorice, )n func4ie de le ile care explicau transform(rile sur"enite )n timpul e"olu4iei sale. 2imbii literare i se refuza fundamentul unui asemenea proces e"oluti", fiind considerat(, )n compara4ie cu limba popular(, artificial(. ;e3i conceptul de limb( literar(, cu sensul actual de "ariant( culti"at( a limbii na4ionale, u"ernat( de norme scrise, a fost intuit 3i abordat de reprezentan4ii Ccolii &rdelene, cercet(rile propriu-zise de limb( literar( apar destul de t'rziu la noi. Petre ?. Dane3 ( imba literar rom!n "n prima #umtate a secolului al $I$-lea, Eucure3ti, 1FG!) )ntreprinde primul demers de acest tip, consider'nd limba literar( le at(, )n e al( m(sur(, de istoria limbii 3i de istoria literaturii. ). Functia sintactica e subiect in propozitie. Propozitia subor onata subiectuala. Prop. subiecti"( are rolul subiectului la ni"elul frazei pe l'n ( predicatul re entei sau pe l'n a un "erb nepersonal din propozi4ia re ent(. 7x. Se stie cine lipseste. 7lemente introducti"e: pronume (care, cine, ce, oricare, oricit, orice) 7x.Cine se scoala de dimineata departe a*un e. &d"erbe(unde, cind, cum, cit)7x. Se aude cum "uieste marea. Con*unctii (c(, s(, ca...s(, dac() 7x.7ra de asteptat ca el sa nu reuesc(. Subiectul poate fi exprimat prin: Subst. Copiii sunt nerabdatori.

Pron. 7l in"ata la uni"er. 6umeral: =rei sunt absenti. Verb: A invata inseamna a cunoaste.

*.

Functiile sintactice e pre icat verbal si nominal. Propozitia subor onata pre icativa.

Predicatul "erbal poate fi de . feluri: Predicat "erbal simplu: exprimat printr-un "erb sau o locutiune "erbala. 7x. 7le"ul citeste. Predicat "erbal compus: este alcatuit dintr-un "erb semiauxiliar si un "erb de baza. ?erbul semiauxiliar poate exprima necesitate, dorinta sau posibilitatea. 7x. 7le"ul trebuie sa citeasca. ;easemenea mai poate exprima caracteristica aspectuala a actiunii: a se apuca, a prinde, a sfirsi, a termina etc. 7x. 7u termin de scris articolul. Propozitia subordonata predicati"a se exprima prin: Pronume(care, cine, ce cea, ce, cit, oricare) Problema este cine ne "a a*uta. &d"erbe (cum, oricum, precum,cit, oricit) Orasul a ramas cum a fost. Con*unctii(c(, s(, ca...s(, dac() +ntrebarea e daca ei "or fi deacord.

+,. Functia sintactica e atribut in propozitie. Propozitia subor onata atributiva. &tributul este partea secundara de "orbire care determina un substanti"e sau alta parte de "orbire cu "aloare substanti"ala. &stazi e o zi frumoasa. Se identifica prin intrebarile: Care, Ce fel de, Cit, al, a, ai,ale cui, Propozitia subordonata atributi"a se exprima prin: Pronume: care,cine, ce, cit,cel ce, oricare, oricineHprepozitie. 7x. Omul care stie carte de toate are parte. &d"erbe: unde, cind, cum, cit. 7x. &cestea sunt locurile unde am copilarit. Con*unctii: c(, s(, ca...s(, dac(. & "enit timpul sa clarificam situatia.

11. Polisemia si omonimia# criterii e elimitare.

Polisemia, fr. PolIsemie (cf. r. polI Jmult0 HsemiaJsens0), este un model de or anizare semantic a "ocabularului bazat pe capacitatea cu"intelor de a a"ea mai multe sensuri. Kntre aceste sensuri se p(streaz( o oarecare le (tur( ,cre'ndu-se un microsistem polisemantic. Kntr-o limb( naturala ,ma*oritatea cu"intelor prezint( aceast( calitate a polisemantismului. 1ac excep4ie unii termeni strict te%nici,3tiin4ifici etc., care sunt monosemantici , precum 3i instrumentele ramaticale (prepozitiile,con*unc4iile), care sunt asemantice. Omonimia este relatia stabilita intre cu"intele care se pronunta la fel, care insa au sensuri deferite. Omonimia pri"este exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. 7x. Eancascaun# institutie$ broasca- usii#animal. 1.. -nitati paremiologice ale limbii Pro"erbele si zicatorile reprezinta expresia concentrate la maxim a intelepciunii populare, O ad"arata sinteza dintre ratiune si sentiment. Cizelate in timp, treptat, pro"erbele si zicatorile s-au /ales0 de tot ce era de prisos si au a*uns sa spuna mult prin cu"inte putine. &stfel, pro"erbele si zicatorile au de"enit un fel de seminte ale intelepciunii, care, semanate fiind in sufletele oamenilor, pot sa rodul bunatatii, credintei, demnitatii, %arniciei etc. Pro"erbele au fost cunoscute in toate timpurile si la toate popoarele. 7 iptenii le numeau /sebaIt0 (in"ataturi). ?ec%ii reci numeau pro"erbele si zicatorile, dupa cum scrie Domer, epea pteroenta (cu"inte inaripate). +n +storiile sale, Derodot numeste pro"erbele /in"ataturi intelepte0 sau / las al zeilor si inteleptilor0. 2a romani prima lucrare paremiolo ica, &lbinusa, este de fapt o traducere de la sfirsitul sec. al :?+-lea. +nsa prima cule ere, ramasa partial in manuscris, pina in 1FL<, a fost /Pilde, po"atuiri si cu"inte ade"arate0 a lui +ordac%e 9olescu. Proverbul este o fraza scurta de obicei ritmica si uneori rimata, prin care poporul exorimind de re ula metap%oric, concis si su esti", rezultatul unei lun i experiente de "iata si care pronunta o concluzie, un indemn, o in"atatura, o constatare asupra lumii si realitatilor ei. 7x. Omul cit traieste in"ata. .icatoarea este o expresie care reda atitudine, exprimata indirect, doar print-o scurta su estie. Prin urmare zicatoarea nu are "aloare de ind terminat. 1unctia ei este de a nuanta mai intens o idMe, o constatare, o concluzie etc. 7x. & ficu un picior in roapa. +/. Pre icativitatea si nepre icativitatea verbului in limba romana ;upa rolul lor in propozitie "erbele pot fi predicati"e si nepredicati"e. ?erbele predicati"e au sens de sine statator, ele pot constitui sin ure predicatul unei propozitii: a desena, a creste. ?erbele nepredicati"e pot fi de . tipuri: &uxiliare- intra in componenta fosrmelor "erbale compuse: a fi, a a"ea, a "rea$

Copulati"e-lea a numele predicati"e de subiect, constituind, impreuna cu cel dintii un predicat nominal: a fi.

+4. 0i&loacele e e$primare a sensurilor gramaticale. Sufixele ramaticale ser"esc la realizarea unor forme din paradi m unui cu"int, se intilnesc numai la "erb si formeaza timpurile si modurile "erbului. 7x. ez-lucrez$ esc- citesc$ ind- lucrind. ?erbele auxiliare sunt "erbele fara sens lexical deplin asociat cu o anuma foarma a unui "erb cu sens deplin penru a alcatuia o alta forma a acestui "erb numita compusa. +n sistemul "erbal al limbii romane se folosesc < "erbe auxiliare. & a"ea, a "rea si a fi. & a"ea =impul perfectul compus al modului indicati": am cintat. Con*uncti"ul: am#o sa cint. Conditional optati": as cinta. & "rea Ser"este la formarea de "iitor literar in combinatie cu infiniti"ul "erbului cu sens deplin: "oi cinta, & fi 2a modul indicati" "iitorul anterior se alcatuieste cu tipul de "iitor format cu a "rea a lui a fi plus participial "erbului cu sens deplin. 7x. "oi fi cintat Con*uncti"- sa fi cintat Conditional- as fi cintat

&rticolul &rticolul %otarit enclitic. &rticolul substanti"al %otarit in cazul 6-&c sin ular se alipeste la substanti"e prin urmatoarele procedee Prepozitia !esinenta. Substanti"ele masculine cu radacina terminate in 5+ au la plural nearticulat 5ii (i din radacina H i desinenta de plural) si la plural articulate 5iii. Copil-copii-copiii. Substanti"ele neutre terminate in 5iu si cele feminine terminate in 5ie (dupa consoana) se scriu la plural nearticulat cu doi 5i: studiu-studii, excursie- excursii. 1orma de plural a substanti"elor masculine terminate in 5x se scrie cu cs: sfinx-sfincsi$ linxlincsi.

Accentul 1este la + tema2 (ntonatia 1este la + tema2

+5. Tipologia sensului cuvintului Sensurile din structura semantic a unui cu"int polisemantic sunt de mai multe feluri. ;upa relatia cu"intului cu obiectul denumit se distin : Sensuri proprii- rezultatul denumirii directe a obiectelor, caracteristicilor, fenomenelor. Sensurile fi urate se datoreaza transferului denumirii unui obiect asupra altuia. Cu"intele cu sens fi urat denumesc obiectele, fenomenele indirect. Sensul propriu il are sensul ce sta la ori inea cu"intului. 7x. ?ulpe- animal# Om "iclean. Sens figurat este mai dependent de context. Sensul fi urat al cu"intului se pune in e"identa numai in cadrul unui context. 7x. cap- parte a corpului# *udecata (unde nu e cap "ai de picioare). 1N. 3ategoria cazului in clasa numelui. 6ominati"ul se defineste ca un caz al denumirii obiectului conceput, de obicei ca autor al unui proces (de aici si denumirea de caz al autorului). 7l exprima punctul de plecare al actiunii, in opozitie cu acuzati"ul care exprima punctul de sosire al acesteia.

&cuzti"ul exprima si raporturile dintre o"iecte si actiuni, este un caz al subordonarii. Ca si obiectele dati"ului, acuzati"ul reprezinta tinta asupra careia se indreapta sau lucreaza, dar direct, nemi*locit actiunea "erbelor. 9eniti"ul exprima raporturile dintre obiectele propriu-zise, denumite de substanti"e. 7l depinde de un substanti", are deci un re im substanti"al, este un caz al subordonarii. +n situatii cu totul speciale, poate fi u"enat indirect si de un "erb, prin intermediul prepozitiilor care-l selecteaza.

;ati"ul exprima raporturile dintre obiecte si actiuni. 7ste tot un caz al subordonarii. Substanti"ele in dati" exprima, in eneral, obiectele catre care se orienteaza actiunea "erbelor. Obiectele reprezinta deci destinatia actiunilor mi*locite, indirecte, exprimate de "erb (de aici si denumirea dati"ului, de caz al orientarii actiunii).

?ocati"ul are o situatie aparte fata de celelalte partu cazuri, deoarece nu apare decit la substanti"ele care desemneaza persoane, fiinte sau obiecte personificate. 7ste caracterizat prin intonatie suplimentara specifica, prin afixele caracteristice - e, -ule, %la masculine si neutre

sin ular&, -o (la femenine sin ular)si -lor (la pluralul tuturor enurilor) si printr-o topica mobila, insotita de "ir ula sau de semnul exclamarii.

+%. 3riteriile e clasificare a cuvintelor in parti e vorbire. Cu"intele din limba se rupeaza in clase lexico- ramaticale numite parti de "orbire. &cestea sunt niste clase in cadrul carora cu"intele sunt clasificate dupa sensul lor lexical eneral si dupa caracteristicile lor morfolo ice si sintactice. Caracterisristica enerala a partilor de "orbire ar putea fi: Substantivul# Cine, Ce, +si sc%imba forma in raport cu nr, cazul, determinarea. 1.S. subiect, compl, atribut, nume predicati". A &ectivul# denumeste insusiri ale obiectelor. Care, Ce fel de, +si sc%imba forma in raport cu enul, nr, cazul. 1.S. atribut, nume pred. Pronume# tine locul unui substanti". Cine, Ce, Care, +si sc%imba forma in raport cu pers, enul, nr, cazul. 1.S. subiect, compl, atrib, nume pred. 4umeral# exprima notiunea de nr definit. Citi, Cite, &l citilea, +si sc%imba forma in raport cu enul, nr, cazul. 1.S. subiect, compl, atrib, nume pred. 5erbul: exprima actiuni. Ce face, +si sc%imba forma in raport cu diateza, modul, timpul, pers,nr.1.S. predicat. A verbul# semnifica o caracteristica a unei actiuni sau o circumstanta. Cum, Onde, Cind, Se caracteriz. prin cate . 9ramat. & radelor de comp. 1.S. compl. Circ. Prepozitia: lea a . parti de propozitie. 7ste o parte de "b neflexibila. 3on&uctia# lea a . prop. Sau . cu"inte cu acelasi rol sintactic in prop. 6eflexibila. (nter&ectia: exprima fara sa numeasca sentimente, senzatii, acte de "ointa sau imita sunete si zomote din natura. 6eflexibila. ;upa caracteristicile lor ramaticale, partile de "b sunt de . feluri: autonome: subs, ad*, ad",pron, num, "erb. =oate, cu exceptia ad"erbului, sunt flexibile, se declina sau se con*u a, si pot indeplini functia de parte de prop. Auxiliare- prepozitia si con*unctia nu indeplinesc rorlul de parte de prop. 7le exprima le aturi intre cu"inte in prop sau intre prop intr-o fraza. 64.7ugen 3oseriu lingvist al sec. ''. & absol"it liceul P+on Crean (P din oraul E(li, apoi i-a continuat studiile )n filolo ie la uni"ersit(ile din +ai, Roma$ a mai studiat filosofie la Oni"ersitatea dinAilano.

Kntre 1FQG i 1FN< a predat la Oni"ersitatea din Aonte"ideo, Oru uaI, )ntre 1FN1 i 1FN< fiind profesor-in"itat i la Oni"ersitatea din Eonn, 9ermania. ;in1FN< i p'n( la sf'ritul "ieii a fost profesor la =Rbin en. ;octor )n 1ilolo ie i 1ilosofie, autorul unui num(r de peste QG de "olume i a mii de pa ini de exe ez(, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filolo iei, contribuie la )mbo ( irea metodolo iei disciplinelor lin "istice. Opera tiinific( a lui 7u en Coeriu n-a cunoscut prea multe edi ii )n limba rom'n(, ma*oritatea lucr(rilor sa"antului au ap(rut )n italian(, spaniol(, erman(, francez( i alte limbi. =raducerea )n rom'nete a eciilor de lingvistic general a fost un e"eniment re"erberant )n "iaa academic( de la C%iin(u i Eucureti. 7u en Coeriu a meninut le (turi str'nse cu mediul tiinific rom'nesc i cu ba tina, re"enind deseori at't )n satul s(u natal, c't i la Eucureti, Clu*, C%iin(u. Kn calitatate de om de tiin( nu a ezitat s(-i susin( cu fermitate con"in erile, c%iar atunci c'nd acestea "eneau )n contradic ie cu un re im sau altul. Referindu-se la practicile de Jpurificare lin "istic(0 la care recur autorit( ile de la C%iin(u, promo"'nd ideea existenei unei limbi moldo"eneti, )n cadrul conferinei tiinifice 'nitatea limbii rom!ne - cu privire special la (asarabia i (ucovina S.T, 7u en Coeriu a reiterat opinia, pe care a susinut-o mereu, c( )a promova sub orice *orm o limb moldoveneasc, deosebit de limba rom!na este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greeal naiv, ori o *raud tiini*ic. +in punct de vedere istoric i practic este o absurditate, o utopie i din punct de vedere politic e o anulare a identitii etnice i culturale a unui popor i deci un act de genocid etnico-cultural,. Conform afirmaiei lui Aircea Eorcil( (Oni"ersitatea din Clu*), 7u en Coeriu a fost Jcel mai str(lucit exponent al culturii rom'ne )n planul uni"ersal al tiinelor omului0. 6).!erivarea in limba. Tipologia erivarii. ;eri"area este un procedeu de formare a cu"intelor cu a*utorul afixelor. Consta in adau area prefixelor sau sufixelor la cu"intul de baza. !erivarea cu sufi$e (sufixarea) formarea de cu"inte noi prin adau area sufixelor la cu"intelebaza$sufixarea este cel mai producti"e prcedeu de formare a cu"intelor in limba romana. 7x. cinta-ret#pasar-ica#in"at-ator#stramos-esc etc !erivarea cu prefi$e (prefixarea) formarea de cu"inte noi prin adau area unui prefix. ;eri"area cu prefixe este un procedeu mai putin producti"e in l. rom. 7x. stra-"ec%i# ne-atentie#pre-face#rasfoi. ;e re ula, prefixele se scriu impreuna cu cu"intul de baza dar sunt si cite"a exceptii: 7x: exministru, ex-director. ;easemenea si caderea literei intitiale in tempo rapid. 7x: ne-ntors# rennoire#ne-mpacat. !erivarea cu prefi$e si sufi$e (deri"are parasintetica) 7x. im-belsu -a#im-padur-i# des-creer-at.

3/9/19/20/21/22/23/25/26/27