Sunteți pe pagina 1din 3

Cercurile in care ne invartim.

Mostre sociale Deseori sunt intrebat politicos in intersectarile mele stradale ce mai invart sau pe unde ma mai invart. Raspund tern stanjenit putin de formularea argotica: invart ce pot dorind sa-i dau interlocutorului o postura superioara de comparatie multumitoare sau destind intalnirea printr-o formula nostima care sa lase macar un zambet la plecare adicama invart in jurul cozii. Ambele raspunsuri rezolva pozitiv o problema de timp si ma retin din a intra pe o orbita nedorita a discutiilor de bulevard placeri de care ma distantez gratios de-o vreme. tiu ca oamenii duc efortul de a fii simpatici cu stoicism! tact! tine de cultura relationala a lumii "iperconectate in care ne invartim insa v-ati gandit vreodata la e#centricitatea de a fi voluntar antipatic si beneficiile acestui gest$ %artea buna ar fi ca nu e nevoie sa fii antipatic in conditiile sociale actuale e suficient sa fii neutru! impartial pentru a te bucura de initiatica perceptie de a fi antipatic. &ensiunea sociala ne ofera inclinatii paranoice ! teorii conspirative ! crize emotionale si prejudecati lucru ce ne deformeaza enorm imaginea despre cei din jur! ii face arbitrar antipatici sau simpatici in pripeala tipica societatilor conflictuale. Am citit despre relativism o teorie care sustine ca noi oamenii am fii foarte subiectivi si ca ne formam opiniile in baza modului in care reusim sa percepem. %erceptia aceasta prin natura ei un procedeu subiectiv ne determina sa filtram realitatea prin personalitatea noastra uneori foarte emotionala si prin lectiile invatate din trecut! bine sau prost invatate ce-i drept. ocietatea din ziua de azi intampina cea mai mare dificultate in a gasi ec"ilibratori! oameni impartiali prin capacitatea lor crescuta de a oferi calm atator competitii care escaladeaza emotional. %olitica de e#emplu are o traditie de escaladare emotionala in care se gasesc greu ec"ilibratori insa si cand se gasesc sunt captivi in perceptia emotionala si conspirativa a oamenilor obisnuiti. 'n ciuda faptului ca am fost in copilarie rasplatit atat de des cu vorbele dulci de cuminte si ascultator in timpul facultatii am indraznit sa gandesc liber! iar atunci cel putin in oc"ii celorlati se contureaza o rebeliune sau erezie a ideilor si a cunoasterii. Am aderat la e#igenta de a gandi si am tulburat putin apele pe unde am trecut! iar in baza antipatiilor relative nu am avut mereu cele mai bune note desi relativismul a functionat uneori si mult in favoarea mea. (ducatia dogmatica m-a plicitisit sincer! atat de tare incat ieseam de pe orbita ei! cateodata intr-un an de repetentie! deseori desconsiderand nedrept pe dogmaticii studiului)tocilarii* care oricum prin structura deficitara a educatiei au parte de o apologie e#agerata. Dar putin de spus despre asta ca nu vreau sa ma ofer victima relativismului si sa mi se reproseze lucruri rautacioase. Ce am invatat important a fost intotdeuna la modul mai putin oficios! am invatat de pe bloguri! am invatat la discutii fata in fata! am invatat punand intrebari iscoditoare iar cine imi rapsundea stiam din prima ca e pregatit sa ma accepte ca si invatacel al e#perientelor sale.%utini oameni cu adevarat inteligenti am vazut sa se supere la intrebarile mele iscoditoare. +ravitatea si seriozitatea sunt de multe ori refugiul oamenilor cu o inteligenta mediocra asa ca nu am pierdut nimic daca se suparau pe curiozitatile mele. Deseori imi fac capriciul sa ma duc la dezbateri desc"ise! evit intrebarile unsuroase de curtoazie si trag de interlocutor cu intrebari frontale si iscoditoare sa ma invete ceva! sa imi clarifice ceva. ( unul dintre momentele sublime in care te poti simti antipatic! ai perturbat desi logic raportul dintre vorbitor si fani! iar atunci aflii esenta vorbitorului! il vezi enervandu-se !esc"ivandu-se sarmant sau glumind binevoitor! iar in functie de asta il prezinti in toata splendoarea celorlalti destepti din sala pentru ca ,inocentii- aplauda oricum nediscriminatoriu. .u trece mult si sunt privit fi#! unii ma cred monoton in

gandire! unilateral! ca i-as vedea numai in negru! intr-o lumina defavorabila. .ici poveste! stiu ca oamenii au multe fatete atat pozitive cat si negative! ipocrizia este o insulta nemeritata la comple#itatea omului si alternarea toanelor si starilor sale. 'ntrebarile sunt testari! societatea competitiva capitalista ar trebui sa se bucure de trasatura aceasta organic legata de sistemul in care traim! sa accepte testarile ce sunt un principiu creator al acesteia. Reactia la intrebari imi da un indiciu foarte pretios legat de autenticitatea unui lider! ii poate scoate la iveala nesigurantele prin iritarea care i-o provoaca si cautarea unanimitatii. /n lider care cauta unanimitatea este unul fortat! care crede cu naivitate ca totii oamenii pot fii loializati! de aceea dictaturile ne duc spre dezastre sau stagnare economica pentru ca liderul a castigat linistea tuturor si nu mai gaseste mediul de competitie care sa il faca mai bun! sa invete in plus. Cautarea unanimitatii este de multe ori o pierdere mare de timp si un prete#t in fata lipsei viziunilor folosit de multe ori ca si argument defensiv din partea politicienilor. ( o scuza care merge e#traordinar de des. Cercurile in care ne invartim mi-a venit ca idee privind cum se repeta o mare parte dintre fenomele sociale pe care le urmaresc si m-a convins de utilitatea descrierii ei. c"imbarea a devenit un apel e#clamat foarte frecvent! e cuvantul poate la care se ridica cel mai rar faptele! ceea cel face un cuvant profund demagogic si poate enervant. %rin simpla necunoastere a acestor invartiri cred ca societatea isi iroseste resursele si isi pune piedica dezvoltarii ei. Ma frapeaza de multe ori istoria desconsiderarii tinerilor in Romania. 'mi amintesc acum cativa ani ca figuram intr-un top foarte rusinos al copiilor institutionalizati! orfani. .u este singurul scenariu trist al societatii romanesti insa este categoria care poate fii sc"imbata! modelata cel mai usor in acord cu un viitor luminos pe care il dorim pentru tara. Am observat in sc"imb o pleiada de masuri sociale indreptate spre cei care se pot sc"imba cel mai dificil. De multe ori simtim presiunea media de a simti o culpabilizare pentru cersetori! cetatenii rromi discriminati sau femeile abuzate cand de fapt avem o istorie vec"e si rusinoasa a copiilor institutionalizati! sau a tinerilor lipsiti de mijloacele cultivarii talentelor lor. .u sunt rare situatiile in care cersetorii castiga mai mult decat un muncitor roman! unele cazuri au aparut si au socat prin senzationalismul lor in presa. (#ista oameni care au o placere inconstienta de a se invarti intr-un cerc distructiv! e#ista multe femei care dupa o despartire de un barbat violent se duc e#act inspre acelasi profil! socotindu-l la fel de vrednic prin masculinitatea violentei lui. 0amentarea este o stare mentala foarte profunda care paralizeaza actiunea! de aceea cand alegi sa salvezi sau sa reintegrezi e#emplele pe care le-am oferit eu nu vei reusi decat rar si cu eforturi consistente! iar intr-o societate bazata pe resurse limitate esti constrans sa balansezi cu cea mai buna alternativa. 0amentarea si compasiunea sunt niste probleme care sunt greu de privit in fata !avand si eu o dificultate de a le aborda insa deloc suficienta prin prisma prezentei lor in societate. 1 alta controversa a sc"imbarii este legata de gerontocrati! politicienii foarte batrani. Cat de ironica trebuie sa fie soarta sa vatom ca vectori ai sc"imbarii politicienii ce au ramas fidelii convingerilor lor tinp de 23! 43 de ani. (ste o deziluzie crasa.As genera o surpriza simpatica sa aduc tabelul dintre varsta medie a politicienilor de calibru din tari ca +ermania! /A si /5 si media de varsta a populatiei active. %ensiile prea distinsilor gerontocrati sunt total disproportionate mai ales ca marea parte a activitatii lor s-a desfasurat in vremuri nomenclaturiste autocrate pe cand selectia cadrelor nu putea fii verificata de jurnalismul de investigatie

sau cercetat prin internet. .epotismul pe atungi nu putea fii stanjenit nici cu o idee si totusi dupa 67 de ani sistemul favoritist nomenclaturist inca mai repurteaza victorii! fata de alocatiile copiilor! salariile muncitorilor sau pensiile de "andicap. Am vrut sa fac o scurta trecere in revista a catorva categorii care se invart pe loc! care nu isi pot largi orbita pentru a ajuta societatea in ansamblul ei sa se dezvolte si parado#al iau o foarte mare parte din resursele si atentia noastra. Ma simt fascinant de parado#urile sc"imbarii in Romania si ma jenez in a afirma solutii insa poate intr-o seara de meditatie va ofer inspre rumegat acest fel de delime sociale si va banui individual fiecare ce se intampla! ca dupa aceea sa se formeze o actiune colectiva. C8ndia ma nemultumeste faptul ca nu imi raspnzi la niste intrebari usoare si concise. aflandu-ne intr-un blocaj de comunicare consider de bun augur sa ma retrag din lista preitenilor de pe 9aceboo:. .u vreau sa faci greseala in a ma cosnidera un tip de treaba ci mai degraba un justitiar care este destul de rigid si in ceea ce priveste gratia unei femei. (u cred ca iti vei gasi un club suoerfecial al complimetelor si al efectului "alo care va putea fii un traseu profesional simpatic in marea sa parte neperturbat. 'nsa intr-o mica masura ritualul simpatic al cimplimentelor va fi tulburat de simpla si naturala aparitie a omului autentic in inteligenta sa si in comportamentul sau. imulare placuta tie si cuibului din care faci parte;