Sunteți pe pagina 1din 6

Relaiile n familie.

Stilul de via orientat pentru sine i pentru familie, comunitatea


Conceputa ca forma de comunitate umana, familia este, poate, cea mai trainica dintre ele. Fiind caracteristica pentru toate treptele de dezvoltare istorica si avnd o mare stabilitate ca structura sociala, ea ocupa un loc aparte n raport cu celelalte forme de comunitate. "Familia este o forma complexa de relatii biologice, sociale, materiale si spirituale ntre oameni legati prin casatorie, snge sau adoptie. Fiind un fenomen social, ea se dezvolta o data cu dezvoltarea societatii si se modifica n raport cu aceasta". Ca produs al sistemului social, familia reprezinta o comunitate alcatuita din mai multi indivizi uniti prin legaturi de casatorie (sot si sotie) si paterne (parinti si copii), care mbina ntr-un complex, latura biologica si cea sociala. Dublul caracter biologic si social al familiei este surprins de Karl Marx n afirmatia: " producerea vietii, att a celei proprii prin munca, ct si a celei straine prin procreare, apare . ca o dubla relatie sociala, n sensul ca presupune colaborarea mai multor indivizi. Prin urmare, "familia este o realitate biologica prin uniunea dintre barbat si femeie si prin procreatie, una sociala prin comunitate de viata dintre soti, dintre parinti si copii si dintre alte rude, si una juridica prin reglementarile ei de catre societate. Relatiile de familie au un caracter de complexitate pe care nu-l gasim la alte categorii sociale, familia fiind "un grup social realizat prin casatorie, alcatuit d 14314f56o in persoane care traiesc mpreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural biologice, psihologice, morale si juridice si care raspund unul pentru altul n fata societatii". "n cazul familiei din afara casatoriei, tatal si copilul pot sa nu locuiasca mpreuna, sa nu apartina aceleiasi familii n sens biologic, dar sunt legati prin raporturi de familie juridice". Astfel, pe lnga familia clasica, formata din tata, mama si copii, ntemeiata pe casatorie, au aparut si familia monoparentala compusa din mama necasatorita si copiii sai, precum si familia sociologica, adica uniunea familiala alcatuita din tata, mama si copiii lor, care nu are la baza casatoria. Se poate lesne observa ca existenta raporturilor de familie juridice nu presupun ntotdeauna si existenta raporturilor faptice de familie. Potrivit Codului familiei, notiunea de familie desemneaza fie pe soti, fie pe acestia si copiii lor minori, fie pe toti cei care se regasesc n relatii de familie, care izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie sau relatii asimilate din unele puncte de vedere, cu relatiile de familie. Cu totul izolat, legiuitorul comprima notiunea de familie, atribuindu-i un nteles mai restrns fata de dreptul comun, amintind de familia monoparentala, n contextul

reglementarilor Legii privind ajutorul social nr.67/1995, art.2 alin. 2: " termenul de familie desemneaza si persoana necasatorita, care domiciliaza mpreuna cu copilul sau". innd seama de varietatea notiunii de "familie" si de faptul ca ntreaga dezvoltare a umanitatii este indisolubil legata de aparitia si dezvoltarea formelor de colectivitate umana, putem concluziona ca familia este una dintre verigile cele mai vechi si mai stabile ale societatii, iar istoria societatii este totodata si istoria familiei, functiilor si rolului pe care aceasta l exercita n societate.

I.2 De la familie la familii - evolutia modelelor familiale n ultimele decenii Cercetarea evolutiei istorice a familiei a dezvaluit faptul ca relatiile si functiile familiei sunt determinate n ultima instanta de tipul si forma relatiilor de productie, de trasaturile dominante ale sistemului social din care fac parte. Mai mult, functiile familiei sunt influentate de starea generala a societatii, de nivelul progresului tehnic si economic, etc. . Restructurarea familiei este puternic influentata de trecerea de la o societate rurala axata pe agricultura, la o societate urbana, axata pe industrie. Tranzitia rapida la o societate industriala nlocuieste structura familiala extinsa, cu familia nucleara. Astfel, procesele de industrializare si urbanizare care actioneaza n sisteme sociale diferite si care sunt caracteristice societatii contemporane, afecteaza n mod diferit schimbarile din viata de familie si functiile familiei, n sensul ca: majoritatea functiilor familiei sunt transferate societatii, formndu-se institutii specializate pentru ndeplinirea lor: institutii de ocrotire, crese, gradinite, institutii de asistenta si ngrijire medicala, etc.; pozitia sociala a membrilor de familie este determinata de realizarile lor personale n cadrul ocupatiilor lor si nu de pozitia familiei n societate; diferenta ntre sexe n privinta drepturilor si ndatoririlor lor este mai putin autonoma si de sine statatoare, n prezent familia ndeplinind tot mai pregnant rolul de mediator ntre societate si individ.

Sub acest aspect se poate lesne constata ca situatia familiei n Romnia a fost afectata de deteriorarea situatiei economice generale a tarii. Cu toate acestea, deteriorarea unor aspecte ale vietii de familie este mult mai redusa dect declinul economic al tarii, ca urmare a actiunii mai multor factori complecsi: economici, sociali, culturali, ideologici, ce nu sunt identici tuturor societatilor, dupa cum nici schimbarile nu au aceeasi amploare ori acelasi continut. n conceptia lui Ioan Mihailescu,principalii factori care determina modificarea modelelor familiale sunt: diminuarea functiilor familiei prin preluarea unora de catre societate; cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala; cresterea independentei economice a tinerilor;

cresterea veniturilor prin care s-a asigurat unor persoane posibilitatea de a trai singure si s-a redus mult frecventa casatoriilor pe motivul constrngerii economice; cresterea diversitatii politice, culturale si spirituale; schimbari de moravuri si cresterea permisivitatii sociale la noi forme de comportament; efecte de contagiune, de mprumut a unor modele comportamentale de la un grup la altul si chiar de la o societate la alta. Actiunea acestui ultim factor, n Romnia, a fost foarte puternica n perioada de dupa 1990, mai ales ca urmare a expansiunii extraordinare a mijloacelor de informare n masa. Astfel, are loc un proces vizibil de emancipare, de democratizare, de laicizare si liberalizare a vietii de familie. Familia ndeplineste "patru functii pentru viata sociala umana: sexuala, reproductiva, economica si educationala. Fara realizarea functiilor sexuale si reproductive, societatea s-ar stinge, fara functia economica viata ar nceta, iar fara functia educationala, cultura s-ar sfrsi". n doctrina juridica sunt mentionate trei functii ale familiei: cea de perpetuare a speciei, cea economica si cea educativa. Functia de perpetuare a speciei are caracter primordial n raport cu celelalte functii, deoarece omenirea este de neconceput fara continua perpetuare a speciei umane. Avnd n vedere functia biologica a familiei, s-a spus ca familia este o realitate biologica, prin uniunea dintre barbat si femeie si prin procreatie (functia de procreare fiind comuna familiei din toate timpurile). Functia economica a familiei este influentata de gradul de dezvoltare economica a societatii si de importanta acesteia de la o societate la alta. Aceasta functie si gaseste expresia n "ducerea n comun a gospodariei casnice si comunitatea de bunuri a sotilor, precum si ajutorul acordat membrilor ei aflati n nevoie din cauza incapacitatii de a munci"[8]. Prin aceasta functie, familia asigura cadrul material indispensabil pentru siguranta, bunastarea si confortul membrilor sai. Functia educativa - educatia din familie, prima etapa a procesului educativ, prezinta o importanta primordiala - " familia este cea care asigura cresterea si dezvoltarea fizica si spirituala a copilului, ea imprima primele cunostinte, impresii, aprecieri despre lumea nconjuratoare, i formeaza deprinderile si trasaturile esentiale, conturndu-i astfel viitorul sau profil moral si social. Atmosfera din snul familiei, exemplele vazute, educatia si instruirea primita se pastreaza n mintea copilului tot restul vietii si sunt hotartoare pentru formarea caracterului si personalitatii sale viitoare". n conceptia lui I. Albu, acestor trei functii specifice familiei, se adauga o a patra: solidaritatea familiala - familia asigura nu numai socializarea si integrarea sociala a membrilor sai, ci nsasi functionalitatea si continuitatea sa, intimitatea si coeziunea grupului, securitatea emotionala si ncrederea membrilor familiei.

Solidaritatea familiala exista ntre membrii familiei si poate fi considerata ca atare daca privim cale trei functii ale familiei (biologica, economica si educativa) dintr-un unghi interior. n cursul ultimelor decenii, numeroase tari n curs de dezvoltate au cunoscut mari bulversari sociale, avnd un impact profund asupra functiilor si formelor familiei. Modelul familiei nucleare a suferit schimbari importante n multe dintre dimensiunile sale, iar n cazul statelor capitaliste dezvoltate, a ncetat sa mai fie singurul model de familie practicat si acceptat. Aceste schimbari au devenit tot mai evidente si n Romnia, n perioada anilor `90 si privesc modalitatile de constituire a familiei, comportamentul sexual, structura si dimensiunile familiei, diviziunea rolurilor n cadrul familiei si natura functiilor familiei, stabilitatea familiei si conceptiile cu privire la familie. ntr-o masura diferita de la o tara la alta, familia prezinta o diversitate de forme si se combina n alte forme de convietuire, care sunt foarte diferite de familia nucleara sau nu au nimic n comun cu familia. Astfel, putem ntlni, potrivit lui I. Mihailescu, urmatoarele tipuri de familii: Familii de o singura persoana - formate dintr-un barbat sau o femeie care a optat pentru celibatul definitiv sau din persoane divortate care nu s-au recasatorit; Familii formate dintr-un barbat si o femeie care coabiteaza - compuse din persoane ce convietuiesc n aceeasi gospodarie, dar nu sunt uniti prin casatorie legala si care au sau nu copii; Familii formate dintr-un singur parinte (de obicei mama) si unul sau mai multi copii - persoane necasatorite care au copii sau persoane care au fost casatorite, dar care au ramas singure prin divort ori prin decesul partenerului; Familii nucleare propriu-zise; Familii cu 3 sau 4 generatii - extinse - reprezinta un tip familial din ce n ce mai rar (o forma de familie cu trei generatii, mai frecvent ntlnita si n mediul urban din Romnia, este cea formata din sot, sotie, copiii acestora si un parinte al unuia dintre soti, de obicei, mama sotiei). n functie de prezenta sau absenta copiilor din cadrul familiei, acestea pot fi parentale sau neparentale, iar n functie de numarul de nucleele familiale care le compun, acestea poate fi unifamiliale (cu un singur nucleu: neparentale, parentale, monoparentale sau grandparentale) ori bifamiliale (cu doua nuclee), n timp ce , dupa numarul generatiilor, familiile pot fi: uni-generationale, bi-generationale (doua generatii de parinti si copii), tri-generationale (parinti, copii ,nepoti). I.3 Ocrotirea relatiilor de familie "Casatoria uneste pe barbat si femeie n cea mai fireasca comunitate sociala, care le contopeste ntr-o asemenea masura sentimentele lor reciproce, conceptiile si modul de viata, interesele si idealurile lor, nct ntre soti iau nastere relatii multiple si de natura diferita, care acopera toata gama vietii spirituale si sociale, de la relatii de dragoste si

prietenie reciproca, la cele de asistenta morala si materiala si pna la relatii ideologice si politice, iar survenirea copiilor creeaza noi si variate relatii ntre parinti si copii"[10]. Familia, n snul careia copii gasesc dragostea cea mai pura, ambianta sufleteasca cea mai propice, grija cea mai atenta, constituie, cu siguranta, cadrul cel mai favorabil pentru dezvoltarea lor fizica, morala si intelectuala. nconjurati de iubirea si ngrijirea atenta si continua a parintilor, copii cresc n snul familiei n cele mai propice conditii. n cercul familial, ei si formeaza primele notiuni despre oameni si lucruri, de la parinti ei capata cele dinti ncurajari despre felul cum trebuie sa se comporte n toate mprejurarile vietii, despre atitudinea pe care trebuie sa o aiba fata de semenii lor, fata de societate si fata de mediul nconjurator. n familie ei primesc primele elemente ale educatiei, care lasa n mintea lor urme nesterse pe tot restul vietii. Atmosfera din snul familiei, exemplele vazute si educatia primita de la parinti contribuie n chip hotartor la formarea caracterului si personalitatii copiilor. Ocrotirea casatoriei si familiei se realizeaza nu numai prin reglementarile dreptului familiei, ci si prin alte norme juridice. Legea fundamentala a Romniei, prin art.48 alin 2 stipuleaza ca, prin lege sunt reglementate conditiile de ncheiere, desfacere si nulitate a casatorie. n acest sens, pentru a asigura stabilitatea familiei, sunt prevazute conditii indispensabile ncheierii valabile a unei casatorii (conditii de fond si de forma), drepturi si obligatii personale si patrimoniale ale sotilor, precum si prevederi privind desfacerea casatoriei prin divort. O importanta deosebita n ocrotirea familiei o au dispozitiile C.fam. privitoare la ndatoririle si drepturile parintilor fata de copiii lor minori. Ca urmare a faptului ca, prin natura lucrurilor, copilul este cel mai vulnerabil membru al familiei, responsabilitatea ocrotirii sale revine, n primul rnd, parintilor. Calitatea de parinte nu nseamna nicidecum un "drept de proprietate" asupra copilului, ci atrage numai obligatii n sarcina, deloc usoara, dar cu att mai nobila a acestora. Astfel, ocrotirea intereselor mamei si copilului se realizeaza n cadrul masurilor dispuse de C.fam. cu privire la stabilirea filiatiei fata de mama sau fata de tata, prin obligatia de ntretinere, prin masuri de ocrotire a copiilor minori, prin adoptie, etc.. Familia confera societatii valori de solidaritate umana, de sens al existentei, de perpetuare a unor conceptii, mentalitati, religii sau interese materiale, iar pe cale de consecinta, societatea este datoare sa asigure familiei protectie, conditii de perpetuare si de dezvoltare, care sa-i permita sa-si ndeplineasca cu prisosinta menirea. "Daca n orice societate se poate identifica o politica familiala, n timpurile moderne, si mai ales n ultimele decenii ale mileniului II, politica familiala devine mult mai coerenta, organizata si eficienta, ea dobndind o noua calitate, cea de globalizare". Data fiind importanta deosebita a familiei n viata societatii, Adunarea Generala a O.N.U. a proclamat anul 1994 "AN INTERNAIONAL AL FAMILIEI", prilej cu care s-a atras atentia, ntregii lumi, asupra rolului urias pe care-l ndeplineste familia n societatea contemporana.

Necesitatea de protectie a familiei a dat nastere conceptului de politica familiala, care reprezinta "totalitatea masurilor prin care statul, respectiv administratia publica locala, sprijina integritatea familiei si a membrilor acesteia. Politicile familiale trebuie sa aiba n vedere, direct sau indirect, atenuarea sau eliminarea dificultatilor si a riscurilor sociale care pot destrama familia si pot fi definite ca reactii ale societatii n sensul ndeplinirii ndatoririlor sale fata de familie. n vederea asigurarii integritatii familiei si dezvoltarii armonioase a membrilor sai, directiile de actiune a politicilor familiale sunt urmatoarele:

acordarea libertatii depline n alegerea modelului familial si a responsabilitatilor sotilor; diminuarea crizei locuintelor pentru tinerele familii; sprijinirea tinerilor casatoriti pentru ncadrarea n munca, n raport de pregatirea profesionala a acestora; ocupatia femeii si sprijinirea acesteia prin acordare de sanse egale pe piata muncii; ncurajarea natalitatii prin acordarea de facilitati pentru mame si n favoarea familiei; protectia copiilor contra saraciei si redistribuirea veniturilor ntre categoriile sociale, n favoarea familiilor cu copii; stoparea scaderii nivelului de trai si ntarirea serviciilor medicale si sociale pentru familie; acordarea de credite n conditii avantajoase tinerelor familii pentru achizitionarea de bunuri de folosinta ndelungata.

Aceste domenii de actiune trebuie dezvoltate n raport de situatiile reale din cadrul unitatii administrativ-teritoriale si a statului pe ansamblu, de traditiile si specificul regional. Factorul important care sustine actiunile concrete privind politicile familiale l reprezinta progresul economic, care de fapt este frnat de starea de dezvoltare sociala. De regula fluctuatiile din domeniul economic, nivelul de trai si conditiile de locuit influenteaza n cea mai mare masura politicile familiale. n perioada actuala, politicile familiale este necesar sa intervina prin unele prioritati, cum sunt:
diversificarea indemnizatiilor si alocatiilor familiale pentru a se putea acoperi toate categoriile de nevoi sociale; reducerea impozitelor pe care urmeaza sa le plateasca familiile cu copii si ndeosebi cele monoparentale; acordarea de servicii sociale la domiciliu sau n unitati specializate, persoanelor din familie care se gasesc temporar sau permanent n situatie de risc social; asigurarea de locuinte sociale tinerelor familii si familiilor cu multi copii, pe o perioada determinata de timp, pentru ca acestea sa aiba posibilitatea integrarii socio-profesionale; extinderea ajutoarelor n natura pentru prevenirea sau scoaterea familiilor defavorizate din starea de marginalizare sau dependenta sociala; organizarea de retele de asistenti sociali care sa cunoasca, permanent, evolutia situatiei sociale a familiilor din cadrul comunitatilor.