Sunteți pe pagina 1din 0

Ministerul Educaiei !

i Tineretului
Institutul de $tiine ale Educaiei











CONCEPIA
EVALU!RII REZULTATELOR $COLARE























Chi!in&u 2006

2
Aprobat& la !edina Colegiului Ministerului Educaiei !i Tineretului
Hot&r)rea nr. 12.2 din 26 octombrie 2006

Autori:

prof. univ., dr hab. Vl.P'slaru, conf. dr I.Achiri (coordonatori),
prof. univ. dr V.Cabac, conf. dr hab. A.Bolboceanu,
conf. dr A.Raileanu, conf. dr I.Spinei


Recenzen*i:
Institutul de $tiine ale Educaiei S.Chiu, dr +n pedagogie

Universitatea de Stat din B&li L.Stupacenco, dr +n pedagogie, conf. univ., M.Pereteatcu,
dr +n pedagogie, conf. univ., V.Prican, dr +n psihologie, conf. univ.


Universitatea de Stat din Tiraspol - I.Lupu, dr hab. +n pedagogie, prof. univ., V.Panico, dr
+n pedagogie, conf. univ., V.Botnari, dr +n pedagogie, conf. univ.

Universitatea Pedagogic& de Stat Ion Creang!




Concepia evalu!rii rezultatelor $colare prezint& cadrul conceptual general pentru instituirea
unui nou sistem naional de evaluare !colar&, pentru elaborarea actelor legislative !i normative ale
evalu&rii !colare; pentru re-conceptualizarea evalu&rii pe discipline !colare, pentru
elaborarea/selectarea/combinarea/aplicarea instrumentelor !i metodologiilor generale !i specifice de
evaluare, precum !i pentru diversele activit&i de evaluare !colar& +n +nv&&m)ntul general; ofer&
sugestii pentru integralizarea sistemului naional de evaluare +n sistemul mondial de evaluare
!colar&; sugereaz& repere pentru formarea profesional& iniial& !i continu& a cadrelor didactice
!colare, pentru cercet&ri !i dezvolt&ri teoretico-experimentale ulterioare ale domeniului evalu&rii
!colare.


Ministerul Educaiei !i Tineretului - 2006
Vl.P)slaru, I.Achiri, V.Cabac, A.Bolboceanu,
A.Raileanu, I.Spinei - 2006

3

CUPRINSUL

PRELIMINARII..4
TERMENII CHEIE.6
I. REPERE EPISTEMOLOGICE PENTRU ER$...7
1.1. Definirea evalu&rii rezultatelor !colare.....................................................................................7
1.2. Definirea rezultatelor !colare8
1.3. Ideea definitorie a Concepiei ER'.10
1.4. Principii ale evalu&rii rezultatelor !colare..12
1.5. Indicatorii pedagogici complementari ai ER$12
1.6. Funciile evalu&rii rezultatelor !colare13
1.7. Criterii de evaluare autentic& a rezultatelor !colare14

II. COMPONENTELE STRUCTURALE ALE ER$................................................................15
2.1. Obiectivele generale ale ER$ ....15
2.2. Coninuturile ER$...15
2.3. Metodologia (tehnologia ) ER$..16
2.3.1. Principii de metodologie a ER$16
2.3.2. Tipurile !i formele de evaluare17
2.3.3. Finalit&ile ER$19
2.3.4. Strategii, metode !i tehnici de ER$20
2.3.5. Instrumentele de ER$..21
2.3.6. Etapele de realizare a evalu&rii !colare22
III. SISTEMUL NA-IONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR $COLARE23
IV. FINAN-AREA SISTEMULUI NA-IONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR
$COLARE (principii generale).27










4

PRELIMINARII
Re-conceptualizarea evalu&rii !colare
1
, dup& cea a curriculumului, a form&rii personalului
didactic, precum !i dup& elaborarea manualelor noi, este cel de al patrulea pilon pe care se
+ntemeiaz& reforma educaiei !i +nv&&m)ntului +n R.Moldova. Introducerea curriculumului, ca
document normativ !i instrument didactic-educaional de baz&, a re-poziionat demersul educaional
de la comunicarea-+nsu!irea de valori la formarea de capacit&i de personalitate, obiectivele
curriculare fiind formulate, +n cea mai mare parte, +n termeni de competene. Formarea profesional&
iniial& !i continu& a cadrelor didactice este chemat& s& r&spund& imperativului educaional modern
la nivelul primului subiect al educaiei. Noile manuale !colare urmeaz& s& asigure realizarea noului
demers educaional la nivelul elevului, recunoscut ca al doilea subiect al educaiei. Evaluarea !colar&
acioneaz& +n domeniul finalit&ilor educaiei, dar este contribuabil& !i la formarea acestora.
Trecerea de la pedagogia comunic&rii valorilor la educaia pentru formarea la elevi a
capacit&ilor de personalitate, considerate ele +nsele valori, mai importante dec)t cele comunicate, a
condus !i la re-conceptualizarea domeniului evalu&rii !colare. Evaluarea nu mai este una pur
constatativ& !i de control, ci !i una formativ! !i formatoare, de diagnosticare !i predictiv!,
ameliorativ! !i stimulativ!, motivaional! !i de orientare $colar! $i profesional!. Evaluarea
+nceteaz& s& fie o anex& a procesului instructiv-educativ, ea avans)nd continuu la rangul de unul din
factorii educativi de prim& importan& - cu capacitatea de influen& a tuturor actorilor, sferelor !i
condiiilor instruirii !i educaiei. Astfel, evaluarea !colar& modern&, +n special evaluarea rezultatelor
$colare, sugereaz& modific&ri +n sistemul de obiective, +n coninuturile !i tehnologiile educaionale,
revendic& un proces instructiv-educativ interactiv, bazat pe raporturi de cooperare profesor-elevi !i
elev-elevi, solicit& modificarea conceptului de formare profesional& iniial& !i continu& a cadrelor
didactice, creeaz& o nou& +nelegere a noiunii de management educaional, +n fine, cere imperativ
reconsiderarea politicilor educaionale, prin tendina de a deveni unitar& la scar& naional& !i de
integralizare +n sistemele de evaluare !colar& mondiale, prin antrenarea +n constituirea demersurilor
educaionale a comunit&ii locale, a principalilor factorilor sociali, etc.
Evaluarea !colar& modern& +!i refuz& funcia de sancionare, nu admite ca obiect de evaluare
dec)t ceea ce a fost predat !i +nv&at, +l ajut& pe elev s&-!i descopere potenele de +nv&are, formare !i
dezvoltare, s& se autoidentifice problema cea mai important& pentru adolescenii contemporani !i
din totdeauna -, prin aceste aciuni oferindu-se ca factor definitoriu al libert&ii +n educaie.
Raiunea elabor&rii unei concepii moderne de evaluare a rezultatelor !colare este +ntemeiat& !i
de demersul praxiologic, care pune cu stringen& +n actualitate un !ir de probleme +n domeniu, cum

1
Termen generic pentru toate tipurile de evaluare a achiziiilor de personalitate !i profesionale +n instituiile de
educaie !i +nv&&m)nt - generale, liceale, secundare profesionale, universitare, postuniversitare.

5
ar fi practicile de exagerare a importanei domeniului cognitiv +n ER$; atomizarea ne+ntemeiat& a
obiectivelor curriculare !i a coninuturilor educaionale, care provoac& diminuarea caracterului
complex al obiectelor cunoa!terii !i +nv&&rii; valorizarea excesiv& a finalit&ilor u!or evaluabile;
blocarea aciunii de evaluare +n cazul finalit&ilor !colare greu de descris !i tendina de eliminare a
acestora din practica ER$; +n fine, meninerea !i perpetuarea practicilor tradiionale de centrare a
evalu&rii pe dispozitivele de evaluare, care substituie implicit evaluarea continu& (formativ&) cu
controalele toate acestea adeverind o practic& de evaluare atemporal&, exterioar& procesului de
predare-+nv&are, str&in& form&rii !i dezvolt&rii subiecilor evaluai, elevilor.
Premisele indicate au revendicat imperativ, dar au !i favorizat substanial, re-conceptualizarea
evalu&rii !colare, ca domeniu distinct al teoriei !i practicii educaionale moderne, domeniu rezumat
parial de Concepia evalu!rii rezultatelor $colare, ca subsistem principal al acestuia.
Av)nd statut de document conceptual !i normativ, dar !i de instrument principal al aciunii de
evaluare $colar!, Concepia ER' inventariaz& !i sistematizeaz&, +ntr-o viziune original&, constituit&
pe demersurile teoretice !i pe realitatea educaional& naional& !i cea mondial&, inclusiv pe
rezultatele cercet&rii realizate +n ultimii !ase ani la Institutul de $tiine ale Educaiei !i la
Universitatea de Stat Alecu Russo din B&li !i pe experienele pozitive +n domeniu, iniiate !i
realizate de Direcia evaluare .nv&&m+nt Preuniversitar a MET - reperele epistemologice ale ER',
stabile!te !i descrie componentele constitutive ale aciunii de ER$ teleologia, coninuturile !i
tehnologia (metodologia) ER', +ntemeiaz& noul sistem naional de ER$, stabile!te principii de
finanare a activit&ilor de evaluare !colar&, propune un plan de aciuni pentru constituirea noului
sistem de ER$ !i de sincronizare a acestuia cu conceptul !i structurile de evaluare !colar& mondiale.
Concepia ER' va constitui !i un reper conceptual !i metodologic pentru re-conceptualizarea
evalu&rii !colare +n cadrul fiec&rei discipline !colare, av)ndu-se +n vedere specificul cunoa!terii pe
care aceasta se +ntemeiaz& preponderent. Ea va servi ca temelie epistemologic& la elaborarea
instrumentelor de evaluare normativ& la scar& naional&, regional&, zonal& !i !colar&, la elaborarea
materialelor pentru evaluarea curent& (formativ&), incluse +n manuale !i ghiduri metodologice,
precum !i la constituirea propriilor sisteme de evaluare !colar& ale cadrelor didactice, aplicate +n
condiii concrete de desf&!urare a procesului didactic-educativ.


6

Termenii cheie
Evaluare, rezultate $colare, obiect al evalu!rii, competen!, performan!, progres $colar,
m!surare, apreciere, judecat! de valoare, tipuri/forme/metode/tehnici de evaluare

+n text au fost utilizate abrevierile:
AEE Agenia de Evaluare !i Examinare
Con.NE$ - Consiliul Naional pentru
Evaluare $colar&
EF - evaluare formativ&
EN - evaluare normativ&
ER$ - evaluarea rezultatelor !colare
E$ - evaluare !colar&
FPP.P - Formarea Profesional& a
Personalului din .nv&&m)ntul Preuniversitar
I$E - Institutul de $tiine ale Educaiei
LLR - Limba !i Literatura Rom)n&
MET - Ministerul Educaiei !i Tineretului
SE - subiecii evalu&rii
SNE - Serviciul Naional de Evaluare
SNER$ - Sistemul Naional de Evaluare a
Rezultatelor $colare






















7
I. REPERE EPISTEMOLOGICE PENTRU ER$
Concepia evalu!rii rezultatelor $colare (Concepia ER') reprezint& un sistem de idei,
principii !i demersuri metodologice cu privire la organizarea !i desf&!urarea evalu&rii rezultatelor
!colare.

1.1. Definirea evalu-rii rezultatelor .colare
Evaluarea rezultatelor .colare prezint& o activitate educativ& complex& de colectare
sistematic& a informaiilor despre calitatea !i dinamica rezultatelor !colare, de prelucrare !i
interpretare contextual& a acestora +n vederea adopt&rii unor decizii semnificative finalit&ilor
educaiei !i scopului aciunilor de evaluare. ER$ include: (a) determinarea/precizarea scopului !i
obiectului evalu&rii; (b) definirea informaiei de referin! (cum trebuie s& fie obiectul evaluat); (c)
construirea/selectarea instrumentelor de evaluare; (d) culegerea informaiei de constatare (are loc
m!surarea); (e) confruntarea informaiei de referin& !i a celei de evaluare, interpretarea datelor
c&p&tate !i formularea judec!ii de valoare; (f) analiza etapelor precedente (reflexia) +n vederea
+mbun&t&irii evalu&rilor ulterioare.
Evaluarea colar# (pedagogic&) presupune: m&surarea gradului de +ndeplinire a obiectivelor
stabilite la nivel de sistem; aprecierea acestuia prin obinerea unor dovezi experimentale sau de alt&
natur&; folosirea datelor respective pentru elaborarea aprecierii finale. (S.Cristea)
Elemente constitutive ale ER$:
Scopul evalu!rii: de ce se evalueaz&, pentru ce fel de decizii se evalueaz&.
Scopuri ale ER$ pot fi:
- pentru evaluarea predictiv! - estimarea !anselor de reu!it& ale elevului la o treapt& de
!colaritate, an de +nv&&m)nt, la o disciplin& !colar&, +ntr-o secven& instructiv-educativ&;
- pentru evaluarea formativ! - +nelegerea modalit&ilor de +nv&are ale elevului;
- pentru evaluarea diagnostic! - +nelegerea cauzelor insucceselor elevului;
- pentru evaluarea sumativ! - verificarea (controlul) achiziiilor elevului.
Obiectul evalu!rii: Ce se evalueaz& ? (elevii; grupul de elevi selecionai dup& un criteriu
anume, profil etc.; cadrele didactice; managerii instituiei !colare; instituia; sistemul de
+nv&&m)nt, etc.). Obiecte ale evalu&rii !colare sunt:
- cuno!tinele, capacit&ile, aptitudinile, deprinderile, atitudinile;
- organizarea !i desf&!urarea procesului instructiv-educativ;
- modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de +nv&&m)nt stabilit dinainte;
- tr&s&turi de personalitate !i de conduit&;
- progresul !colar;
- procesele de instruire;
8
- sistemul !i unit&ile de instruire;
- curriculumul;
- personalul didactic (autoevaluare) etc.
Obiectul evalu!rii +n ER$ +l formeaz& fie cuno!tinele, capacit&ile, atitudinile, tr&s&turile !i
comportamentele elevilor, ca produs al +nv&&rii, fie procesul de dob)ndire a acestora.
Subiecii evalu!rii: Cine evalueaz& (educatorul, +nv&&torul, profesorul).
Criteriul sau baza evalu!rii: Cum trebuie s& fie ceea ce (obiectul) se evalueaz&.
Instrumentele evalu!rii: Cu ce se evalueaz&.
Metodologia evalu!rii: Cum s& evalueaz&.
Beneficiarul (ii) evalu!rii: Persoanele !i instituiile care utilizeaz& informaia dob)ndit&
prin evaluare.

1.2. Definirea rezultatelor .colare
Rezultatele .colare (=finalit&ile educaiei) reprezint& achiziiile elevului la nivel de
personalitate, obinute +n cadrul activit&ii educaionale, !i se identific& cu competenele, tr!s!turile
!i comportamentele formate/realizate.
Randamentul !colar define!te ansamblul performanelor !colare realizate de o anumit&
populaie !colar& +ntr-un timp !i spaiu pedagogic determinat (an, treapt& de !colaritate; la clas&, +n
afara clasei) (S.Cristea)
Competen&ele colare sunt aptitudini de mobilizare !i integrare a unui ansamblu de resurse
interne (scheme, automatisme, cuno!tine, capacit&i, atitudini) !i externe (informaii pe diferite
suporturi, contexte) +n vederea demonstr&rii unei performane +ntr-o situaie ce face parte dintr-o
familie de situaii asem&n&toare.
A fi competent +nseamn& a fi performant +ntr-o multitudine de contexte. Anume familia de
situaii define!te competena !i nu invers.
Predarea, +nv&area !i evaluarea au loc +n situaii specifice, numite, respectiv, situaie de
predare, situaie de +nv&are !i situaie de evaluare.
Situaia comport&:
- sarcin& (un ansamblu de aciuni necesare pentru a atinge obiectivul preconizat);
- secven& de predare-+nv&are prealabil&, riguros proiectat&, care permite dep&!irea
obstacolelor ce pot ap&rea la realizarea sarcinii;
- un suport de informaie;
- condiiile +n care va fi atins obiectivul (contextul, resursele necesare, consemnul,
modalit&ile de realizare a sarcinii).

9
Competenele (=cuno!tine - a $ti; capacit&i a $ti s! faci; atitudini a $ti s! fii) au
urm&toarele caracteristici eseniale:
- au caracter specific: competenele sunt definite +n funcie de o serie de situaii ce corespund
unor probleme specifice !i, de regul&, sunt legate de o disciplin& !colar&;
- mobilizeaz! un ansamblu de resurse - experiene, scheme, automatisme, capacit&i, atitudini
etc.;
- au utilitate social!: resursele individuale sunt utilizate de c&tre elevi +n aciuni de soluionare
a problemelor de viaa !colar&, familial& sau public&;
- de contextualizare: competena se realizeaz& +n situaii concrete; pentru dezvoltarea /
evaluarea unei competene se provoac& !i se examineaz& situaii +n care elevul o exerseaz& !i o
demonstreaz&;
- sunt evaluabile: pot fi evaluate indirect, m&sur)nd calitatea execut&rii unor sarcini sau
calitatea rezultatului.
Cuno$tinele (a $ti) sunt achiziii intelectuale despre natura (=esena) !i particularit&ile
lucrurilor lumii obiective !i celei subiective, create continuu de c&tre subiectul cunosc&tor.
Cuno!tinele sunt relaionale !i procedurale.
a) Cuno$tinele relaionale reprezint& reele conceptuale, constituite din fapte, reguli, legi !i
principii, !i r&spund la +ntrebarea Ce? .n procesul evalu&rii, elevul este invitat s& restituie una sau
mai multe informaii stocate +n memorie.
b) Cuno$tinele procedurale reprezint& scheme de aciuni !i r&spund la +ntrebarea Cum?
(Exemplu: Cum se scrie corect cuv)ntul evaluare $i derivatele lui? Cum se introduc date +n
calculator?), r&spunsul la care nu se reg&se!te +n repertoriul cognitiv al elevului, dar +n acesta se
conine implicit regula care-l ghideaz& pe elev s& ajung& la r&spunsul c&utat, !i care este solicitat&,
indirect, prin +ntrebarea sau problema propus&. Cuno!tinele procedurale sunt structurate prin relaia
rezultat moduri de realizare.
Cuno!tinele relaionale !i cuno!tinele procedurale au caracteristici comune:
- nu sunt transferabile la o situaie diferit& de cea a +nv&&rii lor;
- nu sunt reciproc transferabile;
- odat& constituite, ele sunt automatizate.
c) Procesele cognitive sunt demersuri ale g)ndirii care administreaz& cuno!tinele relaionale !i
cele procedurale: inducia sau generalizarea, deducia sau particularizarea, planificarea, analogia
pornind de la un efect, analogia pornind de la un mijloc; determin& condiiile de realizare a
cuno!tinelor relaionale !i procedurale, pe care le utilizeaz& +n mod pertinent; r&spund la +ntrebarea
C)nd?
10
Cuno!tinele complexe, care sintetizeaz& c)teva/mai multe tipuri de cuno!tine, sunt definite ca
metacuno$tine, deci !i evaluarea lor se va face prin aciuni complexe, solicit)ndu-le elevilor
explorarea/valorificarea unor situaii de via& curent& (autenticitatea evalu&rii) !i utilizarea mai
multor cuno!tine achiziionate.
d) Strategiile cognitive reprezint& planul de utilizare cognitiv& imediat& (J.Piajet), sunt foarte
diferite de la un individ la altul; gestioneaz& cuno!tinele de nivelul anterior, adic& ansamblul
proceselor cognitive disponibile; intervin +n activit&i extrem de complexe, pentru care nu exist&
cuno!tine disponibile de nivelurile anterioare.
Capacit!ile (a $ti s! faci) reprezint& activitatea mental& transdisciplinar& care mobilizeaz&
competena; este operaiunea variabil&, unealta de achiziionare a cuno!tinelor; este un proces
intelectual stabilizat !i polivalent, reproductibil +n diferite activit&i de cunoa!tere (a critica, a
analiza, a memoriza, a g!si informaie etc.).
Capacitatea se evalueaz& indirect, prin m&surarea manifest&rilor sale +n anumite contexte.
Atitudinile (a $ti s! fii) reprezint& o stare intelectual-spiritual&, o dispoziie interioar& a
individului +n raport cu fenomene !i valori ale lumii obiective (persoan&, obiect, situaie, eveniment
etc.) !i/sau +n raport cu ea +ns&!i, cu universul s&u intim, care incit& spre o anumit& manier& de a fi
sau de a aciona favorabil sau defavorabil.
Formele de manifestare a atitudinilor:
- fenomene ale sferei afective: senzaii, emoii, percepii, sentimente, st&ri afective;
- fenomene ale dezirabilului: dorine, idealuri, vise;
- fenomene ale sferei volitive: acte de voin&, declaraii de intenie, planuri de activitate;
- fenomene ale sferei evaluative: aprecieri/autoaprecieri, opinii, estim&ri, verdicte, sentine;
- fenomene ale domeniului conceptual: idei, principii, viziuni, concepii, convingeri (toate
proprii, ale evaluatului);
- comportamente !i aciuni verbale/nonverbale, care rezum& primele cinci tipuri de manifest&ri
ale atitudinilor.
Atitudinile pot fi evaluate prin observare direct& sau indirect, prin diverse teste !i exerciii. La
evaluarea atitudinilor se folosesc calificativele, nici +ntr-un caz notele.
Tr#s#turile de personalitate sunt caracteristici individuale stabile, condiionate genetic !i
educaional. Tr&s&turi generale ale personalit&ii !colare sunt h&rnicia, s)rguina, perseverena,
adaptabilitatea la condiiile +nv&&rii !i la schimbare, comunicabilitatea, sociabilitatea, interesul
cognitiv, etc.; tr&s&turi !colare specifice sunt, de exemplu, cele literar-artistice: pasiunea pentru
lectur&, percepia, imaginaia, g)ndirea !i creativitatea artistic&, etc.
Comportamentele colare sunt aciunile specifice, standardizate ale elevului: +nv&area,
sportul, manierele specifice etc.
11
Performan&ele reprezint& nivelul rezultatelor !colare obinute, al schimb&rilor cantitative !i
calitative +n achiziiile !colare. Performana este aciunea concret& manifestat&, variabila-produs.

1.3. Ideea definitorie a Concep&iei ER' const& +n demersul pentru trecerea de la aprecierea
nivelului de cuno!tine !i al priceperilor elevilor, +nelese ca achiziii statice finale
(sociologizante, deseori disparate, irelevante vieii elevilor !i interpretate doctrinar), de la aprecierea
ca sanciune - la o evaluare formativ-productiv&, integralizat& teleologic, axiologic !i tehnologic,
conform& trebuinelor individuale de autoidentificare !i formare/dezvoltare (de cunoa!tere,
profesionale !i culturale-spirituale) ale elevilor !i demersurilor social-economice !i cultural-
spirituale ale comunit&ii naionale !i celei mondiale, evaluare +n care elevul se produce ca subiect
activ al propriei form&ri !i autoevalu&ri.
.n acest context, evaluarea normativ! (care stabile!te achiziiile elevului +n raport cu o norm&
a!teptat& / un etalon referent) !i evaluarea formativ! (care stabile!te modul +n care se produc
achiziiile !i care +l ajut& pe elev s& +nvee !i s& con!tientizeze actul !i valorile +nv&&rii) - ca !i
categorii fundamentale ale evalu&rii !colare moderne - interacioneaz&, se condiioneaz& !i
completeaz& reciproc: EN face dovada st&rii de fapt, la care a avansat elevul +n formarea sa
general& !i orientarea profesional&, exprimat& de sisteme de competene, tr&s&turi !i comportamente
(rezultatele $colare sau finalit!ile educaiei); EF contribuie, +n acord cu predarea-+nv&area
formativ-productiv&, la formarea/dezvoltarea competenelor, tr&s&turilor de personalitate, a
comportamentelor elevului.
Evaluarea !colar& modern&, spre deosebire de cea tradiional&, centrat& preponderent pe
control, apreciere !i certificare - preia caracteristicile acesteia, pe care le suplimenteaz& !i le dezvolt&
cu principii !i caracteristici aferente +nv&&m)ntului formativ-productiv, centrat pe caracterul pozitiv
!i democratic al educaiei !i pe libertatea +n educaie.
Cele trei principii fundamentale ale educaiei !i +nv&&m)ntului modern, +n contextul ER$, se
realizeaz& efectiv prin integralizarea !tiinific +ntemeiat& !i praxiologic validat&, la nivel proiectiv !i
procesual, a teleologiei, axiologiei !i tehnologiei educaiei:
Teleologia educaiei stabile!te sistemele de valori de atins, exprimabile +n termeni de capacit&i
de personalitate (competene proiectate) !i +n termeni de coninuturi educaionale (proiectate),
convertibile +n procesul didactic-educativ +n finalit&i educative (competene, tr&s&turi,
comportamente formate !i realizate/practicate).
Coninuturile educaionale se identific& cu axiologia materiilor de predare-+nv&are
2

(proiectat&), transformabile +n cuno!tine (=valori ale personalit&ii).

2
Termenul axiologia educaiei are un sens mai larg, el identific)ndu-se cu toate valorile educaiei, inclusiv cu
sistemele de principii, obiective !i tehnologii, recunoscute de asemenea ca valori ale educaiei.
12
Tehnologiile educaionale, considerate tradiional instrumente de influen& didactic-educativ&
specifice cadrului didactic, sunt recunoscute de conceptul educaional modern !i ca instrumente
intelectual-afective de formare/autoformare !i de evaluare/autoevaluare proprii !i elevului. .n
curricula disciplinelor !colare aceast& caracteristic& a tehnologiilor educaionale este reprezentat& de
componenta acestora, +ntitulat& Activit!i de +nv!are.
Toate caracteristicile teleologiei-axiologiei-tehnologiei educaiei reprezint& !i obiecte ale
evalu&rii !colare.
Ca domeniu distinct al aciunii educaionale, ER$ +!i stabile!te principii, obiective, coninuturi
!i tehnologii educaionale proprii.
Convertirea aprecierii tradiionale +n evaluarea modern& !i centrarea acestora pe persoana celui
educat r&spunde +n cea mai mare m&sur& principiilor diferenierii !i individualiz&rii aciunii
educative.
O a doua tr&s&tur& definitorie a evalu&rii !colare moderne o constituie discriminarea sa, la nivel
epistemologic, teleologic, coninutal !i tehnologic, +n funcie de tipul !i forma de cunoa!tere !i
activitate uman&, realizate de elevi: ER$ +n cadrul disciplinelor !colare artistic-estetice (Limba $i
literatura matern!, Educaia muzical!, Educaia artistico-plastic!, Coregrafia) este diferit& de cea
realizat& +n cadrul !tiinelor (naturale, exacte, umaniste) !i al tehnologiilor (limbile, ed.fizic&,
ed.tehnologic&). .n cazul ariei curriculare Educaie artistic-estetic!, obiectul principal al E$ +l
constituie atitudinile elevilor fa& de operele !i fenomenele literaturii !i artei, acestuia urm)ndu-i
capacit&ile elevilor de percepie/interpretare/creaie, cuno!tinele servindu-le ca instrumente pentru
formarea primelor. .n cadrul disciplinelor !colare al c&ror obiect de studiu +l reprezint& !tiinele,
obiectul principal al E$ sunt cuno$tinele, c&rora le urmeaz& ca importan& capacit&ile !i atitudinile.
Capacit!ile de cunoa$tere !i aplicare practic& a cuno!tinelor reprezint& obiectul principal al E$ +n
cadrul disciplinelor tehnologice.
A treia caracteristic& definitorie a E$ moderne se manifest& la nivel de sistem de evaluare !i
const& +n descentralizarea, individualizarea !i profesionalizarea acestuia, +n diversificarea
instituiilor, a aciunilor !i formelor de evaluare, +n deschiderea democratic& c&tre social !i cultural-
spiritual a evalu&rii !colare, c&tre conceptele !i sistemele moderne de evaluare !colar& din lume.
La nivelul instituiei !colare, ER$ este realizat& de personalul educativ !i didactic.
Evaluarea !colar& zonal&, regional& !i naional& este realizat& de structurile zonale, regionale !i
centrale prin instituia experilor independeni.
1.4. Principii ale evalu-rii rezultatelor .colare:
integranei - evaluarea este o aciune indispensabil& oric&rei activit&i educaionale (de
predare / +nv&are);

13
centr!rii pe personalitatea celui evaluat (educat) pe caracteristicile sale individuale !i de
v)rst&, lu)nd +n consideraie orientarea +n formarea sa general& !i demersurile proprii pentru
formarea profesional& viitoare; implicarea elevului +n activitatea de evaluare (dezvoltarea
capacit&ilor de autoevaluare);

centr!rii pe rezultat, care stabile!te scopul evalu&rii: actul evaluativ nu se reduce la
colectarea unor informaii !i formularea unor judec&i, ci la luarea unor decizii privind
adaptarea strategiilor educative la particularit&ile individuale !i de v)rst& ale elevilor !i la
demersurile educative sociale etc.;

angaj!rii demersurilor sociale $i cultural-spirituale ale scopului evalu&rii;

caracterului pozitiv al evalu!rii orientarea ER$ la schimbarea +n pozitiv a
educatului/evaluatului, la formarea/dezvoltarea lui +n ritm propriu; centrarea aciunilor de
evaluare pe rezultatele pozitive !i nesancionarea celor negative;

caracterului funcional al ER$, care preconizeaz& o retroaciune productiv& a evalu&rii
asupra form&rii/dezvolt&rii progresive a evaluatului, precum !i asupra calit&ii muncii !i
dezvolt&rii profesionale a evaluatorului (cadrului didactic, expertului +n evaluare);

obiectivit!ii - rezultatul evalu&rii nu va depinde de subiectul evalu&rii; rezultatele
evalu&rilor vor fi identice sau aproape identice +n cazurile c)nd diferii subieci vor examina
unul !i acela!i obiect (caracteristic&) utiliz)nd aceea!i baz& de evaluare;

caracterului $tiinific al evalu&rii +ntemeierea pe principii !i criterii validate !tiinific,
fidelitatea aciunilor de ER$;

flexibilit!ii - obiectivele, coninuturile, strategiile !i metodologiile de evaluare vor fi
flexibile, +n funcie de caracteristicile subiecilor evaluai !i a situaiilor de evaluare, dar nu
vor contrazice obiectivele !i coninuturile educaionale (=curriculare); informaia despre
obiectul evalu&rii va fi pertinent&, put)nd a fi c&p&tat& prin utilizarea diverselor baze de
evaluare, prin dep&!irea stereotipurilor, eliminarea cli!eelor la formularea rezultatelor
evalu&rii;

transparenei - aciunile evaluative se vor face cu !tirea sau chiar la cererea celor evaluai
sau a reprezentanilor (tutorilor) acestora, rezultatele evalu&rilor aduc)ndu-se la cuno!tina
celor interesai, operativ !i +n forma corespunz&toare;

ax!rii pe standardele educaionale.

1.5. Indicatori pedagogici complementari ai ER$
ER$ va lua +n consideraie trei indicatori pedagogici complementari:
progresul $colar, stabilit prin raportarea elevului / clasei de elevi / unit&ii !colare la
caracteristicile formate/dezvoltate anterior prin educaie !i consemnate la ultima evaluare;

eficiena educativ!, determinat& prin raportarea rezultatelor !colare obinute la obiectivele
educaionale generale !i specifice, stabilite de curricula !colare, !i la cele operaionale,
elaborate de educator/+nv&&tor/profesor;

eficiena $colar! (a !colii), certificat& prin raportarea rezultatelor !colare la resursele
educative ale clasei/!colii/familiei/comunit&ii/societ&ii.
14

1.6. Func*iile evalu-rii .colare:
a) de ordin psihopedagogic:
- de constatare a efectelor form&rii/dezvolt&rii pentru ameliorarea procesului de +nv&&m)nt;
funcie exercitat& de evaluarea iluminativ&, concentrat& asupra elevului, deplas)nd inteniile
funcionale de la obiectivele programului la efectul acestuia, concretizate la nivelul personalit&ii
elevului, +n plan cognitiv, afectiv !i acional;
- de ameliorare, perfecionare $i optimizare a activit&ii, prin clarificarea ideilor !i adoptarea
celor mai bune modalit&i de ameliorare !i de recuperare;
- de reglare / echilibrare (luarea de decizii +n baza evalu&rii): reglarea pred&rii !i +nv&&rii;
stabilirea modific&rilor care urmeaz& a fi operate +n procesul didactic-educativ; funcie exercitat& de
evaluarea normativ! +n timpul procesului de predare-+nv&are;
- de supraveghere (de control sau monitorizare), prin efectuarea de verific&ri obiective,
sistematice !i riguroase privind realizarea obiectivelor, progresele +nregistrate, eficiena aciunilor
(timp, resurse !i energii consumate);
- diagnostic!: analizeaz& !i marcheaz& factorii favorabili/nefavorabili unor rezultate pozitive +n
+nv&are, amelior&rii sau restructur&rii demersului pedagogic; reflect& obiectiv !i exact rezultatele
activit&ii educaionale;
- prognostic!: emite presupoziii !i anticip& performanele viitoare ale elevilor, ia +n
consideraie rezultatele +nregistrate; serve!te la organizarea !i planificarea secvenelor didactice
urm&toare, asociindu-se celei de diagnoz&, fiind complementare;
- de stimulare / praxiologic!: oferirea de date !i materiale, de sugestii !i soluii pentru reglarea
!i autoreglarea pred&rii-+nv&&rii; funcie exercitat& de evaluarea formativ! / reflexiv! care ofer&
informaii stimulative fiec&rui elev pentru reechilibrarea !i reajustarea mijloacelor cognitiv-
formative !i st&p)nirea/dezvoltarea competenelor formate;
- motivaional!: stimuleaz& +nv&area prin evidena rezultatelor oferite de realizarea operativ&
!i eficient& a conexiunii inverse care ajut& la +mbun&t&irea demersurilor instructiv-educative;
- de orientare $colar! $i profesional!: ofer& informaii despre performanele elevilor !i a
direciei pe care ace!tia o pot urma cu succes +n concordan& cu propriile aptitudini;
b) de ordin social:
- de certificare $i axiologic!: atestarea la elevi a achiziiilor !colare, considerate valori ale
personalit&ii, !i recunoa!terea acestora sub form& de not&/calificativ !i a documentului
(certificatului) eliberat; funcie exercitat& de evaluarea normativ! (sumativ&);
15
- de orientare / predictiv!: orientarea !colar& !i profesional& sau/!i selectarea elevilor pentru
anumite activit&i de +nv&are/educative sau/!i pentru anumite instituii de +nv&&m)nt; funcie
exercitat& de evaluarea normativ! (predictiv&).
1.7. Criterii de evaluare autentic- a rezultatelor .colare
ER$ este recunoscut& ca autentic& !i valid& dac&:
- include doar sarcini contextuale: acelea care in de un ansamblu de +mprejur&ri ce +nsoesc un
eveniment;
- vizeaz& sarcini complexe: care combin& trei componente - cuno!tine, g)ndire de nivel
superior !i lucrarea elevului;
- solicit& utilizarea funcional& a cuno!tinelor disciplinare;
- sarcina !i exigenele sale (criterii, repere etc.) sunt cunoscute p)n& la situaia de evaluare;
- contribuie la dezvoltarea competenelor elevului, el con!tientiz)nd c& acestea +i sunt un
avantaj;
- solicit& o forma de colaborare profesor-elev, elev-elev pe principii de parteneriat !i
cooperare;
- nu se admit presiuni (constr)ngeri) vizavi de fixarea arbitrar& a timpului (momentului)
evalu&rii competenelor;
- permite o corecie care s& ia +n consideraie strategii cognitive !i metacognitive utilizate de
elevi;
- utilizeaz& doar corecia erorilor mai +nsemnate din perspectiva form&rii competenelor.















16

II. COMPONENTELE STRUCTURALE ALE ER$
2.1. Obiectivele generale ale ER$
Subiecii evalu&rii - personalul didactic, experii independeni !i instituiile speciale acreditate
pentru reglarea calit&ii educaiei realizeaz& ER$ pentru:
- determinarea calit!ii +nv!!m)ntului naional;
- fundamentarea $i corectitudinea deciziilor luate: +n baza informaiilor relevante !i pe criterii
!tiinifice adecvate situaiilor educaionale, vor argumenta prognoza evoluiei ulterioare a educailor /
instituiei educative / c)mpului educaional contingent / sistemului naional de +nv&&m)nt;
- stabilirea $i con$tientizarea problemelor din unitatea !colar& / comunitatea local& /sistemul
de +nv&&m)nt, soluionarea c&rora s& induc& efecte benefice asupra educailor, climatului din
instituie, localitate !i societate !i asupra organiz&ri corecte a activit&ii instituiei
educative/sistemului naional de +nv&&m)nt;
- influenarea evoluiei sistemului de evaluare, prin introducerea sistematic& !i selectiv& +n el a
unor date de evaluare +n scopul diminu&rii efectelor laterale ale interveniilor nedorite (sociale,
politice, administrative, familiale);
- informarea sistematic&, obiectiv&, corect& !i clar& a educailor !i personalului educativ,
p&rinilor !i societ&ii asupra performanelor !colare ale elevilor/unit&ii educative/sistemului naional
de +nv&&m)nt; pentru elaborarea rapoartelor oficiale despre starea calitativ& a instituiei/sistemului
naional de +nv&&m)nt;
- monitorizarea standardelor educaionale;
- formarea competenei de autoevaluare educailor, cadrelor didactice, managerilor !colari;
- certificarea nivelului de competene ale elevilor la finele treptelor de $colaritate.

2.2. Con*inuturile ER$ reprezint& unit&i didactice special selectate/construite, conforme
obiectivelor !i finalit&ilor educaionale !i reprezentative standardelor educaionale, care servesc +n
calitate de materii-instrumente ale evalu&rii performanelor !colare. Coninuturile ER$, de r)nd cu
obiectivele !i coninuturile pred&rii-+nv&&rii, cu sistemele de activitate ale elevilor, reprezint& valori
ale educaiei !i sunt definite ca valori-instrumente ale educaiei.
De!i sunt definite ca speciale, coninuturile ER$ nu trebuie +ns& s& fie diferite ca informaie !i
structur& de unit&ile de coninut studiate la clas&: litere/alte semne, cuvinte, texte
(literare/nonliterare/didactice), ortograme, formule, exerciii, probleme, teoreme, reguli, norme, legi
!i legit&i, principii, idei, concepte, teorii, etc.
Unitatea de coninut selectat&/elaborat& pentru probele de evaluare !colar& sau tema testului va
r&spunde cerinelor:
17
va fi conform& tipului de cunoa!tere specific disciplinei !colare: $tiinific! (!tiine ale
naturii/exacte/socio-umane), artistic! (literatura, muzica, artele plastice, coregrafia, etc.),
empiric-tehnologic! (pentru disciplinele cu caracter tehnologic: limbile, ed.fizic&,
informatica, ed.tehnologic&), valorific)nd limbajul de cunoa!tere al acestora; dac&
obiectivul/obiectivele evalu&rii prev&d acest lucru, unitatea de coninut selectat&/construit&
poate s& +ntruneasc& caracteristici a dou& sau chiar trei tipuri de cunoa!tere (de ex., eseul la
LLR);

va fi conform& obiectivelor !i coninuturilor educaionale;

va fi conform& intereselor !i a!tept&rilor de cunoa!tere, orient&rilor !colare !i profesionale
ale elevilor;

tipul de informaie coninut va fi cunoscut elevilor de la orele de clas&;

va fi reprezentativ& !i semnificativ& competenelor formate !i unit&ilor de coninut studiate;

va fi reprezentativ& obiectivului/obiectivelor evalu&rii;

va fi unitar& sub aspect didactic (va reprezenta o entitate !tiinific&/artistic&/tehnologic& !i
un sistem de +nv&are/formare);

va fi implicit educativ& pozitiv;

se va +ncadra +n sistemul de activitate didactic& (deja format) al elevilor:
a. elevii vor fi fost instruii cum s&-!i formeze anumite competene prin tipul respectiv de
unitate de coninut;
b. elevii vor fi fost instruii cum s& valorifice un tip asem&n&tor de unitate de coninut;

unit&ile de coninut aplicate pentru evaluarea creativit&ii elevilor vor conine cel puin un
element nestandard - care s& solicite o abordare original& a cuno!tinelor !i capacit&ilor
deja formate.

2.3. Metodologia (tehnologia) ER$
Evaluarea rezultatelor !colare se realizeaz& pe principii specifice, prin selectarea, combinarea
!i aplicarea unor metodologii speciale: principii, strategii, forme, tehnologii, metode, tehnici,
procedee.
2.3.1. Principii de metodologie a ER$:
- caracterului strict pozitiv al evalu&rii: la evalu&rile normative nu se vor pune note negative,
fiecare not& reflect)nd un anumit nivel de preg&tire;
- caracterului dinamic al evalu&rii: evaluarea va stabili progresul/regresul +n formarea /
dezvoltarea de competene; va +ncuraja progresul +n instruire !i educaie;
- racord&rii obiectivelor de evaluare la obiectivele !i standardele educaionale;
- corel&rii coninuturilor de evaluare cu coninuturile de predare-+nv&are;
- corespunderii aciunilor de evaluare tipului de cunoa!tere specific disciplinei !colare !i
limbajelor de cunoa!tere ale acesteia;
18
- corel&rii aciunilor de evaluare sistemului de activitate de +nv&are al elevilor +n cadrul
disciplinei date;
- unit&ii aciunii de evaluare !i celei didactic-educative;
- unit&ii evalu&rii normative !i celei formative: acestea vor fi centrate pe acelea!i competene
!i standarde educaionale;
- raion&rii !i proporion&rii timpului acordat evalu&rii: reducerea raional& a timpului pentru
evaluarea normativ& !i m&rirea raional& a timpului pentru evaluarea formativ&;
- raion&rii !i proporion&rii evalu&rii randamentului !colar !i a evalu&rii progresului !colar:
primul va fi +n sc&dere, al doilea +n cre!tere; se vor pune +n relaie rezultatele evalu&rilor la diferite
niveluri de clas& pentru a observa progresul elevilor +n formarea competenelor; se vor relaiona
performanele individuale cu caracteristici individuale, !colare !i sociale;
- sporirii cotei metodelor !i instrumentelor active !i interactive de evaluare (f&r& a diminua
rolul celor tradiionale); metode: observarea sistematic& a activit&ii !i comportamentului elevului;
studiul de caz; evaluarea asistat& de calculator; investigaia; proiectul, dosarul de +nv&are
(portofoliul); h&rile conceptuale, jurnalul reflexiv; metoda CSE (Cine sunt eu?); metoda RAI
(R!spunde, arunc!, interogheaz!); metoda determin&rii valorilor elevului, etc.; instrumente: fi!a de
evaluare, grila de evaluare / autoevaluare (pentru +nregistrarea progresului elevului), referatul (pentru
identificarea unor elemente de performan& ale elevilor), testul docimologic de generaie nou& (cu
sarcini complexe, itemi nestructurai sau structurai, care vizeaz& anumite competene-sintez&) etc.;
- valid&rii !tiinifice, praxiologice !i social-educative a instrumentelor de evaluare;
- integraliz&rii evalu&rii !colare naionale +n sistemul mondial de evaluare !colar& (prin
Asociaia Internaional& pentru Evaluarea Randamentului !colar - IEA).
Se interzice evaluarea copiilor la intrare +n clasa +nt)i, +n scopul select&rii acestora.
Nu se vor realiza evalu&ri normative pe parcursul clasei +nt)i.
.n evaluarea formativ& nu se vor acorda note.
.n evaluarea normativ& se vor acorda:
a) +n clsele I-VI - calificative: excelent, foarte bine, bine, satisf!c!tor;
b) +n clasele VII-XII note, de la 1 la 10, fiecare not& marc)nd succesul elevului la
disciplina !colar&, la o anumit& etap&.
2.3.2. Tipurile .i formele de evaluare, +n funcie de criteriile alese, sunt:
1. Dup& scopul urm&rit:
- normativ! (de control);
- formativ! (realizat& dinspre subiectul format);
- formatoare (realizat& dinspre subiectul formator).
2. Dup& subiectul evalu&rii:
19
- evaluare intern!, +ntreprins& de aceea!i persoan& /instituie care este direct implicat& !i a
condus activitatea de +nv&are (de ex., +nv&&torul sau profesorul clasei/grupei);
- evaluarea extern!, realizat& de o alt& persoan& /instituie - alta dec)t cea care a asigurat
derularea pred&rii !i +nv&&rii;
- autoevaluare, efectuat& de subiectul +nsu!i asupra propriului progres.
3. Dup& obiectul evalu&rii:
- uniform!/multicultural!;
- evaluarea procesului de +nv!are: at)t a achiziiilor c)t !i a procesului +n sine;
- evaluarea performanelor, realizate individual, +n grup sau de c&tre grup;
- evaluarea a ceea ce s-a +nv&at +n $coal! sau a ceea ce s-a +nv&at +n afara $colii.
4. Dup& funcia dominant& +ndeplinit&:
- de constatare $i verificare a rezultatelor;
- de clasificare;
- de comunicare a rezultatelor;
- de certificare a nivelului de cuno!tine !i abilit&i;
- de selecie;
- de orientare $colar! $i profesional!;
- diagnostic!: se realizeaz& o diagnoz& descriptiv&, care const& +n localizarea lacunelor !i
erorilor +n cuno!tine !i abilit&i dar !i a punctelor forte, !i o diagnoz& etiologic&, care relev&
cauzele ce au generat neajunsurile constatate;
- predictiv!, prin care se urm&re!te prognozarea gradului +n care elevii/studenii vor putea s&
r&spund& pe viitor unui program de instruire.
5. Dup& modul de realizare:
- oral!/scris!/practic!;
- direct!/indirect!;
- participativ!, dialogal!, consensual!;
- static!/dinamic! (procesual!);
- inclusiv!/difereniat!/polivalent!.
6. Dup& modul de integrare a evalu&rii +n procesul didactic-educativ:
- Evaluare iniial!, realizat& la +nceputul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili
nivelul la care se situeaz& elevii; permite at)t profesorului, c)t !i elevului s&-!i formeze o
reprezentare c)t mai corect& posibil asupra situaiei existente !i asupra cerinelor c&rora urmeaz& s&
le r&spund&. Necesitatea realiz&rii evalu&rii iniiale este determinat& de:
a) existena unei eterogenit&i +n ceea ce prive!te preg&tirea elevilor;
b) asigurarea continuit&ii +n asimilarea unui coninut;
20
c) nevoia de a anticipa un proces de predare-+nv&are adecvat posibilit&ilor de +nv&are ale
elevilor.
- Evaluare formativ! sau dinamic! (curent&)
3
, care +nsoe!te +ntregul parcurs didactic-educativ,
organiz)nd verific&ri sistematice +n r)ndul tuturor elevilor din toat& materia; permite a +nelege
modalit&ile de +nv&are ale elevului, repararea gre!elilor !i obstacolelor de +nv&are; se realizeaz&
prin evalu&ri formative (cvasi)continue !i evalu&ri punctuale sumative.
- Evaluarea normativ! (sumativ! sau final!), realizat& la sf)r!itul unei perioade mari de
+nv&&m)nt (semestru, an, treapt& de !colaritate), dup& +nsu!irea unei unit&i mari de coninut, +n
scopul stabilirii nivelului de formare/dezvoltare a unor competene; se desf&!oar& din exterior (+n
raport cu clasa de elevi), +ntr-un cadru instituionalizat specializat !i reprezentativ (evalu&ri
naionale, evalu&ri naionale pe e!antion reprezentativ, evalu&ri la decizia consiliului profesoral/al
direciei unit&ii de +nv&&m)nt).
La sf)r!itul treptelor de !colaritate (primar&, secundar&, liceal&) se preconizeaz& instituirea
evalu&rii sumative finale/ examenelor de absolvire cu caracter extern, excluz+nd examenele
de admitere, cu aplicarea unor criterii de apreciere unitar& (examen unic).
7. Dup& situaiile de evaluare:
- evaluare realizat! +n circumstane obi$nuite, bazat& pe observarea activit&ii elevilor;
- evaluare specific!, realizat& +n condiii special create, care presupune elaborarea !i aplicarea
unor probe, partenerii angajai +n proces fiind con!tieni de importana demersurilor de verificare !i
apreciere +ntreprinse.
8. Dup& !tiina aplicat& +n evaluare:
- evaluarea preponderent pedagogic!, viz)nd +n esen& ceea ce subiecii au asimilat, ceea ce
!tiu s& fac& !i ce capacit&i !i tr&s&turi !i-au format;
- evaluarea preponderent psihologic!, privind funciile psihice implicate +n activitatea de
+nv&are. Evalu&rile psihologice vizeaz& aptitudinea subiectului de a +nv&a, adic& ceea ce poate s&
fac&.
9. Dup& accentul pus pe proces sau pe sistem:
- evaluarea de proces: se refer& la performanele elevilor/studenilor;
- evaluarea de sistem: accentul se pune pe sistemul +n care se desf&!oar& procesul de
+nv&&m)nt.
10. Dup& domeniu:
- evaluarea +n domeniul psihomotor: capacit&i, aptitudini, deprinderi;
- evaluarea +n domeniul socio-afectiv: atitudini;
- evaluarea +n domeniul cognitiv: cuno!tine.

3
Orice tip de evaluare are !i valoare formativ&, +ns& evaluarea curent& este +nt)i de toate formativ&.
21
11. Dup& capacitatea de cuantificare a rezultatelor:
- evaluare cantitativ!: rezultatele sunt cuantificabile +n funcie de un punctaj;
- evaluare calitativ!: la care rezultatele nu pot fi m&surate prin cuantificare.
12. Dup& criteriul istoricitate: tradiional!/modern!.

2.3.3. Finalit-*ile ER$ r&spund la +ntreb&rile:
Cui folose$te evaluarea?
- celor evaluai;
- celui care realizeaz& evaluarea;
- conduc&torului instituiei;
- factorilor de decizie;
- celor care realizeaz& o anumit& selecie (angaj&ri) etc., !i
De ce evalu!m?
- pentru +mbun&t&irea performanelor celor evaluai;
- pentru +mbun&t&irea instrumentelor de evaluare;
- pentru +mbun&t&irea metodelor, mijloacelor !i strategiilor de evaluare;
- pentru certificarea nivelului de cuno!tine !i a competenelor de baz& ale elevilor la finele
unor trepte de !colaritate;
- pentru realizarea unei selecii;
- pentru a cunoa!te performanele !i progresele;
- pentru corectarea rezultatelor;
- pentru formarea deprinderilor de autoevaluare;
- pentru identificarea deficienelor sau disfuncionalit&ilor !i elaborarea strategiilor corective;
- pentru a cunoa!te care este stadiul de pornire !i cum se poate aciona pe mai departe;
- pentru optimizarea demersurilor realizate at)t +n +nv&are c)t !i +n predare !i evaluare;
- pentru a elabora programe compensatorii +n cazul rezultatelor nesatisf&c&toare !i a
programelor de progres etc.
Punctul terminus al evalu&rii trebuie s& aib& +n vedere r&spunsuri la +ntrebarea Cum
+mbun!t!im mai departe activitatea?
2.3.4. Strategii, metode .i tehnici de ER$
A. Strategiile de ER$:
mobilizarea unor ansambluri de resurse de formare/dezvoltare a personalit&ii elevului:
cuno!tine, capacit&i, scheme, automatisme, experiene, atitudini;

realizarea interaciunii subiecilor !i factorilor educaiei;
realizarea retroaciunii educative;
22
modernizarea aciunilor de influen& educativ& prin folosirea datelor obinute prin
evaluare;
reglementarea raportului profesor-elev;
asigurarea unui cadru educaional propice orient&rii !colare !i profesionale a elevilor;
marcarea punctelor nevralgice ale procesului instructiv-educativ;
stabilirea liniilor de convergen& +ntre formarea-dezvoltarea general& a elevilor !i
dezvoltarea profesional& a cadrelor didactice.
B. Metodele de ER$ r&spund la +ntrebarea:
Cum evalu!m?
- prin examin&ri curente;
- prin examene;
- prin teste;
- prin probe orale;
- prin probe scrise;
- prin probe practice;
- prin studii de caz;
- prin fi!e de activitate personal& ;
- prin portofoliu;
- prin h&ri conceptuale;
- prin investigaii;
- prin observarea curent& a comportamentului;
- prin jurnalul reflexiv;
- cu ajutorul mijloacelor de +nv&&m)nt, al calculatorului;
- prin proiect etc.
Metodele de evaluare sunt:
tradiionale: controlul, aprecierea, certificarea - inclusiv, observarea, interogarea oral& (de pe
loc, la tabl&), examinarea r&spunsurilor / lucr&rilor, audierea (expunerii), m&surarea, metode statistice
de evaluare, certificarea, aprecierea r&spunsurilor/lucr&rilor, evaluarea reciproc&, +ncurajarea,
sancionarea etc.;
moderne: investigaia, metoda CSE (Cine sunt eu?), metoda determin&rii valorilor elevului,
metoda RAI (R!spunde, arunc!, interogheaz!), studiul de caz, proiectul, testul docimologic,
evaluarea asistat& de calculator, dosarul de +nv&are (portofoliul), h&rile conceptuale, jurnalul
reflexiv, etc.
C. Tehnicile de evaluare sunt legate de instrumentele de evaluare. Au menirea de a declan!a
!i a orienta obinerea unor informai (r&spunsuri) +n corespundere cu obiectivele stabilite !i sunt de
dou& tipuri:
- tehnici de evaluare formal!: tehnica alegerii duale; tehnica perechilor, tehnica alegerii
multiple, tehnica rearanj&rii (ordon&rii), tehnica r&spunsului scurt, tehnica +ntreb&rilor structurate,
tehnici de tip rezolvare de probleme, tehnica eseului, tehnica sondajului de opinii, tehnica interviului
formal;
- tehnici de evaluare informal!: tehnica +ntreb&rilor !i r&spunsurilor, tehnica dialogului, disputa
(dezbaterea), discuia (pentru atingerea consensului), polemica, tehnica prezent&rii orale.
23
Profesorul !colar +!i va crea sistemul metodologic propriu de evaluare !i va desf&!ura
evaluarea continu& a rezultatelor !colare prin:
- evalu&ri formative: evalu&ri imediate, prin observare, !i evalu&ri suspendate, prin verificare;
- evalu&ri normative a unor competene !colare complexe !i evalu&ri de bilan - anuale sau la
sf)r!itul treptei !colare a tuturor competenelor proiectate a fi formate.
Se va urm&ri stabilirea unui echilibru +n alc&tuirea probelor de evaluare viz)nd sarcini
complexe !i sarcini simple.
2.3.5. Instrumentele de ER$. De r)nd cu chestionarul clasic (scris, oral), extemporalul,
dict&rile, lucr&rile de control, examenul etc., se va l&rgi utilizarea instrumentelor moderne de
evaluare: testul docimologic, proiectul, portofoliul, eseul, teza etc.
2.3.6. Etapele de realizare a evalu-rii .colare
Procesul evalu&rii reprezint& o succesiune a urm&toarelor etape: de concepere !i proiectare, de
preg&tire, de realizare, de utilizare / explorare, de reflecie.
Etapa de concepere !i proiectare: formularea scopului, prin care se va determina prin ce fel de
decizii se vor folosi rezultatele, !i a obiectului evalu&rii, prin care se va alege +ntre procesul de
achiziie a cuno!tinelor (evaluare +n ajutorul +nv&&rii) !i produsul +nv&&rii, efectele observabile ale
evalu&rii; definirea informaiilor ce trebuie colectate +n procesul evalu&rii (de constatare !i cele de
referin&).
Informaiile de referin! servesc pentru a descrie cum trebuie s& fie obiectul evaluat, iar
informaiile de constatare cum este obiectul evalu&rii.
Informaii de referin! sunt:
- standardele educaionale, formulate +n termeni de competen& (refereniale de evaluare);
- obiectivele curriculare (ansamblul lor);
- datele (normele) statistice (de ex., media clasei);
- datele (norma) individual& (rezultatele precedente ale elevului).
Informaiile de constatare pot fi colectate prin:
- observarea comportamentului elevului sau a produselor realizate;
- audierea expunerii (vorbirii) orale;
- citirea r&spunsurilor +n scris;
- reexaminarea datelor existente / rezultatele evalu&rilor precedente.
Etapa de preg&tire: elaborarea/selectarea instrumentelor de evaluare; preg&tirea psihologic& a
subiecilor evalu&rii (elevi, cadre didactice); familiarizarea subiecilor evalu&rii cu obiectivele !i
criteriile de evaluare; m&surarea, +n baza unor indicatori (bareme etc.).
Etapa de realizare: are loc realizarea propriu zis& a evalu&rii.
24
Etapa de utilizare / explorare a datelor: organizarea !i interpretarea datelor, formularea unei
judec&i de valoare, luarea deciziei.
Etapa de reflecie: examinarea eficacit&ii etapelor precedente +n scopul perfecion&rii
evalu&rilor ulterioare.

III. SISTEMUL NAIONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR $COLARE

Evaluarea rezultatelor $colare este subsistemul central al sistemului de evaluare +n
+nv&&m)ntul general (evaluarea curriculumului, personalului didactic, procesului didactic-educativ,
instituiei de +nv&&m)nt), deoarece evalu&rile +n celelalte subsisteme utilizeaz& date, informaii,
recomand&ri !i decizii obinute/elaborate prin evaluarea rezultatelor !colare (Fig. 1).

Figura 1. Evaluarea rezultatelor .colare component- principal- 0n sistemul evalu-rii .colare

Sistemul naional de evaluare a rezultatelor $colare (Fig.2) este descentralizat !i democratic,
se +ntemeiaz& pe politicile educaionale ale statului !i pe demersul educaional modern, pe libertatea
!i iniiativa evaluatorilor principali cadrele didactice, pe independena !i concurena loial& a
experilor !i instituiilor de evaluare, este ierarhizat dinspre rezultatele evalu&rii !colare; activitatea
sa este coordonat& +n mod democratic de un consiliu naional al experilor +n domeniu; funcionarea
sa este asigurat& instituional de c&tre ministerul de resort, direciile raionale de +nv&&m)nt !i
instituiile !colare.
SNER$ r&spunde principiilor evalu&rii !colare moderne !i se compune din agenii (subiecii)
evalu&rii, obiectul evalu&rii, rezultatele evalu&rii, instituia de acreditare a subiecilor !i rezultatelor
evalu&rii, instituia coordonatoare a evalu&rii !colare la scar& naional&.
Subiecii evalu&rii realizeaz& evaluarea intern!, formativ& !i normativ&, a rezultatelor !colare
(cadrele didactice) !i extern!, normativ& (experii independeni !i instituiile acreditate).
Cadrele didactice sunt acreditate s& realizeze evaluarea !colar& prin calificarea profesional&.
Evaluarea .colar-

Evaluarea
rezultatelor .colare
Evaluarea
curriculu
mului:
- curricula
- programe
- manuale
- ghid. met.
- mat.did.
etc.

Evaluarea
personalului
didactic
- educatori
- +nv&&tori
- profesori

Evaluarea
procesului
instr.-ed.:
- metodologii
- activit&i
- evaluare

Evaluarea
institu*iei de
0nv-*-m'nt:
- proces educ.
- managem.
- edificii
- dotare teh.-
mat.
- mat. didac.
etc.
25
Experii independeni sunt speciali!ti +n domeniul evalu&rii !colare, acreditai +n modul stabilit
cu aceast& competen& de c&tre Agenia de Evaluare !i Examinare, +n baza studiilor, titlurilor
!tiinifice, didactice, onorifice, a publicaiilor !i experienelor educaionale, precum !i, mai ales, +n
baza programelor de evaluare, prezentate +n AEE, care +i certific& pentru evaluarea anumitor obiecte
de evaluare.

Figura 2. Sistemul na*ional de evaluare a rezultatelor .colare

Experii independeni realizeaz& evaluarea extern& a rezultatelor !colare, a curricula, procesului
instructiv-educativ, instituiilor !colare - de unii singuri sau asociai +n echipe cu ali experi, la
propunerea experilor +n!i!i sau la decizia Consiliului NE$.
Instituiile speciale acreditate sunt subdiviziuni (catedre, laboratoare) ale universit&ilor, ale
instituiilor de cercetare (centre, laboratoare, grupuri de creaie) sau ale ONG-urilor, acreditate
pentru aceast& activitate de c&tre AEE. Realizeaz& evaluarea extern& (normativ&) a rezultatelor
!colare, a curricula, procesului instructiv-educativ, instituiilor !colare.
Subiec*ii evalu-rii

Obiectul evalu-rii:
competenele, tr&s&turile !i comportamentele
Elevului
Cadre didactice
!colare
Experi independeni
acreditai
Instituii specializate
acreditate
Metodologii !i instrumente de evaluare

Rezultatele evalu-rii:
date, caracteristici, sinteze, recomand&ri, decizii

Institu*ia coordonatoare a evalu-rii .colare:
Consiliul Naional pentru Evaluarea $colar&

Institu*ia de acreditare a subiec*ilor .i rezultatelor evalu-rii:
Agenia de Evaluare !i Examinare
26
Decizia pentru evaluarea extern& poate aparine instituiei !colare, luat& de comun acord cu
p&rinii !i administraia public& local&, sau structurilor manageriale raionale !i centrale ale
+nv&&m)ntului.
Agenia de Evaluare $i Examinare este o instituie public& !i funcioneaz& prin cooptarea +n
baz& de concurs a experilor.
AEE:
- conceptualizeaz& evaluarea !colar&;
- elaboreaz& testele de evaluare normativ& extern&, zonal& !i naional&;
- acrediteaz& programele de evaluare, experii independeni !i instituiile speciale de evaluare
!colar&;
- monitorizeaz& activitatea de evaluare extern& a experilor !i instituiilor speciale;
- valideaz&, prin instituia de experi, rezultatele evalu&rilor !colare;
- desf&!oar& activit&i de implementare a conceptelor de evaluare, de explicare !i promovare a
actelor normative !i deciziilor Con.NE$ cu privire la evaluare;
- editeaz& rapoarte, materiale statistice !i metodologice cu privire la evaluarea !colar&.
Consiliul Naional pentru Evaluarea 'colar! este o instituie de experi afiliat& MET, cu
drepturi consultative +n luarea deciziilor cu privire la evaluarea !colar&. Se constituie prin ordinul
ministrului educaiei/Hot&r+rii Guvernului, pe un termen de 4 ani, din cei mai buni speciali!ti +n
domeniu, la propunerea consiliilor !tiinifice, senatelor universitare, direciilor de +nv&&m)nt,
consiliilor pedagogice !i a experilor independeni.
Con.NE$ examineaz& !i recomand& MET/Guvernului pentru aprobare:
- rapoarte, materiale, date statistice, programe !i teste de evaluare normativ& extern&, zonal& !i
naional&;
- tipuri, modalit&i, forme, etape, grafice !i termenele evalu&rii !colare normative externe,
zonale !i naionale;
- calitatea de expert independent/instituie special& de evaluare;
- echipele de evaluare normativ& extern&, zonal& !i naional&;
- documentele normative ale evalu&rii !colare.
Administrarea activit&ilor de preg&tire !i desf&!urare a evalu&rilor zonale !i naionale, de
examinare a rezultatelor acestora !i de certificare a evalu&rilor normative la sf)r!it de treapt& !colar&
este realizat& de Agenia de Evaluare !i Examinare, instituie public& afiliat& MET/Guvernului.

27

IV. FINANAREA SISTEMULUI NAIONAL DE EVALUARE A
REZULTATELOR $COLARE (principii generale)

1. Sistemul naional de evaluare a rezultatelor !colare funcioneaz& cu finanare integral& de la
buget.
2. Instituiile de +nv&&m)nt pot efectua evalu&ri normative !i formative neprev&zute de cadrul
normativ oficial, cu sprijinul financiar al administraiei publice locale !i al sponsorilor.
3. Fondurile necesare evalu&rii interne sunt alocate instituiilor de +nv&&m)nt.
4. Fondurile necesare evalu&rii externe sunt alocate AEE, DR/M.TS.
5. Guvernul R.Moldova repartizeaz& fondurile necesare activit&ii de evaluare extern& AEE !i
direciilor raionale de +nv&&m)nt.
6. AEE remunereaz& activit&ile realizate de instituiile specializate +n baz& de contract +ntre
dou& persoane juridice
7. Experii independeni, pentru participare la evalu&rile !colare, sunt remunerai difereniat, +n
baz& de contract individual !i +n funcie de calificarea !i experienele profesionale ale acestora.

S-ar putea să vă placă și