Sunteți pe pagina 1din 21

EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE - MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI

MOTRICE EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE 1 Exercitiul fizic Este mijlocul specific principal, este actul motric repetat sistematic si constient in vederea indeplinirii obiectivelor educatiei psiho-motorie si fizica. El isi are originea in actul motric general al omului (in miscare) realizat pentru intretinerea relatiilor cu mediul.[1] E ercitiile fizice desfasurate in mod organizat si sistematic contribuie in mare masura la cresterea si dezvoltarea normala a prescolarilor. !stfel, ele ajuta la dezvoltarea scheletului copilului si a sistemului sau muscular. "ub influenta e ercitiilor fizice se urmareste schimbul de substante din organism, creste pofta de mancare a copilului, se imbunatateste asimilarea hranei, se intensifica metabolismul. Ele influenteaza favorabil activitatea tuturor organelor interne, mai ales activitatea plamanilor si inimii. #espiratia devine mai ampla, ritmul respirator mai stabil, frecventa respiratorie pe minut scade. $aralel cu dezvoltarea aparatului respirator se dezvolta si aparatul cardiovascular. % data cu marirea masei musculare scheletice se mareste si muschiul cardiac. El creste in grosime si in lungime, peretii cavitatii cardiace devin mai grosi, iar capacitatea cordului mai mare. &antitatea de sange pe care o trimite la o contractie cordul unui copil prescolar antrenat este mai mare si astfel se realizeaza o mai buna nutritie a tuturor tesuturilor corpului.['] E ecutand regulat e ercitiile fizice corespunzatoare varstei, copiii isi perfectioneaza o serie de deprinderi motrice necesare in viata ca( mersul, alergarea, saritura, echilibrul, tararea, catararea, aruncarea si prinderea) isi formeaza o tinuta corecta a corpului in toate pozitiile (stand, sezand, in mers etc.). aceste e ercitii

contribuie in mare masura si la formarea calitatilor pozitive de vointa si caracter. E ercitiile trebuie sa fie accesibile varstei copiilor, iar aplicarea lor sa fie cat mai plastica, mai atractiva, uneori chiar hazlie, pentru a le crea o buna dispozitie si a-i deconecta. *a prescolari, e ercitiile fizice, destinate dezvoltarii fizice generale, urmaresc, in primul rand sa actioneze asupra elasticitatii si fortei musculare a bratelor, picioarelor, spatelui si abdomenului, sa mareasca mobilitatea la nivelul articulatiilor umerilor, coloanei vertebrale, soldurilor, picioarelor. +n acest scop se va acorda o atentie deosebita cresterii tonusului muscular la nivelul coloanei vertebrale si picioarelor cu accent pe e ercitiile colective pentru prevenirea si combaterea atitudinilor deficiente la nivelul toracelui, centurii scapulare, abdomenului si membrelor inferioare. $racticarea e ercitiilor fizice influenteaza favorabil activitatea tuturor aparatelor si sistemelor organismului contribuind la formarea si perfectionarea miscarilor coordonate, a orientarii in spatiu si timp, la dezvoltarea calitatilor motrice si formarea deprinderii copilului de a actiona organizat, disciplinat. [,] J!curile "e #i$c%re -ocul constituie principalul mijloc de angrenare a copilului prescolar intr-o activitate comple a, specifica acestei varste. $rin intermediul lui se realizeaza dezvoltarea motrica si psihica a copilului, se pun bazele conduitei in colectiv si se contribuie la formarea trasaturilor de caracter. .intre variatele genuri de jocuri, cele de miscare sunt, in general, preferate de copii. -ocurile de miscare au la baza actiuni motrice mai simple sau mai comple e, a caror e ecutie este dirijata partial de reguli. !stfel, prin intermediul lor se consolideaza priceperile si deprinderile motrice de baza, ca mersul, alergarea, aruncarea, prinderea, saritura, precum si cele utilitare( catararea, echilibrul, tararea, tractiunea, impingerea, transportul, escaladarea. .e asemenea, jocul dezvolta calitatile motrice /viteza, forta, indemanarea, rezistenta si implicit ritmul si coordonarea in conditiile unei stari emotionale pozitive, intr-un climat de veselie si optimism.[0]

&orect organizate si conduse, jocurile de miscare pot preintampina aparitia si manifestarea unor trasaturi negative ca( sentimentul de izolare, irascibilitatea, egoismul, ingamfarea, incapatanarea etc. +n activitatea cu prescolarii se folosesc frecvent jocurile insotite de melodii sau te te, acestea sporind eficacitatea muncii educative. -ocurile de miscare au o tema precisa, reguli simple, organizare stricta si se desfasoara pe un spatiu relativ redus. -ocurile de miscare cu reguli trebuie sa fie accesibile grupei de varsta careia i se adreseaza. *a grupa mica, jocurile de miscare au reguli simple, la grupele mari si clasele primare au reguli mai comple e. 1aloarea educativa a jocurilor este data de, bogatia de idei a jocului, de puterea de atractie pe care o e ercita acestea, de intensitatea emotiei, a efortului intelectual de vointa, spiritului de organizare al fiecaruia dintre participantii la joc. $e de alta parte, fara o buna organizare a colectivului de copii nu este posibila desfasurarea cu succes a jocului, prin aceasta deprinzand copiii sa actioneze in colectiv si facandu-i sa traiasca viata colectivului. -ocurile de miscare cu reguli dezvolta la copii comportarea disciplinata) de e emplu, ei invata ca nu au voie sa arunce cu mingea pana nu le vine randul, ca trebuie sa fuga numai pana la punctul stabilit, ca trebuie sa asculte de conducatorul jocului etc. !sadar, regula jocului constituie unul dintre mijloacele prin care copiilor le este controlata si corectata comportarea. #egulile jocului stabilesc relatiile dintre jucatori in timpul jocului. %ricare incalcare a acestor reguli de catre unii jucatori produce nemultumirea indreptatita a celorlalti. &opilul invata astfel sa tina seama nu numai de dorintele personale, ci si de conditiile comune si regulile generale. #espectarea regulilor jocului de miscare ajuta la dezvoltarea curajului, a stapanirii de sine, a perseverentei, a chibzuintei. -ocurile de miscare cu reguli dezvolta si atentia copiilor. +n timpul jocului, copilul trebuie sa urmareasca atat activitatea sa, cat si a celorlalti copii. "uccesul personal al copilului depinde deseori de o hotarare sau de o reactie prompta,

de un cuvant spus la timp, de e ecutarea unei miscari, de observarea unui obiect ascuns. -ocurile de miscare dau copilului posibilitatea sa capete impresii noi, ii dezvolta gandirea si imaginatia.[2] -ocurile de miscare cu reguli trebuie e ecutate vesel, vioi, fara prisos de zgomote si agitatie. &el mai important lucru este sa se stimuleze interesul copiilor pentru joc. #eusita jocului depinde adesea de priceperea educatoarei a amenaja terenul si de a organiza jucatorii. Educatoarea urmari ca jocurile sa se desfasoare atat in interior, cat si e terior, in aer liber, unde copiii au spatiu suficient si pot sa mai vioi. de va in fie

3erenul pentru jocurile de miscare cu reguli trebuie sa fie amenajat corespunzator( curat, fara gropi, fara portiuni alunecoase, deoarece copiii, absorbiti de rolul in joc, se pot accidenta. $entru a antrena cat mai multi copii in joc, educatoarea trebuie sa e plice clar si corect regulile jocului, sa trezeasca interesul si dorinta copiilor de a participa la joc. .irijarea jocului trebuie sa o faca sistematic, dar in acelasi timp cu delicatete si tact, fara interventii brutale. &unoscand particularitatile individuale si de varsta ale copiilor, educatoarea trebuie sa limiteze atent intensitatea si participarea copiilor, o grija deosebita acordandu-le celor timizi, fricosi, instabili. Educatoarea trebuie sa participe ori dand tonul prin comportamentul interesul copiilor pentru joc si buna sinceritate si veselie a educatoarei la produce o nespusa bucurie. cu veselie la joc, de multe propriu, sa sustina treaz dispozitie. $articiparea cu joc ii atrage pe copii si le

+n acelasi timp, educatoarea va avea in vedere ca, treptat, sa formeze copiilor deprinderea de a-si organiza si desfasura singuri jocurile, fara a mai fi nevoie de participarea ei directa. .aca la grupa mica educatoarea a indeplinit rolul de conducator al jocului, la grupele mari copiii pot organiza singuri jocurile preferate, numind pe unul dintre ei conducator al jocului, indrumarea din e terior fiind specifica jocurilor de miscare cu reguli.

4u se recomanda desfasurarea jocurilor in suita, ci repetarea aceluiasi joc de '-, ori sau chiar de mai multe ori. 5raba e cesiva in schimbarea jocurilor, precum si renuntarea la repetarea celor vechi, duce la rezultate negative. #epetarea jocului, cu adaugari interesante si noi, care ii complica regulile si continutul, este placuta copiilor. +n timpul jocului, copiii trebuie supravegheati cu mare atentie, ferindu-i de miscari gresite. "unt necesare grija si atentie, evitarea e ceselor, supramobilizarii, oboselii si, mai ales, a e tenuarii fizice, jocurile de miscare alternand cu jocurile linistitoare. *a sfarsitul jocurilor de miscare cu reguli, toti copiii vor fi laudati pentru participarea si efortul depus, iar unii vor fi chiar premiati. Clasificarea jocurilor de miscare: 1. -ocuri pentru formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si utilitare( a) b) c) d) e) '. jocuri pentru alergare) jocuri pentru sarituri) jocuri pentru aruncari) jocuri de tarare) jocuri de catarare si escaladare.

-ocuri pentru formarea si perfectionarea de deprinderi motrice specifice diverselor ramuri sportive( a) jocuri pregatitoare pentru jocurile sportive (fotbal, volei, baschet, handbal)) jocuri pregatitoare pentru atletism.

,. 0.

-ocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza( pentru viteza, forta, indemanare, rezistenta. -ocuri pentru dezvoltarea atentiei.[6]

4u se poate vorbi de o clasificare universala a jocurilor de miscare, deoarece criteriile sunt foarte numeroase, iar varietatea lor greu de incadrat intr-o singura clasificare. -ocurile le-am folosit in orice moment al activitatii( in momentele 1 si ' pentru captarea atentiei si pregatirea organismului pentru efort) in momentele ' si , pentru dezvoltarea calitatilor motrice, consolidarea deprinderilor motrice, iar la sfarsitul activitatii pentru deconectare, pentru linistirea organismului.[7] !ceste jocuri au ca element esential miscarea subordonata anumitor reguli si conditii mereu schimbatoare. $entru ca jocurile sa aiba eficienta dorita, am avut grija la alegerea locului de desfasurare, a materialelor necesare si a numarului de participanti. -ocurile s-au desfasurat mai mult in aer liber, iar cand a fost necesar am trasat marcaje, am fi at unele aparate, am asigurat material suficient. !m insistat ca prescolarii sa respecte regulile de joc precum si disciplina, iar arbitrajul a fost cat mai corect. Exemple de jocuri de miscare 1. Jocuri pentru alergare

Lupul si mielul &opiii sunt dispusi in formatie de cerc, tinandu-se de maini. 8nul dintre ei primeste rolul de 9miel: si sta in mijlocul cercului, altul de 9lup: si sta in afara formatiei. +nainte de inceperea jocului se fi eaza trei porti in dreprul carora copiii nu se tin de maini si stau la distanta de un pas. *a inceperea jocului, 9lupul: intra pe o poarta si cauta sa prinda 9mielul:, dar acesta alearga iesind sau intrand in cerc numai prin locurile marcate. &and 9lupul: prinde 9mielul: vor fi numiti in roluri alti copii.

Roata &opiii sunt impartiti in ,-0 echipe si fiecare formeaza un cerc, tinandu-se de maini. *a comanda, copiii incep sa alerge in cerc spre dreapta, iar la urmatoarele comenzi schimba alternativ direcsia de alergare spre stanga si spre dreapta de mai multe ori.

*a comanda de oprire, echipele se opresc in ghemuit, fara sa se desprinda de maini. Veveritele &opiii sunt asezati in formatie de cerc. +n jurul fiecaruia se deseneaza un cerc cu diametrul de ,; cm in care se pune un numar mare de nuci. *a comanda 9veveritele: alearga spre cercul cu nuci, iau cate o nuca si o depun in cuiburile lor s.a.m.d. * a comanda 91everitele la cuiburi<: copiii isi reiau locurile si numara nucile. &astiga 9veveritele: care au cele mai multe nuci. & Iepurasii &opiii sunt asezati in mai multe cercuri desenate care reprezinta 9vizuinile iepurasilor:. +n partea opusa este desenat un dreptunghi 9gradina de zarzavat:, iar in apropiere un alt cerc 9cusca cainelui de paza:. *a inceputul jocului, 9iepurasii: , imitand mersul animalului, sar in gradina ca sa manance zarzavat. &ainele alearga dupa ei cautand sa-i prinda. +epurasii fug spre vizuini, cel prins este dus in cusca. 'Prinde, prinde! &opiii sunt asezati in formatie de cerc cu fata spre centru. +n mijlocul centrului sta educatoarea. Ea are in mana un bat de care este prins un balon si apropie balonul de cate un copil din cerc si spune 9$rinde, prinde<:. &and copilul vrea sa prinda balonul, educatoarea ridica batul, iar acesta ca sa il ajunga trebuie sa sara. ,. Jocuri pentru aruncari( Jocuri pentru sarituri

'La vanatoare &opiii sunt asezati pe mai multe randuri. *a distante de , m inaintea primei linii se fi eaza mai multe tinte care reprezinta animale jucarii( lup, urs, veverita, leu, vulpe, iepure etc. *a comanda 9=oc<: copiii din prima linie arunca mingea in tinta din fata lor. &opiii care lovesc tinta au dreptul sa o ia. &astiga 9vanatorii: care au lovit tinta de mai multe ori.

'Apararea cetatii $e terenul de joc se traseaza un cerc cu raza de 1,2m in mijlocul caruia se aseaza 1; popice care reprezinta 9cetatea:. &opiii sunt asezati in jurul 9cetatii: la distanta de ,m. *a semnal, pe rand, copiii vor incerca sa doboare popicele cu o minge. 9!paratorul cetatii: cauta sa impiedice ca mingea sa doboare popicele. -ocul continua pana sunt doborate toate popicele. 4. Jocuri de tarare

Impinge mingea &opiii sunt impartiti in doua echipe asezate fata in fata la distanta de ',2 m intre ele. +n fata fiecarei echipe este trasata o linie de pornire. *a comanda, primul copil dintr-o echipa se culca in asa fel ca o minge de plaja sa se in dreptul capului si incepe sa se deplaseze cu tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de sosire. &and ajung la aceasta se opresc, iar primul copil din cealalta echipa preia mingea si porneste parcurgand acelasi traseu. 'Alunecam &opiii sunt asezati pe siruri si inaintea fiecarei echipe se afla cate o banca. *a semnal, primii din fiecare echipa se aseaza in culcat inaine pe banca cu bratele intinse, apucand cu mainile de marginea acesteia, picioarele intinse si apropiate. *a comanda, incepe alunecarea spre capatul celalalt al bancii folosindu-se numai de brate. &and au ajuns la capat se ridica si trec la coada sirurilor. . Jocuri de catarare si escaladare

'!aimutele vesele &opiii sunt urcati pe scari fi e care reprezinta 9copacii:, iar ei au rol de 9maimute vesele:. Ele se deplaseaza la dreapta sau la stanga prin mutarea bratelor si picioarelor in sensul deplasarii spunand versurile( 9"us e bine, jos e bine =a acum si tu ca mine<:

*a terminarea versurilor sar, fac rostogoliri etc. 1a fi evidentiata 9maimuta: care a e ecutat miscare cea mai hazlie.

'Vanatul veveritelor &opiii au rol de 9veverite: si stau pe scaunele care reprezinta 9cuiburile:. *a marginea terenului se afla 9cabana vanatorului:. $e terenul de joc care reprezinta 9padurea: sunt puse nuci, alune, castane etc. *a semnal, 9veveritele: se dau jos din cuiburi, culeg diferite fructe si le duc in cuiburi. *a semnalul 9vanatorii: alearga sa vaneze 9veveritele:, acestea se pot salva daca se suie in 9cuiburi:(pe scaunele). 91everita: prinsa este scoasa din joc.[>] (& Si$te#e "e %cti!)%re utiliz%te l% e$%)ti!)ul ex*eri#e)t%l +n activitatile de educatie psiho-motorie asupra esantionului e perimental o influenta mare au avut-o structurile comple e adica stafetele, parcursurile aplicative si jocurile dinamice. +n cadrul acestora am integrat cea mai mare parte a elementelor de continut predate-invatate. $rin intermediul acestora s-au realizat la un nivel ridicat obiectivele motrice perfectionarea deprinderilor motrice, dezvoltarea priceperilor, dezvoltarea vitezei, indemanarii, fortei si rezistentei precum si cele psihice. 3.1. Stafetele $rin intermediul stafetelor am urmarit consolidarea si perfectionarea deprinderilor motrice invatate anterior in conditii variate de e ecutie si efort, desfasurate sub forma de intrecere. +n continutul acestora am inclus ma imum doua deprinderi insusite, iar alergarea a fost inclusa intotdeauna. 8n efect crescut au avut deprinderile( alergarea, saritura libera, aruncare-prindere, transportul de greutati, echilibrul, escaladarea. .eprinderile de echilibru, tarare, escaladare au fost plasate la inceputul stafetei fiind e ecutate numai la ducere, urmate obligatoriu de alergare. $resupunand intrecerea, am alcatuit din efectivul de copii un numar de echipe facand o repartizare numerica echilibrata, in principal pe criteriul potentialului motric. .eoarece intr-o echipa am avut 2-6 copii, in cadrul stafetelor am realizat o densitate corespunzatoare.[?]

"onstructorii &opiii sunt impartiti in doua echipe egale asezate in formatie de sir. +n dreptul fiecarei echipe se aseaza o cutie cu cuburi, in fata se traseaza marcajul pentru mersul in echilibru si o linie care reprezinta locul unde ei construiesc. $rimii copii din fiecare echipa iau cate doua cuburi, merg in echilibru cu mainile intinse lateral pana la locul marcat, lasa cuburile acolo, se intorc in alergare, ating pe urmatorii si-si ocupa locurile. &opiii au obligatia sa aseze cuburile in asa fel incat sa construiasca un zid. "unt declarati buni constructori componentii echipei care au terminat primii si cel mai corect construirea zidului. #ta$eta cu o%stacole &opiii au fost impartiti in doua echipe egale, asezate in formatie de sir inapoia unei linii de plecare. +naintea echipelor pe traseu, se pun in , locuri cate doua cosulete din material plastic pe care se sprijina cate un baston de gimnastica. .istanta dintre obstacole este de 'm. *a comanda, primii din fiecare echipa pornesc in alergare si sar peste obstacole. *a intoarcere alearga spre urmatorii coechipieri pe care ii ating pe umar. &astiga echipa care termina prima si parcurge corect traseul (fara sa doboare bastonul). "ursa iepurelui &opiii sunt impartiti in echipe egale ca numar, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. *a 6->m de aceasta se traseaza linia de sosire. $rimii copii din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia ghemuit. *a semnal, ei pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de sosire, inconjoara in alergare un ursulet care marcheaza locul intoarcerii si revin in alergare la echipele lor, dupa ce au atins cu mana pe umar urmatorul coleg. &astiga echipa care a terminat prima cursa. &oti la stegulet &opiii sunt impartiti in doua echipe egale, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. +n fata echipelor se afla o linie de plecare, iar la 2-6m o saltea. *a semnal, primii pornesc, alearga, se rostogolesc pe saltea, iau in mana un stegulet din suport il flutura, il pun la loc, alearga spre echipa lor, ii ating pe umeri pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. *a sfarsit iese

invingatoare echipa care a terminat prima si a e ecutat mai corect miscarile. Atinge clopotelul &opiii sunt impartiti in doua echipe asezate inapoia liniei de plecare. +naintea fiecarei echipe, la distanta de 'm se afla doua buturugi (bancute) perpendicular pe directia de deplasare. *a comanda, primii din echipe alearga pana la buturuga, pe care o escaladeaza, sar de pe ea si alearga pana la clopotelul suspendat, il ating, se intorc in alergare, ii ating pe umar pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. Educatoarea evidentiaza echipa care a terminat mai repede si mai corect. "el mai %un tintas &opiii sunt impartiti in doua echipe asezate pe siruri inapoia liniei de ochire. +n dreptul fiecarei linii se afla o galetuse cu mingi mici. *a comanda, copiii din fiecare echipa iau cate o minge si o arunca in cosul asezat la o distanta de '-,m. .upa ce au aruncat, alearga pana la cos, il ocolesc si se intorc atingandu-l pe primul coleg din echipa. .upa aceea se aseaza la capatul sirului. &astiga echipa care are mai multe mingi in cos. "ursa serpilor &opiii sunt impartiti in grupe egale ca numar. Echipele sunt asezate pe siruri inapoia liniei de plecare. *a cativa metri de aceasta se traseaza linia de sosire. *a comanda, primii copii se culca in sprijin pe abdomen si incep sa se tarasca (ajutandu-se de abdomen) pana la linia de sosire. "e ridica si se intorc alergand pana la urmatorii care asteapta in pozitia culcat, ii ating pe umar si apoi trec la coada sirurilor. 'ereste(te de ursulet &opiii sunt impartiti in mai multe echipe egale ca numar asezate pe siruri cu fata la capatul cate unei banci de gimnastica. $e fiecare banca sunt asezate jucarii 9ursuleti:. *a comanda, primii din fiecare echipa se urca pe banci si merg in echilibru, pasind peste 9ursuleti: astfel incat sa nu-i doboare. .upa ce au e ecutat, alearga si ating primii copii care asteapta in rand apoi se aseaza la coada sirurilor. &astiga echipa care a terminat prima si are cel mai mic numar de 9ursuleti: doborati. )u atinge s$oara

&opiii sunt impartiti in echipe egale ca numar asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. *a distanta de 6->m de aceasta se fi eaza pe doi suporti o sfoara la inaltimea de ;,2;m. *a semnal, primii din fiecare echipa alearga aproape de sfoara unde se aseaza in culcat inainte si se tarasc pe antebrate (deplasarea se e ecuta cu sprijin numai pe antebrate), picioarele mentinandu-se intinse, pe sub sfoara, fara sa o atinga. .upa ce au trecut de ea, se ridica, se intorc in alergare prin e terior si se aseaza la coada sirurilor. 8rmatorii pornesc cand sunt atinsi de colegii care incheie stafeta. &astiga echipa al carei ultim component trece primul linia de sosire.[1;] +n cadrul stafetelor am organizat intrecerea de 0-2 ori stabilind de fiecare data clasamentul, iar la sfarsit echipa castigatoare. *.+.Jocuri dinamice $rin caracteisticile sale, jocul dinamic corespumde in cel mai inalt grad particularitatilor psihice ale prescolarilor oferind acestora mari satisfactii.utilizat in verigile de invatare, consolidare, perfectionare, jocul dinamic poate constitui tema a activitatii insa poate fi si mijloc pentru consolidarea, perfectionarea, aplicarea deprinderilor care au constituit tema activitatii. !ergi in cerc si arunca+ &opiii sunt impartiti in doua echipe stau in fata liniilor de plecare trasate pe sol. +n fata fiecarei echipe la distanta de '-',2 m se deseneaza cate un cerc. *a semnal, un copil din fiecare echipa, cu o minge in mana alearga, intra in cercul desenat si arunca mingea cu ambele maini primului copil din echipa sa. &el care a aruncat trece in spatele sirului. Loveste clopotelul &opiii impartiti in doua echipe pornesc de la linia de plecare tarandu-se pe antebrate si impingand cu varful picioarelor pana la scaunelele de care au fost legati clopotei. +i ating cu mana facandu-i sa sune, iar in acel moment porneste urmatorul copil din sirul lui. ,roscutele sar in lac

"e traseaza pe sol un cerc mare, iar in mijlocul lui altul mai mic. &ercul mare este 9lacul:, iar cel mic 9insulita:. &opiii, asezati pe marginea cercului mare in sprijin ghemuit reprezinta 9broscutele:. *a comanda 9@roscutelor, sariti in lac<:, toti copiii e ecuta mai multe sarituri in lungime de pe loc, spre mijlocul cercului, spre 9insulita:. &astiga acel copil care, prin sarituri e ecutate corect a ajuns primul pe 9insulita:.[11] Acro%atii iscusiti &opiii sunt impartiti in doua grupe si sunt asezati in spatele liniei de pornire. +n fata grupelor sunt asezate bancute pentru mersul in echilibru, iar la capatul bancutelor saltele pentru saritura. *a semnal porneste din fiecare grupa primul copil, se urca pe bancuta, merge in echilibru, iar la capat va cobori printr-o saritura in ghemuit. &eilalti pornesc cand copiii care au e ecutat, s-au ridicat. Ei se intorc si se aseaza la capatul sirului. +n jocul 98rsul si iepurasii: , rolurile se impart astfel( un copil va fi 9ursul: care are 9barlogul: stabilit si unde va sta ascuns, iar ceilalti sunt 9iepurasii: care se misca liber e ecutand sarituri cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare, imitand saritura iepurasului si spunand versurile( 9"a culegem fragi si mure .e la ursul din padure.: *a comanda 91ine ursul, nu miscati<: iepurasii se ghemuiesc si stau cu ochii inchisi. +n acel moment ursul iese din barlog, se indreapta spre iepurasi privind atent. .aca un iepurasi se misca este luat captiv in barlogul ursului o tura de joc. &and conducatorul jocului spune 9 ursul in barlog: iepurasii alearga veseli pentru ca nu au fost prinsi. $entru o viata sanatoasa si pentru un organism ingrijit, este imperios necesar ca orice copil sa fie invatat sa respire corect,1 -. $erfectionarea actului automat se face prin e ercitiu( inspiratie pe nas, e piratie pe gura (9Airosim floarea:, 9"uflam in lumanare:). 3rebuie stiut ca inspiratia pe gura conduce aerul rece, umed sau uscat, direct in plamani, ceea ce poate genera boli ale nasului si gatului, eventual ale plamanilor, in timp ce inspiratia pe nas favorizeaza temperarea calorica a aerului, uscarea sau umidificarea lui, si curatarea sa de particulele de praf e istente.

8n alt aspect care trebuie deprins prin si pentru jocurile de miscare este pozitia corporala corecta si sanatoasa, cu spatele drept, umerii trasi inapoi si privirea inainte, comple armonic ce favorizeaza energizarea organismului printr-o buna respiratie si functionare organica.

[1] Barta A., Dragomir P.- Educatie fizica- manual pentru clasa a IX-a- Scoli normale, Bucuresti,

Editura Didactica si Pedagogica, 1994, p. 3


[2] Dima S., !irea E., Bo"eu E.- Jocuri i e!ercitii "e#tru dez$o%tarea fizica a "re co%ari%or,

Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 19#4, p. $1


[3] Dragulin I.- Sa face& "ort, Bucuresti, Editura Sport-%urism, 19 #, p. [4] Ia&o'le' (. ) Jocuri "e#tru co"ii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 19 1, p. #1 [5] *aria, *ocanu, %ere+ia, Biricescu, Jocurile de miscare cu reguli, in Revista invatamantului prescolar, nr. 34,$--., pag. 1$$

[6] /0ateau I. ) Co"i%u% i 'ocu%, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 19#-, p. [7] I'an E. ) Educatie fizica i# (radi#ite, Bucuresti, Editura Sport-%urism, 19#1, p. $# [8] %icalnic E. ) E!ercitii i 'ocuri "e#tru "re co%ari, Bucuresti, Editura Sport-%urism, 19#1, p. 111 [9] Barta A., Dragomir P.- Educatie fizica- manual pentru clasa a IX-a- Scoli normale, Bucuresti,

Editura Didactica si Pedagogica, 1994, p. 1.#


[10] %eodorescu I. ) E!ercitii de educatie fizica i tafete "e#tru c%a e%e I-I), /raio'a, Editura 2ltenia, 1994, p. .# [11] 3apetal *. ) Mica e#cic%o"edie a 'ocuri%or, Bucuresti, Editura Sport-%urism, 19 -, p. 31

CARTOTECA
PAUZELOR DINAMICE (JOCURILOR DINAMICE) PENTRU GRUPA MIC

Educator: Guan Ana Grupa-cre, grd n a de cop !156

"# nu - 2013

Pauza dinamic Organismul copilului din punct de vedere fizic n plin dezvoltare prezint caracteristice specifice vrstei de care educatorul tre!uie s "in seama. Sla!a rezisten" a tonusului muscular atrage dup sine o permanent nevoie de mi#care a copiilor pentru evitarea o!oselii. $isconsiderarea acestui fapt contri!uie la instaurarea strilor de agita"ie a copiilor n timpul orei. %edagogul tre!uie s caute solu"ii practice pentru a prentmpina aceste fenomene. $e aceea este necesar s se practice n cadrul orelor pauze dinamice pentru relaxarea alternativ a diferitor mu#c&i #i a diferitelor componente ale sistemului nervos antrenate ntr'o activitate ce solicit efort intelectual asigurnd astfel n permanen" condi"iile necesare pentru o munc eficient. %auza dinamic este o activitate complementar cu o du!l necesitate psi&opedagogic: relaxeaz elevii #i exerseaz anumite capacit"i psi&ofizice. (semenea activit"i se organizeaz ntre activit"ile dirijate din cadrul orei. )n esen" pauza dinamic este o activitate centrat pe relaxarea total a copiilor. Ea este legat de semnifica"ia cuvntului gestului #i mi#crii. %auzele dinamice contri!uie la

relaxarea sistemului nervos al copilului #i nlturarea o!oselii satisfacerea necesit"ii n mi#care. Ele stimuleaz pe apatici disciplineaz pe cei insta!ili creeaz o atmosfer de !un dispozi"ie #i concomitent de ordine astfel nct elevii s poat continua cu for"e noi activit"ile ce solicit efort intelectual. %auzele dinamice dup *.+ranaci ,-../0 realizeaz urmtoarele func"ii: de re$a%are& de de'crcare energet c& de co(pen'are ) tr re nten'& de 'at '*acerea nece' t+ de ( )care ) ac+ une& de 'at '*acere a ne,o de a 'e dent * ca cu a$tu$ ) a 'e co(para cu e$(ceste func"ii se realizeaz prin corelarea n mod armonios a tuturor ac"iunilor mi#crilor ce se efectueaz n cadrul declamrii poeziilor #i interpretrii cntecelor. 1oate func"iile pauzelor dinamice men"ionate snt importante dar totu"i principala este cea de relaxare de prentmpinare a surmenajului de ridicare a capacit"ii de munc intelectual. 2n mijloc eficient de resta!ilire a capacit"ii de munc att n activitatea intelectual ct #i cea fizic prezint activismul motric mi#carea care excit centrele su!corticale care acumuleaz energia impulsurilor aferente #i activizeaz scoar"a cere!ral. 3rirea activismului celulelor scoar"ei creierului su! influen"a mi#crilor variate n cadrul odi&nei active permite de a folosi aceast form de relaxare pentru mrirea capacit"ii de munc intelectual. 3i#crile direc"ionate spre un anumit scop exerci"iile fizice stimuleaz activitatea tuturor analizatorilor. )n investiga"iile +.4arova ,15650 este dovedit c efortul fizic ct de mic nu ar fi el ,timp de un minut0 ridic sensi!ilitatea organelor de sim" cu 3. 7 pe timp de o or #i jumtate. %auzele dinamice sunt necesare n procesul instructiv'educativ ca mijloc de prentmpinare a o!oselii #i nlturarea influen"ei negative asupra organismului a pozi"iei statice. )n literatura de specialitate consacrat perioadei de vrst pre#colar pro!lema minutelor fizice ncepe s se discute n anii 6. a secolului trecut apar cercetri consacrate formelor mici ai odi&nei active 3.8ersesean +. 9jenco :.+olo#e;ina ,156.0. (utorii argumenteaz necesitatea promovrii minutelor fizice n cadrul activit"ilor cu caracter static. "ercetr $e e*ectuate de .- Go$o) o/ na do,ede'c nece' tatea pro(o,r ( nute$or * 0 ce $a act , t+ $e cu caracter 'tat c $a ( nuta a 12-15- 1e a'e(enea '2nt *or(u$ate une$e cer n+e *a+ de 'e$ectarea e%erc + $or: ( nute$e * 0 ce ,or * a$ctu te d n 2-3 e%erc + , care '2nt 2ndreptate 'pre de0,o$tarea d *er tor grupur de (u)c# & 'e ,or 'e$ecta e%erc + de nten' tate (ed e& 'e ,a (en+ ne ntere'u$ cop $or ctre ace'te e%erc + Ace'te cer n+e 2n deo'e3 re*$ect cer n+e$e organ 0a+ ona$e- .u$te d n co(p$e%e$e reco(andate '2nt rea$ 0ate d n po0 + a n + a$ )e02nd ) nece' t un e*ort * 0 c ne2n'e(nat, nu 'e argu(entea0 nece' tatea do0r e*ortu$u * 0 c- 4-5ere#o,a, A-Era'to,a 619807 aduc date (a concrete pr , tor $a organ 0area ( nute$or * 0 ce 2n d *er te grupe de ,2r't pre)co$ar (en+ on2nd, c pr (e$e 'e(ne de o3o'ea$ apar $a cop d n grupa ( 8$oc e $a ( nutu$ 7-8 a$ act , t+ & $a cop d n grupa (are $a

( nutu$ 10-12 a$ act , t+ & ar $a cop d n grupa pregt toare $a ( nutu$ 12-14- 9n ace$a) t (p autor deter( n ) durata ( nute$or * 0 ce 61,5-2 ( n-7%ro!lema organizrii minutelor fizice este oglindit #i n lucrrile 1.*escova 8.8ot;ina ,15<30. (utorii ela!oreaz cerin"ele ctre selectarea complexelor: 1- E%erc + $e tre3u e ' * e ' (p$e dup 'tructur, ntere'ante, 3 ne cuno'cute e$e, $or2- E$e tre3u e ' * e acce' 3 $e pentru 2ndep$ n re pe o 'upra*a+ $ ( tat3- E%erc + $e tre3u e ' nc$ud ( )cr care ac+ onea0 a'upra grupe$or (ar de (u)c# , 2(3unt+ nd act , tatea *unc+ ona$ a tuturor organe$or ) ' 'te(e$or4- "o(p$e%u$ tre3u e ' * e a$ctu t d n 3-4 e%erc + * 0 ce: pentru 3ra+e ) centura 'capu$ar& pentru trunc# 6ap$ecr , 2ntoarcer 7& pentru p c oare$e asemenea se recomand de a lua n considera"ie tipul activit"ii. )n cadrul activitii de matematic copii ndeplinesc unele mi#cri cu mna distri!uind sc&im!nd locul o!iectelor mrunte #i a materialelor. *a activit"i de art plastic n ncordare se afl mu#c&ii minilor de aceea minutele fizice de rnd cu altele tre!uie s includ #i exerci"ii pentru relaxarea mu#c&ilor degetelor. (proape c lipsesc mi#cri la activit"ile de dezvoltare a vor!irii. )n acest caz tre!uie efectuate mi#cri energice pentru !ra"e ,ndoirea arcuirea rotirea0 ridicnd tonusul scoar"ei cere!rale. (utorii propun de a mri efortul fizic n timpul organizrii minutelor fizice pentru a asigura existen"a unui anumit raport ntre activit"i de nv"are #i cele relaxante n scopul mririi eficien"ei procesului instructiv'educativ organizat. Este important ca formele de organizare a minutelor fizice s fie variate purtnd caracter creativ #i fiind adesea individual irepeta!ile. (. 3inutul fizic su! forma unui complex de exerci"ii de dezvoltare fizic general: ntinderea !ra"elor n sus n jos lateral nainte etc. nclinarea trunc&iului nainte pe spate lateral mi#cri de flexie #i extensie etc. 1 ntre ace'tea *ac parte: E%erc + pentru 3ra+e ) pu(n 6cop ( )cr de rota+ e a u(ru$u & ( )cr de rota+ e a 3ra+e$or& 3ra+e$e 'e 2nt nd $atera$, 'e 2ntorc pa$(e$e 'ucce' ,, 'e de'cr u cercur 'pre dreapta, 'pre 't2nga& 3ra+e$e 2nt n'e 2n *a+ $a 2n$+ (ea u(er $or 'e 2ndoa e d n cot 2n 'u' ) 'e *ac ( )cr de rot re a pu(n $or& pa$(e$e 'e 2(preunea0, 3ra+e$e r d cate $a 2n$+ (ea p eptu$u , '2nt ( )cate 2na nte ondu$ator u, 2nt n02ndu-'e 3ra+e$e 2n *a+Exerci"ii pentru destinderea articula"iei minii #i a degetelor ,copii #ed pe scunele0: 3ra+e$e 'e 2ndoa e, 'e 'pr g n pe cot, pa$(e$e 'tau *a+ 2n *a+, cu degete$e deprtate, 'e 'pr g n *a$ange$e una de a$ta 6pa$(e$e r(2n2nd deprtate $a 3a07, 'e apa' 3ru'c o *a$ang pe a$ta, apo 'e de't nde& 'tau 2n p c oare7:

coate$e 'e r d c $a 2n$+ (ea u(er $or, $atera$, pa$(e$e '2nt adu'e *a+ 2n *a+, cu degete$e deprtate ca (a 'u', degete$e 'e 'pr 8 n unu$ de a$tu$, 'e de'*ac perec# & 'e ( )c degete$e ca ) cu( '-ar c2nta $a p an, + n2ndu-'e (2 n $e $a 2n$+ (ea p eptu$u & 'e 2ndoa e 3ra+e$e, 'e 'pr g n cu coate$e de 3anc, pa$(e$e 'tau *a+ 2n *a+& 'e 2ndoa e ) 'e 2ndreapt 'ucce' , c2te un deget& aceea) po0 + e, degete$e une (2 n at ng 'ucce' , degetu$ (are a$ ace$e a) (2 n & aceea) po0 + e, pa$(e$e cu degete$e r'* rate 'e 2ntorc a$ternat , cu partea pa$(ar ) dor'a$ 'pre *a+a cop $u$u & 3ra+e$e 'tau 'pr g n te pe coate, pa$(e$e '2nt 2ntoar'e 'pre *a+a e$e,u$u cu degete$e 'tr2n'e, un te, apo 'e deprtea0 'ucce' , ctre un deget 6ace$ea) $a a(2ndou (2 n $e71up * ecare e%erc + u e 3 ne ca cop '-) 'cuture (2 n $e:- ;ocu$ d na( c ca *or( de organ 0are a pau0e d na( ce- 1up op n a A- Era'to,a 619807 8ocur d na( ce 'e 'e$ectea0 + n2nd cont de te(a act , t+ , a,2nd drept 'cop con'o$ darea unu d n o3 ect ,e$e (en+ onate- 9n ace't ca0, pau0a d na( c poate ' dure0e apro% (at , 5 ( nute- 1e e%e(p$u, 2n 8ocu$ <5ran'( te ( ngea ,o( con'o$ da nu(rarea ord nar& 2n 8ocu$ d na( c <" ne (a repede $a * gura 'a 'au <G'e)te perec#e ,o( con'o$ da cuno)t n+e$e cop $or de'pre * gur $e geo(etr ce& 2n 8ocu$ <5rec pr n port + = co(ponen+a nu(ru$u - "o(ponentu$ de 8oc, or entat 'pre rea$ 0area o3 ect ,e$or ore ,a n*$uen+a *a,ora3 $ a'upra capac t+ de (unc nte$ectua$ C. 3inutele fizice su! forma unui joc didactic snt !ine venite n cadrul diverselor activit"i. $e exemplu n jocul =%antomima> o parte de juctori mimeaz o meserie un prover! un animal etc. Ceilal"i tre!uie s g&iceasc despre ce este vor!a cptnd un punct pentru fiecare rspuns corect. Sau n jocul =8ume#te animalele> conductorul jocului arunc la ntmplare mingea ctre juctorii a#eza"i n cerc n jurul su rostind n acela#i timp =pmnt> =ap> sau =aer>. Cel care prinde mingea tre!uie s rosteasc numele unui animal al unei psri sau al unei insecte care trie#te n mediul respectiv aruncnd mingea napoi. $. 9ecitarea versurilor nso"ite de mi#cri. 1extul pauzelor dinamice se nva" simultan odat cu cititul ntr'o unitate indisolu!il. (poi se cere o continu exersare a declamrii versurilor precum #i a gesturilor. $evin indispensa!ile #i insepara!ile cuvntul gestul #i mi#carea. (ceasta la rndul ei se poate face n mod eficient numai n condi"iile n care elevii posed anumite deprinderi ca rezultat al exersrii. Exist o corela"ie strns ntre pronun"area corect a cuvintelor #i perceperea lor auditiv pe de o parte #i gesturile mimica mi#carea pe de alt parte. E. %auzele dinamice su! form de cntece nso"ite de mi#cri sau dans. $ansurile pot fi cu mi#cri fixe sau mai des li!ere. Snt !ine venite crea"ii de muzic popular muzic clasic. )n cadrul activit"ilor de art plastic cu su!iectul =1oamna aurie> minutul fizic su! form de dans li!er va crea la copii o !un dispozi"ie va dezvolta capacit"i creative va contri!ui la trezirea sentimentelor estetice. ?. 9ealizarea o!iectivelor activit"ii poate avea loc #i su! forma diverselor ac"iuni motrice: demonstrnd o fi# cu un numr copii vor efectua o ac"iune ,a#ezri

salturi !ti de palme0 conform numrului indicat sau cu unu mai mult mai pu"in etc.@ vor g&ici o g&icitoare rednd prin mi#cri expresive c&ipurile animalelor fenomenelor naturii diferite profesii etc. +. Se va acorda aten"ie deose!it exerci"iilor de relaxare a degetelor. Succesul n exersarea corect a scrisului depinde n mare msur de complexul de exerci"ii relaxante pauzele dinamice recitativele cu mi#cri. )n urma efecturii a uni complex de exerci"ii fizice variate dup forma #i con"inut capacitatea motric a individului cre#te spore#te valoarea sa !iologic asigurnd premize optime pentru o activitate intelectual de un nivel sporit. )ntre starea de sntate fizic #i psi&ic a omului #i capacitatea sa intelectual exist o rela"ie strns de condi"ionare n sensul: sntate A capacitate intelectual.

JOCURI de miBcare - grupa mic

IEPURAUL Deprinderea motric exersat: sritur cu desprindere de pe ambele picioare. Materiale: cciulie de iepura. Formaie de lucru: cerc. Desfurarea jocului: Micrile care urmeaz s fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul urmtoarelor versuri: Iepuraul urec eat !are" sare speriat # sritur pe loc" cu genunc ii uor $ndoii. %ite&l" iute s&a ascuns' # g emuire De sub tuf el privete" Dac nimeni nu&l p(ndete. )(nd s&l prindem" op" el sare # sritur cu deplasare $nainte. *i o ia din nou la vale. CINE NE-A IEIT N DRUM Deprinderea motric exersat: mers cu oprire la semnal. Materiale: jucrii" reprezent(nd animale. Formaie de lucru: coloan c(te unul. Desfurarea jocului: )opiii se plimb +mers obinuit," pe fond muzical. -raseul este stabilit de educatoare. De&a lungul acestuia sunt aezate" la interval de .&/ m" jucrii" de preferin de dimendiuni mai mari" pentru a putea fi mai uor reperate de copii. 0a semnalul !top" cine ne&a ieit $n drum1" copiii se opresc. !e recomand asocierea comenzii cu ridicarea jucriei $nt(lnite pe traseu" de ctre educatoare. MINGEA JUCU Deprinderea motric exersat: aruncare cu ambele m(ini de jos. Materiale: mingi pentru toi copiii" jucrii suspendate. Formaie de lucru: linie. Desfurarea jocului: Micrile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile: !us" sus" sus" zboar mingea sus. %rsuleul de&l ineti" pe noi toi ne&nveseleti. !%!' 0a comanda !%!'" mingea este aruncat de toi copiii aflai sub obiectele suspendate" $n dreptul unei linii traste $n prealabil de ctre educatoare. Dup recuperarea mingilor" jocul continu. Dup fiecare aruncare reuit" copiii care nimeresc jucria suspendat sunt apreciai" ludai" recompensai. CAUT STEGULEUL

Deprinderea motric exersat: mers spre o direcie indicat. Materiale: un stegule. Formaie de lucru: cerc" coloan c(te unul. Desfurarea jocului: )opiii merg $n formaie de cerc" interpret(nd c(ntecul !teagul nostru. 0a ridicarea steagului de ctre educatoare" copiii se deplaseaz $n coloan c(te unul" spre direcia indicat. 0a reluarea jocului" se sc imb direcia de deplasare. IEPURII LA MORCOVI Deprinderea motric exersat: sritur liber cu desprindere de pe ambele picioare. Materiale: mti de iepurai" benzi din (rtie colorat" morcovi naturali" din plastic" sau confecionai din carton. Formaie de lucru: dou linii trasate fa $n fa. Desfurarea jocului: 0inia de plecare" delimitat cu ajutorul unor benzi de (rtie colorat" cu creta sau cu scoci" reprezint casa iepurailor. 2cetia trebuie s ajung la stratul cu morcovi" situat la o deprtare de 3&4 m" prin sritur pe ambele picioare. 0a comanda Iepurii la morcovi'" copiii pornesc cu aceeai sritur" $ndrept(ndu&se c(t mai repede spre stratul de morcovi. 5dat ajuni la destinaie" execut srituri libere pe loc" imit(nd ronitul morcovilor. 0a comanda Iepurii acas'" copii revin la locurile de plecare" tot prin srituri libere cu desprindere de pe ambele picioare" cu deplasare $nainte. CLOPOELUL Deprinderea motric exersat: alergare spre o direcie indicat. Materiale: clopoei" c(teva panglici de . culori sau ecusoane colorate. Formaie de lucru: cerc. Desfurarea jocului: )opiii se deplaseaz $n mers" $n cerc" pe versurile: )lopoelul sun" sun" Dinga" dinga" ding" *i ne&aducevoie bun" Dinga" dinga" ding. )lopoelul $l primete )ine primu&aici sosete. 0a comanda sugerat de ultimul vers" copiii alearg spre direcia din care se aude clopoelul m(nuit de educatoare. )opiii se grupeaz $n funcie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poart. 0a reluarea jocului" educatoarea $i sc imb locul. TRECEM PUNTEA Deprinderea motric exersat: mers $n ec ilibru $ntre dou linii paralele" trasate pe sol. Materiale: f(ii din (rtie sau material" cret" copaci&mac et. Formaie de lucru: ir. Desfurarea jocului: )opiii se deplaseaz prin pdure" care este sugerat cu ajutorul copacilor&mac et sau al altor materiale de care dispune educatoarea" cnt(nd un c(ntec cunoscut. 0a comanda -recem puntea'" aceasta fiind reprezentat de o poriune de 3&4 m lungime" delimitat de dou benzi din (rtie sau de linii trasate pe sol cu cret colorat" la distan de 46&.6 cm una de cealalt" copiii execut mersul $n ec ilibru.

ARPELE I VRBIUA Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole" alergare cu pire peste obstacole. Materiale: jucrii mici" cuburi" mac ete de copaci" jucrii de dimensiuni mai mari" scunele" msue. Formaie de lucru: ir.

Desfurarea jocului: )opiii sunt $mprii $n dou grupe" una reprezent(nd erpii" cealalt vrbiuele" aezate pe dou iruri" c(te unul $n dreptul traseelor care urmeaz s fie parcurse" unul cu ocolirea obstacolelor" altul cu pirea peste obstacole. 0a comand" irurile pornesc" fiecare urm(nd traseul care a fost stabilit dinainte. 7n timpul deplasrii" copiii imit s(s(itul arpelui" respectiv" ciripitul vrbiuei. 5dat ajunse la captul traseului" ec ipele $i sc imb locurile i rolurile i jocul continu. CURSA BROSCUELOR Deprinderi motrice exersate: sritura $n lungime de pe loc i mers cu pire peste obstacole. Materiale: mac ete de copaci" scunele" mese" cercuri" mti" jucrii" obstacole mici. Formaie de lucru: ir. Desfurarea jocului: )opiii sunt dispui pe . iruri" $napoia liniei de plecare. De la linia de plecare" pe o distan de cca4 m" se plaseaz obstacole mici +cu $nlimea de la . cm p(n la 46 cm, i" $n continuarea lor" c(te 4 cercuri de lemn" cu diametrul de 86&96 cm. 0a rostirea versurilor de ctre educatoare: :ai" broscuelor" pornii' ;este balt s srii'" primii copii din fiecare ir pornesc $n mers" pind peste obstacole" apoi sar din cerc $n cerc i se $ntorc $n alergare spre coada irului propriu. URII N PDURE Deprinderi motrice exersate: t(r(re pe genunc i i palme i mers cu ocolirea unor obstacole. Materiale: mti pentru ursulei sau ecusoane" mac ete de copaci sau alte obiecte care sugereaz pdurea" covor" saltea de gimnastic. ;entru desfurarea jocului se recomand urmtoarele versuri: Mergem veseli prin pdure" & copiii execut mers cu ocolirea obstacolelor. -ufele le ocolim. <rem s&ajungem la b(rlogul %rsului i s&l privim. %rsul ce&a stat nemicat =e&a vzut i s&a&nfuriat. Iute" iute noi plecm" Mersul lui $l imitm. & copiii execut t(r(re pe genunc i i palme.