Expertizarea si reabiIitarea structuraIa a constructiiIor

2010-2011
consolidarea structurilor din
zidarie din caramida
consolidarea structurilor din zidarie
din caramida
ntroducere.
Reabilitarea unei constructii se refera la reducerea in stare active, prin
refacere, a anumitor functiuni ale acesteia care au fost deteriorate in
procesul de exploatare din diverse cause.
n mod current se intalnesc degradari ale constructiilor cauzate de
imbatranirea materialului prin depasirea duratei de viata, aparitia
fenomenului de oboseala, curgerea lenta, fluaj si din incarcari alternante
sau dina ctiunia unor agenti chimici.
Sunt numeroase cazurile cand avariile constructiilor sunt datorate
degradarii terenului de fundare prin cresterea nivelului panzelor freatice,
lipsa masurilor de protective in cazul pamanturilor sensibile la umezire si a
pamanturilor cu umflari si contractii mari, infiltratia apelor pluvial si
tehnologice sau infiltratia apelor ca urmare a intretinerii defectuase a
instalatiilor de alimentare cu apa, de canalizare si de incalzire.
u sunt de neglijat nici greselile de proiectare care pot impune procesul
de reabilitare, cum ar fi situatiile cand inginerul proiectant accepta sisteme
structural improprii, ca produs al creatiei arhitecturale, sau cazurile cand
beneficiarul schimba ulterior destinatia constructiei si rezulta o
subevaluare a incarcarilor.
Foarte frecvent sunt si greseli de executie, cand sunt utilizate materiale de
calitate inferioara, nu se respecta proiectul sau tehnologiile de punere in
opera. Pot aparea deficient prin solicitarea elementelor structural inaintea
atingerii parametrilor de rezistenta ai materialelor sau prin efectuarea
lucrarilor pet imp friguros fara masuri adecvate.
Actiunea seismica ramane insa una dintre cele mai importante cause
generatoare de degradari ale constructiilor, cele mai vulnerabile fiind
cladirile vechi, la care nu au fost luate masuri specific de protective.
Uneori numarul mare de seisme inregistrate pe durata vietii unei
constructii duc la pierderea capacitatii portante ca urmare a oboselii
materialului.
Reabilitarea structurala poate fi realizata prin:
-schimbarea destinatiei cladirii;
-inlocuirea sau modificarea partial a constructiilor;
-refacerea structural locala;
-modificarea structural.
n reabilitarea structurala trebuie parcurse o serie de etape:
5ertizarea tehnica si proiectarea lucrarilor de interventie.
n prima urgenta se vor avea in vedere:
1. destinatia constructiei si functiile acesteia pentru:
2. criterii tehnice:
a) clasa de importanta, conform;
b) riscul natural al zonei in care este amplasata constructia;
c) perioada de proiectare/construire;
d) dimensiuni in plan/deschideri/inaltimi/volume;
e) comportarea in timp a constructiei;
f) actiunea unor factori cu consecinte agravante asupra rezistentei si
stabilitatii;
g) interventii intreprinse asupra constructiei;
3. existenta spatiilor publice;
4. amplasarea constructiei, vecinatati, consecinte la scara urbana in caz de
prabusire/avariere a constructiei;
5. existenta documentatiei pentru lucrari de interventie in prima urgenta:
6. participarea detinatorului constructiei la cofinantarea lucrarilor de
interventie in prima urgenta.
auzele defectiunii
Defectiunile apar datorita unor cauze cum sunt:proiect
de slaba calitate, executie de slaba calitate, nerespectarea de
catre executant a detaliilor din proiect, actiunea asupra cladirii
a unor factori care nu au fost prevazuti in proiect, imbatranirea.
Factorii de mai sus pot actiona separat sau in
combinatie, avand ca rezultat deteriorari semnalate prin:
modificari ale compozitiei materialelor, modificari ale
constructiei insi, modificari ale dimensiunilor, formei sau
greutatii materialelor sau a partilor unei cladiri etc.
Principalii factori care determina asemenea schimbari
sunt: uzura, incarcarile aplicate constructiei si elementelor de
constructie, deformatiile impuse, umiditatea, instalatiile si
imbinarile/fitingurile defecte, agresiunea chimica, agentii
biologici, agentii climatici (temperatura si variatiile ei),
incendiul, cutremurul, inundatiile, impactul cu autovehicolele si
alte incarcari accidentale.
Aceste structuri sunt cel mai des intalnite la constructiile
vechi . Predominanta ,caramida arsa , apare la subsulul
cladirilor,pereti exteriori,interieori si in elementele
ornamentale. Vom trata aspectele mai frecvente de degradare si
macinare a zidului de caramida si posibilitatile de reparatii,
consolidare si impermeabilizare cele mai uzuale.
Sistemul structural este format din pereti portanti din zidarie
de caramida si starea curenta a cladirii arata degradari ale
blocurilor de caramida si deplasari, crapaturi din efectul fortei
orizontale si deformatii din cauza tasarilor.
Procedeul de reparatii structuri din caramida
Ca si degradari se observa:
-aparitia crapaturilor inclinate;
- crapaturi si fisuri in apropierea geamurilor;
-crapaturi la capatul zidului din caramizi, care duc spre
acoperis;
- crapaturi aparute dinspre fundatii catre pereti;
- deplasarea si degradarea zidariei.
Principala cauza a degradarii fiind modificari ale compozitiei
materialelor, tasare a unui zid datorita vibratiilor (din cauza
trecerii zilnice a tramvaielor in jur), natura solului, modificari
ale constructiei insi, modificari ale dimensiunilor, formei
sau greutatii materialelor sau a partilor unei cladiri .
S-a adoptat pentru consolidarea cladirii sistemul format din
plase sudate din otel-beton si tencuiala cu mortar de ciment,
in unele locuri injectarea cu mortar de ciment a fisurilor/sau
crapaturilor, inlocuirea zidariei degradate cu alta, cu teserea
aferenta, elemente din beton armat alcatuirea unei
centuri, cu agrafe din beton-armat.
liminarea zidariei
pentru amplasarea centurii
din beton armat
enturile din beton armat se execut cu dimensiunile sec[iunii
transversale de minimum 150 x 150 mm, putnd ii amplasate
pe o fa[ sau pe ambele fe[e ale zidului. De preferat ele se
amplaseaz nglobat total n grosimea zidului, dai respectnd
condi[ia ca adncimea li[ului creat s nu depeasc un sfert
din grosimea zidului.
1. Se traseaz pozi[ia li[ului.
2. Se ndeprteaz tencuiala pe lungimea li[ului i pe o l[ime cu
cea. 100 mm mai marc ca nl[imea acestuia (cca. 50 mm
deasupra i dedesubtul
acestuia).
3. Se execut li[ul, folosind, de preferat maina de tiat cu disc
rotativ.
4. u ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre
crmizi, prin ndeprtarea mortarului din ele pe o adncime de
10 . 15 mm.
5. Suprafe[ele decopcrtaic se cur[ prin periere cu pena de
srm i splare cu jet de ap.
6. Se introduce carcasa de armtur, avnd grij s se prevad
distan[ieri la partea inferioara i pe fa[a dinspre fundul li[ului
(minimum l buc/ml).
7. Se execut cofrajul cu buzunar la fa[a exterioar .
8. Se toarn betonul, avnd grij ca zidria s se men[in umed
minimum dou ore nainte de turnarea acestuia, iar suprafe[ele
slitului s fie zvntate n momentul turnrii. Dup turnare, betonul
(de clas minim Bc 15) se compacteaz manual prin baterea
cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg sau mecanizat cu
pervibratorul cu lance.
9. Dup minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la turnarea
betonului se face decofrarca fe[ei exterioare i se cioplete cu
dalta i ciocanul betonul n exces.
10.Se reface tencuiala cu mortar M 5O T.
Amplasarea plasei sudate inainte de a fi acoperita cu mortar de ciment
Solu[ia se aplic la peretii din zidrie de crmid care prezint fisuri izolate cu
deschideri medii sau mari.
njectarea cu mortar de ciment.
Prezenta solu[ie se aplic
la repararea elementelor din
zidrie de caramid care prezint
o retea de fisuri.Aceast
tehnologie se poate combina i cu
alte tehnologii precum :
cmuirea cu mortar sau beton
armat, tiran[i metalici, refacerea
locala a zidriei avariate etc. n
cazul n care zidria prezint
dislocri sau expulzri, aceasta
tehnologie nu se aplic dect dac
este posibil refacerea n prealabil
a zonelor degradate (prin rezidire).
Folosire plombelor din beton
Aceasta metoda se foloseste la peretii din zidarie care
prezinta o fisura izolata cu deschidere mai mare de 5
mm,cu sau fara dislocari sau expulzari ale caramizilor.
V MUL|UMS