BUNURI

In zilele noastre, conceptul de bunuri desemneaza acele lucruri care sunt susceptibile de apropriere sub forma dreptului de proprietate sau acele lucruri care pot fi stapanite cu titlu de proprietate. Prin urmare, in zilele noastre, folosim termeni distincti pentu a desemna lucrurile si bunurile, pe cand romanii desemnau si lucrurile si bunurile prin acelasi cuvant "res", "rei". De aceea, la romani, clasificarea bunurilor este inclusa in clasificarea lucrurilor, dovada ca in dreptul roman lucrurile se clasifica in lucruri patrimoniale si nepatrimoniale sau "res in patrimonio" si " res extra patrimonium".

Res in patrimonio sunt acele lucruri care puteau fi stapanite cu titlu de proprietate si pe care noi, modernii, le denumim bunuri. Res extra patrimonium, lucrurile nepatrimoniale, nu puteau fi stapanite cu titlu de proprietate, fie prin natura lor (cerul), fie prin destinatia lor (templele). Lucrurile patrimoniale erau clasificate dupa numeroase criterii:
- Cea mai veche este clasificarea in res mancipi (lucruri care puteau fi transmise prin mancipatiune, iar Gaius spune in "Institutele" sale ca res mancipi sunt "pretiosiores", adica mai valoroase din punct de vedere economic)si res nec mancipi (lucrurile mai putin valoroase, firesti - In conceptia vechilor romani care erau a ricultori si pastori erau considerate mai valoroase lucurile ca pamantul, vitele de munca si scalvii pe cand lucrurile ca banii sau obiectele de arta erau considerate de vechii romani lucruri mai putin valoroase - ! alta clasificare a lucrurilor este aceea in " res corporales"(lucruri corporale " aveau o forma materiala, puteau fi atinse cu mana) si "res incorporales"(lucruri incorporale " erau lucruri fara o forma materiala, erau considerate drepturi patrimoniale (care sunt abstractiuni), drepturile reale si drepturile de creanta) - #otusi, romanii considera ca dreptul de proprietate, care este de departe cel mai important drept real, este un lucru corporal, confuzie care era o lindita si pe plan terminolo ic intrucat romanii nu spuneau cum spunem noi azi$ "am un drept de proprietate", ei spuneau$ "acest lucru este al meu", intrucat confundau dreptul de proprietate cu obiectul sau - %oarte importanta este clasificarea lucrurilor in genera si species, sau lucruri de gen (se identifica prin trasaturi care sunt proprii cate oriei din care fac parte, spre e&emplu un scalv, un teren, o vita oarecare) si lucruri individual determinate (se identifica prin trasaturi care le sunt proprii numai lor, spre e&emplu sclavul %ilip) 'ceasta clasificare este foarte importanta in materia riscurilor deoarece daca debitorul datoreaza un lucru de gen care piere fara voia lui , debitorul nu va fi e&onerat de raspundere in sensul ca va trebui sa plateasca despagubire pentru nee&ecutarea obli atiei deoarece, spuneau romanii ,"genera non pereunt" (lucrurile de en nu pier), ele pot fi inlocuite cu altele din aceasi cate orie. Daca insa debitorul datoreaza un lucru individual determinat care piere fara vina lui, va fi exonerat de raspundere, nu va plati despa ubire pentru nee&ecutarea obli atiei, insa distinctia intre lucruri de en si lucruri individual determinate nu decur e din natura lucrurilor, lucrurile nu sunt de en sau individual determinate prin natura lor ci prin conventia partilor, adica partile sunt acelea care stabilesc daca obiectul contractului e un lucru de en sau un lucru individual determinat. Debitorul trebuie sa fie atent cand se an a(eaza. - ! alta clasificare a lucrurilor este aceea in res mobiles (se pot misca prin putere proprie sau pot fi miscate printr-o forta e&terioara lor, fara a-si pierde identitatea) si res soli (isi schimba forma daca sunt mutate), adica lucruri mobile sau lucruri imobile

)ucrurile pot fi stapanite de persoane cu trei titluri juridice: posesiunea detentiunea si

proprietatea !osesiunea este o stare de fapt ocrotita de drept si presupune intrunirea a doua elemente$ animus (intentia persoanei de a stapani lucrul pentru sine, ceea ce inseamna ca posesorul se comporta fata de lucruri ca un proprietar) si corpus (desemneaza totalitatea actelor materiale prin care se e&ercita stapanirea fizica asupra unui lucru)
Pentru a stabili relatia dintre posesiune si proprietate trebuie sa se aiba in vedere faptul ca toti proprietarii sunt posesori insa nu toti posesorii sunt proprietari. De aceea, posesiunea este studiata distinct de proprietate, cu toate ca posesiunea produce aceleasi efecte juridice si atunci cand posesorul este proprietar si atunci cand nu este proprietar . *omanii au cunoscut patru tipuri de posesiune si anume possessio ad interdicta

possessio ad usucapionem possessio iniusta si posessio iuris:

+. !ossessio ad interdicta este posesia care se bucura de protectie (uridica prin intermediul interdictelor. ,. !ossessio ad usucapionem este posesia care poate duce la dobandirea proprietatii prin uzucapiune daca, in afara posesiunii, sunt intrunite si celelalte conditii ale uzucapiunii. -. !ossessio iniusta este posesia vicioasa, care nu se bucura de protectia posesiunii, nu se bucura de protectie (uridica prin intermediul interdictelor posesorii, iar viciile posesiunii sunt$ - violenta - clandestinitatea - precaritatea Prin urmare, nu se va bucura de protectia posesiei cel ce va dobandi lucrul prin violenta, cel ce stapaneste lucrul cu titlu precar ( trebuie sa il restituie la termen), precum si acela care stapaneste un lucru in mod clandestin sau pe ascuns, adica fara stirea proprietarului. .. !ossessio iuris este posesiunea unui drept, intrucat, pornind de la anumite analo ii, romanii au admis ca si drepturile patrimoniale sunt susceptibile de posesiune.

"fectele juridice ale posesiunii

- posesorul are posibilitatea de a deveni proprietar - In al doilea rand, posesorul se bucura de protectie juridica - in eventualitatea unui proces in revendicare, posesorul are intotdeauna calitatea de parat, care il avanta(eaza deoarece actiunea in revendicare este intentata de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar. Posesorul, in caliatea sa de parat, se apara spunand $ " posed pentru ca posed" si nu trebuie sa se (ustifice fata de nimeni, iar daca reclamantul vrea sa il deposedeze trebuie sa faca dovada ca este proprietar, in fata (udecatorului. Prin urmare, posesorul poate fi deposedat de lucru numai de catre acela care dovedeste in fata judecatorului ca este proprietar al acelui lucru. - De aceea profesorul /avi n0 spunea ca protectia (uridica a posesiunii este cheia de bolta a ordinii sociale, ca nici o societate nu este de conceput, posibila fara protectia (uridica a posesiunii, iar daca posesiunea nu ar fi prote(ata s-ar declansa razboiul tuturor impotriva tuturor iar societatea ar aluneca in haos. Iata dar ca principala cauza care a asi urat coeziunea, forta si aptitudinea

or anizatorica a romanilor a fost protectia posesiei, intr-un cuvant civilizatia nu se poate concepe fara protectia posesiunii, cu atat mai mult cu cat prin protectia posesiei se poate asi ura si protectia proprietatii, de vreme ce toti proprietarii sunt si posesori.

Interdictele posesorii, prin care se prote(a posesiunea, sunt de doua tipuri$

interdicte recuperandae possessionis causa interdicte retinendae possessionis causa

+. Interdictele recuperandae possessionis causa: erau date de proprietar in vederea redobandirii unei posesiuni pierdute si sunt de trei feluri$ - interdicte unde vi: - unde vi armata " date de pretor impotriva aceluia care a intrat in posesia lucrului prin violenta armata - unde vi cottidiana " date impotriva aceluia care intra in posesia lucrului prin violenta obisnuita - interdictul de precario " dat impotriva aceluia care stapanea lucrul cu titlu precar - interdictul de clandestina possessione " dat impotriva aceluia care stapanea bunul pe ascuns, in mod clandestin, fara stirea proprietarului

#. Interdictele retinendae possessionis causa$ erau date in vederea pastrarii unei

posesiuni e&istente si erau de doua feluri$ - interdictul utrubi " (care din doi) era dat in materie mobiliara aceluia care facea dovada ca a stapanit lucrul un interval de timp mai mare in anul anterior eliberarii interdictului. Prin urmare, daca Primus a stapanit lucrul zece luni iar /ecundus l-a stapanit urmatoarele sapte luni, interdictul ii va fi eliberat lui /ecundus - interdictul uti possidetis " (dupa cum posedati) era dat in le atura cu imobilele aceluia care locuia in casa in momentul eliberarii interdictului. Insa, solutia data in interdictele posesorii nu era definitiva , era provizorie, pana cand pretorul avea timpul necesar sa or anizeze procesul in revendicare, ocazie cu care se stabilea care este proprietarul lucrului si totodata se stabilea de data aceasta definitiv si cine este posesorul, de vreme ce toti proprietarii sunt posesori.