SPATIUL DINTRE

Cuprins:

1. Introducere .2 2. Scurta evo utie! "aidanu ...# #. Spatiu dintre! spatiu $eterotop! spatiu de"ocratic...% %. Interventia "ini"a a! &a'ic ( oc)s si strate'ia inte'rata pentru spatiu dintre*

1.Introducere Inta nit +recvent in tesutu ur,an a (ucurestiu ui si totusi 'reu de de+init- cu un re'i" de proprietate nec ar si con+i'uratii spatia e variate! spatiu interstitia pendu ea.a intre a,andon si initiativa privata- curtea din spate si "aidan- cotidian si discontinuitate. Acest /spatiu dintre0 apare ca re.u tat inevita,i a unei operatii /"ate"atice0 in con+i'uratia orasu ui!restu . Din punct de vedere a perceptiei individu ui- spatiu dintre- de ce e "ai "u te ori se pre.inta ca o ,ariera 1in acceptiune L2nc$!iana3! ocu in care +a"i iaru , ocu ui se ter"ina- .ona de contact cu /cartieru vec$i0 sau cu vecinatatea anoni"a. Insa in ce "asura si "ai a es cu" poate aceasta i"ita deveni poroasa- 're+a intre .one si spatiu socia 4 Pre.entu studiu de ca. consta intr!un co"entariu critic asupra propunerii de rea,i itare a unui +ra'"ent ur,an situat in .ona Ca ea &osi or. 2. Scurta evolutie-maidanul &aidanu - +o osit in sens peiorativ in i",a5u cotidian- de+ineste un spatiu a,andonat- ce se supune prin e6ce enta cotidianu ui- prin caracteru sau aparent a"ne"onic. Cum anume se petrece recuperarea celor mai multe dintre aceste spaii condamnate la poziii exterioare lumiioficiale ? Aceste spaii exterioare se afl la periferia culturii, la periferia urbelor, la periferia societii. Pe de o alt parte trim ntr-o lume n expansiune ce i n!"ite periferiile !onfl#du- i centrele i ls#nd din ce n ce mai puin n afar.

Portiune din Ca ea &osi or- p anuri istorice- 1711 Insa: $#r!ul %o&ilor se face o dat pe an, n luna mai, n mar!inea Capitalei' el ntre(ine amintirea, foarte antic, a mo&ilor Capitalei. ) dat cu i*irea florilor &i n*erzirea pomilor, se adunau din toat (ara locuitorii, &i sc"imbau &i &i *indeau manufacturele lor &i productele lor, precum+ doni(e, oale, instrumente de lemnrie, ro!o,ini, "aine &i orice alte manufacturi brute ce produce muncitorul muntelui, al pdurilor &i al bl(ilor' se fceau lo!odne, se nrudeau cei din c#mp cu cei din munte' n fine, (inea t#r!ul %o&ilor o sptm#n, ncep#nd de luni. -oi se n*eseleau, ,ucau n prezen(a domnitorului &i a cpeteniilor (rii. .utarii /muzica rom#neasc0 executau cele mai plcute armonii na(ionale, ce n*eseleau pe or&enii rom#ni' muzicele c#ntau pentru europenii strini' cimpoiul pentru bul!ari &i s#rbi, iar ca*alul &i fluierul pentru steni, locuitorii muntelui &i ai c#mpiilor. Tesutu - desi "uti at de interventii a'resive 1cutre"ur- de"o ari- ,ordarea ,u evardu ui &osi or cu , ocuri e ani or 89:3 pastrea.a insa ceva dintr!un !enius loci propriu- at"os+era ;tar'u ui0. Potentia u conte6tu ui istoric- i"preuna cu po.itia +avora,i a +ata de centru- ce induce- auto"at- avanta5e din perspectiva econo"ica si a cone6iuni or +i.ice!socia e +avori.ea.a posi,i itatea reactivarii socia e si actua i.arii cu tura !econo"ice a +asiei dintre , ocuri e Caii &osi or si tesutu traditiona de case.

3. Spatiul dintre- spatiu heterotop- spatiu democratic 1eterotopia are puterea de a ,uxtapune ntr-un sin!ur loc mai multe spaii, mai multe amplasamente care, n ele nsele, snt incompatibile. Ast+e - spatiu de 'ranita dintre doua tipuri diver'ente de ocuire- +asie i'norata de tesut neconstrui,i - are proprietatea de spatiu se"i! pu, ic a intre'ii vecinatati- iant intre ce e doua- care +ace posi,i a su"a unor activitati diverse.

Este interesant de o,servant insa +aptu ca spre deose,ire de a te .one interstitia e ;pure0.one e ver.i ar'i din "ari e ansa", uri re.identia e- in ;+asia dintre0 a Caii &osi orinterventii e vernacu are de activare 1c$ioscuri- 'radini private- e6tensii a e partere or3 ipsesc in "are parte- e6ceptie +acand parcari e "asive. Acest +apt este cau.at nu doar de constran'eri e spatia e evidente- ci si de ipsa de initiativa in ceea ce priveste spatiu neconstruit- ipsa unui ,ac)'round cu tura in a,ordarea nuante or se"i!pu, ic< se"i!privatceea ce se traduce si"p u prin aproprierea strict din ratiuni +unctiona e a spatiu ui 1parcare< "ic depo.it3. La scara psi$o!socia a insa- non! spatiu din "ie.u .onei ur,ane cau.ea.a non! interactiunea in cadru vecinatatii si i"itarea cone6iuni or in $arta "enta a a orasu ui. Asadar- in conte6tu + e6i,i atii socia e actua e- po itica de"ocratica a uti i.arii spatiu ui dar si caracteru particu ar a con+i'uratiei ocu ui! ce se poate +ace4

4. Interventia minimala- Magic Blocks si strategia integrata pentru spatiul dintre 4.1 Idei "ici pentru un oras "are 2neori, o inter*enie c#t de mic, infim, poate pune n cauz lectura obi nuit a unui loc . Principiu de ,a.a a interventiei "ini"a e consta in "odi+icarea peisa5u ui +ara ca situ sa su+ere trans+or"ari +i.ice- crearea printr!un 'est- a unui punct de in+ e6iune in de.vo tarea u terioara a ocu ui si activarea i"a'inatiei si - in consecinta- participarea indivi.i or. In aceasta inie de 'andire se incadrea.a propuneri e revistei Ar$itectura din cadru (A( 2::9! ;Idei "ici pentru un oras "are0. 3ociali!"t. 4elinar social propune o cone6iune =ntre /un 5oc ur,an care se adaptea.> cu u?urin@> a venirea ?i p ecarea oa"eni or0- anu"e ,asc$etu - ?i un o,iect care asi'ur> continuitatea uti i.>rii spa@iu ui ?i pe ti"p de noapte- stA pu de i u"inat. Acesta devine suport a co?u ui de ,asc$et ?i ="preun> o+er> un oc de =ntA nire potrivit =n orice tip de vecin>tate. )utloo5 propune un a t +e de a privi spa@ii e i,ere a,andonate din (ucure?ti- prin pris"a posi,i it>@i or pe care e o+er>. E e /pot +i cu u?urin@> trans+or"ate =ntr!o scu ptur> ur,an>0 +o osind cauciucuri e u.ate ca e e"ente "o,i e ?i interactive- care pot +i adunate ?i pot constitui un oc de =ntA nire- punct de orientare sau oc de re a6are. Bn +unc@ie de caracteristici e ocu ui- e e pot +or"a /o structur> care poate cre?te treptat-1?i care poate +i3 apoi de."e",rat> ?i re+>cut> =n a t> parte0. Bn opo.i@ie cu spa@ii e ver.i =n'ri5ite de pri">rii e

,ucure?tene con+or" unei estetici proprii- +erit> de trec>torii c>rora i se o+er> doar ca i"a'ine- pre.en@a cauciucuri or pe "aidane este o a+ir"are a re a@iei directe. 4.2 &a'ic ( oc)s

Propunerea de revita i.are a .one or de ocuinte co ective a ce or de a Ceppe in cuprinde o strate'ie inte'rata ce inc ude rea,i itarea constructii or- trans+or"area or in edi+icii eco! sustena,i e- inc ude un p an de de.vo tare econo"ica a .onei si activarea s+erei socia e- prin interventii in tesutu interstitia .I ustrarea se +ace pe ,a.a a # studii de ca.- unu din e e +iind in .ona Caii &osi or! Popa Petre- a intersectia ce or doua tipuri de tesut. Calea %osilor reprezinta un exemplu perfect al reconstruirii a!resi*e a unei axe istorice si al imposibilitatii de inter*entie prin constructii si demolari.6n prezent, portiunea aleasa este n mod e*ident un nonloc+ masini parcate "aotic pe fiecare metru patrat accesibil, spatii *erzi sub forma unor maidane n!radite, calcane.Ca prim pas, n zonele reziduale de mar!ine se *or amena,a 78 de locuri de parcarerezidentiala. Prea putine 9 de altfel, nici un fel de solutie or!anizata n-ar putea acoperinecesarul 9, astfel nc#t restul de locuri *a trebui asi!urat prin masuri la scara cartierului /!ara,e sub- si supraterane0. 3e *or amena,a locuri de parcare pentru biciclete, motociclete .i scutere. 3patiul *erde existent este extins si primeste plantatii suplimentare /arbori si !azon0 si este completat *izual de unul dintre spatiile de parcare, amena,at cu dale nierbate. Punctul $rafo existent de*ine un pi*ot public, suport pentru co.uri de basc"et ce deser*esc doua miniterenuri de sport.:lementul ma,or al noii amena,ari este o banca din metal .i lemn, cu *ariatii pe *ertical /locuri de asezat, culcat, dat cu rolele si s5ate-boardul0, o linie continua care or!anizeaza spatiul !eneral si defineste zone sociale diferite .

Ast+e - prin 'esturi si"p e! insertia unor spatii de 5oc si a "o,i ieru ui ur,an e6presiv se poate rea i.a re!activarea unui spatiu neconstruit! +asia dintre tesuturi- per"itand copre.enta si incura5and cone6iuni e dintre ce e 2 identitati : cone6iunea se +ace prin + uidi.area activitati or! a nive u + u6u ui de oa"eni- si prin dina"ica spatia a a ,ancii! vedeta! iant! a nive u a"ena5arii spatia e. Uti i.ari e si prin ur"arese"ni+icatii e "u tip e ae "o,i ieru ui uti i.at per"it

reinterpretarea per"anenta a spatiu ui- tras+or"area in +unctie de nevoi e individu uiadaptarea spatiu ui necunstruit- ce devine ast+e spatiu posi,i 1u ui3. Ast+e - in situ identi+icat ca 'ranite intre ; u"i ur,ane0 se crea.a o i"ita poroasa- spatiu striat de e'atura intre ce e doua- + e6i,i si incura5and i"a'inatia individu ui. &ai "u t decat atatdina"ica spatia e +aci itea.a + uiditatea nuantari or pu, ic!se"i!pu, ic! privatincura5and un aproprierea spatiu ui- initiativa si "entenanta acestuia. 5. Conclu ii Proiectu &a'ic ( oc)s- in a,ordarea asupra .onei studiate din Ca ea &osi or de.va uie sensu interventiei in spatiu neconstruit dintre !reve area identitatii acestuia ca oc co"unva orat de copre.enta conte6u ui sau. De aici re.u ta inte'rarea sa in perceptia individu ui asupra vecinatatii- crearea cone6iuni or spatia !socia e si "ani+estarea udicu ui in s+era pu, ica.

(i, io'ra+ie DEUCAULT- &ic$e F Altfel de spatii, ;its et <crits- Ga i"ard- 177%- vo . IH GIENCIULESCU- Ste+an- %a!ic =loc5s - scenarii pentru blocurile din perioada socialist n =ucure ti > 3cenarios for socialist collecti*e "ousin! estates in =uc"arest - ed. Ceppe in(ucuresti- 2:1: PAPACLEGU- Di"itrie- ?storia fondarei orasului =ucuresti- 1971- Cap.7 TUDERA- Ioana! (ucuresti- 2::J %aidanul- Patrimoniu natural si cultural- Ed.Universitara ;Ion &incu0-

INTERNET: $ttp:<<+oucau t.in+o<docu"ents<$eteroTopia<+oucau t.$eteroTopia.en.$t" autres- 2%<:J<2:12 $ttp:<<.eppe in!"a'a.ine.net<votare.p$p4"odK+or" FIdei "ici pentru un oras "are F 2%<:J<2:12 ! ;es espace