UrhA

tdrii.GuT
I;lLJ'iltliiii:arir.

ii',:ii ii.:

DE
.,;ji-ffiSt$l' r,

:j:r,
iri,'i:
,{ri,Sln tt
j':

a.l r;;, Iimb dltilffi dingrner consffififi'o f

u4t4 DY#,ffi transforma u stormaffiffiI, :."'Y': r.ffiffi $r:YuI' : hF;' l.'t

poatepdi-q4]rrusten oas5, poaJgplp{magi cd.Edfd

nou n rile?n un ;,,uman,

loeiei exp exi I I' : q?'o'i tfiffi HEf; i'"TY{ft#Pd,*9" 9ser r a omulurt$gmponamentele sale:soclale. ?nc t .,i
:juman

fiintd qo mp_EifetF.'s ocial. C Social. Ciclu iclul , rela ddZ _asupra

i J:. .,: :,,;1 .'::::1 ;i l -

mpo,ryf:1#l$,y tarea'6i otpt'eiintE6'intregeseie itebrfetiiologice9'i'lid'nie6ili Piryg*atnej,ypltarea prey:?$?ef,v,rlj,Hea:ii'neirpf,_q{diie';pune i-uiiHet':9i1i'1;inr.Oti16l616r'iiiziil'fasiinante poiibile' j+11*::ii:'lli;.iit

tanitEfii;-r.!i;iiii#.,Jrir,','

plavdnd :' - .' ,.1 :;k un Jn 1'medlu ''Inedu

i f;t*ffiffiil:HlH#ffiixtTifrii,f; ji$'$H$qliiffiteryg*.$i$f'$f*$a;a;il',-6l#ffi"aiT'pr#;i'1io".i direrite'de inrormaru, at'and

direclig-rylsistentr.rPffi[ e, iltr;o aceasta, vom Gaeata ot. utlsa iil;;;il;dtii;:;il;;.ilffi;
i'
' comportamenteqipeceleale'altoii:r,
: r,i $ i -i l ti j : , . . , t . ; ' lj. l' : . , j l i :,' " '1 ,.: . j r;r:;' rl. ., , , , , 1i i; i; :1 ,],.i .' ' j! ; jJ i: 4. ; i:* { :1 ;,,' :,' i ,:;L r,;j i j t-l i ,i i .i :-;, ;; ' : , 111

a:,sqffibd.rilor comportamrintale comporurmentale de-alungul oe-a lungultmpulul. i"i:,;;.j,{.'}1'-,Yi,IYir,I,iltl,;"illJ"t*o,.1.sY{u$uilruot timpului. Vom'ved<S'b6 Vom vedea bd cercet}.rile cerceri.rile ne ne ;i;r;ruVSle,,41y9rsp;;,{gtgrnlicate i:'':'conduc,ta,;ffi?lu caresunt:valabile pentru descqerea unei dezvoltirimedii,fiind ins6insuficiente pentru :-1.iPrezicerea,r":Tp:*.:qqi+gt*lor. Vom'aflac1;dervottarea este',b'Schimbare ordonii{'i:xtrem decomplexd dedezviltare'lCAnd veliterniiry"de cititacest"curs (gipetoate celelalte) s:arputea s6privilicualli oihi propriile
,::itiifi:ti!'::!,:':r' "
rre' t' : .!. ,i l -,-.,' l i ' ' ' i r;IS TOR IC

..;'.'i.i',t-,:i:t':
,.i ' ,' " , -:,.: i ' . l ;,1, l .' :,: , i :'

i":;:'i;r;;:"'

.,:..:,;.ri :,,.,' -' , 1. ' ' , ' :' ,'

i'.

20 distingem^ne.1oalgle: p,.gl{Si inraqcv (plpisapi1eee), Eopitdrie, ,f1,::i.1 1.t9ry3.tY*; l,tt:-pl"l uman6 !ii.; adolescentl si,mafitate (adult)r"5vraia nu fosi insa *----T:. a intffiG-a-Imffi6-*tf*ftffi#i : = "iriffi

v1. Af putea'crede c5. fiin1ei umanede Ia nagtere'pdna nlbceilil dezvoltdrii Ia moartea fodt'priult intotddauna ';'1,'11'-''.;

I unii5"'imbr[cd.rid acelea4i haine, indeplinind TSx1,,ronluniute

!$ardeiramentautTryt

i*rut@

**'. ''. . '':"i :* ..* ,, " ; t : '

ia cle zt,oltdrii.Curs

Odati cu prosperarea clasei mijlocii,a scizut nevoiaca gi copiii si munceascd pentrua asigura supravieguirea economic[ a familiei. Ratasc6zutn a mortalitiliiinfantile a dusIa faptulca din cein ce mai mulii copiiau ajuns sd pubertdlii, ating[ vArsta iar tfel-copiiiautrebuitsi meargd la $coal[. Analizal}cuti de Aridsareimplicalii ?n{elegerea ad0nciin relaliei l-rntre schimbirile istorice gidezvoltarea psihologicd. El vorbegte numaidespre concetul de copilirig dar gi gdrea subiectivi a copillrieis-amodificat. in EvulMediu,mul9icopiimureaupdndin9aseani,iarceicaresupravie1uiaudeueri,@ila AtAt p[nn1iicdtqimegterii munc6. ii tratauintr-un mod careastizi ar puteafi considerat lipsitde grij{ de protec{ie, de atenlie,de ingrijire. Parinlii par sd fi investitmai pufin[ energieemotionale in copiii lor, rareoriaiegti sunt pomenigj ca fiind fiinEe valoroase cetrebuiesc iubitegiprotejate. In paralel insdcu dezvoltarea concepfiilui de stadiu al copihri_ei, gmare proporliea celorcu virste?ntre d-. in mod .oasfeldesegregarei-aferjtdecerin!elemrr''ciiaautglo gastto noud hbertate de a seJucaqi experimenta, expenmenta, avdnd acum avdnd acum ocazia ocazia dezvoltirii dezvoltirii unor unor abilitnli abilititi tehnice tehnice gi si noi. in societS4ile interpenonale dezvoltate economic aceastd sefoegare a fost completidar abiain rti.f. no*t.. ra ajunsla extinderea ei la toatepdturile sociale. Cel mai evident simbolal acestei institulionalizdri o reprezintd qcoalaprimard obligatorie. A fost nevoie de pa1rusecolepentru a se trece de la o erd irf care copil-6ria era nerecunoscuti ia unain careeste protejati de instituliilegale, qi educative. ' sociale Aparifia adolescentei. Conceptul de adolescent6 esteqimai nou ca origine. Abia dupdce copilE.ria a fostsepa,r4ta adulti {q vdrsta s-ainterpus adolescenla intreele.Adolescenfa aga cum o gdndimastdzi a apdrut in secolele **-#, iar definirea
r\JU, loc, tryruqrrrl, evident, in lrr urlv<; orice)ullclill, societate, darin uar ln SoL:l9taule soiietilile europeene europeene eanu ea nu era ela marcata marcata ?n m mod mod dgoseblt.rp deosebit.

psihologic[ nu este nici acum completi.. Pubertate4 ?nsensul dematurare Uiotftffi 4edefvoltarg
la,

Atunci cAndun stadiupostpubertal al vielii a fostremarcat prima oari in secolele Xtfftt-Xi, conceptele iegate de adolescenli aveau doudimagini: (tdnErul cherubino androgen) gi recrutul (t6ndrul soldat). Abiain secolul nostrua apdrutconceptulmodern de adolescenld. Chiar Lazi insd imagi!1ile sunt fluicteli. despreadolescenlS . qqhimbdtoare..llass mediane prezintl adolescenlii fie ca nigtepugtisperiafiplini de acnee, fie devianli, sdlbatici, necontrolali, fie drept critici idealigti gi puri ai societdlii, fie ca persoane interesate numai de ascensiunea profesionali gi personalE. Aparifiarecentd a conceptr-rlui de adolescenll nu inseamn6 cd adolescenta gianterior nu a existat formuldrii " unei defini1ii.In mod evident, majoritateaoamenilor au trecut prin ceea ce'azi ar fi numitl "experienla adolescenlei". Trei lucruri s-au schimbat insd in ultimul secol.{r,{ai intfii. adolescenta ca stadiual vietii a fost ,.45 tr qo.l;i aldoilea in oferindu-i resurse suplimentare 5ulsy*tt"cta{ein fnd, educafional, fistitulional gi econ treilea r6.nd, aceste noi resursg irlan ate cu alte i ale din mat al ti dezvo

copillrie gipre. - adult:adolescenta. '. La fel ca giin gazulcopildriei, economice $i, twqjlg,e${S{9gg estelirins legatdde schimblrilesociale, industrializiriii-a bliberatpe cei mai mu$i tineri de aceasti virstl de cerinlelemuncii Stelge .Dezvoltarea cdmpului sauin fabnci.Asfel, cresterea productivitElii standardelor mai ales economice i-au ficut pe adolescenli, pe cei needucali, imposibilde angajat. Noile atitudiniprivitoare la adolescenli suntexprimate prin legi caredeclar6 ilegal[ angajare cu normdintreag[inaintede 16 sau 18 ani (in S.U.A.).Familiile o situaiie au inceputsa aiUa economicldin ce in ce mai_bunE, pennilinduJe sLi suslind pe acefti adolescenti Dar toateaceste neproductivi. scliimbbri, inclusiv, legileinterzic6nd exploatarea munciicopiilorsuntde dat6recenth. de mai susnu Descrierea acoperd insd toatep6turile sociale; chiargi astlzr, in mediileruraleslrace,'copiii9i-aiolescenlii.sunt pugi-sa. munceasca

l3-18 ani.AceasE-FsE-a protej.ar4 lor de responsabilitlgile crearea deadult, 1.gdruln1n specifi-e pentru timpullor liber9i dezvoltarea uneiimagini pozitive poststadiul despre

P,siho/o ia dczt'oltdrii.Ctrrs
Aparilia virstei adulte tardive.

t:l::11,:T:11"11.
ofnoslru O Dr

redusd dintreoamenid

:.tqi*

este deasem-eni un,&nomen rccenr dinsimplul nroriv ci pdn6, in secorul

virsta de 55-60 de ani. Ast6zi,din ce in ce mai multi + t
','tr F.^ .t^ +

adulli aju4

societdli, adulfivirstnici (un teilen mtlotrivrt poate)

J v v r v L u L r ' Y a o u l lwI\u r ltg lr r tg lllIli1 ]IJUL ilvt| ' p t) a Ie Js un:-:en@gB !mgL14!l j D i n

de lntretlnere sLuttdepdgite. In multc

R6 ca i1 '* Y'|tE xperien!alorfilnrjdob 6 , n d it a in , , . . u . , b a t rd n iis u n t u n e o ri considerali de tineridreptrelicve 9ipoatediept niarturiidelocconfortabile despre propriasoartd. La fel ca gi copii cctr ar{nloc.ontii hX+.6-ii a,,-+ -r:. ^^^ ,,^ ^J^^^^ sauadolescentii, bdtrAnii sunt nstltutll e careii tin d de ochii durile c-Elpru:ai tineri ca ei.*Aceasta le: cr eeazimulte probleme

9:.0:i 11:1Tgi1l:::ttf ililt:l de la adolescenldla stadiuladulg la rg-22 deanipentruceimai mulgi) biologiEg: :elemente nagterea (trecerea de la stadiul prenatalIa cel al primei copildrii);mafuritatea reproductiv6 la pubertate (sflrqitulcopildrieigi ?nceputul adolescengei) N usuntemDanusuntinniciun c a z u n iv e rs a le . A ] t e '-- icontemporaneimgartvra!a in t re ip e rio a d e -p rimi. . h io , so cie t51 doud- copildrie qi vArstd adultd (lr4ead, l96g) Modulin .u. l socioecononric. Dacd pregdtirea pentrurolurilede adult este-grffidliiontinua necesare poatefi invifat rapid, atunci perioadaadultdva incepeprobabilimediat dupd atingerea matuntdtii reproductive. Pe de altr parte,dacdparticiparea la sistemul econoniii depinde de ani intregide Jducalie ,jnj.!, probabilcd va fi recunoscutr o periou!?.d: adolescenld. Spre sfdrgin-rl vielii, c6nd participarea la sisternul economic devinemai pulin eficienti,adullii vdrstnici pot fi fo4ali sd se pensioneze, cre6nd a;a numita,,v6.rsri a treia" sau mai bine "virstr adult5. tdrzie".Acegtiasunt in mod er..ident adulli dar pierderea rolunlorsociale gi qconomice le poateafecta drastic existenla.
Aparitia psihologiei dezvoltlrii pSihotoeia dezvolt6 Genna";^sArl;tulu a o ramurE separatd a psihologiei generale. La fel ca qr despre apdrutin av6.nd dreptscopstudiul in principalal adultilor -

Y' Sitnatdaproximativ la vdrsta de doi Rni\ qnrrindeplinirea ?ndenlinireero.lurilor rnlrrrit^. sociale F^*:t:^ -: , in *..-^x "^^;^l^ i* munc6, arit. qireproducere

futizi noi considerlrperioadele copiliriei adolescenlei gi vdrsteiadultetarzii drept firegtigi ?mpdr{rm dezvoltarea in fazemarcate de ar fi incepuh:l vorbiriicu sens (limitadintreprimagopilarie (infancy) gi copil6rie, :um
_____J / vvur.qr rv,

(rrecerea

mdsurice psihologii 4Uj

:^- ^a--.-t inevitabil6 iar i-^'i+^L,ilx --:L

pnmelordeceniiale srcolului nostru,psi n decursul al

^r - ,' . ^ F . ---.;;--:----:"-

ilglrGlg-Eiani. Astfel, tkrceAgg4gjr

experimentald, psihologia socialasi psiholoeia copilului. Altele suntmai recente. pS$91-Erj4-dezvolgdi igi are origin-qa in domeniulp,$9lgggr_941]g[qi, inctuzand gi din alte ?nsimateriale ramuri. Pe mdsurice infonrraliile despre dezvoltarea copiilor s-al adunat, allicercetdrori cjeanii s-au lnteresat $azii ai vielii.Descoperirea faptului cd dezvoltarea confi;ueqi dupa lB-2i ddani, prcum;gi.regterea popurlaliei de peste 65 de,ani a dusla iii a jjrohte;alciae deziiohare
q -. . * : . -_ _ _

a1 fostBsrlolas_legl$-

. Unele?iniilprimele care s-au separat

sL.i#1i;;';;ffi#;

qr aninral, gantitatea $i

a conclus unst drr., ua6-nitr, srudiu care aunrrir.it l-l;;;-cillri ircsre

B rRNr 9E N Euc44rF -N

Psihol ia demoltdrii.Curs din anii 1950.Cercetarea'ei 2000de aduliiincepAnd a ajutatla dctronarea stereotipului bltrfi.nului nelericit careisi intr-un balansoar. aqteapti [g4ea rte mult cu psihologia s'us generalianter-ior n. Ea -r lfl9-p:F9rygjgPlta4i qi nzu motivafi intelectuale a-copereFp-lae foloslid@e-variate pentru a le srudia. Au@ni,aanaonou6-imaginepsihologieiaeIoita;i9ilIrgindu-ibaza.in ultimii ani a avuTloco anurn'ifr schimbareJiloptici. Astrel accensifnu mai$lg. puspe ceeace fac oanrenii la o anumit6vdnti ci mai mult ne modulin care circumstantele afecteazS. ceeqce ei fad$i ce fel de ordineurmeaza u."r &zvolarea. Odati rnui "u a diferentelor marevalorizare intreindivizi.

STUDIULPSMOLOGTEIDEZVOLTARtr
t ''\"! '

PsihologradezvoltdriilUnire*e.sl prec
------

Primui pas in acestsenstrebure si fie cdnstiruit de o. descnelg (sau doileapas senede paSi)se referala explrcarea schimbdnlor

e{Bjrag-jls]gduqpUqg W=

---r Un^@pgglamentJeste xr_act,qb referi la ffr-tr4--Aof"au *liGilry-."il.til*il"$t

FiiAEQ r, l" iutu ur.t.,uqlsrtualr ;jr"g tu uiltusil.^rtut

C?qgog!'nggtelegotfun''tgratsir] prin simpla iar altele observare pnn metode foarre $airnu]Je$adut, unele diverse cum ar fi inregistrarea bdti.ilorinimii, chestionare, sau?nregistrdri video ale interac{iunilor copiilor Psihologia dezvoitbriiJ}3eSeJu-rq*hte_qorqLqrtanetFlcpe,care qi l=*llgjl$lryas-1pbwrye le observ6 togll.qomlg{aryglgl9Jzug-rultble intrucdt aceasta ar fi o sarcin[ imposibils..Ea !i deeEpe!t$ garenq*o,rgpoJt4gtalsaff*Ql5au cgllpqlqtrl-gllte Lqa teoriilor Utilitatea

di

De exemplu, teoriadezvolt[riipsihosociale a lui Erik Fik6-n (196t) inr6a cd.la vArs-ia de ci6ca 2 - 4 anicopilultrebuie s6-gi dezvolte autonomia,o starede auto-control gi auto-determinare. Autonomia nu poatefi observatd in legitur[ cu nevoiacopiluluide a-qiconduce in mod direcl dar daci Eriksonare dreptate propriulcomportament, ar trebuis[ putemobserva dovezicomportamentale ca de exemplu rdspunsul "Nu" dat la cererilepirinlilor la circa 2 ani, rdspunsul verbal "fac eu" la ofertelede ajutor, gi agamai departe. Afirn-,a1ia

pt ot

reoreticd este druUgieb$@ qigsg.@rylrcgr hgtg{g94g}qg. O afirmalie

auelaborat spSl*;{ryAtegglS , psihologii

teoreticd a lui Erikson despre prezice autonomie astrel decomportamente.

..Teoriile ge*p-

comportamentul umq4,atunciputemgune c4iggte t o_tr. 4eA14i_U"i@din repfe44e o @ltirifomase*Pdn[ insd, acum rsi, nlio_Ig>rij{u a elpliBt gatisflcator !gg!e Jgg!: tF\gterie nuggleg_satisfEcitgr Mai mult chiar, teori au lata ale de. restranse restranse Ia la de. a h. anumrte Jesmente lenoulta tr an ry@.

q.ry"i@cffi uti-?offi rtamentulsocial,ae#dtffi iilnteG-cruatE-sau-achiff ,*Yafi ii

"h

felcaeirestul psihologiei, p,sihologigrdpy@LetWe{ifSfAfrs-BEnJrq}-{9{a Cercetdtoriip-qi;1cryr$Lrc;F@r$g9nJ-&losindgrqlgdgJa.Ie

[-Jr-qot;sp&lad;qqtAg:bricdt Dac[ studiile s.iqg@g]g utile,eletrebuie strnt qi adolescenlii, dd atractivi o descnere ar fi acopri

a acliunilorlor nu le poateexplica in mod adecvat comportamentul. dintrescopurileioportantejqps . Un alt scopestecgn(rolul. De li ex@trAsunt do-r-r4 4eFc,u,\t&@lg - exemplu, qi qi pedeapsd controlul comportamentului prin recompensd pentra;p-siholo$i are o importanlE teoretic6 unapractic6 pentrup6rin!i,profesori gi alf adulliresponsabil ds cregterga copi-ilor. ,,ie1ii, intrucit psihologia dezvohiriise intereseazi pe toatd clurata inforrnriiileprirind de clczvoltare
in tcncral, ntai 4ntn. Totugi, ccrcclliorii au colectat

,* ii':-";;:"ffi

P si lt o / og i a dezvoltdr i i. Ct rr.s

'3 ,l '"i ,n s-a 9 im aipu1ineinfonna1iicles p re p re q c o la ri9 ia c lu I t i' ?nti.mplat Aceasta din cauzadincute,t,i?FT orgiliiile*p"rin.,enie aruncicand sutiecjiisunt r,r,p,'iirijii geografic vanate. intrucdt 9i triiesc?nconditii qi Ecoli pot fi gdsiti .opii d. ua^r. ,irit*. I ll rygtemititi ele oferdun cadruexcelent pentruinf.rtiSot offiiar scl3;mbinje-pgtA._:E::g:lg-o perioadrrJlt1i 1e timp. r-a varsra adulte schimbirrite gi @uvre.l lentelr sunt rwrrrv ourrl adesea dificil uc Lrururt de-mdsurat Illasulal. reonlle uie urTn urrnaresc Og asemdn'i s6 ghtdeZe cdrcetdnle, iar multe teorii atg dezvoltdn sereleri la evolutia pdn5. la adolescenlii, fdrdamaiacordaatentie fazelor adu1te. Contribu{ii alealtor discipline Mai multealtedomeniigtiinlifice suntde asemeni interesate de dezvoltarea uman6: gi bioloeia..sggiqloqa antropolosiaPsihologiidin domeniuldezvoitarii depind de informaEiile despre istona biologic6 1----.. a individului, despre orgarhzatea socialI9ialteinfluente culturale, informaliiprovenite din aeeste altedisciplinJ Einecesit'astfel de-urformalii pentrua explicaunelecomportamente, psihoiogiivfuAndpSrsoana i" rre=Ot m sphimbglcare integreazS. factoribiologiciqi experienle inai"ilua.. ripu.ii. al*frrienle pe careun o,nffi in in caretrliegte (de exemplu, -depind n19 mdsur[de tipul de familiesausocietate c6pfrali sausuroriare,c6t de sevensuntpirinlii, ce tipuri de instituliiexistn) gi de valorileculturalecaredistingbineiede r6u,corectde incorect. Ceea ce inv6lEmintr-un context sociocultural depinde4et ?t. disponibilitatela noastrl de a invafa cat gi O. disponibilitatea materialelor gi ideilor ce trebuiesc inviiate. in cazul copiilor,nivelul de maturizare areo influenld profundaasupraa ceeace ei select eaz6,dtnlumeainconjurdto*.; ..diul unui copil stabilegte ce anumeii este acesruia dispponibil. Sdludm*@:Io]"/IQ!gsl Abilitatea de a invdga limbajulesre caracteristicd a umanitdlii. Toginrembrii normaliai speciei inva16 sa vorbeasci. Cercetdtorii din domeniul dezvolt[riigtiuinsr ci un copilnu poateinv[fa limbajulpAnScind nu atingeun anumitnivel de dezvoltarelzurologicd (I-enneberg, ig67).Un bebelug nu vorbeqte in fraze.in acelaqi timp, un copil caretriiegteintrG-mediu nestimulativ, incepesd vorbeasc6 mai tdrziu decdtunul crescut intr-un me{g-gqlpnulativ. in pp^ul caz,copilul nu estegurujin punctde vedere biologicsd vorbeasca; in ai doilea, lumea ?nconjuritoare nu-i oferd modelede vorbireidecvate.Timpul gi vitezacu care 'dezvolta se limbajul la un anumit cop;t sunt rezultatulatdt al nivelului sdu de maturizarebiologic. dar gi al experienlei saleanterioare in materiede vocalize, de ascultare a limbajului, de recompense pentrufolosirea ligrbajului. Limbape careun copilo va vorbiin mod fluentva fi ceaa propriului grup. s6u au oferit date pline de semnificalii privind istoriaevolulieifmJnirii, careau pregdtitterenul pentru 'ran+n.*Y^",+g+ intelegereadezvoltErii individuale.La urma urmei, copii se transformi i:r adulf ,*u,i gi nu in cimpanzei.Tofi copiiise aseamdnS. mai mult unulbu-altul decdtse aseam6n6 un copil cu un pui al alteispecii. in ciudadiferenielor individuale, fiinleleumane aunumeroase lucruriin comun. g.iologii embrio oferit descrieri $i d-etaliate privrnd dezvoltarea embrionului,ce pot servi ca un model gentru infelegerea intregii dezvoitdri.intrepitrundereacomplexda influenlelorgenetice qi cremediu in decursul vielii intrauterine, de la nivelulunicelular panatu cel de,organism intreg t-i" arrt pe psihologi s[-Eidea seama de importanla ambelorcategoriide influenle asupra dezvotanrcomportamentului. S*tqlgflttilPlIopologij culturali au pus'accentulpe imporranlainlelegenidezvolt6riiintr-un anumir context sociocultural. Un copil este intotdeauna un membru d unuig*p urun,'fariitie,vecinrtate, gcolar. o clas6 g'a'm'd' O rnareparte dintre comportamentele copiilbr sunt hnuenlite de acestcadru,atet de circumstantele

dea fi ai g*pundirente, oupacum amarafat in perspectiva istoricd, modur ilt"tu.r't unor i:::::':*1,i1j=t,3lyl In care o culturdtnterpreteazf, dezvolrarea poateavea
influenleprofundeasupra aqtepthtor pe careceilif le au despre comportamentul uneipersoane in diferite momente.

=EXPLICAREADEZVOLTTTRII {MANE

' -:..r,. ... , ,, , ',.-:p:ra::r:i1i1*Y?irt-il::::::.a:+-*-j4:*rji:i+1is:,r+.,1f..4$e':.a1:l:']

.*"*__ffi

:'...**;;;;r

psihotosia ctezvorrdrii.Curs t Et pLie ft R'en

betVotfl,nii

u HfrNE o

dezvoltErii Psihologia adaugi la principiilepsihologice de bazitinfonnaliiprovenite din alte domenii. Explicarea comportamentului uman includeadesea elemente ale atestor cArnpuri variate. Trebuiesd fim insd foarte ateniisl adoptEm un nivelde explicatie corespunzdtor compgrtlmeqt!lqlerplicar._ Nivelede explicafie '

Una din criticilefrecvente udr.a r*dlil"o.,ao=*ponu*? exemplu explicarea diferentelordintre b-[rbali]-Cdle baza hormonilor diferitij .I6lr.ei]!_i|e sunt r e d u cti on iste.A ceastainseamndcde le re d u c c De nivelulhormonilor exemplu, masculini poatecontribui (maimult saumai pulin)la diferentel.iffiiffienftle d. t.l dT aceasta nu esteo explicalie'Suficient6 pentrumajoritatea difeienlelorDupd cum vom vedea mai t6rziu, mulli factori care nu au nici o legEturdcu hormonii - stimulareaparentalediferitA, recompensarea unui comporlament de rol adecvat - pot juca un rol foarteimportantin stabilirea diferenlelor in comportament. Pentru a explicadiferenlele observate, trebuieluat in calculefectulhormonilorimpreun"icu celelalte diferenle de mediu pre qi postnatal.In acest caz, hormonii sunt doar unul dinire elementele determinante ale =sistemului comportamental, importanla lor poatefi stabilitd prin cercetlri ce separi. ca variabile distincte nivelulhormonal*si conditiilede mediu. ala icateadecvat nici de Cele --->---; Y^ maimultedfirmatifdifrE6l seaplicdla I'rlgd'Lin interiorul unorgrupuri ginu la indiilzi.De exemplu,'un studiusociologic asupra reproduceriiininteriorulunor subgrupuri ale societSlii ne poateconduce la afirmalii desprefertilitatea relativd a celor clsetorili fala de cei necdsdtoriti, a catolicilorfap de ortodocgi, a perechilor tinere fap de cele v6.rstnice. Explicareasociologic[ fertilitarii nu include ?nsi descrierea comportamenrului individual, a motivelor pe oameni careii conduc sl aibhsaunu copii.Pentru a ne ldmuride ce persoane anumite dinf-un zubgrup (de exemplu persoanele cdsetorite) se reproduc in timp ce altiinu o fac avem ne.voie de explicatii psihologice. Pe de alti parte,explicalea psihologica a acestor motivenu ne poateinfomra privind cauzele declinului ratei natalit[tii in lara noastrd. Peniil]ceasta avemnevoiede un setclefactorisocroeconomicipe carepsihologia nu-ipoateoferi. Pe scurt,dacl ne a;tepdm s5. expliclm un comportament tr ltdrii umanalaj Isagnii-sA Ie inie.grlnlintr-u n tabIou al dezvo influentat com !,---\-_J.a / Tipuri de cunogtinfe Ceimaimullipsihologi din domeniu adun6 informalii despre: ('l) comportamentul la diverse vArste (2) schimbirile in comporkmentodati cu cretterea ?nvirsti. (3) evenimente din mediucareinfluenleaz1 comportamentul (a) varialiiintreindiviziin manifestdrile lor. . Acesteparfu tipuri de'informafiiformeaz6 cea mai mare parte a cunoaqterii in domeniulpsihologiei dgzvolti.rii. comportamentelor. Asfel, tipurilede suptale nou-ndsculilor (informaliede tip I) au fost descrise de Lewis detaliat Lipsitt9i Arnold Sameroff(1968). Toii noi ndsculii normaliprezinti.orportun,entulde suptpe careil combind intr-unameste de perioade gi pauze, de acliune Descrieri suplimentare ale comportamentului de suptulteriorne permits[ evaludm schimbirile ce survinodatdcu matunzarea qi experienla. (Informafie de tip 2). Investigalii intensive privindefectulrecompenselor ritmului^suptului asupra au schemele ardtat cd nou-nascufii v6r rnodifica ?rgi _ ::'+q de suptpetrua primi api indulcitl (inforrnalie tip 3). in fine, altestudiiaratdcum fiicare bebelug are o-scheml specificia-comporiamentului de supt,care,ociatiinregistratd ii pot identifica la fel clebine ca gi amprentele. Scherna suptului-unui beblug cste un fel de "senrnlturi" a sa(infomralic de tip 4).

Ps i h o I og i a dezvoltdri i. C trrs

necare inferur eiNici o .*o*,,," *'0"ifl:"fr1#"t;H,1.fi':3#,:l;;:g;:Tl"Tfi::1*,varoroase, u

@g = r u m a l e .S ru d i i Ie u n o rca zu rineobignuiiedejez.,oIta,"potun.#,' n,*l..' ,h fu dezvoltarean5ffi-ffiDe exemplu, stuaiut fEcut deDo.trrv nu*"r.' lrsoayasupia *ui copilcare a aerulltut de fric5' extrem[ ilustreazd sta; modul?ncargrelalia p..99"" parin,.-.opir i"nri"r.]d dezvortarea inceputul urterioard. secolului un marenumar La de prrin,ti"progresiqti'; u,iln..put sr plstreze jumalein care descriau schimbare a comportamentului fiecare copitutui. tor.'u6rioi psilrorogii au gdsit.aceste jr-rrnare interesante descrierea qi utrre secventelor gi.diferenleloi in indiuiduute in aervitare.-C' toatec6elenu erauobiective, juryaleL obazd' penlru ofereau studiiie qtiinlifice.'studiile decaza."t;a...r..ter;;:;; * i'"uri*.1iire fEcute piaget (1926) deJean asupra dezvoltrrii celor treicopiiaifi,^uyoferit obogita.srrse oe i_deipentru investigaliiulrerioare. cerceti"rile pe animale au o istorie.ind.tungute-in"pr*,orose. crria, Jucegoncelul alb nu a iucatin domeniul psihologiei dezvolt[rii unrol la ftl de;*po.It*ot* il qt: riii (inv[!are), primatele exemplu (cade cimpanzeii saum"aimulele rhesus) "rin'rr"l"si"i auoferit informalii varotoase. nin roti?. edce, anumite idei interesante teoretice despre dezvoltare nu pot fi te;ate; ;il;;;; b.-..-*pr., nici un psihorog f*'nin1. umane. izolain laborator nu va un bpbeiu$ de mama sapentru a observiefe_ctele depriv[riia.*u ru.* l-aufbcutinsX Harlowgicolaboratorii Ha.ry sii pe maimute rhesus qi altemaim"1.. n.^roii;';; vom discura o;;;e^re -. mai demonstreazi r6rziu, importanla contactului pentru ciezvoltarea sociair normalian u;.nu1.io, intrucat puii de n bebeluqii a*aa qi perioade au decontact cu mamele dedurate'*ilur., putemafirma ci tebelugii care$mt priva{i contact de un cu rhama sauun substitut vor prezenta de asemeni tLrb;raride comportm-"t.Aceste afirmalii rezultate dinstudiulpe animale sunt confirmut, p. studiifhcute p..opii ,r.;tii;;;stitulii mari, impersonare, decazurile gi unorcopii care "uanaonuli aufostizolati demame neglijente.
Variafii individuate cele mai multe cercetari in psihologia dezvoltirii du...]u concluziice sunr afirmaiii generale schimb5'rile despre de comportament saude dezvoltare studiate. Afirmaliilegenerale ..^rna'...u ce a fostdescoperit valabil pentru majoritateasubieclilorce. participd a fi la .*p.n*.nr. s-ar putea insd ca dezvoltarea cQmportamentul sau unor subiecli sEfie diferitde cei majqritagil.-D.. .**rpru, ,ruoiuilui w;riam Rohwer(rg7r) { cd matenalul "magini,vapor,avion;scaun, masE, pat,, estemai ugorde aririntitdee6tlista: '1nruinapat,masd; avion,scaun, vapor" Alte dou5' tipuri de infonnaliijoacd un iot imfortani in .arput psihologiei dezvoltdni: studiile de cazsi

ffili:;ffif;]h',tr'i,#idtat

organizat p..utlso'ii este mai ;$o;;;'*r*oratdecdt cer organizat

;;;6";;#;il;ffi:;:ffiff?ff::T' ::::.T,'f',',:,fill,if#j::rjl:::l':f l1T':-y1::yil oeramalo.itarea oameniror nuseaprica ratoliindivizii iJ'*i::':::::r:r.:",:r::f3j,i:r:,*lii:: j"ffi;; ,i**-'u"ililH ffi"1ii::i:X,1l,'" memorarea, chiardacl nu toli o vor face.
1.j,ff'#:l*::H:":T:::lTg1].j:ll,':F
aceea igivor reaminti raferdemurte cuvinte dinambere lisie.
Chiar dacl nrr fnt,i A rrnr fana memorarga. ee uuu&wav L

srabli:"treimljroace sivor de transporr, trei mob1e,,

decitire sunt.d6'ar unul din.*.rpt.t. d;;;d;;ffiffi

:::l..jf ::""j,:'fj::-,::j':*:l."ll.alfaRe

:lt.ilff 1T X-jl::*:::5*",:,T,f ::?1:::,1'"r*"11il;*;''i,eA#'.#tr:##gT'ff f n:*[,?T:,i*!:,#:'i:::"T::,T:::::tr:iviffili;"";i#il:;:'lffi :trH*J,::lr.'#i:llsi*:x:::i',.:33'ill;iffij,;:#'ffii:d;firn::; e*;:F;##;ffi,H:I;j:'f;i:H,1"#'ffii,ilT"

;y".,|;.0i,X,,.#j:::'::j.-:lj:,1T1",,*,rl' ;#,:
ln aptl

penrru a obline sugestii ffr:,:,1T:rilT*llr:i"'Ti':_T_:T{1:j.1r11uar3 {e comporramenhrrui

c::istti excepiii indiriclirrle, afinnaliiL cu g.n.rurd i,,",nii*rin ffi;'fiHff 'eloare

Xffi:.::::,',1r:,i,Til:",.::iTi+' ffffii,dH.#;"ffi'::ffil[iJ'iJ::f:;f:ffi,# j:';.::tffillli.ti, i,L.1ij

conlporramentete nuinrpiedica psihologii si testeze loate

,':r,E n, cd o bunringnjireintr-o institutie $tim de exemplu nu ddune azEmaiontatii copiilor. Dezvoltarea copiilo*i.ilo mergla gddinild este la fel de bunE. ca qi ceaa copiilor.u.. .r.r"u1i acas6 de'mam.r* ror.I*p;:;;il;ti"ie at. acestei afirmaliisuntevidente' Trebuie avutinsdgrijdla laprulca unelemodalitali deingnpre rnstrtulionali nu sunt cel maibuneiar unii copiirrspundmai pulin bil [ ,.puiu..u Je mamere r", i;;;lie insd,efectere ingrijiriiin grddinile nu sunrprofunddiferitede celbaleingrtini acas6.

Psihologiaclezvoltdrii.Cuis

::

s'

,, ;, ,,,

,,.,,r.

NATURADEZVOLTARtr Nu surprinde pe ni1e1l faprul ci tofi bebeluqii devinmai int6icopiiiar apoi adulli.Aceast[progresie implicd totuqi cdteva caracteristici aledezvoltirii:

ordin e) x*xF ffiffffi lll -rFan' (3) este in m

- (4) este

Secvenre (inllnfuiri)
\ Nofunea de secvenleale dezvoltlrii este fundamentali pentru psihologia dezvoltirii. Cei mai multi teoreticieni au demonstrat cd dezvoltarea comportamentelor areloc in mod ordonai dar?nainte o. u pu,*".*prill dezvoltarea oricSruicomportament (fie el cognilie,limbaj,perceptiginteractiune social6 saupersonalitate) este necesar sdspecificam nafura exactla acestei secvente. Oricinea unndritdezvoltarea ., unui copil gtieca schimbdrile comportamentale au loc mai rapidla beblugi lle decatla copiii mai mari' Schimbirile comportamentului de-alungul vietii nu suntnici accicientale nici aleatorii. Existao secventd ordonati a dezvoltSrii comportamenrale, fie c5 vorbim despreachailialimbajului, joacdsau morald'Dezvoltarea ludecatd fiecdruitip de comportament poatefi descris intr-o seriede pa'i. Cind copilul folosegte primelecuvinte(l i-14 luni) ei utilizeazld'eobiceidoar cate un singur rur* ;i;, ,li"'ir-ro a" luni,eiincepsdlegecdte2-3 cuvinte.spre 3 ani,cei mai mulf "ruani. copiifolosesc propozilii gi pot spune scurte scurte povestiri' Nici un copilnu va incepprin a spune povestioare ca apoisr treacd ia fazade cuvinte singure. secvenla ordonatr a achiziliei limbajului este direclionald gipredictibila. Acela$i tip de dezvoltare predictiva gi?ncadruljocului apare. social(cu alli copii).un copilde g luni abia dac1" va remarcaprezenta altu.ia asemdnator, in timp ce p..g*lu.ilor le placei,nj.nour s6 sejoaceintre ei. spre incepurul virstei Scolare, cei mai mulf copii interaclioneazak ruo-r'unorff;; cu reguSspecificecarecer fiecdrui copilsdioace un anumit ror. Secvenla este aceeasi pentru toli copiii. J'loA"tstt ittutnt. de dezvoltareJmerg adeseade la comportamente simple, globale la seturi de comportamente diferenliale dar integratd?e misuri ce copilul se maturize-a giinrolp oreaz6" rnai multe din lumeainconjurdtoarqel isi organiziaz| comportamentele separaein seturi complexe..De judecata exemplu, moralE la copiii mici este. adesea bazat|.pe concepte globalecum ar fi "bine"gi ,,r6u,i. Ideile lor despi. ar.ptut, gi nedreptate se referdmai mult la rezultatele acliuniidec6tla intengiile acr;hi. pentru un copil de 4-5 ani, gravitatea gestuluiunui-bdiatcarea spartun borcanincercand sr fuie din el o praiitur[ nu esteiai maredec6t daci ar fi spartborcanulinincercarea de a lua o prdjiturdcu acorduf*"r.i-iui. in'u*u.r. sitr.ralii, copilula spart

Dorcanul' Pentru ceimaimullicopiidev6.rste *l gi ar fi caziunei separdri intreceie pe doui cazuri iltT adulfl, judecIlilor baza morale.asupra intenliilor beian:lulf Copiiimaimaripor a. *.r.,."i o,fb;;"d;j;;;;. ;. acliuni "rel9"' Multi adglescenrti piadulf?qi.bazeazaiuaecalile moralepe idealuri complexe, din abstracte, extrase experienla lor in situbfii concrete. judecagii Dezvoltarea morale are,locin pJ.i cu schinrbdrile produse in gdndirea :=-:. copilului, care devine dincein cemaiipdtetica deh pryildrie spre "ari"'al"fra.
t.

t.s

Etap c

C {NOF

? i:"1:*::::1':::Y:,n:T::1,,1

dee,?pe p:1ti a descrie peroadere dezvortrrii Dupi cumammaiardrat,

sauetape corespundtoare in mareculturiinoastre. Etapa prenatall incepela condepfegi se sflrEegte odati cu natterea.Aceasti fazd estecea mai precis delimitati gi ugor de definit pentruc[ atat inceputulcdi qi s{lrgitul ei sunt marcate ?nmod clar. prima copilrrie (infancy)incepe de la naStere-gi continuipandia circa2 ani.SpresfErgitul celuide-aldoileaan,ceimaimulli copii au doldndit dejalimbajulqi gd.ndirea simbolicd. Bineinleles c[ mai sunt gi alteschimbln importante careau loc in comportamentulsocial gi emogional de Ia primacopiliriela a doua.

derpie dezvoltare vom foiosi i"{eYiXffiJ;-.Ei}ffi i!,'vorbind

3T:.TtITi important de linut seama de faptulcl

schirnbin biologice qi ::i,:ffi1":*3:y:l*^3:::::11!_"1* sociale itezacu-care ele produc sL este maimicd decat ?n copii6rie. tifgfloadl.HT-d?:1 d,tq:tryt:,

*i ui ga"t;;;;.;;;ffi; *H;ffi;":.lTl',::'J; !:^r!d'^ ung6, ::-:t-':::L,^::'^',":,'l:i i"y',iya m!i]oc1e, qivars.ta adurtd tardif p*irta *rrt,
rur r5a,

i" e."# ..Juffiffi;;r,'; i,::t ::::,0:l11iff Ti:l,lT-o:!I* ei.economice are adurllor. Vi*t;;;"l'i .!.;;ffi;;#a ::,:::i:1*.n9:::"lyl.^'::'re ffi:

,YT*"J::Y:::lYl?_T:p" j:,"."1':::***:::::"n:*Stg

ani jurulvarste pdndin eicontinud i de tzaniSe accepti ovvsPL4 !':':T 9"1 incepltur aaoresienlei-aJoi.,..nta cea de-a patra erapi :,"-rlT:i:i snreinrl einenind Adolescenl,i,,r,

.tup:face maiust*. disculiite .o*po*u*.nor.-"clrespunzatoare,

-,^\a/:tkt
PJI,L{M

ua\)

nnMfu "/2q/ni /q

4l$ft^h C^,W; nff& f

" :r r:F -- "!r++{if;"-'

Psi h ologia dezt,oI lciri i. Curs,

timpurie

+ .1 0

6 ani tardivd

Dob6ndirea abilitililordebaztr

l I

t
Construirea identitSlii personale gi sexuale Stabilirea = inddpendenfei gi ;:ersonale economice Dezvoltarea implicirii 9i responsabilitilii personale gi sociale

F\rbertate

ll ani

ADOLESCENTA VARSTAADULTA timpurie

l t
20 ani

lvlahritate fizici

I I
40 ani

Menopauzd 0a femei)

mijlrcie

i
1

60 ani tardivd { Moartea Reformularea gi a. rolurilor sociale personale scopurilor

\u

UTILMATEA PStrIOLO GMI N;ZVOT,TANU in primul rdndde dezvoltlrii ei ar pqteasdse intereseze Atunci cind shrdenlii incepun cursde psihologra De modulcum sedezvolt5 a comportamentului oarxenii; ei ar dori o descriere copiilorgi adullilorla diferitevArste. psihologia obiceiei considerd medie:cdndi4cepeun copil se dervoltErii drept o sursede dateprivind dezvoltarea identificeculorile ? Care sunt diferenfeledintre scorurile de inteligenlEale persoanelor cu origini etnice 9i pe m6sur6 ce oamenii imbitrinesc ? Acegtistudenfi au pa4ialdreptate; socioeconomice diferite? Scade inteligenla psihologia rlspundela multedin intreb6rile de tipul acesta. Mult mai interesanti decdtsimpladescriere dezvoltErii de ce apareun anumitcomportament. De ce majoritatea copiilorgtiu numelepnncipalelor esteirr$ intrebarea in'ue culori la vArstagradinilei? (de ce nu mai dewemesau mai tdrziu ?)De ce difbrl'scorurilede inteligen]d oam e n i?

,:
T

' i -' .,,' :i --.i :-1 i ]--_

I'si hologi a dezvoI td ri i. Curs

ri

.r

Intrebdrile desprecum $i de ce au oferit o baz6 pentru descrierea gi explicarea multor aspecte ale comportamentului. Cursulu de v r fap 4 !4 r pe se e bueazA vM w rv.urrdLsrs unor ul l ul )l gtiinlifice studii uul l )Ll asupra pfa OeZV H w rezultatele dezvoltdrii, Ol tanl, l l l l Ll Il ge asU intefpfetand acesterezultatedin perspective teoreticevariate. EI nu este ?ns5 o lungi inventariere a'schimbA.ilor comportamentale survenite in decursul vielii gi nici o expunere pe tema"cum sI creqti copii pentrua fi fericiti?,'. Ca oameni de gtiinti,psihologii auinlies cEsarcina lor principald este de a oferiinformalii mai cur6.nd decdt reguli de urmat. Bineinleles ci ei sunt ?ntotdeauna gi atrag atenliaasupraaplicafiilor interesa{i gi datelor teoriilor psihologice. Chiar gi ahrnci, ei sunt mai degrab6inclinali sE.discutede exempluefectul laudeiorasupra comportamentului decit sEle spuni gefilor s[-gilaudesubalternii. Qhtrlierpe ne;hologiei dezvoltdrii ar puteasI vd ofereo nou[ perspectiv[ asupra comportamenhrlui uman. Sunt ugor de observat organismele inferioare intruc6t comportamentul lor lor esiedeparte de tr5irileproprii obsbrvatorului. Esteinsadificil de observat comportamentul uman din aceastd perspectiv?. t";i du.,o;mesajele majoreae psihologeiesteacelac[ in dezvoltarea comportamenhrlui u** .rirti intotdeauna antecedente $i consecinfe, o regularithte qi chiar un anumit grad de legitate.Folosind anaJizecorespunzdtoare vefi pytea fi capabili s*descoperili de ce aparanumite comportamente influenfate 9i cum pot fi acestea de condigiile dL mediu. "Consumatorii" informa;iilor oferitede psihologia dezvoltiriisuntstudentii, p6rin1ii, profesorii, pediatrii, asistenlii sociali, oficiditegile gi mulgi alfi. Unele intrebin desprbdezvoltarea umani nu au incd un rdspunsdar existi destule lnfonnagii gi teorii incisive care si ofere o perspectivd stimulanti ruruior celor interesati ,Ce inlelegerea gi influenrarea comportamenh-rlui uman.

il::

l ;r

''.

{J

dr

>.B
,N
\ /.'*

x: s

a_

R js
Ua-J c\v) >)

,0

rf
\^

=x
s , rS xv
\ \

dS-

+)

t).

rs
\

r-Y

\---) - 5 a ,
->:
v

v cl\
-\ a\ .={
F(

N
,('

+
b,
s(

xa {3 <N r .1
. c-)\

-+-) \

E+J RY ,9" lKEn H

\d'jF.v

ed> f,+q,'s
</:<.

\a
\0

.^sl

"{

=?
- 'J

ry\9 C
dq
<l

r s
F 4-<

G 8,*
rBY "Y

EJ

ilt

t L

L-LL

L J <-

.1

DEZVOLTAREA UMANA _ INTRODUCERT

1. dezyoltdriiumane Conceptele Concepteled.ezvoltdriiumane ,/r/) ,/rModificlrileconduitelorpedurataviefii: /77 vArstei?/ asociate a) Modific6ricornune

WWY al"tuY **J'l';ut'nrf'frDit r-W WWr* ,/t - -/ ; Y- Ct-,yrrt un$U r

t fi ht n fl

--.---unykt"r{Ut ----

"e}ffgp4p-l/-

b) Modificdri comuneasociateculturii gi cohortei c) Modificdri individuale asociateexperienlei personale Continuitateaconduitelor in decursulviefli influenfelor biologice a) Continuitateaconduitelor datoratd datorati unor influenle de mediu Continuitatea conduitelor b)

Concepteledezvoltdrii umane

febuiescstudiateinace1agitimpschimbdritegic.ontinuitd!iIecare

semanifestddelanagtere1amoarte.Cetipdeschimb6risepotobserva9ituceuffip,od.,"E-ffil,iao.
asemeneasd stabilim dac6 acesteschimbdri (sau continuitdti) sunt comune indivizilor din toate culturile, dintr-o anumit6 culturl, sau dintr-un anumit grup al unei anumite cuituri, sau dacd sunt specifice unui individ anume. De exemplu, cei mai muif, dintre noi cred ci facultitile mintale scad odati cu vdrsta tnaintati. Acest lucru este adevdrat, desigur, penku majoritatea cazurilor, dar oare este pentru toati lumea ? Este vorba de o schimbare inevitabil[ a oricdrui individ careimbdfrdneste? Trebuiesc de asemeni cunoscute ori fie ele individuale sau comrme. Aceasti disculie se articuleazi in general ?njurul dihotomiei intre degi se gtie astdzi ci at6t natura cit gi oultura intervin ?n aproape toate procesele de dezvoltare pe care le putem observa. Persoanele

v6rstricesuferdo incetinirea proceselor cognitivedatoriteunor schimbdri nervos, dar biologicela nivelul sistemului poategi din cavzalipsei ci ambiifactoriinttrvin ?ndozediferitela fiecareindivid.Deqitoat5lumea exersdrii. Probabil esteposibil ca adulfli care au r6masactivi si fie mai pufin suferi't;n declin fiziologic natural la o anumiti vArstE" afectaf, decAt ceilalfi.
Pe parcursul acestor cursuri vom incerca si evidenfiem ?oortul relativ al naturii si culturii in fiecare sferi a @entruaceastatrebuiemai?rrt6idefinituncadruconceptualgiteoreticcares[permit5o astf"t ae analizd..Vom ?ncepe prin a studia schimbdrile ce survin odatii cu vflrsta, precum 9i cauzele lor.

MODIFICARILE CONDIIITELOR PE DURATA VIETtr

sociologii care studiazd dezvoltareaau identificat kei categorii firndamentale.d#E*L comune asociate virstei (2) modificlri comune asociate culturii gi cohortei (3) modifi ciri individuale asociateexperienfeipersonale

gI0 nrn&oqeg6/tr. - -

t{).

Atunci cdndvorbimdespre schimbdri ln dezvoltare, ne gAndim de obiceila schimbErile careaparodati cu inaintarea in vdrst6, schimbEri comune futurorindivizilor.Schimblriledin aceast6 categorie sedovedesc a fi esenliale pentru dezvoltareaumanE,eu un caracterinevitabil penfu fiecare dinhe noi qi sunt legate de vArstd.Trei factori principalipot fi identificafl:

in MoornrcAnr LEcATE DE INFLUENTELEBroLoGrcE. Se pare ca factorul cel mai imPort*nt ufiEnecomun tuturor fii determinarea schimb[rilor legate de virstii este la pubertate,virsbricul a clrui piele capdt6?n ce in ce mai multe riduri Bebelugul care incepe s[ mearg6,adolescenta chiar la nivelul sunt tot atntea exemple ale unui proces care pare sd urmeze un plan inscris in corpul uman, probabil Arnold Gesell codului genetic. Pentru a descrie acest tip de schimblri se utilizeaz6 in general termenul de cel care a elaborat acest conceptin 1.925,definegtematurarea drept penetic. Modificdrile frzice, schimbdrile hormonale la pubertate, sZ\./\./in fundal la vdrsta adultd avansatdpar z frreglate astfel, ca 5i cum un ceasbiologic ar marca ;;dri". antrenament. t! Geseil considera cp dezvoltarea determinatd de matma{e "9g{ -a\.(aj-1-'nimeni nu face eforturi f"ntroT-gl incetini reacliile odati cu imb[trdirirea. Nimeni nu te ?nvaf6sd mergi, De asemenea iqi exerciti ln ciuda acestor exemple elocvente,cercetltorii au ardtatcd nu exisili.-unefect '?ur" al matur64i. Mediul pe parcursul intotdea'na influenfa; chiar qi proceselede matware aparentautonome,cum ar fi dezvoltareacerebrald primului an de viali, necesitdo intervenlie, fie gi minimald, a mediului. Un bebelugal cdrui mediu inconjurdtor nu este mai stimulativ nu va avea o dezvoltare a conexiunilor neuronale la fel de intensi ca unul ce evolueazi intr-un mediu fizic aggelga proeeselefundamentalede maturare' Astfel, exerciliul complex. in p1us,experienta ooate inta#zia-sau poate contribui 1a incetinirea tas[rii coloanei vertebrale, iar un r-gim aiimentar echilibrat la incetinirea pierderii elasticit6!iipielii. deqi cele doud expresii sunt Trebuie semnalatfaptul cijermenul rzolarare nu este sinonim ca cel de-gsEter:e, fii1izateuneoriunain1oculcelei1aiil-reEI"'"o,deexemp1uataiiei.Cdnd vorbim despre cre$tere,ne referim de exemplu la imbog6srea vocabularului unui copil sau la kansformarile sale pentru corporale. Ori, aoesteschimbdri cantitativenu sunt neapdratatribuibile maturdrii. Un copil poate creqtein talie cd areo alimentalie mai bund, ceeaoe constituieun efect a1mediului, sau datoritl unei dezvoltiri osoase9i musculare, ce line probabil de maturare. Altfel spus, cre$terease referd la o descriere a schimbdrilor in timp ce maturarea .' schirnbdri. constituieo e4plicarea acestor
w\--F(^r, \g

prin procese tuturor) careghideazdialatuturorindivizilor(sauaproape m gelpsosial timpul.Existi de asemeni t"4yl sFid defineste Ceasul deschimbare. comune 9$q ag"grients.cllttrlq goryne'3e-Uryin in toatdlumeacoptrr aproape
Astfel, de dezvoltare. de mod6leco-mune la crearea n6rsti. Ea conkibuie,prin urmare, cultwi diferite, probabiifaptulci, in numeroase reflectd concordanld in jurul varsteides-l an;.Aceastil ffiqg"ould adulfli consideri ci la aceastivArsti copiii sr:nt gata sE infrunte sarcinilegcolare.Ori, gctgizartq coPiilol ]e i , 9 c o a1 a o r ie n t6ndu-ispremoduridegdnd ire t o t ma ic o mp 1 e x e . A s t f e 1 , comuni a gcolarizdrii probabildin experienla la copiii de 7-12ani decurg schimf6rilorrognitirr"i,b-servate rnajoritatea
mai curdnd decit din modificiri biologice.

Monrrlclnr-oeigh.trs

biologic nu estesingrrul carene marcheazd coMIrNE.Ceasul uNoR EXIERTENTE

faptul ci toate MathitdaWhite Riley remarcd biologic sefaceiarigi auzit.Sociologul La v6rstaadult[ ceasul sarqlli, pe l4qg de va5li, adic[ pe pe]oade-aleciclului sunt organizate societ6li1e ln toateculturile,tinerii adu$i secisEtoresc ai au copii. Adullii de vdrsti medie9i agteplgruingge sggatc_eoq3gk de viali au tendinla de a orienta viala noastrl avH1sateifi6fiYz6, de o prrt*I gi de o autoritatemai mare.Trangele spretraiectoriisimilare. cele decAt pe experienlele comunesurt mai pulin universale de dezvoltarebazate In mod evident,modelele norme propriile sale gcoala, dar nu to$. Fiecareculturi igi are copiilor frecventeazd pe matumre. Majoritatea bazate in interiorulunei comune trebuiesc experien{ele studiate varialii, in ciudaacestor de gcolarizare. la vArsta referitoare

o '6 tr 'o 1,5 o r5 o c o E lg

(j

0 ,5

(lt (J

14

17

54161 3013740147 Virsta (ani)

Figura i. Studiul BerkeleY / Oakland. Iatii rezultatele uuui stndiu celebru reaTjzatla Berkeley 9i Oakland (Califomia) pe uu gruP de subiecfi dintre care unii erau n[scudi iA1920 iar alSi in L928.Li s-a aplicat un chestionar de mai multe ori ftr copillrie gi adolescenp li de trei ori la virsta adult6. Puteli observa o cregterefoarte netd a increderii in sine spre vArsta de 40 de ani - un model care Poate reflecta o schimbare comund a personalitSlii declangati de experienle comune gi ceasul social.

coMrlNE. La un nivel gi mai personal, existd schimbiri INTERNE MoorrrcAm DAToRATE{rNoR INF.LUENTE ilor biologic gi social. De exemplu, comule carereanltd din modul in care individql rcacliorLeazhla

iry:[Jeeaaendur, p. ianeao maiq]arei{1egx[-deqgziqLiiofer[ copiluluio maimarea@i

mult mai o schimbare fizicd declanqeazl acqe-a$ivgsteenglla$ copt. Astfel schimbarea ia aproximativ uJeasta careii vor esen{iale gcolii)aptitudinicognitive (in principaldatoritd mod,copilifde 7 aniiE-dezvoltn ampl[. in acelaqi
v6rsta ile de

de a efectuaevaludri globale ale propriei persoane9i aitora. sa crescAndd permite s[-gi amelioreze capacitatea in aceeagimanier6, modificdrile biologice gi socialg Sd cit6m cu titlu de tnesc suuctura unur adu

gi mijloculvirstei adulte. debutul didse op-greazdintre fersonalitate complex unui ansamblu tinerii aduili trebuiesi invelesd seconformeze toateculturilecunoscute, tn aproape pentru Acesteroluri suntmai pulin constrictive copiilor,munca. unei familii, cregterea de roluri - cdsitorie,fondarea dejagi crescut le-auasimilatdeja gi in partepentruci gi copiii lor au cd acegtia adullii de virst6 medie,inpartepentru
necesiti un volum de atenf,emai redus.Aceastl evj[Slg rgasului social insolegte,sau chiar declanqeaz[,la individ o

*q"@oAle, ce semanife*ept gp psihologicd profunddschirnbare -ul de aflrmar?,dupl cum aratdreiiltate'un$ stfl (l*-" o v*i$n crescute

subiecfi,de la vdrstacopiliriei p6ni la vArstaadult6 avansat[. Se remarci faptul regulat5.aunui ch}fonEGioraqi spre 40 de ani, individul posedl o stimi de sine net sporit[, Aceste rcnitate in sine nu inseamnd cd o astfel de schimbare este gniversal[, nici comund gi nici nu 6i explicd cavza. Ele ilusheazl ins6 o modificare psihologich frecventi aarear putea fi provocati de sarcini socialecomtme,precum gi de o maturarebiologicd.

?nsineprecum9i o mai mareincredere studiuaconstat 1). 1".":, iTtt:]t"3 cd

culturi posedlpropriile Fiecare mai pufin universale. estein egali m[suri fasonat[de experienle Dezvoltarea in uneleculturi,tinerelefete se clsitoresc spre12-i3 relativela vdrstE. saleagteptlri,norrnegi modelede dezvoltare
ani, in altele la 22 de ani. Fi

?n !6rile occidentalE uri:intim faptul ci majoritateateoriilor se sprijind pe studii efectuate se'-ne rdtuieJe asifr--eni studii. dedezvoltare din aceste modelele dreptr:niversale Nu putemsbconsiderdm industrializate.

influen]atln mod diferit fiecare generafie. de viafl lin de forfe istorice, care-au Unele vafialii ale experie,l:,tei a desemna Oe6,i[iltentru termenul Sociologiifoiosesc pot cunoagte al vielii 1or.Intr-o cultrnd dati, cohortelesuccesive ?n acJla$i-.nasnr4! anrox*nativ aceleagi-arperiente

de crizi economicd a anila 3O a experiente de via![ foarte diferite. Adolescentul amedcan czre a trecut prin perioada cohorti, profirnd marcat de aceastiiexperienli. fost, la fel ca gi ceilalfl din aceeagi
C"piit Et adolesientii crizei din anii 30 - un exemplu de efect de cohortl din auii 30 arata elat fllm utr Lucririle lui Glen Elder asupra copiilor gi adolescenfilor care au crescut in perioada crizei 1978). Elder s-a sprijiait 1974, (Elder, cohorte adiacente doud a asupra diferite complet efecte acelagi eveniment istoric poate avea studir, mai multe acesfui diatre cele mai cilebre studii longitudinale din psihologie, studiul Berkeley / oakland. Subieclii pe fiind {Ecute evaluare ultirna ani, 'nul de persoane, era ndscu;i fre in l920ke in 1928. Togi au iost urmdrif pe durata mai multor sute atunci c6nd s in perioada crizei economice, in timp ce ubieclii au atins al cincilea deceniu de viafx. Indivizii nascuf, in 1920 erau adolescenti aceia nlsculi tn 1928 nu erau decdtcopii. cu experienfa copiiior ai Elder a corrparat experienla copiilor ai clror plrin;i gi-au pierdut mai mult de 35% din venituri cl dificultdfile economice faptul c6ror plrinli au reugit sa-gi pistreza o situalie financiar^i bund.-in manierd general[, el a remarcat ciz'ei - in timp ce in momentul au fost in mod ciar benefice cohortei ndscute in 1920 - cea ai cdror subiecli erau adolescen{i experieniaa fost in generaldhurdtoarecohortei n[scute in L928' vlzut obligafi s5-9i asume in Majoritatea adolescenfilor a ciror familii au cunoscut importante difrcultifi financiare s-au la bun6starea familiei. Ei contribui pentru a provizorii munc[ de g6sit loctui gi-au mod prematur responsabilitlf de adu$i. Ei acestepersoaneau dat dovadi de o aveau sentimentul ci familia 1or avea nevoie'de eillucru de altfel adevirat. La varsta adultii ettcd amuncii riguroase, precum 9i de un spirit de familie dezvoltat' copii incd mici in momentele Din contra, p"rsounele niscute la sfiirgitul anului 20 au triit o experienll diferiti. Acegti 1or au suferit o pierdere a financiare,_familiile cauza condiliilor dificile ale crizeigi-au petecut primii ani in condilii precare. Din lor, ceea ce va avaa copiilor aie pe*,ti emoSonale nevoilor consacrat timp pulin aveautot mai coeziunii gi a cnliurii umaoe. io ei decdt colegii lor gi incredere pu,tin optimism afiSat mai au A".qiiu biiegiiot. asupra consecinle in general negative, mai ales Ei au obfinut note mai proaste la qcoall, au efectuatstudii mai scurte ca duratd, care nu au suferit ur"*"i"u piesiuni ""ooo*i"". devenind adu$i mai putin ambifiogi' evenirnentcheie Doar opt ani separaucele doua cohorte; experienlelelor de via!6 au fost total diferite dincauzaaceluiaqi survenit intr-un moment Preci

numdrului de Un alt exemplu, mai recenteste acela al aganumitului "baby-boom", adici sporirea masivd a atinsinanii 1955sarcinipecarelirileindustrializateaucunoscut-opufindupdaltrlearlzboimondial,cuunvnrf ild a creato cohort[ mult mai importanti ca numdr de"at cg&4e19 adiacetJr-Cei 1965. Aceasti schimbareconsiderab cu dificultdli suplimentarepentru admiterea care au facut parte din aceastiicohorti s-auv6zut in gcoli supraaglomerate, ndscuteanterior la universitate, precum gi-cu o conctrenp mai numeroasd?n ciutarea unui loc de muncl. Persoanele competifle. Astfel data nagterii unei persoanepoate avea consecinle pe termen nu au avut de infruntat o asemenea sau chiar asupra foarte hrng, at6t asupra experienlelor saie personale, cit gi asupra modului ?n care ea se va dezvolta

atitudiniiorsale. cXnofiuneade cohorti poate fi*gLiEin doud feluri. Ea4pJjg4p-llqgg) Acesteexempledemonskeazl

dintr-o ie de
n

umqi de-qe qypga::ry9rcgteq

b.Jr$ttel"iforil&at

dil:ryer

inke grupede subieclisituatela r'6rstediferite, demersce este comparafii virstei adultestabilesc asupra oercet6ri sau depresia singuritatea, variabiii cum ar fi satisfaclia, grupeo anumitd la aceste Seevalueazi denumittransversal. fiecEruigup de virsti. Acestemedii suntinsd influenlate 9i de compararensltatele aptitudinile cognitive,putAndu-se mdt rezultatele. ce oomplice cohort[,nu numaide gfupuldevflrsti, ceea petrgxale legate deexperienle Modificiri individuale
in acelasimod, estenecesafsi lntelegem cum anume

Notiunea de cohorti este deosebit de util6 in

*rrnstiqloI ' A/C8tscr iilor -isuora adulti-lor. Un mare numdr de

divorlului are unui copil ? Vdrstacopiluluiin momentul unui divgg!asupra copiilor si adultilor.Caresuntconsecinlele ? Ce seintimpl[ atuncicAndun bdrbatde 35 de ani devine$omersau nivelului sdude adaptare +68ffi-*g[]-upra primului copil pAni dupd40 de ani ? Glutem nagterea cando fatl de 14 ani devinemam6saucffndun cuplu am6nd care (un profesor sauu}gqgel, de exemplu) deosebi marcant cu un personaj accidentale ?nt6lniri .r"d" d&po u"este evenimente de unio6 fiecflruiindivid estefasonatideo combinatie unui individ ? Dezvoltarea daupestecaptraiectoria salrreguli care procese unor putem degaiarea incerca fiec[rui caz individualdar Esteimposibilastudierea specifice. unui individ: dezvoltarea influenfeaz6 individuale par a reglamoduiin careexperien,tele
t 16

Conceptul de maturare presupunecE toli indivizii unei aceleiagi specii posedl acelagi bagaj genetic, care ghideazi modelele de dezvoltarenormali. Patrimoniul nostru genetic este ins[ in acelagitimp individual gi colectiv. Fiecare dintre noi mogtenegteo larg6 gamd de caracteristici sau de tendin{e unice. Dat fiind faptul ci aceste ele au tandinla de a persistape toatSdurata vielii noaste. caracteristici sau tendinle sunt inscrise'in genelenoastTe, Se cunosc numeroasecaracteristici care suferl, cel pulin in parte, influen{a ereditnlii plornin, Rende gi Rutter, 1991). Putem cita atattdiferenle fizice manifeste cum ar fi talia sau o tendinli spre sldbiciune sau obezitate, cit gi aptitudini cognitive cum ar fi inteligenfa generall sau aptitudini cognitive specifice cum ar fi abilitllile spa,tiale. Numeroaseaspecteale temperamentuluisau ale personalitdlii sunt de asemeniereditare,de exemplu introversiunea/ extroversiunea,sansibilitateaemolionali sau receptivitateala experienle(Plomin et al., 1988; Plomin gi Rende, 1991; Loehlin, 1989). Cercetdri recente antd cd anumite comportamentepatologice ,tin in egald m6suri de ereditate, in special alcoolismul, schizofrenia,agresivitateaexcesivdsau chiar anorexia (Plomin, Rende gi Rutter, 1991). Trebuie totugi precizat c[ nici una dintre aceste caracteristici nu este in infregime determinat6 de patrimoniul genetic. in plus, ele nu vor fi nici invariabile pe tot parcursul vielii unei persoane.Comportamentulunui individ va fi intotdeaunarezultatul interacliunii modelului genetic Ai al mediului in care a crescut,copil fiind, sau in care evolueazd determin6 ca adult. Este clar totugi c[ suntemdotali de la nagterecu anumitepredispozifii saumodele de rEspuns,.care atitudinea noastrd falE de mediu. Dat fiind faptul cd purtdm in noi acestepredispozifii pe toatSdurata vielii, anumite aspectea1ecomportamentuluinostru tind si rdmAndinvariabile. Continuitatea conduitelor datoratd unor influenle de mediu Continuitatea conduitelor este de asemeni determinati de mediu gi de propriul nostru comportament (Caspi, Bem gi Elder, 1989). De exemplu, avem tendinla de a alege un mediu adaptatcaracteristicilor noashe, creAnd o "situare" unic[ in cadru1familiei, inh'e colegi sau ia locul de muncd.?n copilSrie, vom intreprinde mai ales activitllile pe care oredemci le vom reugi, evitinduJe pe cele pe care nu ne considerdmcapabili si le execut[m. La vflrsta adultd ne orientlm spre meserii care corespundaptitudinilor qi personaiitnfli noasfe. Aceste alegeri de feresc de experien{e care ne-ar obliga la schimbdri profi.rnde gi ne permit si mentinem o anumiti confinuitate in comportament. Aceastii influenlatd de faptul cd pe mdsurl ce inaintim in virstd dobindim anumite tipuri de continuitate este de asemernea eme. In fa{a unor situ4ltiingli, vom_incerca mai intAi ceeace gtim. Acest fenomen stratesii efi cace in rezolvarca de
SE

la cel din fafa noashd o De asemeni. I nostru de a reacliona, modelel ibile de a perpetuaaceste modele. Astfel, un aduitnewozat gi circotag riscd s[ suscitecritici saureprogr.ridecit

celorlalfi vor intiri la rindul 1or comportamentul inilial, ankendndcontinuitatea

acesteiconduite. Este vorba aici desnrecontinuitate cumulativi. ?Continuitatea conduitelorpe durata vielii 14.Ce anume conduitelor? (doul deterrrini continuitatea rlspunsuriprincipale) 15.Puteli enumera caresunt,cel de caracteristici exemple pulin parfial, influenlatede ereditatea individuald? 16.Explicagi de mediupot sd modulin careinfluenlele produci o anumitiicontinuitate a conduitelorla un anumit individ ?

MSMENTUL frr c,q.REsuRvINE ExrERIENTA. Dupi pdrerea a numerogi psihologi, momentul precis in cre sunrine experien{a constituie un factor cheie. Studiile conduse asupra copiilor qi adullilor acordd un 1oc cental

.-atagamentrrluigiaco@.Eivorurmaoricerapsauoriceobiectmobilcaresemi9cdinjuru1lor

esteformuiati diferit ?nfunclie de grupul studiat. efecteiormomentului,darproblematich ocupdun loc central.Ar exista in dezvoltare ln teoriile dezvoltlrii copiiului conceptul perioadi de s*sibii deosebit la g:ezentasau absenlaalumitor.tipuri de cdnd organisqul_este anumitep.prioade Fre_cise carewmeaz[ iegireadin gIoace sunt crucialepentru dezro]tare De exemplu,pentrur[!ugte, sbptdmAnile experienfe.

ficind "mac-mac" in acestmoment critic. Daci ins[ nimic nu se deplaseaziin jurul lor sooldndsunetelecaracteristice, puii nu vor mai prezentacomportament de atagamentsau de escorti (Hess, 1972).
t.-

Ury'agen{ mai multor agenflteratogeni asupra dezvoltEriiprenatale. perioade similaregi in acflunea Seobservd chimic6, ce perturbd proce.ul de exterior,de tipul unei bacterii, a unui virus sauo {teratogen dste un cntice. De este numai daci actioneazi,in aceste ggql1arE Efectul majorit6$iagenlilorteratogeni
I UW VUDWT v
-\ L--,-

exemplu o gravidd care se imbolndveqte de rubeold in primeie trei luni de sarcind prenntl. un risc mdrit e a avea un copil cu malformalii. krfecfia cu acelaqivirus estecu mult mai pufin periculoasi daci se producemai t6rziu. perioade critice ale dezvoltErii in decursul lunilor care urmeazi nagterea se pare ci existi de asemenea cerebrale - s[ptimAni sau luni precise in timpul cdrora bebelugul are nevoie sd cunoascdanumite trpuri de experienle sau de stimuldri pentru ca sistemul lor nervos sd se dezvolte normal gi complet. , u."1" d{glioad[g!$![|{] O perioadEsensibil6 S-a recurs de asemenila un conceptmai larg gi mai suph.r,

fa{i de pdrinS. un;:i,l*eg[tuqjg sensibil6pentruformarea a" @focup6 locul central; acestconceptse sprijind pe In studiile asupra oportunegi inoporhlre (Neugarten,1979).Dupi Neugarten,oricg*gry)r4enJlagE3g contrastuldintre evenimentele

projl-ue1g-@Lgy{$

va<gqq4eqificsl@ de epgq|T q$lory! uqq:9r4ruL

locului de aAatq: glai putiLiPllorhnte 4eqe 9 {p9gr.q|liloqo-ttt{1 Astfel, viduvia la 30 de ani saupierderea poatechiarpatologice probleme detipul depresiei. Din contra,v[duvia la 70 de serioase, fitnci la 40 risc[ sd cauz.eze mai pufin grave. la 65 vor aveaconsecinfe ani saupensionarea gi conceptul perioadi critic[ sausensibilE suntdou6noliuni foarte La primavedere, de oportu:ritnfii noliunile in ambele asem6n6tor. cazuiffideea esteaceea cd h'aiectoriadirectoare diferite,dar ele aulabaziltotugiun element dup[ o cronologle_particula&.1!trjJrtnqrmalda de-volt6rii se sprijini pe o bazi de9{pgggl4g=qeruU&g-survenind experien,te normali sepoate de via![ diferitede cronologia individ,copil sauadult,avfrnd ggg$pagiqular. Fiecare de traiectoria normal[. indepdrta

Bsh/^ieelt{rrfl,*"" a *o{"As ep^{ifo'\'pfl

Moililicareldohduitelor pe durata vie,tii I1. Cetebuie si studiem pentu a inlelege dezvoltarea umanE ? (tei rispunsuriprincipale) 12,Caresuntceletei categoriifirndamentale de schimblri caresurvinodati cu vArsta pentrufiecare. ? Dafi exemple 13.Modificlrile comune suntakibuibile asociate cu vArsta unor factori (tueifactori principali).Numifi-i gi explicaf,-i.

["+^
CONTIN{IITATEA CONDUITELOR PE P.dRCTIRSTIL WETTI Psihologia dezvoltirii,prin insigi definilia ei se ocupi in principalde schimblrilesurvenite odat[ cu vArsta. pe carele vom aborda continuitE|ile, Este?nsidificil si nu lu6min considerare subdiferiteaspecte.
Continuitatea conduitelor dataratd influenlelor biaIogi ce.

&-*iJ*'..1*-.,-

(//qnnb? dp+twta,*ea rt aL^&affine "futd^tm

v a/ r/

,/#rS?gamarie caxacte1.stt{ sau de re;:riinterurice.Daifiild. fbptut lnscrrss1ii genelenoastre,ele au ienciiniade a peisista re lcat5.
-.i

:':':zrTaie' c:it qt aptitudini ccgniiive cum-arfi inleligenlageneraii. sauaptitudili cogmtiv" specificecirm ar fi a;:iiii:a1iie spaliale'Numeroese aspecte ale temperair"rrruioi-ruu a]e personalitaiiisunt de asernenieredirare 'le e':len:piu imroversiunea'/ efiroversiune4 sensibilitateaemoiionald sau ,rfiil;;;-il;#-],". r'i:'rcir;jaet a1., 1988; Plomin gi Rende, iqgr; io*hi*,'lgsgl. cercet6ri recente aratr cd amrn-rrie i'l::lijcltament* patclogice in egal6mdsu.'[d.e lin ered.itate, in specialalcoolismul,schizofrenia, agresi.ritatea ..:i.r;isiva sauchiar anorexia(Ficmin, R.ende F.utier, lggi). ;i Trebuie iotugi precizat ci"nici uaa dint'e acestecaracteristioi nu esle la intregime deter..nin ti e*':;';L':inioniuigenetic' in pius, ele nu vor fi nici inlzriabiie pe tot parcursul vielii unei persoane. .l'rrnporta:nenrui r-inui individ va fi intotdeaura rezultatui i:rteraciiunii modeluiui genetic pi a1mediuirri ?n c*re a crescut, copil fiind, sauin careevoiueazd.caaduit. Esteclartotuqi cd suntemdotati deianaqterecu s:umite predispozilii sau modele de rdspuns,care determin5. atitudineanoastrx fald de mediu. Dat fiind. l+iui cr pwiim in-noi ut.:t: predispoiiiii pe toat5. duratavielii, anumite aspecteaie comportamenfi-rlui ncstiu iind sErdmdndi::variabile.
-- - . - - : - ^- ^ ^ ^r -:

Rencie lnnr\ n - ii;i:lei' Ivvi)' i"utem crtaa6j diferenle fizice manifeste cum ar fi taiia sau o tendinid spre sl6bicir:ne sau
i;--+^..

be cunoccnumeroase caracteistici care sufer5., cei pufin

in pa:te,influe:rla ereditl1ii(plomi:1

Ccntinuirateacanduiteror datoratdunar tnflueile de meditt contir:uitateaconduitelorestede ase.nreni determinatide mediu gi de propriui nosku comportamenr (caspi' Bem qi Elder' 198.9)..De e:<empi,rt,-*** t*"ai"p o* a aiegeun mediu adaptat caracteristicilor noasire,crednd o "situa"re" unicd in familiei, inte:colegi ,uu lu locu1de *;n|!: i";;;drj-,-""* "aanl intrepriademai ales activitile pe care credem;t i--;;;;eugi, errlndu-lepe ceiepe carenu ne considerdm capabiii si le executEm' La vdrsta meserii iare corespundaptitudinilor qi peisonalitdlii noastre'Aceste alegeri de "d"l;t"fe.resc de "ti-""--'"pre experienl* ne-ar obliga la schimblri profunde gi ne "*. Aceastd corltinuitate rylnit sd menfinem o aaumitElcontinuitate in roltfottu*ent. este d.e asemensa influenfati' de faptul cd pe md.surdce inaintE"m in vdista dobandim a::umite tipuri de strategii eficace in rzzaivwea de probleme' in fala unor situalii noi, vom:incercamai intii ,*eu ." qtim. Acest fenomen se nurneqte confinuitate cumuiafivd. De ase:aeni'modul nostru de a reacfion4 mod.eleie noash,e obignuite,declangeazd la cei din fala de a p"T.llu modete. Astfel, un adutrnewozatsi carcoraq riscd sr suscite :::,:Ti::11:::::Tttb"tre *itici sau """*i* repro;uri

n .f &11W aLb3 Uffin,W*ru viL,rrT Vtt

n ' / ,'l s. ,/')esrcl

Ltdiiai, ankenAnd continuitatea agestei conduite, Este vorba vnrhe aici airi deppre dpcn,o continuitate ann4im",i*o+acumulativi. n,,*",ra+i-,x uite. Este y'

decat op*tro*ra bine dispusa. criricit; ".i.lfi;i[, ffi;]]'ril;iiJffi;nffi;;

v&'t-{q:tb{ **r-Wfr
VX,{v6,w,hJwtea
,.'

lt

wnu&,"Qea-lr
tty, ,ffrVlyAtV, w tlJ"l J vv/\iu'A\
l+"

14.Ce anrrme determild continuitatea conduiteior? idoud rEspursuriprincipale) 15.Puteli exemple de caracteristici care suat, cel "numera pulin parliai, influeglate de eredirateaindividuald ? 16'Explicali modul in careinfluenlele de mediu pot sd produc6 o aaumit6 coqtinuitate a conduitelor Ia un anrrmit

: exn\ Agj's!,{Ur^
/

Tts'iI9I

:JRg

s-arputeasd spunded arc 1acitue, profesoara a douaare pl'cblerne Daei.o feti15. Ce cl.asa ruibwi'ri cie veCere.sau cd parinlii ei au tncercat s[ o tnvele sE ciieasc6prea deweme. sau cd e iene;6, sau c[ are o inteiigen1aredusd. Rareori se va tntEmpla ca profesorul si ia tn caicui posibilitatea ca toii acegtipatru factori sd fi aclionat sirnultan.Ejgigigl4tr:rq inciusiv acei dinne

efecr 5i o singur6 cauzl" uma-ngi in acest crlrs r,/i)srexpicra e**ta dintre diferitele cauze-alecomportamentuiui qtot ce ei+jifgeaElmerfactiog"-&A Vom vedea;rod'.riie il cate psi:.hoicgii ie st-ridiaz[. biologici jucAnd un rol mlportant' vom ciz;1la rnaturizarea a cgmpo;:iamenrele, rc;xqmilpentru umana, discut6nci pct inlelegem ereditatea ajuta s6 {b*r"ofitr Dlsi"dfrG-geiltic$ enm h-h-e individuale. diferealelor genetice asupfa aaiie utiiizate de corcetiiori penku a explora infiuenlele tn persoand dezvoltare. acestao felu1eum ir:fluen!eazi, Yom abordamediui inconjurltor, obser,rAnd

++

o singi.u'i cavzd. nu,poate explica decAirareon comportam:ory,.Tutt"1 ilfsearnnaca lr,\t - Dac5" crice inlelegere a dezvoitdriinmane fi'ebuies6 impiice explorarea"qiciarificareaunor ca.Ize muitiple ce interaclioneazi.. Dar, inainte ca -cineva sd abordeze mqdul in care q4pg9,!9 estemai intdi neces interaclioneazE, deqiereditateanu gi biologice) asupracomportamentului, spre @enetice rnaterd'6-$eTib*6da poale operu i1| aUse uterui sum fi ar , gi lg!ggg|91" sotiatlasupra existn Mai rerrninanli. i;effimdiferite pe persoane comportamentululcopiiului, chiar dacd aceea;i influenld poate aveaefe-cte pielii, vdrstesauchiar generalie diferite biologic, prin culoarea Psihologia dezvoltdrii este atentXia aceastdcauzalitatemuitipl[. Dac[ aite ramuri ale de-a psihologiei studiaz6comportamentele intr-un anumit moment,ea abardeazd; *lungu1 timpuiui. DupE cum am vizut anterior, cei mai mul,fr*ceicet[tori apeleafr ati.l oercnnulaniuororogicicdt gi 1acei de mediu pentnr a explicaschimbIriie ce apar.Ambele tipuri de mai muit una dinh'eele. cauzejoac5" r:n roi important,degi.uniiteoreticienicrediteazd c^ -,^ -+;: a- l genetice-biologice reveLLlrr r*r prur in generaldoudintrebEridesprerolurile aspectelor 9i de mediu in .dezvoltare: "Cum ?" se referEla c4iie Prin ca{e "Cum ?" qi "Cdt de muit ?". ialrebarea ergg*4lgl $i mgJfu!-sec9m!g3j9g51a prgiq:e*Sg?yott4tt", De exemplu,modul inTilel6iETe, comOha cu factorii de mediu, cum ar fi e1emente mi6iiiffi'piie cardpoaffimesaj6leT@si ia "lnkebarea "Cum ?" vin de obicei din shrdii nut'i1ia. pentru a produce creqterea. Rdspu:rsurile asupra oameniior ln general (popuiatii largi de studiu), inkebarea "C6t de mi{t ?" se referd ia su::se1e difelent-eior inte indiv-iai. CAt de mult din diferenla de inillime i:rtre studenlii din grupa 1r{sq.l9di fiffieaz6diferen!eiornutritionaieintimpuicregterii(factordemediu)saudiferente1or
r**-"-.,# - _*.......:%i.

DEDEIERMINiANTi, cATEG_oRII

ereditare (factor genetic).

,r ir r - r. ; '.:r;,:

sd actionezedin momentul 6'rcd ei percep o gam6 largd :..! :,:...', , CfgS de la bebelup la aduit gi predispoziliaia uneleboli cum ar fi diabetul. ,,i., :rl'ii'egferea ' .','' .. :.rl . . ., ' '. . ..i:" lF ,' a ntnri i senetici. oen pti ci ;.::#,, Factorii ;,'' t comFortamentuluisuat Rispunsuriie ia lntrebdriie legate de influenlele@Esupra .aincl de o6flnut. CereetEtoriinr4pot manipula irlmod experimental structuragenetic6a unei fiinle umane Ei p poi nici .u **uiY,iro, p"rro*9'telectate sa faca un copil, iar pe acest copil si-1
, i-.l,4!. E
. -:,"i,. ..

oarea ochilor,

\F--eq..--+__

c'

":if*

"-

1t,+*iwn

i;nui a:ru:rit rip ciem*ciii:. psniru a vecieace influenii are acesta. sl;:-i-,jra Sturiiiie ginence pe animaie. {-,rna ciinre cdiie de a sturiia genetica umana este de a deriva ufi

Ce piincipii genmaleriin ce!!qi@^

^; r-.=;ffie

Unul. dintre acqstlpgi-lg

varia.irtd a acesrei tehnici-____?__l;_ impiic6 incrucigarea anirnalelor ce au o anumita ffAsAilra"dJ9_glegEg;t

grn.ti" j:ffijl@ ii,-r':ciire

tlei i1n:ii lgie, _o_

i-ineva ar putea studiaun grup de gobolaniLn privinla abilit6lii lor de arezalva u:r labirint 9i-sd operafie cdteva intre ei doarpe acei gobolanicareinvai[ mai repedeRepetind aceastd incrucigeze performanle pentru generalii, ln finai va fi oblinut6 o "iasd purd" de gobolani, cu aptiiudini po] 4ega s*perioarean rezolvarea tip au arbtat c6 diferenlelegenetice iabirintetror. Studiilede acest asresivitatea.. Ac,titudiaeade invdtare a labirinteior.?omoofiE
- - prerennra penffu alcoqlli nql4g qIq q4!4n]n r_encrntere sexuaie. , -=-;-:-;-l - - - ;r r ;- - - *:*- ffi

Ac*st tip de"experimenteindicE faptu1 ce.4if*enrglq llnii genetice de enj.maleqg_1ag1ld piezls oe piezls lmposlD1i de Ue aoaea aceea este imposibtl iriiot<ieanna ia o anumit[ ext*rieniE. de <iat[ in aeelasi rceiasrmod. moci. De T*Eu lll} sie specificat qi fondul genetic a1 '.r.""aismului. La fei cum mo,stenirea geneticd a unui organisn qi circum.stanfele de mediu afecteazj, ii::prerind ciezvoltareaunui amrnit compofcament, condigiile accidentaie de mediu, pot afecta gi ele rimaf(sau chiar dacd mai este expimat),.P g1*Xj?!,u+i e au schemeereditarede com
iffi:+L J-

executd doar in

Liiorffiulf

De exemplu,Niko Tinbpfgg4(i951) a obsewalpe o speciede pegti cd un mascul va ataca **-'

.i-+-^+*

,'*

^l+*^^^.'l sra oll uroDvsr rulr4L pe teritoriul

sdu m:mai dacd acesta este in perioada <ie imperechere: lucru ardtat

qi flexibila dar de fapt. pestelecareigi pareaaJuralE. de culoarea rogio a burfii. B6tdiia careunneazd proiejeazb. teritoriul nu face decflt sd imite comporlamentulde luptd al invadatoruiui, Dacd acesta Burta roqi.ea invaoatorului rnugc6,apdritorul musc6gi e1.dacd amenia1l,a:nenin!6gi ei. g.a.m.d. declanqeaziatacu-iapErltorului iar f,ecare gesi aJ invadatoruluidetemind un rispuns identic cu stimulul. Rezuitatr:l este o schemd cornportamentald adaptativd. naturald qi flexibiii dar cornponenteieei sunt scheme fixe, declangatede stimuLi specifici ai invadatoruiui. .Astfel, comportament"rl tansmis geneticnecesitdstimuii adecvaliin mediu pentu a apare. - Genetica um1g,! Cum purem noi gti efectele geneticeasuprafiinlelor umane, din momenl cerypu.ffi*ruciq5riselective,caincazu1:nimaleior''!tanive1u1actuaia1crrno9tin!e1or, geneledezvoitareacomportamenfului.NimeS[ nu a nu putem rdspundela intr-ebarea cltm afecteazd putut demonsh'afaptui cd un anumit compocamentesteprecis deteminat de o anumitd geni conh'ibuiela dezvoltareacelor mai multe caracteristici fiind Aceasti sunl rm in dezv mintaii. pot produce <ie intArziere bazatd cd 150de te Stim c*. mai muite sute de gene suat probablTnEesffi pentruEearoltareaunui creier normal, penfi'u cd sunt inci neidentificate cauzelemai muitor forme <ieintdrziere mintaie6iu cunoastemins6 modr.rl pentu a produceun creiernormal gi o inteiigent6 in careacestesute de geneacfi.oneaed ?mpreund normali.

jg-.S*S:.!g$@.

Genele . Exista suntsituatepe cromozomi

ourara ueul apar mocuicafl structurale ale cromozomllor pe mas

La inhebarea "CAt de mult" afecteazA nIImtl individuale este mai usor de rdsnuns.Avem tns5 rdspunsuriconclu< trasdfun fizrce anormdq cauzatede cdte o singurd gend-In cazul hdsiturilor normale, cum ar fi indllimea, putem clplta infor:nafii tn ieg6turi cu factorii genetici implicali prin compararea tresefurii ia persoaneinrudite 9i netnrudite. Cu cdt surilmAi aserndnitoarsirftede-rudhctr-g,t&. ctul,felei este evident D-1egg1$' aspe indiferent dacd ei idfluenldfG-ereditate. intrucit rudele seamen5 decdt st.Einii., muitlntre ele mai

C,iSst ililll9r-i::.a
I:F

sau nt.

(coeficientde lnteiigen![)mai mare au tendiniaie a aveacopii.cu uir C.l eurea;-un C.1". .?a"rinlii n:aj.ridiear decAree1ai copiilor a! cdroi pa"inli au un C.i iaferior. Tol;u$i,astfei de rezultate,nune principal a1abiiitaiii rntelecHab. permir sErragemconciuziac[ facrorui geneLic estecieteirninaotui peruo*"iot gi irl caresedezvoiti. Copii neinrudili de mediui estei-nfluentat6 LegfliuraelintreC.L al creicuti separatnu impart acelagimeriiu, de aceeacorelatia dintre C.I. este 0. Frafi 9i surorile mediu, dar inkuc6t senasc in momentediferite gi fiecare trdiegteexperien{e impart 1nrnare acelagi in plus. penhu cd gemenii monozigoti aratAla felde I'ia![ unice, mediile ior pq iunt id.entice, ?nc.azulcelor heterozigoli.Ca-c*q9lglgie' parinlii sruii tentali si-i tratezEla fel. rnai cur6nddecAt ca indicdnd 6 5irnilaritateintre C.i. aE:nci cAndrnediile ior sunt rezultatele ar putea fi
*. --i--

telectul
esie
iit 1iieo1]
?ri3t

",-

CU

indicii Ce ccrei.atie intre

Cei ce au naturali st:at mai

pbrintii adoptivi
biofd?ici
1]]l

0.00). De

d s

vom vedea cd e1 este mai aProaPede otugi, daci studiem C.i. mediu a1copiilor decdt cu ce! ai C.I. mediu a1 ridicat cu 1m niveL socio=ecoDorDic cel al :namelor ior adcptive intr-un astfei de studir:, valaara medie a C.I. ia mamele mamelor biologice dczavantajate. biologice a fost de 86. iar C.I. mediu al copiilor adoptaflera de 106.

ar fi in f*"*"" Un scor similarcu cei aJparinliloi adoptivi.Aceasra

in dezvd

i0"ii p=t"].Iu,+"SI1g

ir:h'-unmediu favorabii. nrin plasarea **

197Q autestat ideea cd rm m.ediufavorabil copii negri care au fost adoptali de familij ar purea duce 1a "rqt#i@e absolvenlide facuitate.Ei au descoperit pirinfilor fiind adoptivi clasi mijiocie, majoritatea albe d"e -deweme in astrel de familii au un C.I. mediu deasupra cd acei copii negri care au fost adoptali medlei atdt a copiilor albi cdt 9i a ceior negri, indicdnd faptui c[ m,ediulare o puterfci Fg*$4

dinne noi poate noi vor fi mai

o anumila inIlfime precis6-EIe specificd doar un model ina@at ceiialti;beneie nE precizeaza d;;;Fr" d;6lnde de iit'i1i* sau alg factori de medir:, inElliraea finala va depinde aidt de factorii genetici cdt pi de.ceidin mediu. Deryoltarea abilitalilor inteipctualefrSsurateprin C.I. ne oferi de asemenio iiustrare a ennr:enhrirli de intervai de reaclie.Oricdt de stimuiativ ar fi. mediul puFni oamenipot deveniAlbert Ei.nstein sau LffiTi'ffiT. Iar in absenla rmor condilii foarte defavo-rabile,putini oameni devin intfirziali mintal. Fiecare dinte noi are un domeniude 20-25 de puncte C.i. in care se \a inc,aora nrobabil scorulnostruin funcgieciecondiFilede cre$ere. FACTORH DETERMINANTI DIN MEDru copiluiui.-Chiargi cei mai radicali biologigti sunt Acegti factori joacd un roi putemic in dezvoltarea de acord ?n aceastEprivinlE. Terulenul de "mediu" este insE.prea larg pentru a avea utilitate i*+.: {: x ^+: ^ Trebuie intotdearna precizat care caracteristici aie unur mediu afecteazd vuurfurua. comportamgntul in cauzb.D*qxggb$, pentru a rxptrica de ce un num5r.de copii oblin scoruri reduseia Cstele de intelieent5lmi"Gcetatori indicd disparitdtilEexistenteintre c[mineie, 9co1i1e 4./ f * ii

.,

la*rrieleie

coaiiior

aver.LzL1.?;f.an de c:',

crzar,-erlz)ati,

afirmAnd

ca aceste diferenie

suni

responsabiie de scoruriie <iiferiteia tesre.DupB crim voro vedeai:rs6, exist6 diferite modu{-:ie a cigsrg meql,j! 9i c.ea expiica relul 'Lncare experienlainfluenleazdC'gtva aeeste mcdeie nu esJe valabii in toate cazuriie;nici unui nu esteintoideaunagre;it. Tcal-epct fi ,;ti1e,in fi:nctie de componameff{ri pe caxe dorim si-1 explicdm. F actorii.fizici" lviediul fizic inclucleeiemente fEri de careviata nu,arputeafi posibili: eseffiGG5ilffi, n'.rite se alte situalii sep6-treferi de exempiula :testereaintr-un apartament de bloc sau trb'-o casl cu gradin[. Este evident c[ toale organismele acestora Tebuie s[ aib5 suficientd, hrand, aer:apdgi himin6 penfi"u a se menline ln via![. in absen]a g41qi in-qggeelle a"iapErea Ceteri.oraiea bioiogicd gi chiar moartea. Nu esteins[ la fe] de evlden1 elementeaie mediului fizic afects azd derr,o'rtar"a d nul gi substanlele nutiiiive, eiimins:rddeseffiie. Lipsa unor substanle ia m[surd ccnsiderabild cutn ai fi calciul sauproteiae.mi:reralepoate af,ecta ,iezvoita"rea prematur6. fbr,riui saupot determina DupEc',rmvom vedealn cursuiurrtdtor, o na$tere .nediul itzt"cmaternare gi aite efecteimpcdanteasupra dezvoitariifetale. Meciul fiztc la vArstemai mari ne "infa4oar6"metaforic ia fel ca gi uterui ma:nqi. .De . ulu1 exemplu..,4atamtr-un cort de nomad sau -/1ata au electe d1renteasupralnt'-un apartarnent copil in cregtere. ecologicba dezvoltErii,care sd lin5 Unii cercetdtori au utiiizat recento abord.are cont de cadrul social dar qi fizc a copiiului. Anterior. Roger Barker qi Herbec Wright (195i) descriseserd imeracliuneadinte ua bdiat gi ordpelulsiu ru:deputea sd sape.sEsari. sd alerge,s[ se r..ngajeze ?ntr-oma:e varietatede activit6.ti foarie diferit de betonul intr-un mediu fEri consh'Angeri, gi asfaltulmariior orage. sd-1 coboare Gandili-va Ia un bdieiei de la ora$carovrea.s6sapeo graapd. Panntii tuebuie gosele, magiui 9i cu 1iftui cdtevaetaje, sd.1 ducd la plimbare cdtevasute de metri printre blocuri, pietoni pdnd in interiorul unui parc.Din conka, un copil crescut1a1ard. poate si se ducd singur in " gredine qi sd sape. Copii din mediul urban se dezvoltEintr-un contexi fizic ce .oJerA anunite de *xperienfliiruieniFG pe ilGTe.-ffi-fE " "" -"*":Tlpui-te"*66iFcte pe carc jnrpact asupra -ategorii comportilfrentilul"sociil,-Gipulin la pregcolari. PeterW. Smith {1974) a ardtatcd atunci c6nd.gg jucdriile disponibileqi sEsejoace in au la dispozilie declt puline obiecte,copiii ajung s6-9iln:part5, $upuri mai mari. Pe de aitd parte atunci c6nd au la dispozilie multe astfel de jucirii, copiii au juc[riile penh'uei. jucdndu*sefie in gupuri mici" fie singuri, intr-un alt tendi:rta s[-gi pS"steze studiu, unor copii 1i s-au fut numai insh'umente (cum ar fi scaune, mese sau o scar*)penhrua se juca, iar altora li s-au dai doar jucirii (yxuz,\e. irlinule de pipuqi, cuburii. Copii care aveau la dispozifiedoar inshumente, gi-aumirit numdrulcontactelor verbalegi fizice gi s-aujucat mai mult ?ngrupuri, au zAmbitgi au r8s mai mult. gasindnoi (9i originate)iatrebuintdripentrudispozitiveie aflate ia indem6n5..S-ai i cdndmediui estesErac iny_enleze mo<iuri creativede a utili.aaceeace au, Mediul socialinciudeeiectelepe care*Jameniile ar, uili aiupra celorlaili in famiiie grupuri 5i vecinitlli- E1 inglobeaza66&Gnea influenfa i::srituliiior so"iul" c1]maf fi pcolile: r,.alorile ., cuhutalegi sub-iuiturale.atitudini,ciedinte;swseiede idormare (ztare,televiziune). cei mai mufli copli crescin ca.drulunei familii - tath.mam[. poaie frali gi surori. ' "*A=ffi.f"=,iii3" roluriie de sex' Familia s-a dove<iita influenta muile aspecteale dezvoltdrii comportamentaie: conceptele despresine.abilitdiiie interpersonale qi intelectuale. Tatii s-audovedit a fi importanli in 'priqii anl ai vie$i bdielilor, cSndaceita ipi dezvolt[ un roi de sex mascuiin tadifional. Aceastd inluenpa a fost demonst'atd clar lnt-un studiu asupra bnieliioi careqi-aupierdut tatii. Bdietii care' gi pierduseri"tatii mai la v6rstecevamai avansate nu prezentaudiferenle faji de cei care au crescut in companiatafilor. Baielii careryi-au pierduttatEliilainte de a atingevdrstade 5 ani eraumai pulin masculinii:: comportamente specificecurn ar fi cei degompetifie.Pe m[sr:rd ce copiii se apropiau de adolescen!5 acestefectincepea si se qteargi.Pe de4lta parte,un alt studiu a indicat cd pierderea
a -

-/
,r-J

1'-!7r7-Jt:::"'-i,ritui pars :f,!.u, aica vreun efi,:. esupra i:: acel pubeni'-1. fereicrpandta aiingsree moment i:et;is acesteaau un comportamentinadecvai fala cie bdieli. Acoastd cercetarepare s5 penil:r.r i:idic: cdf*te'it.?n',,atd i.* la ta;lii 1orabiLitalile necesare cu sexulopus. inreractiunea 1oIarStasisexuiceiorlaitimembriai1ra,trieiinfluer,teffio1rrri1olce sex. Eai#il"iiiTG&-Hai mari prezintd o preferi::fa mqle4qs4 pe4qg,Lqlgl de sex'mascuiin traditi e compocd in moduri mai curAndmasculinedecdtceie careau surori mai mari saunu au frati de loc. infrucdt fratii mai mari au tendinta de a se comportaca nigte pArinli fald de cei mai mici. mai ales iacE diftrenlade r'6rstdestemai mars. nu e de mirare cl ei p@i::lh:enta dezvoltarearoluril,or de sexla copiii mai rnici. Famiiiiie cferd de asemeaiconte)ff-ildezvoltfii intelectuale.Ocazii.leoferite copiiului gi riroaul in carerdspundparintii 1acunozitatea sa va iafluenta ,irtazainv5llrii r.inorabilitdli noi Dacd nr;r-ndi-;ide copii intr-o familie este mai mare. abiliidliie ior inteiectualetind sF,fie mai pugia d*z:vai:,o*te decdt cele ale copiilor din fa-'riliile m.ai pulia numeroase.Ordinep,ri4fliii are Ce aselxe:i impc{a:4d.:primui niscut areteniiinta iie a avear:n C.I. mai mareffi unnatcii. Efecteie :nidmii fa::riLiei qi aie ordiaii naqterii par s5.provini din a1e-n_lia diferiti acordat6de pErlnii. Diiutia aten!ieipErinteqtipa:esd.fieresponsabi1eqideC.I.maireaus@inguriia p6rinli. Atunci cend tebuie sd ingrijeascd doi gemeni, voiumui qi eaiitateaatenfi.eiofeite de pdriali pai sd scadd. Priefgnii qi colegr; (peers).Prietenii de aceeagi individulur vdrst5idluenfeazi derrtaltarca incE din $AdiniE gi apoi pe tot parcursul vielii.-Copilul se duce tnt'-o iastitniie educativi ei se mutd parliai in afara mediului familial int-un mediu nou care poate sd aibd valcri gi reguii de cornportarecare sd difere radical de cele aie famiiiei. Chiar gi la copiii mici, in qcoaid sau g:irput de colegi este cel pulrn la fol de important ca gi familia oferind un teren de adolescen!5 pentru roiuriie de adult. Dat fiind cd nimeni nu poate rdmdnepentu totdeauna"b5iatui antrenamerrt rnamii" siu "fetifa tatii", {ndivizii trebuie sd-qi stabileascdpropriile idbntificnri gi scop}ri. Grupuriie de adolescenti _ au un rol decisiv' i:r dezvoltareasimlului idfuitefi. Dat frind cd = *t =: . ' impffffi feri ua sprijin ,:..'q:" poziiiv in adesea durerosuiprocesai transformd.rii in adult. in adi vdrstelor adulte, colegii continud sd influenleze comportameatul. Ei sunt prieteni, *sfdtuitori, adversari in competilie sau modele de unriat. Degi s-au ficut ieiativ puline cercetEri asupraefbctuiui grupurilor de colegi la vd.rstele cer sfatui adulte, se gtie cd tinerii pfu'mti adesea altor pddn$ tineri in problemele legate de cregtereacopiilor. Adulfii vdrstnici igi implridpesc expeienle comune,primind spnjin din parteaceior asemeni lor ln problemdlelor din ce in ce mai ':: dificiie de ajustare. vecindtdlii Yecinntitile. De.a h*Slrl anilor s-a demonstratc5.multe dintre caracteristicile influenleazdstructuragi funclion?feaindi.vidului.De exe,m.plu, copiii folosssc in zonele degajate, pen b'otuarele un cadru care nii gi a sejuca. Acestezone ofer5. incurajeae[ contactele. gi Dacd kafi.cui stradal;i pietoual estelnsd prea intens rapid, totuareie nu pot fi folosite ca spatii sociale,iar cartierulestemai puf;n prietenos,i{r,q4te ggeuri,ygg*48i9 ?o tm elect nesatlv lmente oe Dlc oc ilii,1or. De exempiu,familiile sirace caresemut6ln apartamente cu un mediu de tip institufional, se simt izolate pi inregimentate. E1enu lqi;dervoltd identificirile comunitare ce apar ln mod oaracteristicin cartierele constituitE. din spafiate-Dup[ cum a ardtat Oscar NevMnan (1973). multe constzuite incdt spatiile comune(coridoare,casascdrilor, intrlri) incurajeazE rioienla gi vandalismul.Multe astfel de const-ucfiiau dd?Cdifi gi nesEndtoase. este-c"u.:*: soaqlize.azE rarruu.elsau copii, fri:rd in multe prfvjri de valori gi de reguli de comportu*"ni$ix -4$coda si fie aceleagicu ffifrIlor de egaii.Seturiie cele aie familiilor. Muili pdrinli considerE cd gcoalaare efecte copiluiui 1or. Ei cred cd relalia bun[ cu profesorii, notele mari $allse ulterroare de prornovarespre profesii prestigioase. Studiiie efectuatein ldC unde edr:calianr* este accesibii arat6 efectiv cd
--*--"-":"''.ffi

/h'
'i J

ctq'-

roala at-ecreazE mariixi noi ri* p*rformaniei* inreiecrua]g cuob6n<iesc alg cggiiior. Copiii $*al.Bilzatr _: * ._ . _.-},_ i.;Iicar:@ejalrob1ernepeCaIesocietarea1econsiderE,importanre.rlfecte1e z:c\asrz.i.rrti.3! sunt insE" lin:itare ia domeniuiinteiectual,gcoiiie iniiuenleazdde asemeniabiiita;file gi dezvoltarea s':liaie,cresterea regaiilesccietElii. psihologica ;i opiaiiie copiilordespre comportamenf;lin bine qi celelalte de informare influenleaz6 mijioace $4Edra.Teieviziunea sau in rdu. Cu muiti ani in unnE. o ceiebrdemisiuneradio "RS"zbolui lumiio!" a crealpanicd in statul New Jersey.Multi ascultEtoriau crezut cu adevErat cl arrrfost invadali de marfieni. Asidzi esteaproape imposibil penlruun copil s5 creascd fErd a fi expusla dozemari de televiziune. Sn:Ciilearatdc6. iar cei rnai mulli copii pefec tn S,U.A.. 99% dln familiile cu copii au televizoare, 20-34Ya C:rr-timpul.cdt ecranului. nu dorm in fata 'tntre Mai recent efectelevizionirii sceneloragresiveIa te!,evizor au fost in centruLdezb*efiIor iar ?nh'-r:ncws viitcr voi:: dezvoltaconcluziile acestorsLrdii, in generaL, rnmErireaunor scens viclente ia teie.nziune nu par sd declanqeze comportamente agresive1a aea maj mare puta D. tinerilor, dar unii tineri cu inciinari spreviolenli par sd fie influenfali de n:odeieieagresiveofeite iSandura.1973). Pe de altd parte,au fost creaieprogra&especiale copi.ii?riinviilarea cieteleviziunecme sd stiry.uleze numereloi qi a cifrelor, program.e cares-audovedit a fi eficace. eg!!q{_&-Esteu$or sd uiGm ci ceeace noud ni se pare adevdratdin start sdu naturai ar putea p6rea fbis sdu anormal in alte cuituri. Daci ati fi crescutiB S.U.A-, in Botswana sau in Eoiivi4 afi fi fost o persoan6diferitA, iar ir:fluenla r:nei alte culturi ar fi apdrut tnc6 de la nagtere. nost:r:, de la feiui de a ne imbrdca ;i vorbi cu *C al1iip6ndla modul in careg6adimgi rezolvEmproblemesau1alucrurile in carecredemqi pe careie valorizdm. Chiar qi comportamentul normal al bdrbatirlui gi al femeii variazd.muit in culfuri diferite. Fiecare culturd igi are propriile idei. practic , tehnici, institrrtii q.a.m.d.care ii influenleazdpe membrii sdi. Existd de exemplucbltirri in caremamelesauta{ii nu suntprea impiicati tn creqterea copiilor; practiciie pi *edinleie sunt transmisede ceila1!i;-:cr:m ar fi frali gi sr.:rorimai mari, alli copii mai mari, sauadul{i careau sarci::a precis6de a se oCirpa de cregterea copiiior. Pare desti:.l de evident c[ mediul social are influenle puternice asupra dezvoltirii comporta::ientelor, Totuq!, atunci c6nd cineva afirmi cd mediul fufiuenleazd un ariumit comportament, ui trebuieca el sd.specificela ce Componentd. a mediului
m care

Turh*t

tv

CJR-S.1.TEOFiI ;-.LE DEZ'.iiI-T.r-Fir

(ALE MATUPJZ,{ru) ]. TEOzuI BiCLCGICE

oenoltirii reflect[ o manifesiare a teorii se bazeazdpe idea cd taate'aspectele \a"*ut* apareatunci cdndorganele9i ieglturile ner:r119 genericea inciivid.ului. Un comportament -oqt""\ii s-au maturizat. Astfei de idei sunt masiv influenlate de teoria evoluliei a iui care i1 fh"posibii ^ .1 1 - : - r ^ t^r . o+i i ni 'o T - tgn x i n ^^ ^\ - : 1^^1^ qtihfe. Darwin ^^1^l ^1+a qi toate celelalte Cir*il* nVwA (1S59), eatea influen1aipsihologia la f,el ca evolufei speciei' considera.cfuemisura ce bebeiugulse dezvoltaei unneazdschema diferenlelede inteligenf6 de penlru expiica qi folosite 4 au iezvoltate Darwin fost Ideile\ui mogtenirii trdsXturilor9i a asupra stufii cdtre $ir Etue.\ Galton. Galton (1869) a ficut numeroase geneticd' geniul are,abAzd ,iifere*feior indi. iler el estecunosc*t?nspecialpentraa{Lrmatiaci ir Qicte le TTnit e iateres deosebita apAnitreferitor'ia modiil ia care suat diferili inaivi.zii di:: punci Ce ".redersa\cmportamenhrlui, precum si. ielul in care schemelede ccmporiament se scalede e'raiuare$i teste,chestionare, Ac\t interesa dus ia apariliaa aumeroas sci:iinbacu v6rsta., scopriri a fost dinbe inetcde cieobserrali. \u pus accentuipi misurareaprecisE,obiectivi.),Unui odatdcu i:raintareain vdrst6, iar gi descri*\,ptri in care se schimbdcomportamentul d.ea d.escoperi in alr,ri d a stabili nivele stNdara de peribrmanldlav6rste diferit. Era de a$teptaca rezr.iltateie de mulfi drept fondatorui psihologiei copilului si adoiescenhiul organizareaagesiei miqcdri. Metoda sa consta tn a face largi ca riomenii de shrdiu. a aiutat qi {rnciionareaomului, Suslinendacestegeneraiiziri prin colectarea generaiiziri privind riezvoltarea i\trucAt el vedeadezvoltareaca fiind determinatEin principal de de infomraiii folosind chestionare" iescenll- a sugerat cd eforn:riie de a infi'uenla copii ar fi factorii genetici.qi biologici pdnd la spre vArstade 12 ani (Hal1 inutile pdnd" ) ,{bia atuaci copih:J se-va fi maturizai iar caracterul prin educafle. sduar puteafi schimfosl influen![ major[ asupia aborridrilor biologice aie Doi dinh'e elevii 1ui Hal1 au avul a st fascinat de modul i:r care se dezvoitd embrionul, dezvcltdrii umane.Pri.mui.A:rrold Gesel1. iile descrisede d6nsui carcnalw al manrizdrii astlei inc6t nu e surprilzdtor faptr:l cE ei vedea ui pe m6sr:r[ ce coPilul creste?n progresivd a biologiee- Ei a subiiniat organiz-atea Deqi Gesell admitea ci ai maturizdrii. fix de * vdrst6, aceastdcregterefiind detenninatE un " de importanld minord in comparalie el ie lnvdlareagi exerciliu] joacn unrol ln dezvolt4re, cu factoriibiologici. iile fEcutede ei asupracopiilor erau Gesell era un cercetdtorgrijuliu gi precis iar o de dervoltare rnod detaliatStandardele inregistrate planifi cate qi realizatesistematic, intotdeauna vArste diferite 1a social de vorbire si mo{or, vi pe care le-a stabilit el pent'u compor.lamentui sr:ntinci folosite pentrua descrieuneie etapeaie dezvolt6rii. pionierii testi.rii psihologice tn Lewis Terman,a1doilea elev a1iui Hal1,a fos! unul privi inteligenfa:copiii mai in vArstX, StateleUnite. Activitatea sa se baza pe doui presirpuneri mai bund decdt ar trebui sd aibd o performanlE fiind mai ciegtepli n:.aipulin degtepli, in hadilia indiferent de vdrstd ar trebui si aib5.performantemai bune decAt din in 1921.Persoanele iui Gaiton, Terman a inceput un studiu asupra copiilor doia$ i gi Odem, 1959),i.ar 4 acestorcopji G. StanleyHali, eonsi cE dezvoltarea o evolulie $adai.h, mai brme la un ui sd fie relativ ie dintre constantd.Diferrinleie individuale intre oamenii de vArste si:niiare, precurh si expresle a grupud de oameni ftrnclie de originea familial[ pi etrici-au fost consideratea fi olo fea wlv v ^ rvv diferenfelor ereditare.Conform acesteiteorii, dacdeducaliasau experienlamodificd
tt
dr, n

aceste domenii sl conducd ia\tarigcarea bazelor dervoltdii umane lanivel teoretic'

d f./

gf TEORIIALE DEZVOLTAzutr CITRS LU TEORIIBIOLOGICE {ALE MATIIRIZARtr)

Aceste teorii se bazeazd pe idea cd

r
f

lce a individului. Un 'A S Ir e lo o lc e 1 S u n t ma S 1 v n t 1 u e n ! a t e d e t e o ria e v o 1u 1 i e i a 1 u i LJ3{lgs-ggnllq (15)9)- care influenlat psihologia 1a fei ca gi toate celelalte gtiinfe. Darwin ^ considera ci pe m[sur5ce bebelu,sul se dezvoltdel urmeazd schema evolutieispeciei. ideile lui Darwin au fost dezvoltategi foiosite pentru a expiica diferenlelede inteligenfd d.e cdtre $ir &34giq i9'qitqr. Gaiton (1869) a fEcut numeroase studii asupramogtenirii trasatuiior gi a diferenlelor individuale;ei estecunoscutin speciaipentru afirrnalia g.ryglg" gglgg*g&a. "f in Sta teie Unite,uninteresdeosebit a a p iru t re ib rit o r1 a mo d u ii' ' " f f iio i' ' punct de rreciere al eomportarnentului,precum si felul in care schemele de comportament se schimbacu vArsta. Acest interesa dus la apailiaa numeroase teste,chestionare, scaiede evaluaregi metode de obser'zafie. S-a pus accentuipe mS.surarea precis6,obiectiva.Unul digiJq lgo3qg_g3ost aitul de a stabili alca rezultatele ?n "i aceisie?omffii se conducdia bazelordezvoltirii umanela nivel teoretic. "iaritr"area 4, C'Slgglgy gg]!,consid.eratde mulfi drept fondatorulpsihologiei copiluiui si adoiescentului ca domenii de sfudirt, a ajutat la organizarea acesteimigcari. Metoaa sa consta in a_face targi

mogtenirii

*:#ru+Sscrie

felulin care sejgbgcomporramenrut od4-L_maffi

u,

tr91*T oe m Ior m a |1IoloS lndchestronare,in t ru c A t e lv e d e a d . ' ' o lt " factorii genetici9i biologici p6n6la ado$f;elit u *gour,e

t*ti+ d:'I9lt?t""e

aceste generalizdri , rurlinand p.i*ioiiliiliu

ia atinci copiiul se va fi maturizat iar caracterul s5u ar puteafi schim6at pfrnGducalie. Doi dintre elevii lui Hall au avut o influenld majord asupra aborddrilor biologice ale aezy7\!5riiurnane.P1-{, A{nold GeselLa fost fascinat de modul in care se dezvolt[ embrionul, astfe ]i ncitnuesurprinzitorfaptulc6 e 1 v e d e a s t a g iiie o " ' . ii bio1ogice'ElasubiiniatorganizareaprogresivdacomportamenfuluiPemis@ varsi4, aceast6cregteren gi Geseil admitea cd ?nvafarea qi exerciliu] joacd un rol in dezvoltare,el le considerade importanli minori ?ncomparalie cu factorii biologici. Gesell era un cercetdtorgrijuliu gi precis iar observaliile fEcutede el asupracopiilor erau planificate qi realizatesistematic,itrtotdeauna ?nregistrate in mod detaliatStandardele de d.ezvoltare pe care le-a stabilit el pentru comportamenfulmotor, vizual de vorbire qi sociai 1adiferite virste sunt inc[ folosite pentrua descrieunele etapeale dezvoitrrii.

rtq *;^:. roffi ^^-i:i ---^i r --1,p$, eg_qlgi mai-ry,pi; d_.st,l iilrru#li!,1,:!!:f:ii;fl qrbe.Bprf-onna{}te qr!r*-!rerr*u_!!!r4ll!tr. =:_r=:i::;:-_:*:.._ E-qle9{'14?ygstq 4r,Eqb-ui '=:'_?_ 1r,,gvulitpq rrlar Dune sa oecat cel ,mat pufin in d{ffi]in in tradilia degtepli, t rylU}ry*g.q{* lui Gaiton,Terman -fgil---lrysoanele a inceputun studiu "oifi
fiind mai degtepti ar trebui sd aibd o nerFormcnt| tnei h,,-;- do^a+ ^-; *-:

ai doileaelev al 1uiHall, a fost unul dinre pionierii testrrii psiholosice in ^ Y, LeYts-Tetlna& Activitateasa se bazape doudpresupuner,i SialeleJgiJe. privind iritffi, asupraiopiiloi-ilotalffiiect"A:"

:ffy":?l113:,'.ryTt: informaliiie oferite privind dezvoltareasociaia,a personalitdlii, reali'zar"u p"rroo"ia:;;;;;;";; au devenit o contribuf,eclasicdin psihologie. Referindu-sela inteiigenlE, Terman a luat partge*grgdit41ii. El a afirmat ci d.ezvoltarea intald este asemdndtoare cu ql neaj 4e-o g"ghrFpimalaag|clesqgn]!4.Astfei,pemdsurdceunconiicresfe.e]ertrehrricin1r*.i.X*^l]lilffi ce vv un - ---' .- -*:1"": er' copii vvyrr vrvelwr creste, el vr ar 4r trebui Llsutll s6 UUtlIla si4 oblin5 nO[ note mal -ry= mai OuneGG DUne la Un 'P ;-:; . test de inteligenfS"dar. raportat Ia vArsta sa cronologicS,performan{asa ar kebui sd fie relativ
STLTti ?lft:lt"lt
#::j:-"4:1 diferenf elor ereditare.Conform acesteiteorii. q.fe^

ti*q.depesre 50 de-ani (S9ars. re77;rerman 1e5e), iar si odem.

din

individuale de vdrste similare, precum si diferenlele dintre Ttr" de originga?ur":.qi

ragiu_a[ pi etnicdau fost considerate a fi o expresiea
ceva ele o fee

doar in sensulcreqteriisaureduceriidiferentelorinndscute. fl? . Migcareatestelorgi iucrlriie lui GeseiljTennanqi ceilalli iqi atingepunctul culminant in anii 1940. in acei moment se adunase un volum iinpresionantde date descriptiveiegatede dezvoltarea copilului, dar mulli psihologi incepeausd fie dezamdgilide simpla colectarea inforrnafiilor despre diferenteie individuale gi au inceput s5 testeze teoriile biologice in cadrul unor experi-"nt" naturale, Demersurile acestea au dus pa . ac,qrdauprqe pqlga ,9_observalia i1p,ortan Gm; s-a m"tat de la u u"d"n dace @ esieme11ffip@sauinvers1amoduri1e?ncareacesteainteractioneazi' Astdzi, explica{ii1ecare au la bazd,ereditateagi maturizareabiologici sunt incd folosite pentru a descrieanumite aspecteale dezvoit6rii cum ar fi modificdrile cerebralesau corporale gi diferenlele de temperament sau inteiigenld. Este cert cb"atdtereditatea/mafiizareabioloeici dar si mediui/experien!asuntimportante,ambe1estabi1ind1imitea1 um!:g:jllglLqggI-rylq u-rtezei dezva 3?9ly/9lgggllj1*'TggTl"r

-c-q{e,rl{qi

S rronn ALEthtvATARttccMroRTAMENTULTT
Aceste teorii vld fiinla umanl "" I.iq4 qq qlg*iq mod uni nd un receptormaleffieolulul, pregaqrsa re"iljfin?ze ia o stimularedin jurul slu dar cu foarte pufine structuri personale. Cea mai mari parte a fiin{ei sale ulterioareeste o consecin}I a experienlelorgi tnvafdrii sale.iar ?nvdfarea ?ncepe ?nc6 din uter. Degi ideea cd oamenii dobALdesc multe dintre caracteristiciie1orprin ?nvd{are a mai fost enun{atdde filosofi cum ar fi Aristotel sau Locke. teoriiie formale ale invdtirii igi au originiie la debutui acestuisecol.Pind ?nacel moment psihoiogia era inci dominatf,de ideeacd scopui ei este studiui rninlii iar metodaoptimd de studiu ar fi introspecliacompetentd. Spre 1920.John ts. Watsona afirmat cd psihologii trebuie sd se concentreze asuprarela{iiior dintre stimulii din mediu gi comportamentele umane gi nu asupra fenomenelor intrapsihice. Nu trebuie intrebali oamenii 1ace se gAndesc, ci ei trebuiescpri\ifi ce fac. impreundcu RosalieRayner ei a organizat vn studiu clasic prin care un b[ie!el. Aibert. a invalat sd se team6 d.eun {1920). aib (auzea un puternic zgomot de fiecaredat[ cOndsejuca cu acesta).Albert. nu numai cE $oarece se temeade goarecele aib dar gi de orice fel de obiect alb cu blan6, ?ntr-unexperimentulterior MAn C*over Jones(i924). Ajutatd de Watson a lucrat cu un b[ie1el de hei ani numit peter care se ternea de un iepuragalb, dar a c6rui fricl a fost eliminat6atunci cdnd a inceputsf, asocieze acestiepuragcu expenente plf,cute. Deqi spre sfhrqit Watson a devenit mai puiin sigur pe afirmaliiie sale din tinerele (cAnds-a oferit sd ia un copil gi s6-1 transforme tn orice i s-ar cere de citre un ad.versar al teoriei sale), demersuls[u a avut o influen![ considerabill asuprapsihologiei. Ideiie sale ar putea fi interpretate ca exprimAndposibilitateamodeldrii nelimitate a comportamentelor umarle,fiinleie umaneput6nd fi amelioratetn orice directie dorit6. $p.q!.-&jqn4itionffL Pesteani sustin6toriiteoriilor inv[]drii au ajuns la conciuzia cb exista cel pufin doud tipwi majore de procesein infelegerea invdfdrii. Unul dintre proceseestenumit co$difionarq_giasicA fiind c ei sub 1 in i",.$i^ q:W atson.Cel61altpro c e s s e n u me g t e c o ry ! it io ry r' e o @s o e
rJ. f . bK ] nner { t y J d l .

# q
!

cdffiFonat apare in mod repetit exact inaintea ul neco nat persoana ajunge sE r5'spundlla stimului condilionat la fel cu'n o fEcea la stimulul neconditionat

slipq neutrq(cum ar fi un clopolelsauo tuminay c,r-iliffii

wtudiileprivindcondi!ionareac1asic6iqiaubazain1ucrdrile1uiIvan Pekovici Pavlov (1927) in Rusia. Pavlov a demonstrat cd anumite comportamentereprezint6 r6spunsuri la stimuli externi, constituind aga numitele reflexe. Existl dou6 feluri d.e]eflexe: condilionategi exelenecondifl onatesunt B.efl oncdrei inv - ia anumdi stimuli (6exe ipitul la o lumin[ puternici, sau ent exeie stabilesc VA

stimulul

Emofiiie sunt indeosebisupuseacesteicondilioniri, dupd cum a ardtat-oWatson.F6rinfii au observatlucruri similare (de exempiu copiiui incepe s6 plAng6atunci c6nd, vede un medic, dupl ce acestai-a fEcut injeclii; un copii care a fost muscat de un cAinepoate ajunge sI se team6 de casa respectivdsau chiar de oartierul respectiv).Chiar mai muit copilui poate sd generalizeze frica (vezi cazulAlbert)' Copilui caresetemede medicpoateajungesd seteam[ de toti cei in halatealbe. de inv5.fare descrie _,e,&eqie l ieqqqpqlse .^^,^__W ,Procesui :*"

opetqqlapll irytn{nentaI1,-@ P949f,.1919{ -9!!e d-elgmitcolditiqn?rg condilionare (asociatf,

cu numele lui Skinner)Ecventa unffi aclioneazd" ca ?ntdrire.

r-'tt t'xtrrlrPlu' De exemplu, afuncicano aluncl c0ndun un copll primeqtdE copil pnme$te o rasplata iatf, fo bom iql.-glrrr sau o aprobare sociald) {o bomboand iryg': imediat dupb ce a rlspuns intr-un anumit mod, el va repeta acest rlspuns. Bomboana sau lauda

uns se modificS in urma unei

D#a el ng
r.le des.

R5spunsurile pedepsitepar sE se stingd dar rspare De exempiu, un iatd care vrea ca fata iui s6 nu-qi mai road[ unghiile poate foiosi condilionarea operantE.El poate scidea frecvenfa comportamentuiui ldud1nd fata atunci cAnd ;;r aceastarczisl'h' fbri s6-qiroaddunghiile timp de 10 minute, in mod gradatpe peioade din ce ?n ce mai lungi, laudele vor fi oferite obtinAndu-seefectul scontat. El poate de asemeni s6 ignore sompcrtamentulfiicei saie pentru a permite comportamentuiuisd se sting1. Nu trebuie ?nsdsd o pedepseascd pentru c[ aceasta ar duce doar la evttarcaroaderii unghiiior in prezenlapdrin{ilor, in schimb comportameniular reapirea?nabsenlaacestora. Aplicarea principiiior condiliondrii operantea avut un succesremarcabil in corectareaa nurneroasetipuri de comportamente,cum ar fi supraalimentarea, tulburarea liniqtii clasei, sau invS{are corectd a citituiui. Psihotogii din domeniul dezvoit5rii care doresc sd utilizeze aceasti tehnicb urmiresc relalia care exist[ intre rdspunsuri gi stimuii (inclusiv ?nt[ririle). Ei se concentreazd de asemenipe felul in care diferite moduri de a oferi intdririle schimbd frecventa rf,spunsurilor. Un copii kebuie mai intAi sf, primeascdo tnt6rire pentm hecareraspunscorect dar odatdcomportamentulfixat aceastd schemdnu mai estenecesari. Sfudiile au ardtatci un om igi menfinerdspunsuriiela fei de eficaceprin int6rirea primului rdspuns dupd c perioadSanumede timp sau prin oferirea unei ?nttriri dupi un anumit numar de rdspunsgri corecte. I Un ait aspect important al condiliondrii operante se referd" la dezvoltarea unui nou comportament.Uneler6spunsurisuntfoarterare.Totugi,recompensAndapro.ffi dceG*comportamentece se aseam5nddin ce in ce mai mult cu iel dorit se poate cizeia comportarnentul. Folosind astfel de tehnici s-a ajuns sf, fie invlfa,ti porumbeii sd. joace ping-pong tl ghidezerachete(Sk;6"t. 1960) sau sd fie invd{atenumeroase abilithli cognitive stcili sau :.u" lingvisticede c[tre copii qi adulli (Semb.ITTZ). Inv[tareasociald Teoria inv5.fEriisociale s-a dezvoltat din baze behavioriste. Suslinltorii ei au considerat behaviorismui drept prea restrans gi inflexibii. Ei considerau ci doar o parte din dezvoltarea comportamentuluipoate fi expiicatd prin condilionarea clasicl gi operanti, subliniind cA_qgk

qPle,, t'ggy9g;Ai1i1gd_ 9q9lq"qqqil]44!: q-c-?g{i .9*.$9{ .4@"G1se stinel.

q recorypeeq? pd-epgt sali eq.1.9 e1g,pva-ma-i-{sp,elg_acest r6p-uns la fel "gqq9q!9

Astfel, conqeptulitql{nilatie.ej"sgat

_ -'_ *.-9on1tn4-$@_, i :, r

cercetS,tori au descoperitcd dacd dac6 un copil copil este pentru cr este recompensai recompelpai pentru cI a imitat imitat un .fG {nodei eI%] lrn model :rygi?t$pent
,_- gj "*-*

demonstrat asemdnarei @*t*nt*"ffi

ri, ci prin siqpla._gbservalie. sqqiqJg.Muite srudii au

il]il;.

;;;

-i cooie"o*rr.r.tr;ffi De-alungul anilorau fost mai muite interpret5ri t@ Miller 9i John Dollard au susfinut.d

[ el oblEry4s:rno" , " " " v r _:g- gr s imitafiei.Neai

m*4d"6$' **

a#:* y'Bu,$;V fu*,$rv r./y r, '.ff-**,,,, ,,,*n& .fur.,i!;, -,n., t{"{y,i",,{ ,, ,, , c: 1,:r

imitaiiile c,gpiigj11r. Astfel un pirinte care satisface nevoiie unui oprf de hrand,clldurd gi afecliune mG*asociat cu satisfacerea acestornevoi dobdndindproprietali db intarire prin ei insuqi, intruc6t pdrinfilor au vaioare de intfire, copiiui le imit[ pentru a se recompensa comportamentele singur. JeromeKagan (1958) 9i John Whiting {1960) au ardtatci p6rinfii augg;gg$qpqlgIg:Slsaisulte statufui +i de aceegii copie ?nsperanfade a dobAndjo influenll si:ur inlaidiaa4 9.$ptn-r"ar-qppiii*1e stafut similar. Mai recentAlbert Bandura gi Riohard Walters {1963) au subliniat modul curn copiii nqd91, copilul fiind tentat si imite orice fel de 6t pe careii vederlspldtit. comportament In ultimii ani, schimb5rile gradate dar radicale in teoriiie invdtdrii sociale au continuat. Lucrdrile lui Banduraqi colegii sdi sunt rcprezentatrve in acestsensiar-B6OffiGlormulat multe dintre aspecteie ?nvd!6riigi motivaliei umanein termeni de procesecognitive. Conform lui Bandura, Lndegte despreceeace vede, qi modul in care el repeti imlucru sauil stocheazl
in memone.

'- r- t:

mm ffi- o form1simbolici,inv[tareadu p iu n mo d e 1 n u ma ie s t e o s imp 1 1 p ro b 1 e mid e imita{ie. Afunci cAndcopiii sauadullii ii pnvesc pe ceiialli, ei iqi formeazd.ant:lrnite concepfiidespre posibile care ii vor ghida ulterior in acfiunile 1or. La fel se int6mpld dacd iqi comportamenteie observdacliuniie qi consecinlele acestora, ei igi pot schimbaconcepliiie qi aclioneazdinmod diferit. j Sl presupunemcd un bdielel gi-a vdzut frateie mai mare bltindu-se gi tmingindu-gi adversarui, j intrucAtbliatul igi admirdfrateie ei va ajungesd considere posibii. posibii.Sd bitaia ca pe un comportament Si ."'i presupunemins6 cd biiatul se impiicl ?ntr-o luptd gi este bdtut, in aceast[ situatie, bdielelul va ; decide cd.bbtua nu esteo soiufie, sau cd estedoar atunci cAndegti sigur de victorie sau c6 aceastd i infrangere a fost un accident ce nu se va mai repeta. Comportamenfulsdu ulterior depinde de 1 concepliiiepe caregi ie va forma carezaltatal observdriifratetui sduvictorios (ei fiind insd ?nfrdnt). in aceastd lumrnd, considerarea stimulilor drept simple evenimente_jzlgg contro i ca semnalecare il aiutd si decidd. Nu stimulul ln slne c1 stimul este cea care ,saegltS.trlentul' Teoreticienii invlfdrii sociaie cognitive insisti asupra faptului cd proqeseazi_$j "oamenii prin experienleieavute perioadeindelungate,ceeace inseamn5. qinietizeazl informatiiie pdunate cd
vr r l yve r vr r . L

deci$, c.?recomportament este eficace lqu 4u. Pe mlsur[ ce se dezvoLti, fiinlele umane igi construiescAi reconstruiesc agtrytdrile lor despreevenimentele viitoare. Ei estimeazl consecintele pozitive gi negativeale diverseloracliuni. Pentru a face aceasta proprii pe ei igi stabilescstandarde care le folosescpentru a-gi evaiua performan!4 pentu a-gi rdspliti acfiunile gi pentru a-qi oferi o motivafie. Noii teoreticieni ai ?nvdfdrii sociale au progresatmult fafi de alte puncte de vedere. Ei acordd umane o centrali in explicarea dezvoltdrii comportameuuI!_:uman. nenlurur uman. .mcrvloul nnde spre explorare, elnffind lucrunle care I se

stu'JiA;GIu din;FG;apacitllile

sale.Oameniidin jur joac[ un rol fundamental in dezvoltare.

Ceeace ei fac sau spun,modul tn care se comportd,devine sursEde informalii care sunt utilizate in elaborarea unorjudecdfi gi in crearea aqteptiriior despresine gi lume.

Srnonn ALEADAPTARiT
Acestgrupde teorii clasificate globalsubeticheta vd.d dezvoltare4_urnan6 "adaptare" dintr-o agest sens. La fel ca gi teoriilebiologiste,ffie .per@ Charles Darwin.Omuifacepartedin categoria primatelor (impreunS, gi altemaimufe) cu cimpanzeii
dar a ajunssd evoluezepdndla comportamente umaneunice.La fel qum au evoluat organelei14erne are anumlte u subliniaz[ necesitatea trebui pgrsognpin dezvolt?rgsi mediul s[u. Nivelul prezent de dezvoltaredepindede structurile

@ss

., {rezultate din maturizarea bioiogicd 9i experienleie anteioare) qi 4e ggqa cq ii qf-et4 r4ed1!1. de dezvoltareeste organizatdiferit: dezvoltarea.n[ este un proces Comportamentuiin fiecare fazh. lin gi continuu de la concep{iela moarteci estemarcat de schimbEride la un mod de funcfionareia aind. la fel ca qi mul1i allii, ilustrezd tw(nr^^^. Cei doi teoreticiempe care ii vom discutatn aceast[sec{iune, fiecarrleJe o aie dezvoitarii.@?ufropus aborcilrilee,rropeene l*u'Wf .^,L
.- ..' ',,..%.1- - * a --/ -

Ei considerauci existE asupradezvoltdrii a fost de asemeniinfluenlatd de psihologia gestaitistE. pentru a fi explicate. neputind fi fragmentate aie scheme , acestea pe fungtiile 4daptative aig For1l}4realer in" bioiggre i-a c-ondus srFjuna- accentul_
amentulul m m

i"l:Ti:'&H'ffi :Hfl :"#ll'lllTi;6s ryiffi

sreditateaclt si mediul determinf, schimbiri ale co cognlFa ca un sistem Func{ia gi caracteristicileg6ndirii Werner qi Piaget v gAndite celor aie sau respiraliei digestiei - preiau ceva din exterior, il erau intr-un mod similar necesare di fi cd qi utilizeazdeiementele nno
i*

?n mod ?ncorporeze experienlaqi stimuldrile. lncepAndde ia naqtere,fiinlele umane se angajeazd propriul lor mod de a inlelegelumea. ecEt il-T$rutillZAZXkea;uTFiltru;onstrui Werner si Fiaget au subiiniat de asemenitreoereacopilului de la egocenlrisinla perspectivism.La inceput,uncopiinufaceniciodeosebirein6;T@;]ntie1?nzaiii-"fl-gffiire gradatun sim! al sinelui sunt fuzionate.Pe m6sur[ ce se dezvoltde1dobAndegte astfei incAt acestea conceptecubazi. obiectivEasupralumii pe care separatX de lume, construindu-qi ca ffind o persoand o tmparte cu toli ceilalli. Werner si Piagei au fost preocupa{i de studiui vielii cotidiene, ei interveneau cu manipulSri ?n aspecte ale vie{ii de fiecarezi, studiind efecteieacestora asupracomportamentului experimentale copiiior. A*c-e-asll-.,ab"ord,arc--*9f!..g;l?-" schemelor naturaie de [t_gp,q3i]i? ],gL]*.9ury"ntarea Q9-gPs$alrent'

4qgyglqi499trpSari1e_

sa

Npiislglqsi
in cadrul ei in ultimii ani, un mic grup de naturaliqticare au incercat sd observedezvoltarea natural au cdpdtat o anumitd importanld in psihologia dezvoltSrii. Noii etologi aq_ggrEpU! le bjologilor gi evolutionigtilor in termeni compo,rt-amentali a studia dezvoltarea qtologlggenetLc[,Dupd cum vom vedea, tehniciie de 1or este Tendinla cltre o ryary. obsewaredezvoltateriguros de etologi au clgtigat mult terentn psihologradezvoltdnr.

Acegti noi etologi sunt ?n principal interesali de roiul jucat de comportarlignt! in . Specia umand(la fei ca*ofrEffianumite pentrua inlelegenaturainsagia omului. Nevoia contextede mediu, contexte foarteimportante
priveasc[ dezvoltareadrept o adaotare. Ei vdd comportamentulsocial ca fiind leeat de coeziunea pentru parteneri, de supravieluireapuilor g.a.m.d. krteligenla este unul , de competilia
dintremecanisme1edebazia1eadapt5rii;indiviziicarepotrezo1vaproblemffii multe ganse de a avea urma$r. -dintre cele mai

Una

utile notiuni etologiceeste aceeadeGfimull-deigu$A@ pceie

une, gl alte comportamente nplcgl

('

evenimentecare evocdtn mod sistematicun anumit comportamentla toti membr{i soeciei.

1Caanumlte

De exemplu, observatorii au re a-@ie a dominErii, similar[ cu cea din grupurile de babuini sau cimpanzci. De obicei, copiii dintr-un grup sunt de acord asupra"celui mai tare", "celui mai degtept"ctc. Spre vArstade 6-7 ani grupurile de

_* a*

i , r' \ Li';

.lf ia

copii sunt adesea sfiucturate avdndroiuri bine stabiiitede lider gi "satelit".Se intAmpllca un satelit s[ devind lider, dar de obicei aceasta sepetreceintr-un mod ritualizat,un fel de luptd fizic6. Aceasta descriere se apiicd gi babuinilor tn mediul lor natural. Noii etologi au observat asemdndri remarcabileintre comportamentele socialeaie omuiui gi cele mai apropiaterude ale sale,primatele. (N.Blunon-Jones. 1,97 2) Curtarea gi salutul au de asemeni aspecte ntualizate aparcnt universale. kenaus Eiblin intreaga1ume.E1 a descoperitcu surprindere Eibesfeid (1970) a studiat astfel de comportamente similarit[fi incredibile in expresiilefaciale umane:de exempiu,in saiutarea unui partenermasculin, femeile din lumea ?ntreagdigi ridici sprdnceneie,tnaild capul, coboard privirea gi pleoapele. Indiferent de cultura din care provin, ele par sE foloseascd. acelaqitip de salut pentru partener. Ambele sexe foiosesc de obicei ochii gi sprdncenelepenku a saluta indiferent din ce zond geografici sunt gi, foarte important, indiferent unde trdiesc, tofi oamenii rdspund 1a drdgdlbqenia bebelu;ilor gi a puilor de animaieprin tendinla de a-i 1uain brale gi a-i mingAia. Ce ii face oarepe bebelugis[ fie drlgdlagi ? Se pare cI aceasta se datoreazd faptuiui cl au un cap (mai ales fruntea) mai mare in raport cu restul corpulur. De aitfei industriajuclriiior folose,ste pe iarg acestaspect, fbcAndpbpuqiiecu capetelefoarte mari gi corpui mic. La specia umani adulfui normal rdspunde pentru afectiv la vecierea bebeluquiui.S-ar putea ca aspectulacestuiasi fie un stimul declangator comportamentulde ?ngrijire, intruc6t astfel se mdregtegansade supravieluirea speciei (Lorenz, 19 4 3 ) . Jerome Bruner $972) a speculat mult privind ryltui dezvoltareaumanl.,Educabilitateauman[ estewra di intre primele caracteristiciale speciei. Copi gi bebeiuguisunt ugor de instruii gi dorescsd tnvefe. Jocui esteunul din mijloacele importanteprin care tnndrui igi exerseazlabilitn{iie dobdnditefard a risca si suporteconsecinlele adulte.Evoiulia a permis ca in perioadadinte nagtere qi vArstaadulti copiii si. doreasci sd ?nvefe numeroasele tehnici gi abiiitafi care le vor permite supraviefuirea.Conforrn lui Bruner, limbajul, dorinfa de joacd, curiozitatea9i nevoia de a controlamediui apar a fi caracteristicievoluatece determind. dezvoltarea omului. il* io general, teqrllg udapterii sug 4g la dezvoltareabiologicd. Acest comportament uman esterezultatul istoriei evoiutive a specieiurnane, dar teoriiie bioiogice gi cele etologicese cenkeazi pe aspecte diferite aie acesteiafirma{ii'Amb:le S:up- considerd cd structura comportarnenhrlui este inerentd in dezvoltarea eenetic-biglqgiGE cE acestcomportamentse dezvoitl ?ninteracfiune cu mediui*

Sreonn PSTHoDTNAMTcE
Cele mai multe dezvol re cresterea socialeale iumii sale.Ele subliniazdimoortanta modului in careindividul sa se la societate dar si si obtini satisfacerea nevoilor salebazale.De asemenea, copilul igi dezvoltl treptat un sensal sinelui, o identitatein raport cu care igi evaiueazl comportamentul. Cg Woqi4,!"o.e!j. icii gi-au cenkat atenlia aslpra 4g4yglt4qi p s Ei au inc 6i ralionale clt qi iralionale, intr-un anumit sens, teoriile psihodinamice au incercat sE explice dezvoltarea omului prin examinarea experien{eior saletimpurii, de obicei emotionale. Teoriile psihodinamicesunt preocupate ?n generalde dezvoltarea interni a omului, vdz6ndui pe aces n rle ca fiind lenitne saupozitive qi putAndfi impiedicatesaufaciiitate de evenimentele din mediu. Altele considel864ele i*eme ca fiind irafionalegi necesitdnd a fi conffoiateprin practici de socializaregi standarde culturale. Ideea existen{eiunui "Eu" sau "Sine" pare evident6 pentru majoritatea oamenilor, in cele mai multe teorii psihodinamiceconcepfulde "eu - sine" esteun constructfundamental.El reugegte s5 cuprindE, senz{ia de existenfdgi unicitateafiecdrui om, put0nd explica numeroase observafiicare

aitf-elar^putea apdrea fbrl sens. lntrucAt teoriile psihodinamice sunt nurneroase,vom discuta acurn doar pe cele ale lui SigmundFreudqi Enk Erikson in aite cursuri qi vom reveni la iucrdriie 1orgi aie altora.

CONCEPTUL DE STADIALITATE Teoriile stadialefac uneie afirmalii desprenatura gi cursul dezvoltirii inspirate parlial din biologie dar aplicabiie ia cognilie ca gi la alte aspectepsihologice. Conceptulde stadialitatestl la bazateoriiior iui Wemer, Piaget,Freud gi Erickson. In teoriiie stadiaie,dezvolt i schimbdrile au loc Pe mdsurd ce dezvoltareaigi atmeazd cursul. apar noi forme care{ nu isunt le ?ntr-u-n stadiuinfantil tn carecredeaci obiectelesunt vii, izbeqtecu piciorui maginaoarenu vrea sE porneasci)dezvoitarea face imposibilEo revenirecomplet[. Teo r eticieniiceutiiizeaz6st a d iiie c re d c d a t d t c o t carlseflqtiqe peqlri: co . Un astfeJG6TeTician va fi de acordcu un behaviorist ?n ideea cd schimblriie in volumui, frecvenfa,mirimea, intensitatea, duratacomportamentelor sunt fenomene continui. Atunci insd cdnd apar moduri de comportare ce au un caracter evident de noutate, el va afirma ptezenla unei discontinuitdf in dezvoltare. Aceast5. discontinuitate indicb schimbdncalitative aie comportamentuiui gi funclionlrii gi aie proceselorincluse?naceasta. Deqi Wemer qi Piagetaie c6ror ieorii sunt labazd" cognitive, au crezut cd accentuipus fie pe caracterui continuu fie pe cei discontinuu al dezvoltlrii ar duce ia distorsiuni,- idea iX disconlinYtateA e{g.*ra din caructeriqlicile deruoitlrii a dat nagtereunei conceplii "oqdtive pnvrntilexistenia stadiilorsuccesive. Pe m5sur5. ce un individ se dezvoltd, el trece prin acestestadii intr-o ordine precisd, fEr[ a sdri I'r'eunul.Trecereade la un stadiu la alful este grad.at6, iar diferenleie individuaie in dezvoltare apar pentru cd oamenii progreseazd cu ritmuri diferite, unii putnndu-seopri inainte de a atinge stadiul cetr mai evoiuat Pulini psihologi au avut o teorie a stadiilor mai fermd gi mai bazat| pe dezvoltarea biologicd decAtFreud. Schimb[riie bioiogice gi discontinuitdlilejoacd un rol mult mii important in teoria lui Freud dec6t in oricare aita dintre ceie amintite. Stadiiie lui Erikson sunt mai pulin iegate de b io 1 o g ic:eieaparinschimbdinconflic t u ld in t re d " ' ' o lt e {mai precis,din rezolvareaacestdffi Coceptul de stadii de dezvoltare,degi de o utilitate incontestabilE, au fost si obiecful unor critici. De exemplu,ink-o teorie stadial5stricta,un stadiukebuie s6 calitativd a g-qmpoltameqteiorstadiilor. ante.rioare,in viefii apar ins[ cantitative numeroass, carenqoferl weun argument penku prezen{astadiiior. Dovezile privind existenlaschimbdrilor caiitative ale comportamenhrlui sunt controversate. Adesea, o examinareatentl a unui stadiu "anterior", v-a permite identificarear,nor precursori ai unor comportamente ce par sd aparddin senin. Rochel Gelman (1972) a artrtat cd la trei-patru ani. copii au deja muite eiemente ale unor abilitdfi ulterioare.De exemplu,dacdfolosim numeremici, ei sunt in stare s5'socoteascd relativ corect. Degi cei mai multi copii nu sunt capabiii sd manipuleze numere mari pdnd la vdrstagcolar6,ei prezintdinci din perioadapreqcolarE unele pdrli ale acestor abilitlfi. Ceea ce pare a fi o schimbarecalitativd dramaticd s-ar putea sI impliie qi schimb[ri cantitative.

capacitatea unui om de a utiliza un comportamentnou. Astfei pregcoiarii din stud.iullui Gelman puteau folosi conceptenumerice avansate atunci c6nd erau folosite doar numere mici, d.arnu mai

O altdcritic[ a teoriilor stadiale sereferdla afirmala cE_4gpi.4Wqsrrea-]irAtgr_ln naarg*a ortament specificlui-seTUai6Eaffitatea ma:cimide Existd Apgtle AceastainsE nu se intempla-fiGi tdeauna dri cantitative in

*t"-

pentru un anumit tip eraumari. Degi posedaustrategiilenecesare puteauoperaeu ele dacbnr.}merele grad mai mare de un simiiare dar cu de probieme, ei nu le mai puteau apiica la probieme nu-qi ating nivelul maxim imediat compiexitate. studiui 1ui Geiman a arttat ca asifel de abilitbli copilului' dupi ce au aphrutin comportamenfnl SINTEZA $I EV,{LUARE

Depicelepatrugrupedeteoriiprezentateaiciparanuaveanrmicincomun'31T}TI*'1T.:
mdsurd comPlementare.
c

umand ca fii a cum am mai spus insd, ele s-au evitat de

e]e studiazia4q1qq=q9!nP9{ peGtatt[ in dou6sensuri: oUiio ,'inv[,tare"), "nu parteeie e plicd deseori afie pe de iar eticiretlaceeaqi
dezvoltirii' :*-*pe

odatl la un cadru teoretic unic, comun. Toate teoriiie aulabazh

via diversele r{i:rercele puncte nrrncfe de rie vedere par nar sa-fie cSnvergelte $1s-ar putea sb se ajung[ de a1t6 parie, ,^ ^ )a^^+i''^a a identiflca de rare:

proceseieiry!.qt.

rq -dgrYol!*9u

exffirnerrtale +i de a expiica dg-ce

b4

?' Elg

cel de a siqlslizq i. in is d f o

enffua-li ldrLsfera :I ideiAffim ;6orA-dn:p

zvoltareacognitivd i"r"#;# reoriile Toateteoriile de personalitate' iegate in capitolele vor fi utilizatein special teoriiiepsihodinamice
,ior apareaacolounde eie pot sa contribuie la explicareadezvoltdnrumane'

l,:."I.tr ar.e pentru {ec Tpl! 1,."; li*l : gandire: la limbajsau vor fi utilizatein iapitolelereferitoare

:;irR!::
T--]f"T=r'i:. *r\-r-f{,_:

f>;iL

.: ;

-+-;i -

Li.,*

-F1f

f Li-:

t-.,:

-.,.,. A-tt_Li --;i

Tecyii de tip A. SCFTIL&GARI CALITA?tr''rg cu ST..\]}E

a 1;1;"d11 D3illo$exua"le
i.1/1tcaruge.e de
-!i"-**--*:**

6 Stadii psihosociaie s ?i-"*:r*.-% loeatilatea

sperel'
e ( - nm nnnent alo

e Stadii rie cognitivd .-**-".,..-'-*{ezvollare s Procesde adaptare

e Dez-roitere cogniiivA ia vfirsta adulta.

radonanentului mplal-"'*"**'

" sgdriig

Deisoan[terii Sd IuEm urmitoru-l exempiu: unele studij aratE cd pe parcursul primei huri dupd decesul lrartenerului de via!.a,b5rbalii prezrntdo tendiat5mai maf,ede a se imbol:r6vi, de a se sinucidesau a murj din alte ruuri, cu femeile {Skoebe, 198f). "ompoativ Cum am putea oaf,eintelpreta acestfapt ? Exist6 mai multe cdi posibiie. $tim ce speranlade viap a bdrbalilcr este,tn generalmai micd dec6.t cea a femeiior. Trebuiedeci sd ne asigurXmcd efecrulobservatnu esteo simpl5 consecinlda acestuifapt. Piesupundnd efechrl rdmine dupd ce am indepdrtat alte posibilitd! de exp{icafie. Ce se intimpla atunci ? Din ciipa i:r care ne avenfirrem 16 dincolo de simpla expiicatje metodologic5., int'am in domeniul tioriei, de exempiuteoriile privind roiui posibil aJrelelelor sociale ?n*xfinerea psihicd in sifualie de utzl, sauteoriile privind origineadiferenteloiin relelele iociale iau.eberbali gi fernei. Ss na- c ni rnr ue p4L .o n1,',ducerea de modeie.sau de*teorii esteq pryqel l*g4:t--S9gg:qjggtll*d-epod4r9a experientei.Teoriile mai"girdeazdsf s'rifrt?lemenGl#arc ar Gebui;bsen/ut.. bi J*.ffilq puGm-ncercag fUe.gglgg f?p1ei-ol(datel"orisrre6a;d-ca?e erplic5m reacfiile diferite la b6rbali 9i femei fa,tE de moaxtea parteneruluiprin faptui cE,in generai,b6rba$i au.o ielea socialamai redusbgi relafii socialemai puiin apropiate,-de rmde vuinerabilitatea1or.Daca aceasta expli"calie estevalidd (teoria estebund), am putea imperF|viduvii in doud categorii,cei care au accesla relele socialeldrgite qi apropiategi cei carenu au acces.Am purea '"iltedor descoperirate mult maj ridicate ale decesuiui9i boiiloi 1abarbagiicare nu beneficiazi de asffel de relele. Astfei, jgg!" sugereazd. aiporezl preliis-d ga{g-orlgtrlgaze ur:ndtoareieexperiqenteempirice. aded;a la *miniteorij" care explicd un regish'irelativ ingust de obiervalii empirice. Pe parcursui acestor cursuri vom aborda ia deraliu,rnai multe asemenea mini teorii. in cursui de fa16 vom prezenta cdteva dintre teoriile majore aie clezvoltdrii umane, teorii care au modelat gAadirea gi cercetarea il ultimele decenii.

Schimbarecalitativdgi direclionald Teorii psihana[tice: Freud, Erii<son Teorii ale dezvoltdrij cognjtive: p iaget, f ohrbergI/eLQlSu^9a-0 Teorii neopiagetiene:
c;a-l-* UIvEru

Teoqi neopsihanalitice : Vailia:rt Teorii umaniste: Maslow, Rogers

FErdstadii

Teoria cicidui vieiii famiiiale; Duvall Modelul anotimpurilorvielii aduite: Leviason

Teorii ale iav6![rii: Bandrrra Teorii sociologi.ce: Pearlin

/
:-- Sehimbare cantitadve, ftir^6 directie

l-:lit-ruaa.luia.jiicias.iiil:rrea<iiieril*ro::i..o,,i.-'..,..pi,.rU']l..:inc3i-ijtul,:nelzii;".iecii*rLL9Ci'iii+:-,'. ''L:,ralei cu ajuror'.ri cbniia sii. putem siabiii o 1egerura recii.r pri:rc,r-.ai:-Le inre diierrteie reorii. iri iiguril*diil*pTt'.tate c)rgai-Ilza'ie dupa doui ali-e. Prjma axa (planui orizontal) ne perrnitesi stabilirn ciac5. teciia propunestaciiide iezvoltale salrillt. i. ic,.:::a-t1.mai compiexd.ne pe:miresA s'iaoiiirn cantitatva.La o exremitete a o Csdnctie inre o schjrnbare calirativi ;i u.r:a coniiar,:',rm-uiui se situeazd ieoriile confomr cdrora schimbarea care insotesle inaintarea in vdrsta,iitr'este doar dalil'afit'a-ci"ii'e sL ::,:rirre o*ii^-7ii""#;-;6;;fiCd6i1[ pr--cuIlli o reilEEanSIdnnarOTUAAur*. La-edFf,l|Ax1rbnTiibiE? acesili?dnttiIilfrTE?ffi i'l;:;.:oonformcaroiasch]m6c[esrfri,Lnes-entaffiila.m]mr5uimpiicdorjirecdesaumodific6risr,.:;;u.-aie.Cua;i; ;uv!nie. primul ansamUiu ae ieofr puae ac..t1tti p cza Lao restructurare iatr-o alumitd manied a capacitiiiior indrviriuiui saua caracteristicilor saie,procesce sw'jne odat[ cu inaintareain va.rst6. AceastS. clasificare ne oferd pafu mari grupe de teorii, care au fcst ulterior dezvoitateink-ru:rnumlr imens de nuanle gi rro :iani: Am fi nr r f ir t al, gi alte criterii, cum ar fi de exempiu, importan{aacordatdmediLilui sau culhtriJ, sau metodoiogia *.ege
L:iiiLatE

TEORNI DE TIF A.;

r''rii!;

sc$u?SBAREcAtrT.{T"{V.4"pU ST.A}ff .
di:*c;re, qqgfestAndu-se c maturitaiemerculGlcdnad, o mai ma,-e
'{ir ccecr ffirn ae sprSind pe nc,tlrs1snde stadii; ele au ia bazd conviageiea ci dezvoliarea are o iinie clb sosire- un scop, o sau modur:iinai taie. o mai

rr!'

:C rr:G[e daiiiiorailenr
TEORItr,tr

r:i-.{r,'e tiresiabi.trtEH c6fr line. ':****

ffi

un obiecti,' depEEiac

PSIHAHALIT]CE

Marea familie a psihanaliStilar ii nchde pe Sigmund Freud, Cari Gustav Jung, AJ.fredAdler qi Erik Erikson iprinn'e aiiii). Ei au incercat sd explice compofiamennrl uman studfind proceseleprofimde alepsyche-rlui, u:r termen grec ce desemneaz5 carr:,cnirin,1':Patemitatea ''<r,.flerrrl" concepte abordEriipsihanaLitice sa gi numeroase lui SigmundFreud.Tem:,i::oiogia ii apart-ine creaie de el au intrat in cultura noastri. trrteiectuab, degi idluen{a sa direc.ti asuprapsihclogiei dezvoitErii s-a diminuat in ultimul
'iei:.

Teonl4 r.ur FRErrD. Una dintre contribu$iie cele mai originale ale 1uiFreud esteideeaconforn cireia compo&epg[il este guvemat{niiidoar de . proceselecon5tienteci $i de proceseleinconstiente.Cel nai elementardint'e acesteproceseeste o p,-rishitre se:t-uald ristjnctjvd nrrmiia cieel libidolEftZenTa la nrstere si care consrituieforta motrice ia origioea aproapea tuturor .F-_ffieaitfe1'aa':friEGiementealeineonstiettutuaoarcutimpu1subformadiierseIoimecanisrcede eompcrtamentelor noast a p E iar e, adic ds t ra te g i i a u to ma i e ," o mo d c o ti dj aqpentr.1ane.' ouc" uo* di a6Fi Gffd piiffiilaltele: ref,rlarea, negareasauproiec$a. In teoria &eudi?nA,personalitareaposeC"d. o siruchre care evolueazEcu timpul. Freud li defineqie fei componente:Sineie iiC,, r"aiul G;tui ii ir n""_i"praeui (SuperEgo), moraliteiii, care integreazEnormele qi res'iricliiie moraie impr:se de familie gi-societate-P,qpqj'Sq}6ffi,Fri g "" eului sau " a suni toate prezentela nagtere.Bebeiugulnu are Cecdtsinele, iasti:rct gi dorinp, fhr6 weo infu,ntd:inhibitoare din partea @oItesprev6ntadb2anip6n6}a4-5anr'pem5suricecopiiu1iavatds5-qiadaptezestrategii1esa1e de gratificare imediati.. Supraeul incepe sd se dezvolte imediat foaiate <ie vdrsta gcolard, afilnci cdnd copilul ?ncearcdsE-gi asimilezevaloriie pdrinfilor qi obiceiurilelor sociale. Freud defu:.egte cinci stadij e care le va traversacopiiul in ordiaeacieterminatd. in fi"care stadiulibido-ul ftxeazd de reEi cea mai aceavdrsti- La norrntrsirs, gura estezona corpuiui cda"mdi-ffiii6ilaffiG concenfteazd energia libidinald- Acert stdrc ii-ln ccnsecinp sJacly-prsJ. Mai t6rziu, pe misurd ce dezvoltarea ner:rologicd igi umreazi cursul, aite par,ti ale corpului devin sensibile iar sediE energiei sexuale se deplaseazl spre anus (*adiu atza[),iat apoi spre zonele geaitale(stadiulfallc, gi in final sndtul genltat). O perioa@4q-latgril4 caracterizatd prin atenuaii -.-purs:1rlli1 sexuateseparastadtullallc de cel senrtal. 3 tabelul i Toate teoriile psihanaliticesunt de acord in eeeace Drivesterolul formator cenffal al primelor experiente trdite in sdnul \ {l ; I]m aceasta perspecuvE, primii 5-6 ani cie viald-constituie o perioad.d. E iarr1111..1. sensibiia, un creuzet in care se iorrneazd ffi.Utarea i:edividuiui.
h.

TEORTA LUr ERIKSoN.Dup6 Freud, Erik Erikson esteieoreticianul psihanalist care a influenlat ce1mai puternic studiul E1$son impdrtEqege principiile lui Freud, dar teoriile-lor prezint6 unele difere4g nnriament4lg.Pe-lie o tn esenlE u-. $ clezr,-oitarii-. \>\ ptrC;mso#Jespinge imponanla a puisiunii sexualein favoare emer.qenFi _-unei cautEnprosesrve a rdentrtlfii. Pe de I atte pafie, degi considFfTa-liFreird""otuiA ctfrinii aoildh viald au un rolifiEld, el"nq:ibnsiderd ci proceTilTare duce ia constnrirea id"4 I f-=*."=------::--:IaoerulI pureFveoea ca el dnne$te opt stadudx]te careker sulrtatmsela varstaaduitd. Tabelul 2
4, , Penh'u Erikson, maturarea joac[ un rol reiativ miaor h succesiunea stadiiior. comlme exNren1e In salfu

are ta ceeace rnentiadcurat spre vdrsta

uduft.

a o anumitd sunt cu spre6-7 ani, sau

tebuie sEse itatea unei relalii de dragosteca tAnir

. Deaceea noflun"a a. Erikso2rriviiegiazd ,p$,f

{$flIJ::*39

.,iii-1 C.r ,Jfi {j(j:, 1.t-i . . i-lir it-i.:. pl; C.t S aScti p SaSCti t ;jt Oe g:r d a: a. 1; j:iitLl r.. j']]lji3deIeal'lDecelusi,.1oentnaiea.jaacoiescenti-irrrimitateajarjeburu''i.".arsieiadr.rLtesigenerari.itareaiam.-iiiccrr) i,triiSdelea IrJ Decelusi.. l

Uira iintre ideile de baza ale teoriei iui Erilcson esie aceea cd fiecaie noua sarcina si f;ecare diiern[ i:rir;use berscanei r 50c lrsr.iio_io a]a. I l'e r^1[4Du4 us ce u o persoand psi'soana avfi)seaz.a avaaseaz5 rt vr-4llviuSrvo v!u'!@. v rn valsta. ea se ea se conlrunta coni'i:ntd c11 indifereni dac6le-a rezolvat sau cu 1101 noi sarclru sarcini ]

r:,,:isu] dez.roitariisaletine de fapt de schimbEr.i care apa1. ia niveiui

i-u i-': cele anterioare.Intrebdrile nerezolvaievor atdma ca nipte piene de moard f6c6nd gi si mai dificiii rszoivarea completd a

irimeiobr-elor diieme. sflgg&:*Jt]g:!}lprprtr4erq Critica teoriiior psihanalitice :

*?lapq+*t" "g1"

'il5.
i

Succesul psihanalizei in u-ltimele decenil ne axat[ cEt d.e seducAtoaresunt acesie teorii. Conceptul de m.otivalie inconstientE s-a doveCt deosebitde marcant,iar influenlele sale pot fi deceiateactualmente in teoriile privind modeleie i:rterne. irtud 9i Erikson s-au preocupat cie imponanta relafiei care ung.srecopilui de persoanelecare se ocupa de le in formarea (;irrc=rurllor ^--.1.,-;-.,-jt^copurllul a modelelor.sale ^^-;i,inteme.ln pius, subliniindfaptul cd un copil estein mcd u:evitabrL tdcut sd indepiineasca iulilmile sarciln ii-teoreticieniipsiharra1izeiinsist6asupranahxitranzactionaleaprgc_esuiujCie ::zvo1:are.'.+ceastanu-iasearrndc6e]esteunIeceDtoIpasir,supusjni'tuenteifami1ia]e.oiniffici s: sarc-*ili prcprii. A#el, aceste teoni sunt de mare interes,majoritareagercetE::ilor acfuaiefirnd crientaiedjn ce in ce maimult sp:-r:
o asrrLi cie co;iceptualizare n-anzactionalS"

Aceste ieorri prezintd ins6 9i jrr"le Tcnriile irri Frcrrr{ ci jrikson nhca.-,r*,j cc criiini dner re yy*-1". ,. Fril.<nn sl*srijjl4!93r-v= ,s]*!*g*i lmporiante. :#j5_Lny-e-ercetirisis|ematjce.inceed-ce}G$ekorialuiFrsu{i,toateobserva|ii1esa1ei@a,, ieisoane]orceauE-Ei6?6T5ffi5IEi&ie.Aeestfbpti-aputirtconducespI9unaccentBusi''@r.flec'.i

i s $g kc'9 .i :g ive.Critrcaaceastaseapt ic 6 ma ip u 1 in t n c a z u ] " " " " ii* . u r; .

s!*.il

-sanatdas-etfionln'uctive. i\r<> -+ Totuqi, abordirile psihanalitice au fost intotdeaunaobiectul cridcilor, din cauza neclarit6filor gi impreciziiicr care le caracterizeaz,dupd cum subliniazd Jack Block: "in ciuda bogdtriei si profunzimii pe ca'e teoria psthanaliticd le aduce inlelegeriifuncyionariipersonalitdfii, ea rdmdne pe simpiespeculafii-ji nu sepoate supuneexigenielormetorieigtiinyifice" Jbarte imprecisd,se sprtiind adesea

Db cauzaacesteiimprecizii, cercetitorii s-au lovit adesea de dificultili in a kaduce conceptele psihanalitice?nm6surari vaiide gi fiabile' in conseciniS.teoriiie sunt dificil de verificat sau infirrnat Teoriiie ach:aia de tendinp psiianaliticA, cum sunt cele ale 1ui Loevinger gi Bowlby sunt construitelnb-ui: cadru mai preiis. ceeace a suscitato cresterea interesuluinentn: abordarea psihanalidcd?nuitimii ani.

A doua naditie teoreaca ce pune accenfui pe schimbarea calitativd cu stadii este abordarea bazatl a a'adlfie {f; t,* f c ognitivE. i, suslinitorii acesteiteorii insistE asuprarolului major gi activ al
--

t>''Fp'

TF.ORII ALE DEZVOLT.{RII COGNiTniE

yv

dezvolta:ea

1 dez?qlqare. Cele ",-':---:-, . G'. ^, cele dou5. direcdi abordeazd *i mrr:ucat

ffi oo^l,t. .r' ate .-lo 'lo*,^l*^;-^ -^*-^-^;;.

--g:J;

dgOSgbire

de nsiharalisti

sristinitnrii

ncectei

tenr;i

inqici;

r<tlnrr

rnlrrhri

mnior

<i ocfir,,al

nnnilrh

pro

sau interesat aproape in

lrn

'1'

*_

JEAI\' PIAGET este una dintre figurile ceniraie ale teoriei dezvoitdrii cognitive. Teoriile acestui cercetdtor elvedan au marcaImaj'mu1tegenera1iidepsiho1ogi.Piaget,lafe1ca9i@ecumarfiLevVigotskisauI{einz Werner a fost suryrins de caracterul reguiat al dezvoltdrii g6ndirii la copil Piaget a notat ce tofi copiii par sd Cescopere lsaea in ?ce1a$]49d..ie@g39gg'j.ie|9!i;iajrngAnci1aaceieagisoIu1ii.Deexempiqd1cemutamapaffi i i i $ us t 9iina1r , c op i i i c e _ e a f1 6 ma i m u i t6 a p 6 ,p entruc6ni vei u]apei i stemai ri ci i cat.i n scirimb,copiii de 7 ani inleleg faptul cd ia cele doui paharese aflE aceeagi cantitatJde;p6. DacEun copil de doi arriigi pierde un p*l9t va bAjb6i dupa el cnteva secundefard a fi insd capabil si il caute in mod sistematii. Un copil de iece ani in schimi, va face apel ia strategii eficace cum ar fi revenjrea prin iocurile prin care a trecut sau cdutareaprin cas6"cameracu camerEObservaliile detaliateale lui Piagetl-au condusla emitereaipotezei grF:Srb" lnconlurator. ,n_c-oliC{Atol bste vorba d.l* de un proces activ 5i nu pasiv. .;;+ -_t?,_" :* -:-., cd mediul il modeieazd Piaget.nr4 considerd. pe copil. tu4 _ .,1_ei_, . ca,fiiilca91aouRtl'copilultlcearc4sdin!eleagdmediulsdu*inman@eaz6q ". gi persoanele careil inconjoari. Pione+ , ,.xo" irl* ,*o."tif,qh. tei rqari reprganiziri specificg,fiecare conducdndspre o noud perioaddi:r dezvoltare.Prima are loc ia circa I 1$, cand cbpilul se indepdrteazEde simpleie scfieme senzoriaie gi moioni peatu a se apropia de adevbxateie reprezent6ri inieme' A doua echilibrare are loc 1acirca 6-7 ani cdnd copilul dobdndeqte un nou ai:.sambiud.eichime putemice pe carJ Piagit te nurne$tegf-ej!!|i. Aceste acFuni mintale sffimutt mai generaiegi mai abstuacte, de tipul adunfii gi sciderii. A teia echilibrare se situeazEla adolesceafi, ahtrci cAnd ad.olescenhrl inlelege cl:m sE"opereze" cu ideile in mod anaiog cu evenimentele sau obiectele.Aceste hefEc&:Tfriffidetermin6 patru perioade qompusefiecare dird.iferite siadii: Perioada ia circa 2 ani { i " lnzorio moiorie - cieia na$tere . Perioadppreoperatone 1 _ inte 2 gi 7 ani 1 i . Periolia operafiior conmete- lntre 7 9i 12 ani _:

ryrffie*l--abelr"ri l-j

*dq{6ffif$

^scffies*

i Perioadase::zorior:rotorie
I

li ii *"=-'**-*-r--." ----L*_* 'ii-i-!:t au

iii

Perioada operafiilcr conJiete

i
j

Copilul comunicd cu iirmea in principai prrn rrtermediuJsimgxiior ;i ai acliunilor motorii. Un obiect nu existi decdtprin conracfd sdu ia pipSir. sau. Spre 2 am copiiui .atilueazd simboiuri pentru a-gi forma o reprezentare internd despreobiecte, gi incepe sd fie capabil s6 utiiizeze perspeciiva (punctul de vedere)al altora,sd ciasificeobiectelegi si recurgdla o logicl simol[. Copilui face progreseimecse in pianul logicii gi reu$egtesL efectueze oper{ii mjntaie complexe cun ar fi adundii. sc[deri gi incluziuni oe

L2 aai I ii- ':esie

li I

gi se poategAndila lucruri pe carenu |e-a vEzrt f- estecapabiid9 imaginagie qi obiecteiein mod sisiematic,utiliza,'rd i niciodatd.E1i;i organizeaz-hideiie i un mod de deducliv. Tabelul 3 descrie acesteperioade ceva uai deialiai, Vom reveni asupra fiecareia la capitolele referiioare la vdrsta iespeorivE-Penfirdmomenq h'ebuie mai ales sI relinem ce figcarg-Eloada se._Ep4:ind pe ceaprecedenti $i implice olgsfiiftgjle l@rlus"t d-aitfel spus,dacdun copii evoiueazd cognitiv-6 face in aceast6 ordine- dar pq toli copii ating acelaqi;ifil$ fiecaree'roiuege in riimr:.l sEu propriu. Piaget considerdci aproapetoli copiii ating ce1pugin[enoada^preopeiatorie, i^ mai mare parte vor realiza ""u opet'a{iiconcrete. Nu toli iasdvor ajungep6ndla operagiiie formale. Ar.JTTSORETICIEM AI DEzvcLTARn cocl.|IrrvE. Piaglt consiciera cd n4exist6 alte schimbqipsg1]syg__s!-ucqrl?1gJ pa alisleseea4A3ecent, unii cercetdtori au sugffat eristengaunor ioi echilibrdrilfilarsta a<ifiiE. fleGffifu, Cisaa Lab6uffiFGi ii980, 1990) afirm6 cl modrll exhem de analitic specific opera1iilor&rmaie pqatF!_aclqptx eeqrqmldiulsi*QEi]@@ta

v:s*:
.rt, W

inleiegesl ae LarrrenceKohlberg, un altieoretician al dez\,,oltdrii cognitive;considerd gi el cEprocesulcognitiv qqnlllud pendia v6rsta TeoAa sa privind dezvoitarea raf onamentului moral prerintd un mare interes gi a exercitii o inftuilfl?Anfrtfi-xiifa Tl.t+CercetEriie sa1e, pe care le vom descriein alt curs,se sprijind in mare mdsurdce teoriapiagetian5.. Fiecaredintre cele qase stadii de dezvoltare raorai4 descrise de Kohlberg sebazpazipe reskucfi:rarea modului de sendire ai fazei preced^ede; este vorba desDreo

uclg]!a,_5ng_-9q!49u ggm94&r &bqG-

a. a

al'hfe ]a varsla'adriltd . T;nr$i el ia toli copiii din toate cujturjle. fundamentale la aitd d* t<rr?"|"]or esteexact aceeaqi.

ureiii stadi*ffiunt
preitabilite a derTlffii-EildFf6i-ffie ffiea luiPffineiordini *:*#-+ ' .:' /dobindirii acestorstadii poate variaFia* <ieilEFa la alra sau de la u:r individ

//s 7?-

Critica teoriilor dezvolt5rii cognitive. Ideile lui Piaget au awt un ecou considerabii ia shrdiul 5i inlelegereadezvoltdrii copilului. Lucrdrile sale au fosi subiect de conkoversetocmai penf ir ca repuneauin discuiie teoriile preceaenti mult prea simplifcatoar". p:ag-{. p$lg pi5r*-El** l gqg*41or ar eag a n a i ri i c o p i i u i u i _ te h n i g i c a reaudus1aconsE ffi l .Goi ffi mene adeseailea$;eplaie.Asife],einune-aoferitdo@ercepgiead.ezvo1tdriicopiiu1uiintr-oopticdnou6.ci ne-adat 9i un ansamblude dateempirice,imposibil de ignorat,d.egi uneori suntaigclt de explicat Ar6tfu<lu-se foarte e{plicit in mai muite dinte ipotezele qi specuta$i.le sale,Piaget le-a permis altor cercetdtori sd verifice taLidiratea teoriei sale. Numeroasecercetdriarat5. cd Piiger a comiic6.teva erori. El s-a in$elat cu privire la v6rsta 1acare.ggpii algmlgJllggrqie. cercetdrorii au arararin re@aj nuir :l_fq ffiffiea-iffikti sugerate de Piaget. in p1us,s-ar p6rea cp id.eea par-fial a tui iiageq i*"u <iervoltari, ar fi u J.Aiitot de -centrala TryuF q" 3xemp1u,majoritatea copiiior de a aai "tiii"@i gi nu in altele, iar modui lor de gdndire pare mai complex in- sarcinile cu care s"nJ iimiUar;ra1i decflt ?a ceie in care 1elipsegte experienta. Artsambiul Droces!.lui a '.-ru lare a depin tgtL4CL Anaotc na'--t'tdri gi infirmiri ale teoriei piagetiene nu. inseamn6 cd aceastagi-a pierdut forla. Numeroase dhtre conceptele:?1e fi:adameataie au fost integrate in gandtia colectYva,iar teoria sa continud sd sirveascd drept punct de referinld pent'u majoritatea cercetdrilor asuuragdndirii copilului.

Se

t4

Tecliile psihodinamice

srcl'dlll'{D FFSLiD ( 1855- i 93f . ivEDiC $i FSilIAhlALIST,{USTRIAC) psihanalizei. gi fbnclatorui teoriiiortsi-4ociinamice esieparinteie SigmundFreud(1856-1939) - Ce ie m a im u 1teteoriipsihocinamicet rs c f f ia . @d e z v o Y u a re a q L J g g g i de modul ccnfn:-ntdrilor dintre cresterea individului si cerintelesociale.Acesteteorii sunt i-ntere-qate igi satisfbcd e gl in aceiagitimp s[ in ;arel 9i persoana care tinde s[ ?9ifonneze :sirr nevoile personale. individul in dezvoltareesteprivit ca acea o grili de lectwi a propriului comportament. - ssnsal sinelui, o identitatecaredevind Ca gcoalateoretisieniipsihodinamiciigi-aucentratatenliaasupra4:ryg$gql-lq{ffi1&Fi +i
:,r inccrr-ai ci in r r l^ - - :

$:

gi iralionale. tntr,un au fficerbEt*s6*e-frtrfieeEryoftarca cAt anumit sens,Teor-iil'e*piiffiaffiC ".-**' ;--,^.:--..:l-::-"': *_::5'::;=;"*-* *- :-*.--, -;:-- emciicnaie. -- ,,;--,^.^ expeienleior saletimpuiii de obicei *muiui pria exami::area Teoiile psihodinaimice sr.int preocupate ir general de dezvoltarea inieqi a q-ndgl ..:I,zanciu.]peacestacaiii:rdmotivatdenuraeroasefor!em1emeTiffi
considerate ca fiiad factorii
beulgIl.e sau pozltlve,
1

^ - - - - 1 :^ - d.er,roitarea seffimentelor gi componamenfr&*atatTffinaiE - j Ja - : tr,,pir\,o ^^-,rrtrdg. >r

ai comrortamenh.{ui um.afl. Uii

v6d aceste forle ca fiind

rlin mediu. Allii considerd ffi6ig practici prin de socializare a fi controlate fbrtele interne ca frind irationalesi necesitdnd 9i standarde culturale. Ideea existenleiunui"eu" sau "sine" pare evidentl pent"u majoritateaoameniior.ln cele mai si muite teorii psihodinamiceconceptulde "eu / sine" esteun constructfirndamental.E1 reugeqte care obsewalii mrmeroase put6nd explica gi om, cuprindd senzaliade existenf6 ur:icitateafiecdrui ahfei ar puteaap5rea fdrd sensin cadrul teoriilor psihodinamicese inscriu teoriile iui: S. Freud, C- Jrmg, A.Adier, E. Erikson,M. Mahler,M. Kl;in, R. Spitz,J.Bowlby. sauneacceptarea qcoli de gAndireqi indiferent de acceptarea S. Freud estefondatorulacestei ideilor sale privind dezvoitareaomuiui, influenpasa asuprapsihologiei, artelor 9i literaturii a fost el a construito ieorie a qogyafg_rlcongiiente,g-s-959gffiiliryine 9i enormi, ?ltr-o epocdpurita::.d a a$esvititii insiinctuaie. 1. Nevoile biologice ale Viziunea 1ui Freud asupra omului este par,tial una evolufi.onist5.. qmuiui fac paCe Cin natura sa de animal evoiuat. Dezvoltareasa @ realitateaexierioardcaig!1.qg$jgnryLiar prin matuffiffi6 Taoif"@roape i:revitab: cu r-eafiiaT6a-Effe*iltransformA din @d-8. qi negareaaspectului la impulsuriie sali bazaJe aoAt' gratificant al acestora. In consecinfd, cei mai multi oarneniciviiizali sunt anxiogi. Copiii nu su:rt insd a:rxiogipdnd ?nmomentulin care ajung sd se diferenliezepeei lngigide mediul lor inconjurltor

l1

+,
q{

1:

ti sainTfl?t:Tffi],i

jr

de pllcere. Comportamentulralionai rezuitd din conflictul dintre cerinlele sociale 9i instincteie copiluiui, care sunt sublimate (alterate astfel incdt sd devind acceptabiiesociel) ir:. cursul adaptlrii unei senzuaii-t5li copiluiui la mediul sdu.Inteligenla sauadaptarea sunt secundare Ft Una dintre conrribuliile cele mai origina.le ale lui ci comportamentulesteguvemat@,doar de proceselecongtiente, mai elementar, dinte acesteprocese este o pulsiune sexual[ a tuturor prezent6.ia naqtere gi caxe constituie forlii timpul sub ,tj comportannentelor noastre.De altfei, anumite elementeaie ^ i''{care la nte forma diverselor mec?nisge.jle*aJ:Erare, adicl strategiizutomate, ,+,q.IT altele:refularea, Se inciude aici, anxietatea. recursemin mod 6onAiafientu?rffiduce negarea, ationalizareasublimarea etc waie$a" 1$ 11 I oate teonile psmanalltl nsihanalitice sunt de acordin ceeace prive$terolul ,.,.r de via![ familiei. Din aceast6 perspectivdprimii ."F p__rl ',ii
vvJg vl .u ^ ^ - +n ffi n a fAla l -L . ** . . . - " *- - - i i * \i -

iralionale sate denevoiie esre motivat omul vdrst6, maimic6 ir1,llfii; tacea

. ,

*;{

.onstituie o perioaclasensibiia. ru1creuzet Ln cale se formeezApersonaiiiaJeainiiir'1duiui. Datd"fiind specificitatea conce"rltelor utilizate de psihanali$ti considerdm utiid o,uscere in ie-risra a unora dintre eiemente de structurd. ale aparatuluj psihic: sunt prezenie Ln a ii-a tooici freuciiaca

In prima versiunerJ895-1905) Freu<i numeainstanle;i congtienrui gi inconqtientul. Lilterioracestea au cdp[tat statutulde nivel'.:riale psilismului. Celetrei instan{e sunt:SNELE (D); EUL @Go); SU?RAEL,L(SUPRAEGO). a) SINELF (Idul) polul -g:glg-Zqn! ]4ca 4e 1aj4 9Ig: esre rezervorul energiilor profunde pt"ilsional al vielii psihice. Se afl6Ia orisiaff._eeladaltaliagl. cunoagre Nu fiind in afara g*o-ggq{iq11, *-SJ*6rd"* (vreaul!). Total iuciecdlilor de'vaioare, duaS."PRINCIPruL PLACERIL ' iaeongtienl, chiar dac[ pe 16agn elementele i]i{d;;'ure pot frll uneFEEffi-Cite. b) EUL (Eeo) - derivat ,fe i$F, incepesb se.cristaiizeze din primui an de viafd, Vl-o-dp.kp-*.l3ge ..dl1.gqIl@hl:e1aligr14rii aqpiluilri cu mediui sau. Suni favoizate ascel identif,ebri succesivecu obiectele exterioare incorporate si interiorizate.Este in cea mui mare :nerte ,:cn5 iie n t9ia.Teca.funciierea1i z a r@Re z J iz e a z d c o mp ro t is u id in t re erigen{ele SINELUI qffimreffijl Este principalui raspunzdtorsi reaJizatar al echiiibrulul
ircihin qt ir;ir;.1,,i,,.; qi are ia indern6nXpeffru #llealiza
. ": : : ""y r uwul

+,

Ca"instanta, SU?RAEL{-, esre in ,-u *ui iare partelinc""qtiiliSe supr:ne.pRg{gip.rytq Trebuiel). isi facesimflia prezenla este sffufilqgl-,F"' ?.Sl*O:lgt Tfl1_u&+oa prin care rnhibarea ,ffiirol-i"nibarea dre.pt
firnd o
lol

(Ceeace_se poatel). c) SLERAEULTGupeTg;) - U incepe sd se formeze dapd.aI3-1eaan ae r;a1a@_interiorizarea normeloa cerintelgr_li_l'4o{cr poralq-gle-_ ) mediuiui familial. ReprezentantulacestJil$ lj
f , ^- ^^- ^ l- - , - Y -1r i 1 T - l ; - " *=_ .

EULUr).Ele ooiffi"dufd

e {mecanismeie de apbtxe ale

sociaif a sociaid tqoqiportr comportamenhrlui iadividuai. Este la fei de inflexibil ca gi SLNELE, a achiziFonat ca norrrd ;;ii"f pfnaTtT-Enr:*Smni

dominante:1@ glt"d (Supraeul acttoneazdca o "congtlinlE morali" carc genereazb "::g1ra sentjmentul culpabiiitliii); rS) auto-observarea (estimareadistanlei EU-EU IDEAL care poate detern'rinaseniimentuldeilferiorita=teSA1ru$ilt). O posibiiS.reprezentare gra-ficda genezeiqi niveiurilor psihice&ale instanlelor,estereprezentatd maijos:

y^,Jr<W
5W (d
I
?rL (aW

W'bat'; utuf/batgd-

iur.l;U*o : dorinfE. oofti. asniiaie. ,!jPIt,? Erirnoiogre: Senslar_e: ere.grq lqibjc[ jiqpiicari. in suslinerea puisiu*ior viedj (EROS); opus iui riash.uclo, ca -"r:*.:i "

-1?1*11!9!tY3jgt-e9'lil-GI{At\.zrTOS); giizcult oe EU. tar destrudo de SIIP&A,U are ca foi-me de eir:iffiaie: nevoia de nldcere. ""
sens restffiEJ*en"ryffi-o:;sxuaia*mqaifeqtarea
.,

ambele iqi e},g:}gjlfglt;$n'q ulterior tibiaoul fiinc

dfr amiChin viFa csii'cd a

FUtslullllof

Sexuale

1 *_

;-.

- . - *-

..

. . . - ! - : ; : ; : . - - : _ - _ - - i - 1 - =- :

e; ,""l|[a'1tT.O:d are doub paqi in firnclie de orientareasa cifi'e subiectul afectiv (li!i{o n-?"igisj3c) sau obiectul afectiv (1ib-1.C-p,_ q-btqgl*g$ Cele dou5 aspecte au pondere diferit[ in oi:togentza afectivil sep1eac5 de la libidoui narcisiac, pentrua seajungela coexistenla ior. Etimoicgie: puisus lat. propulsie, = propulsor I'ULSLT-IIE: ;---+ ,"riis1-u_Aea eltg o _!og!a qqngi4r-r1d gare plq dfept s_ur_59 o _e_49*i949 corporal;..Este o entitareintre sqil;qg-c*gips:blc. ceeace o face ctiferitS. de instinct
Ei''-are ca funcrie restabilirea echiiibrului pierdut in urma actiruui rinor factori rei-mi"oatoi. Este i:: feide''e]asticifate''.dg:mainertieiinlume";lui;i.-*';#.-

---=--+r

Eien:enteledefiitorii aie puisiunii sunt: s-:urs-#-(oricare organ,{iinri totdear:na.corporald) Wpy,ti?Le;rpresiaenergieipulsiunii ; slgpJti - descircareaiensiuniiperrtra a restabili e*f;t;irrl; onl"rt4l *@4 oricare,cu ccndilia s5. poati. reializascopr:l. Esteextremd.e in-divid.uafiz t. ln tipologia puisiunilor existdsuficientavarietate.Freudinsusi propunelinii diferite de diferentiere: " puJ5lunilesexuale(pre proslunea speclel) - p.u1,_sjg.31e eului ui (de autoconservare) ; saq_p*+]qlgsile-eltu1 pulsipnile rlsrunile*oFiectuaiq: obi I pulsiunile vi vieFi (Eros)-puidffiH.;n"*s"S1l (Thanatos);sau pulsiunile parliaie (din stadii preoedipien"):pl+T..ffs$'_a eese;4le(tncepdi stadiuloedipian), legenda lui Narcis,personajinitologic indrdgostitde propria sa fr*-ARCISiSM: Ftimologie:
imagine ref,ectatd ref,ectatd.in unda lacului

Narcisismui esteo lgvpstilie iibi$ina]e q{pnJati c6irgJ4lbigstsafrLcul_arlprpprla p-e-rs0anLgrt?I3le_&_sing;sr,qg d, sing, ea de s_ine;;pe igiipq,t'tin linrl9lq n_o-gg!1@ii: luriapatoioglcCuiip"g _po"@.jtf"rttf"1p.TtzEL_ Expresiile sale sh'ucturate sunt: . narCsismui;iimar: existi la debutul vietii postnatalec6nd nu existd separaliaobiect-suEiecf pentri A U;insta;fti una dintre disrincliile primare: eu-altul, intem-extern,stare-situafie etc.; " narcisismulsecundar: situaliain eareo parte din libidout obiectual " se re?ntoarce asupra propriei persoane. Eie consiE#ato formd natura15. in adolescentd. FANTASMI$ Etrmologle:-grecescul phantasnaa{antomE -----__s antasma esteo consh'ucfie cu o leg6tw5.doarrelativd fatd de adevirul EttuafleiLeierF;i"e-.pj.,e{p,_S -h realit?te!q!hica, nind ln bunAAafrq-p;od;sufffi-EntilIil. j----1-- --'-')nte (reveria) sau Manifestare: fantasmelesunt reprezentiri sau t"9"T1 scenarii lrnasmare -,ry49j ,:.-.:rjr--;':::i:^='T:.,'-?:"':1*,:11 I$gpg$ieSe - care implicd unul sau mai muite personaje, pnn care se pune rn SEi.A,intr.-ofon:rd mai mult saumai pufin deghi.zat\o doriniE. Genezi: o fantasmdeste tn acelagitimp efecrul dorinlelor arhaice incongtiente,dal qi matrice a doiini6l6l conqtientesauincongtienteactuaie.Are o st'ucturi qircuiari- Exe-mpie;fantasmacastrdrii, ceaa uciderjj copiilor {din complexul}-{EDEEA). COMPLEX: Etimologie:lat. complexus= in-lin1uire, legdturi, imbinare esteo lgg4t@nstienE, (conftadictorii?ntreeie pi tfurz6nd ?ntoe_pulqig{u lomplexui fiecare sL domine) gi interdictiile de ordin socio-cutturat C*.1* Uto"heazj... ca maaifestare, comfilffiffi prin fixarea unei tensiuni psihjce pe ca.re subieitul nu tfrinligtii i-ao etimitte.PrezenlasapoaremarcJ organizarcagi orientarea ; -'r''ij':ri::'-:;.!5'',,'.: personalitafli. O sintezE. a probiematicii compiixeioi liiiol, 1996)esteutili realizbrii wrei taxonomii. ,-FIXATIEfEtirnoiogie: lat. frxus ! nbmigca! neclintit Fixalia este o tgg-qt{} p_@ obigclE,irnagini sautipuri de satisf-aqprq,{qsate regresiunrl*eeererfaciliteazdrecunoagterea conciigiiior in cares-aprodus. ) Geneza sa este poateapdrea ca rezultat al extremelo{:, libidinaln fie un exces de satisfadere tllif"
')
..,r '":i

m $qqulorpregeniiaie.

ppiofare'-ifr-#Gti*t. It"pka td*-

**rryr

w'

1 Y 1

licidmalf,; in a doua situalie. fiuslrarea ia locul d.escarcrrii libidinale, *aea te duce la a vesnici, .eutarea a manierei absente dE satiifec5iA*Iihdinalf."?ffi6eG;;6 sunt fr6ne xl* &err,a;hani afbcrive fiiesti. lJHt'.bNS-b- meca:rismede apdrareaie Eului i mecanismeie defensd:Elimolosie: 1at.ciefendere a proreJa> a apaTa. Penh-.:a se proteja impokiva presiunilor exerciiaie de Sine gi iie Sutraeu, Eui eiaborauzAts

i;ir-un anumirsboiu. fie ca insuficient5-g;gi!$_g11i34gin priinii c:'.=-rixa.ln se lroiuc: gia.rie intense a copi.luiu-i 11d.c-erii #ea-ce. i1i"rpGaGa sAueaca de eirpriiriare spre fcnr:e maturizate * ?= - -" . ,l ,-

I ::rrafe''-'r;r:i16 rF ^are un elev r * - * * ^- "* ! 4 a sYsL-V;rL a'"l-rt-c h

::ta r
' "* '

seie de mecanisme de api.rare: refirlarea*nsga{ft1 , F;-g1ectta,, ffltaatlzarg a, syloljrrarer,,. esteun ireca:rismprimar de apl;Ne prin c6reimpigdigini m.g+lhslgfeAlqg$tientd Rg!!g{gs f.' (a se si qapd qiol4qza d,Igg{*ta , a-aq1iligdlQJ-*gp.?_.:*& 1ac-ff:ai"-lor -expeienl*igl$lg -.eoe4 purea mo!ivare'). Un exernpiu ar fr LeFiimarEea:.:rinlirii unei cciigenre la -t9ona-.-{li-4lli /
L r 3 J4

lrrr-;:' ,ie e.al a-ci nisfr;: clasa a GIIV4 noua. A. i tf,ttr u Peiitirr U--)f i':i'i+ - ;IL , i g l tU f VLi lrecnech,l .L Jl p vL U i UU _ U a JU e .
,.U IL L

|
|

si mn i tl

rv]e car !4t e ! v

il rr

t-u4ru

r .nar e

lfae 4ue

U JLU - qfe

q:l Ja

r r i r e'

ac e* c AWTAJL A- j - i

^v Ji i l Jvr rrc f- r ui rc 4 nf4

l r u r l a Ju L c.

nc ts l EetLr i

-Il enr l i ntc l e U U U l r t:L ,u

r efi Iva u f r j afe aLL

ce J!

vise). {acteiaiate, lapsusuri, \ srecoararcl'"rsiln constiin![, insd int'-a fbrmd d.eghizati refuzui de a acceotarealtiatea. De exemFlu,neacceptarea inciividul effigsste situati*i e6. \ langa tine este pe mai psihoicgie, bun ia a dispari,tiei pericohiiui riragi, ca:'e-l unei f;Lr1e a Itte fumarul Dentrusdndtate. freprezintS.
t'

prin care ah-ib,uim.p"igp_gi1.?*Mfg1l{ngq!e . . f*igglig-.ste :necanisrnul naenrabi.le unei persoane alte pe aitii, sr:ntem DacE puiem acuza , de a ne scutili de neplEcerea ^-."-;// acuza ^ -:------::--*: pe no1 1ngme. l;neori, I
cAnd antipatizdm o perscan[, spunem ch ea este cea care ne \ antinatizeazd.
l-

I_

un examen o punem pe seama dificultdlii exagerate a subiecteior, a deficienle1or de orgartizwe, a f / corectorilor erc.

l la .

IklLo,nairuree*qpnst[ in g-4pjfpa-+pei qq*g_:qfgrygt_1-.-p-.eqq o-faBta-dczsesreqt4.Nereugita

5.9g13lg*:LPggqllg*i3gl-pi:p1gge lgU-lfl.9geste mecanismul prin care imp,uilF!"d"e I rndtre_c-|1!-*tqri:]S.3clie"$qb11g--da+lnclde*{9.&r{]s*qp_i""d D exemplu,impulsurile agresivepot fl I \ sublimate prin practicareasporh:lui, iar instinctul sexual prin activitEli creative (dans, poezie,
\ mr:zi n i \

.Lr]ocuitprintr-una1h-r1.Anaiizuu"totui.'uoi.|"rm..auiffi;i;;a"

Act ratat este actul aI cdrui rezultat vizat

explicit 'riu_! este atins, ajungdnd sd fie;

n - r: f i cr rlricctr rlili /oDuurcr/LLr-rur \.cx.. -,DeC1El$edinta pregedintele inchisd'', spune in timp ce el, Camerei Deputaliior: de fapt,deschide acea;edinla).

COMPLEXELE STADiILE Freud vedea dervoirarea ca pe o lgE{e -_illg-?_gry*pg.-p_g*_*a4i qqrp. Ei a descris:nSigqruda $rrrt atuibuite*Eqql.-ecatri--ai-lficerji-dje ciclui evolutiei umane in termeni sexuali, ieg6.nddezvoltareapsihologic[ de rezoivareaconflicteior camptetistice fi.ecErui stadiu.Teoiile psihodinamice acfnalesunt dezvolfiri ;i modificbri ale gindirii iui Freudsaureacf,i la aceasta. OdatEce teoria psihanaliticd qi popuiar[, perspectiva si-afEcutioc in gAndirea academic6 asupraciezvoitdriiumanea fost profi.indschimbatd_ Freud <iefinestecinci stadii psil pe care le va traversa copilul ?:r ordinea dererminari. in f,recare stadiu fbjAffitG e-e-s--sai*sg4s*ila .rge,I]usa-eorpuluilaScea nou-ndscut,gwa este zona corpuiui cea mai sensibil[ unde se concentreazi. Yg-r-Elgr*La energia libidinah. Acest stadiuestedenumitln consecinld.stadiu oral.Matthrnu,pe mdsurdce dezvoltarea neurologicEigi urmeazE curiui, alte pErli ale corpului devin sejnsibile se iar sediul energieisexuaLe depiaseazd spre anus (stadiu analS,iar apoi spre zoneiegenitale(stadiulfatic, gi in final stadiul genital)' O perioaddde latenf6,caracterizatd prin atenuarea pulsiunii sexualesepard stadiul falic de
ce1genital. t

l: ..**

Comportamerit orai: firmat, baut, alirneni:are excesivdsau insuficientb; pasi{itate gi credulitate sau invers Ordine, zgfireenie,incdpdgAnare

Pericadace

precedentedau dovadd de rin inieres sincer faid de ceilalti si sr:ntreafizadoe ulan sexual

;,,strp(rdlWee
._ i

t nfult,-c

" ( i "ffii ffmffi fpr'"{d'v-trtu'l i'#ffuW(a"M^7')

t'A t - /)

6 Lurct'

(*P -, 4"e* qt"^,Meryk, .ffiJd*;t

C/{/!k^) ( /+- 3ru"";.

G/q,.e

*ir,f}

",-

psihosociaia CL]RST.Teoria a 1uiErikson Erik Erikson. unul dintre eontiauatoriiiui Freuci,a realizato teorie siadiaii complexd. Ceea ce face impcnant5. teoria sa es'ie descriereafbcutd dezvoltarii emctionaiede-aiuneul vietii. '' "in teoiT#id'e a Erikson. personalitatea se d.ezvolt[ prestabiiiti_d-,e .srnuLul uman de a ti constlent s1de a mteractlona di

cu-irufg-a o iumecareinitial esteToarTilffiffia@ rui treDu:esi

intreaga omenire. Eiikson a vdnfi dezvoltareacao_i..-zgP-'4*g-I-ffilygggonfllglqhr

ce$nleie sociaigr in fiecaie"dtn il iiffi

E^&ffi

rezolvatq-E5'ffigdftial inainte d.e a se puiea realize"r:n ptogros silre urmEtoiul sei de probleme.IleieLigitai:r rezoivarezL problemetorta un Lirri-lt "i'*i poaieducela iulburbri psihologicecarevor afeciatrtregrestuiviefii. -iJn De la incredere1ahdmicio. bebeiuS aie nevcie sd deeycirso reialie in care sd primeascl"cela necesare de ia c persoanb dispusEgi capabiil sd i le cfere - mai l.P\ intotdeauna ma::ra.El trebuiesEse simti confortabilcu marnalui gi sd qtie cd ea va ii intotcieauna aldturiatunci cdndel va aveanevoie.O ingrijire constantd, rrctdrrefudshr permanent5, ii va oferi bebeluguluilncrederea.Consistenfain ingrijke ii permite bebeluqLrlui si invele s[ tolerezefrustririle qi sd am6nerecompensele imediale,inh-uc6tqtiecEpoate avea i:rcrederein adultui din jurul iui. Daednevoile sale;fliunt satisficute in i-nod sistematic,el poate derv-olta un sentirnenide neiacredere Factiondnciia frustrlri prin anxietate si supirare. Dupd ce copilul incepe si meargd ;i sd-si exersezeautodirectionarea el se izbegtede limi-thrisoci4e. Pe parcursulcelui de-aldoilea stadiu,el i:rcearcd progresiv s5-9i conkoieze proi:riul comportament ("Fac eu l'). lnrucat.nq iqi crxroa;tefoarte [' bine capacit[lile el necesitd inc6 supraveghereatertl gi fotejarea de excese, Iur"\t4Ap i penni!6ndu-i-setotugi un grad de autonomie.Este deosebitde importar* ca in acest : stadiupadnlii sd-411!-provoace copilului ruqineade a se simti ilcompetent,incapabii. Abeasti rusine poate fi o experienfd pentru oricine, gi cu atAtmai muit <ievasfatoare penru un copil care se iuptd pentru autonomiasa, nefiind inc6 sigi:r dacdiqi poate ' dervolta o autoreglare competenti.. Dupd ce copilul s g;$tigat ia'r simt a1autonomieirelati'r sigur, el intr6 in al treiiea stadiu de dezvolrarefiind gata sd ia ini;1"$yg.fg1llgl]]gg*?iggp19gpl1ligt E_ut" ulriqq%lgErikson iniliativa adaugA"ia"autimomie calitateade a asuma, dt/) +fliy,l_H!::-_g plaln$; $i aborAa o sarcina numai de dragulAea fr Sqriv$l_ili*&i;gare. tn acesrstadiu l\}*t-.b6t , copih:-i este gata de actvit5li pozitive, constructive,realizate din proprie iniliativd. : Probiema poten{ia16 la aceasti vdrsti. estq'v--13-q_yFjffi copilul ar putea sd simta cE impuisivitatea ' lui are consecinledezagreabile. Este p*lo.*{*".{g_.qgepJic*fa+x-decomportamentseductiv al fefilElirilfafa de tat6l ior qi unul , ndrln-,-e]s.-dp-s.ex*opus:-un directiv, masculia, al bdiefilor fa!1 de marne. Odat6 ce copilul igi rezolvd aceste atraclii fErEganse, el se identificdcu pErintelede acela;i sex qi iEi dezvoltdconqtiinJa. ulepar'intilorii pot cu-fi.rnda pe copii tn starea de vinovafie. 4llp""ryq4g_Urf4uF -

f $^Wfulra

E fl,i"t1,"-ql
nA

pirinteie de acela-ii-ttx, Elffire-flH, . i iAigi-if,-q3{e-_q,t

pfi-n a tr

un adultcopilultrebuie sadevina *"i ittta.i fffi+a .- fl'-,;*,v;'f k . inaintedea deveni L/q$LtrYu''t'\L ^6 va fi recunoscuf "il1ul;X,t'F, ca atare d.aci. produce ceva aceea copilui or.u re De ftamicie). J"

invele abilitn$le tehnicespecificeadulfiior - fie ele scrisul poeziilor sau vdnitoarea. , Problema potenliai5.in aceststadiu o constituie senzatiade inadecvarc-sijnferjoril,aJe teoria lui Erikson

r--]

6. ;dh^f'610
u,biuin!
^lA

acesta este un siadiu decisiv. coriiul presitin{iu-s* oentni. asumareai'ciwiior de adt:7*r" De la loentrtate Ia lntegntatea Euiui. ,n cei rle:dl crncrleDciadru, adolescer:lei tanf,rui isi pune in disculie toate rezoivarile anrenoareaIe probreneioi de rncredere,

autogo-;p1-e, intiativ b gi hirnicie. Cie;teidl $r1r6i;it Af,dep-ffi .. . . a

prf_qed,ep11 re$insej ni.olilelsasgd*ase*la{u.tii@epl_?gygrlryElFroE&E.s|

i. roiuri qi moduii de a fi. Le reformul eazd qi le incearc5 din nou. Frobiema potenliald in aceastS. perioadS"este aceea cd identitatea adolescentuhli se poate si nu capete rconsistenti., el av6nd un sentirne'ntde dif'sriune-a tlropriei pei'sc,a:ne. Uaii adaiescent-i par sE. nu poat[ ciezr,'olta u]l seas al ceea ce srtnt ca oameni, ca {rtnye dexuale,ca aciuili productivi, ca pdnnli poteniiaii. Dacd senza4ia d* oifirziune a rciulilor persistS, el s-ar putea si. n4 mai fie niciodatd in stare sd ia decizii ferme prii,-iad Geeace este gi incotro se lndreapia in viafa. TantuJ adult care gi-a incheiat edutareaidentitSlii este doritor sd-qi.irzi*qnq:ag idqgtitatea cu cea a altora. In termenii celui de-a1qaseleasta<iiu al lui Erikson, e1 este gata Od frti{ft4e,*Ae TA{ii cu al.tii tn care este destul de putemic pent'il. a face sacrificii in favoarea aituia, far6.a se pierde insd i:r identitatea acesfuja La acest nivel dragoste. Adultui-tdnfu are sarcina de a ?mbina munca gl . poate apirea ad.evdsata , dragostea. Problema potenliald la acest nivel este izolarea de ceilalfi, nereugita in a se

ueu.d o "revoiuiie-piiHofoil"#" in interioru1s5u atunci c6nd ?nfnrntd" vtata de adult. Con&om iui Erikson. adclescenrllcaut5. continuitatea;i simiiitudirrea in interiorul sbu - un simt al id.entitadi- iar in aceastdcautare u'e6[ie sE"a--dilnouEeiilflr* airiGr

,se"
7g-,.qr6;
r-S3^nc'U
i

$[s*e4t+*saMii-.--**-* idedig.apsp-ireleifu i

Generativitatea ctactenzeazE cel de-al Tlea stadiu si se referd la creocupdrile

I
Pericoleieposibile la acestnivei sunt autoab_so,$lfi;isp_nZ+.S3**-p"."q"Legg"Are, 4gjin11-{* sens,de lnutiliIale. ln teoia lui Erikson, ultimul stadiu al vielii ar tebui sd ducdla o senzafiede de r-9.q!g45_e-4" l+p_lng^e--e-e9ggrgl9l l$g bipS$ai@ Dacd omul "ar trebrli$H"o'iade ia capdt" el ru ar schimtia-pio6abil'Gilunete detalii a1efelului cum gi-a trlit via1a. i:tr-o astfbl*de perspectivE,moartea igi pierde caracterui ameninldtor.Problema potenJiaida acestuistadiu o constituieregreteleqi disperarea pentru gansele irosite. Persoanele caresunt disoerate in aceststadiusetem de moarte.ceeac nu seint6mpl5. cu cei care si-au dob6ndit integritatea eului. Degi cei mai mulli dintre oamenii disperali igi exprimddezgustuifaf5 de viald, ei gi-ardori o a douagans[.Persoana care qi-adobin<iit integri.tatea euiui acceptd moarteaca-fiind sf6rqitulunei c5l6toriireupite. Sradiile dezvoltirii

o\'lP,iucOtV-t-

,wii#

:.1",.;

ffi

_J#

-.<t $'

qi Pubeftare adoiescenti

Idei:tiraie Diicziune

lncredere..rs Nei:credere

Teoria dezvait5riipersoaaei" EL Wailo* gi psihoiogfrancez. liEf iR.I WALLON (1979-L962)a fost filosoi medicaerrrolog in natura $i Unicitatealui H. Wallon, persistentd ?nc4 qrg--o._@lasrr$S!,cre: 1ui qi este, in aprecierea teoriei sale in metodoicgialfiiltzata.Autorul francez obi.ect'ul rr R 7 a zza ildriei, prin efcele@", deoatece*@ td v6rst[ (vezi, spre exemplu, deosebirea fald de \ffatson, Freud, Piaget care au clutat in ccpil 9i copilEriemijlocui de a se apropiade dlTipro6l-ede:ffidilismele inv6!Erii-;.patologia afectivd,gensza cunoagterii detip logic) Maniera sa de a abordacopiliria este .siea singularL Walion a avut ambiiia El s-a interesat, in hecerii dincolo de o perspectivEre-dr+cliglgigle #l4ftgl$gl*5a copiluiui, atit sub ega1, mod de dezvoftarea biologicd;i sociald-a itiv5, afecti-rd, aspectul normalititii s. .i-,-.**-..'-*---"*--::--"gtca p9 care a pmctlcal-o Ta bazat pe dou6 direclii cggtg.g*qgt_egle: cu anumite particularitaii ale dezvoltirii, sau i-utrecei cu dezvoltarenorrnald gi cei cu dezvoitarepatologic6); comparafi exlerne (intre vArste- copil:adult - sau realitdli diferite - copil-animal (mriffi.u@IF@iFrm primitiv). Arraiiza comparative(sus$nurnde observalie$i teste) - a fost in egai6mdsurl gansagi ne$ansa teoriei saie. $ans5. - penffu ideile de pionieratpe care i le-a pennis (uil6le, @e ne$ansA aleuoor rezultateextremde recenteqi actuale), oblinute cu o asfel de metodologiesa fie luate - pentru imposibilitateaca rezultatele practicienilor experimeataligti. in ca1cu1ul

'1:

; , .;l--1.-,r1:., tifeE@i,

qq-!qgn".[:_1_:.#Jg$&, Fiecarestadiuse constituie f'"' Q"-ry,p-tt"Al*e-

integrarea"in 1; Ontogenezaeste o construclieprogresivf prin iare se rcaltzeaz6" a doud fi:nctii psihice fundarnentale:{$ afectivitalea (dime:rsiunea impiicat[ tn centripet6 a psihismului) - 1egat6de sensibilitateainternd, oiiffie6$ edificareasubiectuluipsihic pri:: autoreflectare. de construclia Ea ester[spunzdtoare persoanei("cine sunt?");@ elgligp#-(dimensiunea eentrifugi) - legatl de orientarea externEa individuiui, de aciiuneaacestuiaasupramediuiui inconjurdtor ?::tentativele sale adaptive.Ea este implicatl ca principald resursdinstrumentaldin cristalizarea ("ce este"qi "cumfac?"). -opiectului.psihic dintr-un

_.i if

-fi dou[ functii va preponderenf,--fZl5 a opri. totqi, dezvoltarea celeiialte; i) stadiilor anterioare nu dispar, ci se I*r.::.#-ftdF".-* .Legea -grtegrqg! fomreie corespu:rzitoare suborci-oneaza noiior achizirii ale flec5reifirnciii. 4. Ce Ceiqcinc;pta{ii (0-12 luni}; b) o4toggnetice'suni: a) sladir}li:npulsiv gi emoliona1 -_-._ -_. ==fTr-<>4=+*.*.="+_ stadtul senzorio-moror si proiec.tlv(1-3 ani); c) stadi@n-AL*ZEdTpersonaiisnr:luj (i-16 ani). i3-6 aru;d) s"11d1gl-9gigg-o"ga1 {5-11ani); e) srad.ElaoTlesceaei j.r 5. Piogresui"l:altzat de copil fiecaie sladlr1piJ:ffiart{&nle fi:nctiei aLieniahve. fi:nctie.
r il -l

printi-un 'rip panic*.iar de terxrne ree'Ltz&i, ansambiu oiginal de conc.uite^ etracte:,rrzate intre cel douE. iunclii: afectivitate gi inteiigenrE, 3. Co-qsrucita siadiai[ onrogeneticdeste zuvernaid cie rrei ieel:la) Lel:a alterrra-ii-"i 8:::Stiggdg*un stadiu cu o d.orninantEcenirifugdva fi urmat de unui cu oirentare centripeti: rbl,Leeea preooncierentei frnctionale: in fiecare stadiu una dintre cele
/- :- i =:..- l *

iocul acestor f'.rnctii este in acelasi iimp irn ,oiogres de mati:cizare a raporiuiui psihoiogic irndamenml, cei cinire obiect gi sublecr ived flg*'a).

pucci <ie

6. Ire-EI de ia un sradiu la altui este (A,T), fiind caraeter,zatdde ut fencmen ce ciiv4j,_dg. ). Prin complexitaiea rezultatd se asigurS. inse qgit4!ea.p1gg.ggg&d. A*tfel, ontogeneza
poate fi canstenzati.ca fiind" in ansambhd sii:" o r:nitate in diScontinuitate i. Esenliali. 7. Esenliali. ln Cezvoitarea Cezvoitarea oatogenetici oiiogenedca este tg$g$g!4!L"are a iiant ;i inediator intre fizice (logica
I

i',t

..

obiectuai[) care ontogenezaeste profimd afectatE."Prin schimburiie interindividuatredebuteazi viala copilului gi acest tip de raporturi devanseazide departepe cele cu lumea {tzicd" consideraWalion- Mediului social,in mod primordiai, hebuie sEi se.adapteze copilul. Fentru zupravieluireaspeciei gi evoiulia sa, soiidaritateaeste mai importanti decdt comnetilia.Ea are caracter vital. Concepte wallorienefundarnentale
"------:l

$p

#rFllry*-.f*.11?

-*--

-*F-

r l nrr,

Vaiod;Aa"sa psii,oiogica primelemipcirr ale inieneialicnalS estedeose-bitE. deoa.rece, bebelugului qfpr"*vd_de cltre an sunt j:rvestitecu semnificatie Ei
selectate. Mriscarea devrne tormd de expresie si primul miiioc de actiuJre asnpla
- ^l- _^- - - - ' ;

c i,rnctional ocmprehcnsibii reciprcc ontogcne'rj rincipala foi'ma de activiiate, riai ;i de expri.nare a-nou-nAscritului.

semenului aduit. Mi$adlfl

-iilidgrtle

in Cst.lrf-sun{ i"- acela$i-iffi; aciiune9i

Particuiaritatea la imitatiei primare este ce reprezinido acomodare iiodi fii"iiidZen'ta Degi apdr,rte 9?l}ld!*UJ.Tir*u':r motric, un rnimetism,o contagiune. modelului; eie nu se adreseazd acestuia,ci sunt necesit6lipeisonale a1eccpiiului. Aceasti. fonnb primaiS"este in fapt "sdmburele"esenlei psii:ice - reconstrucfie;

viala grupr:.riior,intre copil qi grup stimuiarea este reciprocS, mediul este mai irniiateral, ciat fiind inc5, pasivitateagi lirnitele natwale aie copiluiui. Importanla determinismului social ln fal+. --c.,elp-i..bi-slp-g1p--s*au-fizic*estegocna-de-sd:cifiafrSe_A* 0Rffigenezer"mana,*Sensutr--aeeshri procespoate fi surpins doar cercet6ari omul ?n
contextuf deverunf sale.
- - *- _i _- _;" r-

ij'-; smaiur@o s ry",$ {@.F,rJ2Ju*i)

0-:9_..1gl:-La nastereqi pani in jurul sfdrgittiui pimului ffimestru ai vielii postnata.le, dominantaeSieceaa@'Deoarecesatisfacereanecesitd!i1orsaienu mal este automat5, ca in stadiul inkauterin, atunci c@e (foarne, c5.ldurd,proteclie etc.) $ de insatisfr.clie (corelatui subiectiv), c.qpiiql . Aceste reaclii rmpulsivg deyjn ieactoneaza pln qescercffi repede expresie deoarece gghrajul-lq_irimste prin saiisfacerea tiebuinlelor \----+-#

"reclamate". Aici

esi.:e bara lttoareior

ati

principalul emotionale (proprii gi aie antr:rajului) copilul o prim5.form[ de inlelegeregi diferenf;ere"

2.Stadiul

r1i infantil. Gratie expeientelor

o fonn5. qlobald de

Walion - este

'iffiagM-3
r't---:-r,'
;. '.:.ry--' "--r*+'*

tl:

ani) ,

- ,. ----:''r-;i-:*'4+*.-..-# --^-l.^'.tr s_ellz_o_rt+e actlvl ca tip tlp de actrrntate mokicitatca. $1excltalilIe provocate de medlu. Senzorro-moforcitatca,

L-a ajui KeaGlrue R"acliile circulme sunt cuculare suff exDresla ia fafieru raiierii mlscanior migclrilor coDliului Ia oateie datele copiluiui la 1-**_1;gi '

darcomplementare:@ inteli gentapracticd. (acliune)l@ actiyilgtqlp ' inteligenlei disc.g.............rg1-v ce se vaHstaltbdate cu apariliafuncfiei semiotice/simboiice
'l c -:-t.: -

/-':$t *d t .9"

(iimba;.imagine mentald). ai 3 ani: in ce1ie treiiea an se face trecerea6e1a acteiemorori:la rSglgggiqre S.i'11*
et<rF-ffiiiinrir nrin 2rre1e irnitarive icnnii,,il inai miiil mffieazi; decAr vorbe$tei) ca

feg-t-*9-?rriva mo,Jelului)fiind deja q--"-"r-$5i-UgispA$-.G-ffirutsii9--a--e^qgg--qp^-a

3.SradtuI foersonalisnzuiui) {3- 6 ani)
tt,-*--/---J
,a/*- - - ^ *_ - - _ .

;:; .l;J;r;"' * i;";;mI-"'u,r l UIu 1 cL l cy.L!a!IILa' .luuL4ue' Juo!.!!v5i!i1Yi,i- iij::"":

" ^,i,^,o^

fc.rm a sa aminatd (rn absenla

doui walloniand.fijnd ia inte:seclia,a Aeest stadiuesteo etapdcentraidtn stadialitatea qdtns-iurl?? p-=?:l---o_?9ri petsonald: qqnsb'ucifa tifaze impcnante in d.everriroa :-a insrrumentaid. Este' m arcf rie exprimarea c3g5$gi gi**9*p-ilg-A:ggldu"lgr, t ez,thztf din p arcurgerea ronqtienrizirii proprii si a diferenleisale sociaiefald de ajlii. Rapontl sine-alfiieste corpora.iiiSgii compier 5i muitifazic in aceststadiu.Se distin-g"-frsi.fazg:ca prerrisi a personalitilii (ex.: 3-4.a,njl P-eioada{e-_ggoz-iSgr*afirmarea.autonomiei "EU FAC! "; "EU SPlJNl"; '}{U YREAU!") 4-5 aai: Fer1qft._ggq:!a lgqggg: clutaceaaprobirii, avalidnrii sociale.Ca urmare copilul cauti s6 se{ncala fie in ceatrui atenlie, narci.sismuiuiii dominS'. S-5 ani; Pqrj-qadg.jmtarivd a-rolurilsr-de ;p aduit, de pe pozilii de "adultism" (un amestecde riva"litate$i admiratie fala de aduit).
4. Stadiulbatesorial {6-1i ani)
F-'+ - ----na

---l-

de lq*q9!9,fai1* tg: (din stadi'':l Se produceo rgpqAliolg-r1a intgreselor:. 6_-P--e*3, centripet), cdte-cele orientate spie exterior. in #eEf-sii6iiafliu-precategorial *i"ti"t: asistS.m1a o diminuae a sincreiisnului (amestec, nediferenliere in' cunoaqtere)' de ce estebr:n 9i ce face ceva sau la realitate Qa ce servegt, Raportareafimcliona16 i:rsdcoaeretE foroa sa in cineva) esteinlocuiti cu ceacategoriali I actrYrtale 9-11 ani: Substadiui 'jv4-4e-dlfqrgs$s"sq dintre obiscte exkasere a asemdr I f,iocioafectiv5.9i igi abstractd
-^.-*--."""."""F

l-*--------r \, Stadiulhdolescentei Modificariie fiziologice gi ceie a1eschemeicorporalqsunt pJ;nciulde start al snzei tru.bertarecentratd De senumenarl s"!r*64il-1 centripetd)se fac simfite. opoaFe prm care exi@(trebuinp

&.F

tnJ A^ {our ,\A,fr!.^Pfefrr\N!'qe" Dle Prno,Fry..f.,fifur,<ffi

ry'

bud*

-ElY* gaEE F esvolts ree natic x? aEsB e*sEI *b i- F-, r *$* * -absm} m'fu tu*r*

Piaget a fost interesatgi de modul in care copii elaboreazl.raltonantente in problearecie orciinmoral, subiectcareii fasclneazi"il-r continuare pe cereeidtori. Frin ceprocesun copii ajunge sd stabiieascd ce ester[u gi ce estebine,in oomporfanrentul s6ugi in cel al u]toru? Ori;ine;o;e ink-o situatie de acest tip. Trebuiesd dai inapoi un restpreamareprimit de ia un vanzator ?3\mge ? Trebuieoaredenultat un coleg afonci cand1-aisurprinscopiind ia un,eiamen? gi Ia vArslaaduitl. Copii concepqi ei 'Tstfel de intieb5ri nu apar numai 1aaColescenid judecdli de acesttip. Uneie schirnbXrifundanentalein rafionamentui moral par sd coincid6 cri mcrntniul aciolescenlei sau mai precis c; apani',a gAndiriiformaie. Vcm abc:da acu111 acesr don:eniufascinari pr:n tecriile sj.cerceilrile sale. ?eoria ]'ui K*hlbere Degi insuqi Piageta fost primul care a propus o descrierea dezv'altililiralionamentuiui moral {Piaget. 1932}.numeie lui LawrenceKohlberg este ce1mai fiecvent asociat cu aceastd. teorie. Kohlberg a fost primul carea inhodus o me'rodE de evaiuarea raiioname!firfui-esqj, prezent6.nd subiectuiui o sene 'rezeruanosuolecrutr:lseri de dileme sub forma unui sir de povestiri, fi.g$I9_gg6{4_o gqecit c5-Poare ceamai clrno3cuffi {gbl9o;{6 Undeva tn Europa, o femeie sufereade o fornzd yard de cancey, fiind pe moarte. Nu e\ista decdt un singur medicament careputea sd o salveze, oformd de yadiu,deicoperitd de un farmacist din acelagi orag. Acesta tl vindea-ga un pref de I0 ori rnai mare dec6t costul de fabrica\ie, cerdnd20008 de;i el a cheltuit diar 200$ penrnt a-l produce.Heinz, solul femeii bolnsve,a fncercatsd strdngdaceastd. sumd,dar nu a ieusit sd aduned.ecdt10005. Ei ri cerut .farmacistuluisd reducdprelul ia junzdtatesau sdJ amdni cu plaia restului,pentru cd so{ialz.ti era pe.moarte. Farmacistul il refuzd,Disperat, Heiru a spart intr_o noapte jarmacia gi a furat medicamentul. DupS-prezeutarea acesteipovestiri, copilului i se pun o serie de intrebdri: Heinz a procedatoarebine atuncicA:rd a firat medicnmentul ? Ce s-arfi tnt6mplatd.aci. e1nu gi-arfi iubit solia, saudacl ar fi fost vorbadespre un strEin? Ar fi trebuit el oaresafacaaceiasi1ucru? Pe baza rd.spunsurilor la asemenea dileme, Kohlberg a ajuns la concluzia cd existl trei
fiecare av6nd doud substadii:

NW-ELUL 1. MORALA PRECONE/ENTIONM

st$diul 1: . Copilul decide ceed ce este rdu pe baze actiunilor pentru care iste pedepsit. Supunerea esteperc-pffid ca o valoare tn sine, dar copiTul se supune doar penrru cd aduitul are o putere mai mare.
'}:!:"'z:Wt.CopiluISeSupuneregulilorcaresuntfninteresuIsduirnediat. LeeQ'ce proauce cansecinlepldcute este fn mod necesar bine. Ceea ce este bine este drept: un si schimb echitabil, un targ. +l;:,';;',;

IYMLIIL 2. MORALA CONYg,NTIONAIA Sjadiul 3: Concordrn{i interpersonald-Familia sau grupul restrdns din careface parte'r,opiiilul d'evin tmporiante' Acfiunile morale sunt cele,irripund agteptdrilor altira. i p b;r*' ,rit, "ort Ioialiiatea, respectul,recunorytinlaii important in sine, iar copilul valorizeazdincrederea, pdstrar,ea bunelorrela;ii. soclal: legea si ordinea se observdo deplasarea oreocundrilor $tadiul 4. cgwii'E4n sisteTinului t

d -"qP

mai largd. Bine inseamttd sa-llfaci peJamilie ,ti gnryul resh"6nst:i copiluizti spre 0 societo-re cenn'cfie
:iciaria. Lecite vpilyiorr voqnprrl1rp c:, o:r:enijr;. cnu.triior'exffeifie. Este bine sd ccnn'ibzti Ia ajurarea

Slsrliwl 5: Cantyact social gi drepturi individuale. Acliunea rrebule sd tindd spre "cdt mai bine sau adultu"IStiecd existd ntai rnultepuncte de vederegi cd llentru cAt mai mul1i". Adolescentul gi pe;xtyu a pdstra ardineasociald dar ele respectate valorile sunt relative.Legile regulile trebuiesc viefii umane6i libertatea pot.fi tnodificate. Totupi unele vcilori sunt absolule, cum ar fi importan;o. pre!. individ, ele trebuind cu orice sdfie apdrare ficcdnd principii etice liber slese 'pentrua stabili ce ,gg{rdiut 6. Principii etice universale.Adultul fgi d"ezvoltd (-tie bine gi se con{armeazd acestoya.fiztucit legile urineazd aceste principii e\e trebttiesc
i LJPSLtUL(, nLLLiLL!

r + - ,' - n i.- o X

LrLJU

LUILU

a A' - )

UyUt

,UlLLl

nqntyni i ri i o U"ULLLLc

i ml vo L{tLt +

Ioso LcEc

xi Jt

rarrti i nfi UutrVrL,tLrot

rr:nsfi i ntT uv'LU''

este

C en C fi Tg

predomind. in acest stadiu, principiiie etice cdrora li se supune indil:idul fac psrte dintr-un sisfem de
^;nlnyi
Qr

r i P! n r in r." eL* r t in i

ln yo v , i rrL4r

LtLLv A

in fo r yr to

h ime rfi ni i ri fe

ci rocnerf n{a tl i r ttri c!121e

La niveiul 1, cel al moralei preaoltven,ionaie,judeciliLe copilului (sau adolescentulu:, iar uneori chia.ra1eaduitului) se bazeaz|pe swsele de autoritatedin mediul s6u imediat, cale la aceastd aitor persoane care ii sunt fizic supeioare, de obicei perin{ii. La fel cum descrierea vArst[ se face in ceamai mare parte pe baza unor criterii externe,criteriiie pe care 1efoioseqte pentnr a di"t'nge hinele de rdu <untde asemenea mai defrabd extersedecAtinteme.Mai precis, acestea sunt reprezentate de c_gnsecinfele acliuniior Lr stadiul 1 al acestuinive , copiiul sebazeazdpe esFbine saurdu. Dacdeste consecintele ceeace fizice ale unei actiuni
pedepsit, atunci e r6i.r"dac5.nu este pedepsit. e bine. El se sup':rle adu{i.lor poillru cE acegtia sunt mai mari gi mai putemici deeit el. copiiul se comportd duoS ;!;p+,, In stadiui 2 al acesfui nivei ceFce aduce pedepse". Referitor 1a brincipiul: "trebuie fdcut ceea ce aduce

acest stadiu se vorbeste uneori o acliune este agreabild sau determin5.un rezultat n16crn.ea este in mod lnevi Se observd deja un inceput de pot fi extrase preocuparefald de ceilalti, dar numai in contextul tn care din aceastA preocupare beneficii: "dacd tu md ajufi, ;i eu te voi ajuta". Iati' uneie rdspunsurila -rariante ale dilemei 1ui Heinz, cbqinutede 1acopii qi adolescenli din cultiri diferite, ajunsiin stadiul2: "El ar trebui sd fure hrana penflu so;ia lui, pentru cd dacd ea monre va trebui sd p ldteascd mul1i bani p entrufun eralii " (f aiwanl. "penfru cd trebuie sd tmpiedicemoaltea solieica sd nu-Ei Ar trebui sd fure medicamentul petreacdrestul vietii de unul singur" (PortoRico) {Dacd nu ar fi solia lui ci un prieten, ar frebui sd fure Ltrana?) "Da, pentru cd tntr*o bztnd zi, cind ii vafi foame,prietenul lui tl va ajuta" (furcia) 't La nivelul 2, cei ai moralei conven{ionale, consecinleleexlerne gi beaeficiul personalsprej ta fie acesta f'amilia, grupul cera ca ceea ce de referinti. defineste a fi bine este bine gi va interioriza profirnd
1v

acastenotfne.

Stadiui 3 (primui stadiu al niveiului 2) este cei uneori stadiul bdiat bun / fatd bunfi Copiifungi in aceststadiu cred cd un comportament'br:n ,/
d-t -

ry

rrf,,, >rta
2;. {.F

%.-

esls_ acfiia car? it, piace ceiorialti. Ei vaiortzeazd iciaiitarea, increderea. respectul, recunostinla. Anay.un biierel aiscris de Kohiberg se *..:pima astfel: " irtcerc s:d fac ceeace vor pdriruii meipentru cd.Si ei auficut ceea ce am vrut eu. lncerc sd fctc tot ceea ce itni spune matna sd fac, sa ti fac pldcere. De exemplu, ea dr rrea sd devin meiic aqa cd Si eu vreau asta ;i ea md ,-aajuta sd reuqesc,'. Acest ai treilea stadiu se caracreri zeazE"gi prin fapfai cd incep si aparjudecdli referitoare dcar ia acte ci gi_lajnten$:Dacd cuieva ccrnite un act co 1u intenlional sau considerand ct*procecieaz[ catect, fapta sa este mai pu{in gravd decAt dacd ar fbcut-o in mod aeiiberat.

In stadiui4 (ai doileastadiual moraleiconvbntionaie'r" e. Kohlberg varbegtedesprestadiui e preocuparea manifestat*de copil de a-pi fbce aatona, GuEle-!|.)6gi1e. Copilul acord.S mai pulind. imporkn{a asentimendui celorlalti, qundnd mai degrab6accentul pe aderareaia un iisiem complex de reglare social5. Totuqi, funda::rentui acestuisisremnu esreniciodat5pus in d.isculie. Traazilia spre niveir:J ai 3-iea, ce1 al principiilor ,snoraXe(denumit ;i al morale! postconvenfionale)estemarcatdde nurneroase scirimbdri,dintr* care cea mai remarcabildeste
de autoritate. La primul nivel, copilul vede autoitatea caproveind doar din

i1esaureguiiie provenitedin erterior se interiorizeazd,, fafi, a fi insa puse in disculie sau anali.zate . La ai treiiea nivel apareun nou tip de autoritate.care implic5-alegeriindividuategijudeclti persona-le fondatepe principii aleseliber de individ, In stadiul al 5-iea, denumit de Kohlberg orientarei spre
. r I- - - - - ,

U"*rg!*:. pa6-cep-I1e

a fi inuiiie: e1esunt mijloace care permit asigurareadrepElii qi *rhitiiii. La acsst nivel insd, oamenjisunt capabilisdjudece in ce momeniregulile qilegile-trebuiesc " ignoratesau amendate" Un sistempoiitic democralict'ebuie si cuprindi prer,edericare permit modificarea

-proili. observ5 debunrle<iifi cdrii principiilormorale R;A;iiGJi

sa o{ginal4 Kohlberg descrieun al gaselea stadiu, cei ai orientfuii cdke subieclii ajun+i la aceststadiu isi asum6complet responsabilitatea dlctelor-lor,acte ce se-3-prijind pe principii i.rndamentale gi rurir.,ersal. .urn ar d dreptateaqi respectulpersoanei'Uiterior Kohlberg gi-a pus ii:trebdri referitor la iogica gi necesitatea aceshri stadiufi:ral, sauchiarprivind existenlaiui. S-arpdreacd asemenea principii moraleuniversale nu orienteazErafionamentulrnoral d.ecAt in cazui-cAtowa ind.ivizi ilgili &n comun, cei care igi consacrl intreaga viat6 unor cauzeuma::itare Este importantde inleles faptul cd stadiui sauniveiui judec6li1or morale ale unui individ nu depind de aiegerilesalemorale ci de tipul de logicd.inerentdgi de sursaautoritdtiipe care se bazeaed acestealegeri.De exemplu,ambile posibilitag d.in diiernalui Heinz (a fEcui bine sau rdu) pot fi argumentate in mod logie ia toatekveleie. Am dat dejaexempleluate d.instadiul 2 pentru a legitima futui medicamentului; iati acum o justificare a aceleiagialegeriin stadiul 5, extasd dintr-un studiufEcuttn India: '* (Furtul lui Heirc ar fi justificabil dacd ar vorba despreun animal domestic nu fi ." Ei ' '""'deisjre so{ia lutT) "Dacd, Heinz salveazd viala unui animai, actul sdu este ldudabil. rtJtilitateazmui m.edicarnent std tn adrninistrareasa celui care are nevoie.Existd tn mod evident o diferenfd; viayaumand estemult mai evoluatd, Si ocupdo rnai mare importanld tn mareaordine a naturii, :: Totugi,viala unui animal nu estelips'itdde importanld...."
't trn

forma rafionamentuiui,degisensuifiustificareafurt'rp) esteabe1a4i.

.1

4-

-/ "ti +*

tr^ohlberg susline ed aeeastf,sec,',ienti, a ralionamentr.iluimoral este universali' gi

a^--^--t-r^' ^-.-^--:-^.X J-iEa-Llizata lei:ar'filc, .la fei curr; siisiiiiea gi Piager referitor la stacj.iiledez-uoiiar;t cogiiive.

Aitfei

iniemd si il unndrorul intr-o ordine c Indil"iZii nu se pot 'ointoarce" ci doar evoiua ?n sensuiacesteiprogresii existdo evolufiei. Kohlberg nu pretinde c5.toli ind.ivizii evq stadiu ar unei anumitev6rste; e1imistS.insd pe caracteruluniversal al secvenlei,a-l
cn rrc fi

Valoarea teoriei truiKohiberg. V^Aasrasi RATToI{Aft.{ENT MoRAr. Rezuitatele lui Kohiberg, cor]filmategi de aire st';dij. arefl cd.rationamentulmorai preconvenlicnaldomind ia e.levii cicluiui pimar, stadiul 2 fiind incd prezent la nunierogi ad.oiescenti. Moral.a convenficnald esie intAii::.tALa malafitatea adclescenlilcr' reprezinti forma cea mai frecvent intdhite la adulli. Morala postconventionalS ,si {stadiile5 gi 6) aparemuit mairar, chiargi ?nrAnduladullilor.Asrfei, se estimeazdc6,doar!3Ya dintre oamenii care au participat ia irn studiu amplu din SUA au prezentat ralionamentemoraie de acestnivel. Tendi.nta variatiei cu vdrstapoatefi observatE i-aslafic.
Rationamentmoral $i vArslS
70

40

20 10 0

Secvenfialitatea stadiilor. Secvenla propusd de Kohlberg pare sd se fi confinnat. Numeroasestudii ioagitudinaie pe termen lung, efectuatepe adolesceali(devenili uiterior aduifi) din S.U.A., Israel gi Trircia arati.ci modificarea ralionamentuluiunneaz5aproape?ntotdeauna ordineapropusl. Subiectiinu au "sirif'peste stadii gi doar5^7ynau prazentat regresii(procentce poate exprima o eroarede mEsurare) Universalitatea. Aceast5. secvent5. a stadiilor este oare o caracteristicd a cuiturii de tip

folosit;
ln

) se oDservaca

stadiibs estede obicei niveiul cel mai e1 evat observat,in timp ce culfuriLe denumite de Snarey

saunu; e. in so.ietap. urbane cffplexe @Eiaentate

;j"5 .p:"

"foicicnoe" se plafonzaz.i la rliv*iui 4. Lnsan-rbtlii ac'sror ,.{cte snc,ereazi r:1iyg1salit,n.ea secveni*i stadiilor iiii lio.j:lberg.

",:ni"e.raiitx." s (schweder, L{ahapatra pi l.efiiff9ae, n?ffi faptui ce+4+gEalde redus deadciesJenti postccnventi"*HT sradiul $iacuiiiating
r.-nticiie cele unticile ceie mJi.,.irulente ma1 r,'uulentei_ari i_ar reproga ieprosat
aspecreje "ralionan*relifi;]iri mnral"

ecria lui Kohiberg privind ialionameniu.r mcral afost una glnue cele ma1 sttrtmfrntr-ifr--p5fhoiogia dezvoit6riii. Exista peste i000 de studii care au investigat sau verificat unele aspecieale acesteiteorii, fiind propusegi uneie teze concurente. Teoria iniiiala arezistx lnsdin mod remarcabilunui ur.**oru flux de cercetEri qi camentarii.Sar pdrea deci ci' existd o stadial.itatea dertaTti.rii raiionarnentului nloral, iar sradiile sunt uruversaie. Cu toate acestezu exista. gi ni:meioasecntici. ilnii psihologi suni mai pulin canvingi de
n1- f r a v! ^^!lv a *^ i tt14t

sa sereferd1a dezvolt'axea ralionarrentului co* fn ceeace priveste p;bi;;d;r dreptate pi de studiat gi alte aspecte cum ar fi empatia sau relatiiie interpersonale. tr:h^':::?:: ! 3,*t1t1"t In acest domeruu, critica cea maicu::oscutd a fostfurnizata decarolGiltisan.
Etica bunxvoin$ei d|re Gffiigan. Fe i6ngi. faptui cE eqantionul lui Koh.lberga fcst constituit cioardin bt"i1, Caroi Gilligaoii reptog"*i u""itoiu faptui ci puneaccentui pe dreptare gi echitate ca factori determinanli ai ralionamenfi:lui moral. Dup6 biuig*, ar exista doud "@:

-> f{nhih*nro ?norci ,-.,,-;;"; . .--."."".rer9 insugi recuncagte in scrieriie sale ulteiioaJe: teoria

{pgEqpg reguiEfi:ndamentald, fie aceasid ""e"d ;r"pffi sa nu-ir po"4iEdtrd"uTu *oa-i*chitabil (dreptatea), fie sd nu iagi pe altcinevasd sufere(bundvoinla). AtAt bEiefli cdt 5i fetelei:rvald ambeiepr.incipiiinsa. dupn Gilligan, fetele predispczilie spre empatiagi relafii interperson ale,in timp ce T lvea o bd'ietiiar aveamai curand tencinla spre echitareqi dreplate.ie bazaacestii distinc{ii, ceie dou5 sexear percepediiemeiemorale?nmanieri diferi6. de dateleobservate Tinan{i seama pri',rindd.iferenfele intre sexein oeeea ce priveqtestilul de i:rteiactiune 5i modeiele de prietenie, ipoteza iui Gilligan este destul de seducdtoare. Estefetele sd caute mai degrabdintimiiatea in relafiiie tor cu ceilat{i gi s6 l.::l:11^1i-"1d:'T,,"^ vtJTzezecntem difbriie ln evaluareadilemelor morale. Cu toate acestea, in fapt, cercetariie asupradiiemelor morale nu au dovedit cn bdietii ar fi orientaji mai degrabl de o grij5 pentru echitatesau feteie d.eo dorinld de a face bine altora. U* *,rrt. studii fEcutepe adulli aratdo asmenea tendinfd, da1_1e]-e realbate pe copii nu reflectd in generalo astfel de diierenl5 De exempl*, .Wdlgt Q9s7t a clasificat raspuns#i ale copiilor la dileme morale in fulc{ie de conceptuide echitateal iui Kohlberg qi de criteriul bundvoinieial iui Giiligan. El nu a evidenliatnici un fel.^de diferenfi.sexual5 in r[spunsurileiegatede dilemeipotetice(cgm ar fi cea a iui l{einz) saude dileme extrase din viala rcila ucopiilorl Doar la adulfi a putut fi observatd o diferenfdi:e sensul agteptdriior lui Giliiean. Degi nu existS" incd dovezi care se sprijine modelul lui Giiligan e1nu trebuie respinsin mod categoricpentruci mergein sensulunor cercetEri'recente referitoare la stiiul de interacli*ne al.feieior si baie!i1or._Fap11 c5.nu pot {i-obse**. lSgalrp"rftr Jri*"" iriJ"o*reB" spre echitatesau bundvoinli, nu ?nseamnd *a o ur.*.oe_4difb$iltalu . existain realitate, . : ' , f f ih ,
trri KohJberg au invocat gi faptui ui moral ai unei :.omporEqce$il ei. Kohlberg nu a afirmat iirsA ffi0nIDergnuaarrmatinsaniciodat5|cd,arexistaoaSemeneacoresponden!d "i a-nu fi3damnfl ge stadiu folosili un ralionament cd. nu veli rriganiciod.atd sau c6 Lli"ti^^1t13^cd veti face intotdeauna ce vrea mama. Forma de rali<iildm* care un tandr o aplicE. la o. problemele sale morale va influenla totuqi alegeril. .'*i" de n cu n. pe de a1t6parte, "ia1a
ca nu exl
. T l r r le n ;r fi m n vo lE o i n ^ **^ - z Judecatr r'loral[ gi :: r. comportament"rr Unii dinteffi;"ii ' 'ffi :i

si'u3E"oi"tajaie-dece

fiecare

&Y

":#:-.

Kohiberg a consicierat cd. rie misurii ce niveirii reticnai:centuiu: rncral estemai ridicat, corelalia acesfua c1]conpofia:aentul va fl mai ridicati-.!,s'f?'I, adolesceniiigi tinerii sitria.i 1aniveiui 4 gi 5 ar aveainai icgiaoi',endinta de a sc ccniol:::r,;ropliiior leguii Je laliona::rent rnoral decdt copii situali ia nivele inJerioase. Degi exist6nurnercase doveziprivind a,-,istenia moral gi rmei Legdtu-.i inte ra{ionamentui ccmportament,nimeni nu a putut stabili o corespondenld perfectd.Dup cum afirma Koblberg: "C persoand poateraiiona dupi.amrmiteprincipii ffuE"a li se confarmain reaiitate" (7975). Exist[ deci gi aili factori ? ]:Iu avem incl un rispuns la aceastd iritrebare, dar uneie influenfe aparmai evidente.in prlmui rAnd. exisi6.obisnuinipin fiecarezi, suntemconfruntali cu mici probiememoraiepe careie rezolvim oarecuinmaqinal.Uneori. aceste aiegeriautomaticese situezzdla ua nivel de rationarnentinferior ceior pe care ie-am alege daca ara refiecta. pe orreftlpiu,putem dcna in fieca::e an o st-una de banj unei organizalii de ajutorarei}rrEz ne intreba
dacd nu.am putean5ri cicnalia sau ciacd. banii sunt uttlizatiaqa cun trabuie. in aI ocilea iAnC inir-o cih,nrie rlald-sb.ia.l-rjacE o a:rumiii acti-d1 fi consideral[ lq{digata moral. ea O am:mitd manifestatie pubiicl
ne yr nrnr+cr riffinirt uv v LvD !. sv vrultl, - _, poate s5 fie consideratl justificatS" tdra ursd a consrdera necasar sA participdmia ea. Ai treilea eiementse refer5. ia costuriie uaui act corect moral (a face ceva util sau a te ab1inedeiacopiatdeexemp1u).Dacd,aju@dtfi*pbanisauefortrrri, majoritateacopiilor sau adultilor se vor oferi vciuntari, indiferent de nivelul ior oe ralionament moral. Atunci tnsd cAnd apar anurnite constrdneeri. corelatia este *ui 566nsi.inue nivelul c]e raFonamen! $1 comporLament. Se a.yungeas@ mai general dup5. care rfl,ronamentul moral influenleazd comporta:nentuldoa.r ln situaFile care intensificS.intr-o manierd oarecare conflictele morale, de exemplu atunci c6nd cosiurile sunt mari sau cAnd +..:.'! individul estein mod dfrectresoonsabil. .,;:a,:.,' .-t=:. sd fie opuse, de exempiu ultluenla exemplu influer-ia grupu.lui grupuiui de colegi cotegi cu dorinla de a fi prbtejat sau idiohpensat. La debutul acioiescen{ei, de exempir:,cdncii:ifluenfa gupului estedeosebitdeputenri:i6,sepoatepronostica tt6ndrul o in-fluenfE considerabile a grupului asupra somporiamentului dorA.: va avea f"l, tendinla s5.fugd de acasd,sd se imbeie sau sd spargegeamurile unui pibfesor degi simiul si,u moral individual s-ar:opuneunor asfel de acsrmi. Fil'= 'j;:l' Tlanj Deci, v vvl, t goz?qrt r . "r, ralionamentulrnorai estedoar uaa dj:rke eie. Cirnogtintele gtiinlifice pe:iEEasAtern6 au tnceput s pentru.a mrciia'bfluenpagrupuiui gi a ceioriaiti factori caJene imping si action5miatr-o manierd. mai putin chibzuitE decdtgdndim.
.,tl

lo^^/.t uDnJ?o !aq[ glYvr$ra nvBo{ t.rD

qvee'Okvr o^rlW

offE11ory1ry-.

9. Tscnalraseliiu:a: -i-rF,S Teiiia iui Piagei i. a\'i;i o influenid ieosebiid..Ea cfera c continuitatede sensintelegerii li:z."citirii urliane si a i:ispirai fiiasiv cercetdriie?n domeniul dezvcl'ldii inteiigenlei. Fiaget $i-a numit-o: epistemologiegenetic6.. Epistemoiogiaeste sh;.C.iul cunoagterii - cum qti* ri gti*. f"ermenul "senetic" arc aici sensi:l de dezvlitare qi nu de ereditate.Teoria lui Fiaget ""*u acoperi iie:rvoltarea inteligenlei(a modurilor de cunoagtere) pe intreagadurataa viefi. Dupd Fiaget,t9a!e cuno$tinlele provin <iinacdu::i.De exemplu,bebeiqul acfioneaz[asgpra rbiectelor din jurul lui, ie atinge, le rdstoarnd,le izbesr*, l" pune in gur6 dervoltandu-gi clnogtinleie Cespre acesteobiecteprin structwareaexperienlei.Cunoagterea"bebelugului nu apare ::ici din obiecteielns5"gi nici din intericrui sdu ci di-ninteraili'aneacelor doua pi legituriie d:ntre r::riuni9i obiecre. Srheine.Fiagerc:ns:de;ainielegerea lumii de cdtie copil (decinu o simpld',taregish-are', a acesteia) ca aplrind d.in coordonff.es rrs{ii.rnilor rntenelalicnarea obiecielcr. Ei este un f'onslruciionisi.Ambela rcLalii- inlre acliuni qi intre -si obiecte-sunt canstruclii a1erealitd!3iproprii bebeluguluigi nu cer.'a inereni ac{iunilor sau obiectelor.Un copil poate de exempiusa-arunc! o minge sau sd o rostogoleascd;lafei poate sE faci qi cu o potto"ulA. E1 invald astfel cd ambele cbiectese rostogolesc(suntrotunde)dar ci o minge aruncati sare?napoiiar o portocaldse opreflie. Din aceste acliuni qi cbiecteaparent obignuite, ajungesi crmoascluneleefecteale acliunilor "opiinl s.ale proprietdf a1eobiectelor. 6i a,numite E1invaln de asemeni sd.-qi coordoneze aclilmile (nu poate de exempius5rostgoleascd. qi sd arunceroingeasimultan),inid::fuirile de acliuni, pe casepiaget ie-a numit schetne,sufit corstruite pi cocxionut" d.-u iungul dezvoltirii. La'copil'ele sunt ca nigte soncepte fdri cuvinte Copiii mai mari gi aduilii au mai multe schemed.eacfiuaeintenalizatepe care ie foiosesc penh"u a-si dobAndi;i stuctura experien{al-llterior schemele ie transformein acliunl mintale.Deqi acteie de gdndire sunt interne, ele derivr din experienleconcreteanterioareaia.copiiului ?n reiafie cu mediui' Arihnetica mintala idocuieste actul fizic de nu::Erare: secvenfele iogice ale gandirii de tipul "dac6..-atunci" inlocuiesc pr*Fuiarea concrete-Jcene cop;t a relaliilor cauz6-efect.o persoand aduitanu mai arenevoieinse se"veriflce" practicorice solulie . De exemplu, adui$i ajung sd inteieagd astfet gravitalia pamdntaiui: Atunci c6nd un obiect esteridicat qi 15sat liber el. cade.BebeiuEui insd exploreazd grivitalia tdsind sd cad6bucdleledin mancarea sa din guri 9i r.in:alrind cr:n acestea r" tort"r" de po-dea (el mai descoperd de asemenea cd gi ceagca, lingurila pi praji$rile cad). Di:r fericire, lncetui'cu incetul, schemabebeluguluidespre cdderea obiectelorin spaliu estecoordonatd cu multe alte obiecteastfeic[ el nu mai facemizerie in permanenldPe de altd parte cdderea mdncSrii'devineantitetici.alimentirii, astfel inc6t bebelusul fl5mAndajunges[ invele cd schemele alimentariipi arunclrii alimenteior *"t "" ""*"iUli.. Asimilarea gi acomodarea. ln teoria piagetianE gdndirea copiiior se dezvoiti. prin dou6 procese: asimilarea gi acomodarea' Asimilarea se referi 1aincorporarea unor cunoqtinlenoi prin-folosirea unor scheme preexistente.De exemplu, un copii poata sE izbeascbu4 numdr mare de obiecte, asimil6ndu-1e schemeisale "obiecte de izbit", chia"rdacd aceasta nu este caiacteristica principaid.a obiectuiui resp-ectiv' Alte obiectese incacireazd in alte scheme: suntmoi, scdrlAie etc. Aconnodarea sereferaia modificareaschemelor existente penfru a ineorporacunogtinlenoice nu semat potrivescacestora. Frocesele de asimilaregi acomodare suntlntotdeauna oomplernentare. A asimiiainseamld. a a folosi ceeace este deja cunoscut:a acomodainseamada d.ob6nd.i un nou mod de a face ceva. Ambele procesecontinu"lpe toati durataviefii. Astfel au apirut probienrein S.U.A" odatdcu intoducerea sistemului mekic, in esenid. aceasta lnsqnna o reskuctware a schemelorexistente(acomodare). DupS' ce au invdlat schema noud(convertirea temperaturilordin gradeFa}renheitin gradeCelsius,a distantelordin mile in kilomeh^i), urmeazd un pro"", de asimilJe a informatriiloranteriorexistente

:31!:T':l"Y:i.3oi. Viteza de.80 d5

T T n pret nrpt d a 3{dolan ? Un v ar ae s v J r ^v t

din afaraoragelor , nu). ? (probabiicd $lo1et^ip.. ota "ti" preamarepentru goselele pe kiiosramul ari pe kiiogramul il..r"no norn caiitatea nnlitnfca I T este eara pt*u nrao *uit nrrtr ? /io+;ai / de carneporc (iara'i ? nu). -.1\ cu alie

De exemplu, poart5ciniva un puioveratuncicdnd. afarflsunr30"C ? (].{u).

+"{,i{

:,'atrebui si-ti* ariicai 1L .;e,*a ce doblndlserrt deja cu-vinte,crice nilu nioii de a dobiniii cunog-Linie pri.n alte scheme.

"

jucdria, bebeluSul Pennu a obpine fn primui rdnd o apucd,fotosind schema familiard a pentru apucdrii (asimilarei, iar apoi altereazdaceastd (acomodare) sch,emdfolosind cuno;tintenoi a.puteatreceobiectul printre bare.

ln orice mtment pe$oana in riezl'oitareiqi poate modifioa sh'ucn-rilesale cognitive numai pAnd 1a o anumitS.limit5- Trebuie intotdeauna si existe rm. fei de continuitate. Echilibrul dintre asimiiare gi accmociare se modificd.in decursuiviefi. Echiiibrui esteprincipiul cel mai generalai clezvoltdriiln teoria 1ui Piaget,el afirm5 cd orga*i56-d tinde s-ore o stare de echilibru biologic qi ' psihologic. Dezvoltarea fiind o aproximare progresivi. u. uoii st6ri ideale, niciodatd rcalaatL * complet. Echiiibrul unui copil fok-un anumit stadiu poate fi tulburat de evenimenteexterne cum ar fi fufonnaliiie noi pe care nu le mai poate asinila sau de proceseinteme care i1 imping spre acomodare,in ambele cazuri se tulburl ecbilibnrl temporar iar dezvolbrea progreseazd spre un :rivel nou, mai lnalt de organizare. Stadii. Conform teoriei lui Piagetdezvoltarea printr-o serie de stadii inteiectual6evolueazd iar organizareacomportamentuluiestecalitativ diferite in fiecare stadiu. Cele dou[ condilii pe care Piaget le stabilegtepeatru sta.dialitatea sa sunt: (1) stadiiietrebuiescdefiniteastfelincdt si. garanteze 1or. o ordine constantdinsuccesiunea (2) defurireatrebuies5. permiti dezvoitareaprogresivd a sfucturilor mentale Piagetpropunet'ei stadiiprincipale de dezvoitareintelectualE: un un stadiusenzorio-motor, stadiu rcprezerltqional (impErfit ?a douE. substadii,cel al gandirii preoperalionaiegi ce1aI operaliilor concrete)gi un stadiul aJgendidi formale (sauproporlionale),Stadiul senzorio-motor incepe de ia na;teie pi line p6n6la cirq-a.J,34r pfnd chca preoperilional. la 7-8 arn c6nd?ncepe cel Acestaflne canri copiiul inte in staAiil-:"'6pera.tiilor,concrete iar-spre 11-i2 ani, copiii ajung si dezvolte eiementele rurei}ogici foffi'ttiidaA idpropozilii de tip "Daci....atunci". i'' Stadiiie dezvoltirii ga-nairilla Piaget , Dezvoitarea inteligentei, caforma superioaraa aoaptdrri,este staciial4 cuprinzAndurmdtoarele :'" momeote: .i,,. i:.,.. .',:.1 1) 0-2 ani statiiui ,uororio--otor1 intefigenta p'everbaia) practica,presimboiica, - 0-1 luna- exersdriireflexelor - i-4luni- reaclii circulareprimare / - 4-8 luni- reactii circuiaresecundare
;t {-F

|:ilj+",-*-;e+

:- - - iilnr- c c crlonrri i sc-rlc:n t:cT sgrzcn c-nctcr.i " '.2-i B ruru- leacii cLculare reniare - 1B-24.irmj-in.rentieiminraie 2-i.ant - stad"iul pre*perafirezzl { inteiigenta preiog:ca- simbclica, i:rruiiiva-g:n,.iesre ce vecie, controieaza "'rnsingur indice si nu coor<ioneaza)

^ 2-4 ani prelogic (intuiria simpla) - 4-7 ani- semilogic( intuitia artrcurata) 3 i 1^i5-L6 ani.....stadiul operaticnal- se sffuctureaza in aceastaperioada sau niciodat4 nu gindeste fonaal doarlogic, inteligenta1ogic4gnostica-fiInosc pentrua str nu pentr-u arezolva) ^ 7-12 ani - operaiionalconcret - 12.. .ani -- operatioaal formal-iateligenta-ipotetico-deductiva propozitionaia Sfiqlva-gndaea so intoarce asurra ei
lnsas1

genezei - sui;stadiul cpe,ratiiior fbnnaie - substadiulstnrcturiiar operatorii fomaie Fiecarestadiuarespecificui sauzub aspechrl instnmenteior cu careopereaza si achizitiilor Ie obtine. i stadii Mecanisme / inskumente Achizitii Senzorio-motor Reflexul/ sche.rna senzorio- Perrnaaenta obiectului, apadtia motorie/ scheme de scheme reprezentarilor proaes ca mintal, reprezentari practice ale cauzalilaltt, spatiaiitatii si inteationaiitatii Preoperationalsi Pre si semi operatii mintaie{7-8 Reversibilitatea simpia( a-a:O, a:b si b:a)n n e re ti a n al ani), S a n iconcrei2-12 ant Operatii eoncretedupa 8 ani Conservareainvarianteior, gindire de tip aotional si ceacateeoriala Operaiional Operatii mintale. operatii cir Dubia reversibilitate si inrc (inversa, fonnai cperatii mintaie ( operatii de negati4 reciproca , corelativa), gindire gradul II saupropozitionale) conceptuala Asimilare- p oces de incorporarea noutatii prin intermediulsendui de instrumente. ( reflex, schemd, scheme de scheme, operalii,semioperalii), existeate d.eja ca bun aI individglui. Acornodare-procesprin careun m.ssani5mexistentdeja folosit in situaf,i noi igi modifica structwa si fl:nctionarea anterioaradevenindaltcevasaupremisapentru alteceva Schen-ra seniorio-motorie- echivalentin plan practic a ceea ce va fi notiunea si conceph.{in plan si:nbciic( o generalizare practica).Ea apureia primarade viata psihicasi se referataiaptul ca un segmenti.nformationalsei:zorial sauperceptiv"oitrt* esteprelucrat si are drept conseciata un raspunsniotor. Perr-lanentaobiecfutrui-,..p4pa914{ea copiiului.de a-si da seama ca obiectelepscarenu ie mai percepem r
exlsta tofusi. ?r ' ''1 '

Conservarea-capacitatea copiluiui de a-si da seamaca sub forme diferite se ascunde o aceeasi realitate .Se caracterizeaz'aprindecalaj longifudinal , in irmatoarea ordine: numar, substant4 lungime, suprafata ,greutate,volum.

/
A ,f
_Ll

}.U-DSla0li.l

i instnmente*ni'icari

slTlI

ctcnoioalc

aori_nrmrate ' p,*i rvrr!rL;$!! I !-

Ex*rearea r*fi*xeior

? etfecteaza instrr:menteLe lefl exe ccnfennduie exactitaresi prcmotifr-rdine

f-;nienn'l l /I? u L sr v

c.Ar? riicna.re

di:-t fdza

vrztla'lanu af,e semnifl cati e

{j- L luna Reactii eircuiare primare 1-4 iuni

r.ti ral p

F"epetareacomportamentelor placute la care Copiiul poate unnari cu privirea copilul ajunge din intimpiare. sint focalizate obiectul sau poate ramine cu asupra propnuiui corp, activitatile exjsta in privirea rnzana de disparitie sine-a privi penku a privi, z aplrca pent-u a apuca- au statBt <ieasimiiari functionale Capacttatea de a se raPorta rni.,reisul piapriuiui corp si capzcitatea oe a fferogari'1 Ia obiectui disPan:t si pro<luce si a reproduce acti-i.lrri iateresante de a descopen obiecteie partiai esie ascunse oescoperite intimplaior.acfiunea sustinuta de piacerea nouialii, marcheaza inceputul satisfactiei de natura psiiiic4 si cistigarii intentionalitatii prin deosebirea pe care incepe sa o faca inke mijiocul si scopui actiunii,actiunea este orieniata spre exiericr si snre viitor

eg!tr4-

P*-eactii r:xeulare secimdare 4-8 iuni

y: L,vvsvv ^r^^o.foo

menite SA prehmgeasca expeienta interesante

it;

Substadiipreintentionale Ii Ccordonare Conduitele sint in mod ciar intentionale, schemelar aparecoordonarea a doua schemeanterioare intr-un singrn act prin subsr:marelor intr'-o se:rzorioprincipala motorii cu sche,ma annrttie Caracteristici: intentia^ cautareaunui mijloc scnefilelor brm pentru a-si rciiz-a intentia, remirea ses:ndare si cu scher"seior anterioareintr-un aci unic aplicarea1or ia Obiectul actiunii tievine domiriant iuind 1ocul actiirnii propriu-zise sifuatii noi B- 1 2 lu n i Apar conduita inteligenie speiaie: suporhdui 8-9 1uxi.sfoni 10-i 1 luni. banrlui l1 luni problemelor pdn i:rcercre si Rezolvarea R.eactii cilculare eroarepractica, schemelepot fi imbrinatatite, tertiare curiozitaieaestemobiiul experieniei Experimentare activa 12-18 iuni Inventia Inceputuriie reprezentarii si deiiberarii practicecarepot prefiguraactiunea mintaia 18-24iuni Gasesc solutia in minte pnn imitarea problemeide rezoivat
:-i

Cautarea active a obiecfiriui disparut dar fara a tine cont de dePlasarilor succesiunea a1e obiectului qldar in succesi.ve observarii acestot conditiile deplasari,ca rmare obiectul va fi me,reu cautat in 1ocu1 Primei disparitii

Gasireaobiectui disparut in urma unor deplasari zuccesive cu vizuallzarii conditia traiectoriilor intermediare

ii**tii::;il::

Instalarea permanentei obiectuiui consecinta drept are ce dePiasarilor reprezentarea absenta in si invizibiie v'rzualizBriitraiectoriilor sale

ffi'F

i;i'lr; +'i

, , ,.'1., obiectuiui, orientarea *:*;,:"t..Stadiul senzorio-motorprin achizitiile sale ca : permanenta 'i*d*potutu,spatiala, permitsi impuno nouafunctieSEMIOTICA.practica si perciperea cauzaiitatii
Dtn punct de vederepsihologic qq-_4!a firnctie il$eamnq permite i::loeuirea reaiitatii(semnificatui) cu un zubstitut
l]n SlmDOl SaU Un .SemLArmbolul e un

. " : , ; : "t,t, 1

or cosltlve

sqB9rl

mal ocuitor figurativa cu obiectul sgdUncatq balanta:justitia).In sitr:atiasemnului care e

-legatnra
a',y.) ,1""r ^e fl.,

1 l :_ r '- :.- ,r ..

..

.,.--...:.:,.::.i:

scilai ***uuv iegatu:a <lisiiare. Fiil aceaita perspectirra semnui e muit mai senerai, Sezrcnalw'i esre un iadice er,ocatci care nu- se indecarteaza de eiementui.de subsritutieiex. j';u exist;: F"}mfara fac). fnd,ice-pasi pe zapad,aconiguiiaiett este evocat si ce este o*"*pi. " "*

'';':: *lccLr-r toiaiine;tie

pr.:R.i*5EL& F r-ryCTXEI SIME* LECE am;naIc- (i,5-2 ani) se caractenzeaza 3$tiggre unui compoi-tament in absenta Frir reprod.ucerea :nodelului care a fost p*rceput anterior.(ex.Copilui .rcdepe tatal sau fumind si repetagestui mai tirnrt. Are un statut de prereprezentare<ieoareceo actiune este evocate tot printr-o ai,::r rin.lr*Orezentare pnn act). , 'qui simbolic-{2-5+niiaie diepr specific fapt;i ca ariucerea spre sine a realitarii se face pnn riibstituij construiti ce s;;biectsimcdificabiii potrvir tr.eburnteior iui de moment. La baza;ociiui si:nbclic se afla schemasirnbolicacare estereproducerea unei schemesenzorio-motoriiin afara ':biectilrului sau obisnuitsi foiosireaei cu vaioareexplicativa{jo*u1de-ace'ra).Functiajocului este {:utatciicasi explicativa.Aceastaforare de joc uffileaza celei a jocului exercitiu sau fi.inctional si jocui cu reguliiS-7ani). li'ecede Fgsei?uIeste considerata fi 1ajumatateadmmului inr:e jocui simbolic si imagi:reamjntala. Cu ;*rima are in comun placereafunciionala si autotelismui. Cb irnaginearnintala *r itr comun efortr:l de imitare a realitatii si reciprocitatea cu aceasta Deseaulcopiluiui pina la 8-9 ani esterealist ca intentie dar ca teaTizarc estetideaiist in masurain carecopih.rimai muli deseneaza ce stie dec t ce vede.Gradul de realism aj desenuiui infantil prezintao seriede etape: Reatrismul fortuit - 2-21/2 ani- specific - semaificatia desenului se descopera concomitentcu executia, esteun desen,ovestit. - Realisnaulueizbutit- 3-4 ani si dupa--are ca qpecific prezenta in desena elementeior esentiale ale modelului <iarink-o manierajuxtapusadat fiind imposibilitatea coordonarii 1or (omul cefalopod) - F"eatrismul intelecfual- in desense regasesc toate atributeieesentiale ale mod.eluiuidar prezentate intr-o formuia stingace perspectiva faa materiaiitate si fara Roensen) { desen - Realisr:aut vizual- are drept caracteristic a prezentareain desen doar a elemeritelor ' modelului care sini posibile dinh-un singur punct de vedere. Apare perspecti.rasi plasmea in_coordonatelepaginii, tespectarea proportiilor. Sub aspectul contimtului exista o ordine tsmatica : mai intii omul si ,tt;-ulli", casasi mijloacele de transporl, copaciflori si obiecie. Limb aiui Stadii si repere cronoloflice 0-6luni stadiul incipient comun copiilor dintr-o cultura indiferent de limba

Competenta ( a inteiege si orienta Perfomanta (a utiliza iimbajul) dupa mesajverbal) Reactioneaza 1a sunete puterjlice La nastere este prezent tipatul emise brusg incearca locaiizarea neoaatal, pii::sul si diverse sunete sunetuiui intorci:rd capul si privire4 vegetative {deglutitie, tuse),in primele pare sa ascultepe cel care vorbeste saptamili,,,.apare,"bara de n:fiete"cai-*iaii pote raspunde prin zimbet(4- suneteextrffn ce dlversesl lneKstente 5 luni), faca distinctie iatre voci in linba copilului riin care ulterior se vesele si flrioase(sensibil ia selecteaza cele ale iimbii vorbite(3-4 paraverbal), raspunde ci.nde srrigatpe luni) aparegrngurihlfbazatmu aiespe nume vocale(5-6 luni), apare lalatiunea asocieri de silabe, copilul emite vocaliza care au valoare de ioc fimctional

?-i I iunl stadiui diferenfierii i"onelrrelor acesta se conduce ciupa iegea efot'cului fiziologic minim {vocale labiale

Dcveciesre telrctrvitate

) o^*'r* auirtiva- I t\4Ol-lulu!

-:..

*;()lul

.r^.oli-o v uv4lr!

r-lnd.

qtlicel

asculta ci; j:ri*;'es muzica poare p* n.r**, imiia meiodii, are un jargon ascuiia o exphcatiecare d'weaza mai propnu (e-e-e,i-I-I,, face gesruri cu mult de I rrrimrl cu ccnCiria sa se Ri;ns .ie "nu". fiinri mai exoresiv tn axeze pe un obiestcarei7 inrereseaza.comurucareanonvgrOala ascultapersoanacare vcrbesie fara a fi suskas de alte sunete,recunoaste sensullui'nu

Stadii nce Face distinetie neta intre sunete si Folosasie un singur cuvint incepind de provedienta1or', inielegen';:.-nele'unorla 10-ii luni'penku a desemnao obiectesi padi ale colpgis.i,acestgen intreagaiealitate, reperloriul de cuvinte ,.^ -.-*; L U ri l ru Ua ^^ - - :*+de achizitii imbogatindu-se fol.osite este de -im cuvinl ia inceputut Ftllr uun sinzur cuvint saptaminal,identifica obiecte simple perioadeisi ajungela 20 c-uvinte ia 18 intr-un tablcu, 1a 18 luai intelege i00 luni iex. O fetita de 1 an denumeste de cuvinte prin "bebe" o fotografie cu copii) are irn jargoa propriu fclosit in discutie cu jucariile, 25% din ce spune este inteligibil, uts,culeaza corect toate vocalele, omite consoanainitiala sau finala 18-24luni Executa dupa comanda verbaJ.a, Folosestepropozitii simple din doua stadiul actium sirnple,i:rtelege semnificatia cuvinte (tat dus , pisica niau), se refera pronumelor(tu, e1, ea, aoi),intelege 1ael lapersoana Iimbajului din ce a III-a, 25-SA% (.2 propozitii mai complexe, este mare spune este inteligibii, foioseste telegrafic cuvinte) este colectionar de cuvinte, exista o ordine lir:abajul pentru a-si exprima dorinte primul stadiu in achizitia acestora: substantive, saunecesitaii l i *-'.i -+.i i IUl E vrDl tU verbe, conjunctii, adjeciive, numeralg i2-181u-ni stadiul fuolofrazer 24-38luni stadiul formarii gramaticale Recunoasie si intelege cuvinte care Foloseste propozitii simple dupa o denumesc parti mai de rietaliu din sintaxa proprie, are url jargon bogat skuctura corporala{co! sprinceana, (bombeaza-bombardeaza" fl ecusteangene),intelege cuvinte care de,lrumesc ostean), ecolalia si apaxe categorii de rud.enie, intelege ecomimia{repetarea cuvinteior sau senrnificatia cuvintelor mai mare si gesfuriior interlocutorului), mai mic si denumiriie lmor activitati, converseazasau monologheaza, 50poate urmari povestiri cu kei 80% dia cuvinte sint inteligibiie,. se persoaaje plasate intr-rm context manifesta,--tr:lburari de ritn: ale famiiiar de rostirii(dislalie dezvoltare(inlocuilea r:nor sunete cu altele sau omiterealor) , aparecreatia verbala Intelege semnificatia propozitiilor, Articuieaza corect si consoanele, inteiege un maxenumar de cuvinte,(3 foioseste vorbirea peltrtru a releta ani-9001000, 4ani-1600), intelege eve,rrimente petrecute, povesteste, analogii. si cauzalitati exprimate foloseste formE diferite verbal(daca-atunci) prezent, viitor, gramaticale(trecut, interogativ, negativ) se joaca cu poezii, estecapabii s'a cuvinte, areeaz,a defineasca cuvinte, poate repeta o

36-54luni stadiul dervoltarii gramaticale

5 u.i=

}'rla 55 iuni Sraeiic-i .d*savirsirii

.: ; piopozirte c; i curtinrs foa-rtr coreclmai iace i mar face greseii sreseii gramzticale sra'maticale
s,\ptlme^l-ea veioala a rincr Povesteste, diai@ ncrriuni legate de nrmar iiinp si spatiu. diaiog z\iernativ, se ccrecieazasingsr se descurca in vorbircu io dialect. Ia greseiile gramaticale,
!nT_+ !A fr5 !i!;rf,i=

amaticatre

intelegesemnificatia

vorbireJ e

intelieibila100%

Ivfent*Iitatea prescoiaruJui In planul i:rocesuaiitatii cbpilui ramine un Eereversihil(gndire cu un singur fir), ,m ft*IsrsHsexa/ativ{ incapacitateade a sesiza neschrnbareaesentei naca forma se schimba), uh pre*perafioqal'ca ataregindirealui esteprecauzala ceeace;;*;;*oturrtut" tipica. Gindirea ia aceasta Virstase caractei"izeryaprtn;:enin'risna. fixaiism, reaiisrn, artificialisrn, egocentr!.sna si sill*refrsm. animismul- insufietirea oicarei reaiitati inciusiv a ceiei obiectuaie.Gra<iele de animisn: difbra in fi:nctie de virsta copilului. La 3 ani domina un animism profund, totul e insufletit chiar antropomorfizat'Dupa 3 % ari animjsmui se localizeaza 1anivelui jocului si jucariilor pentru ca dupa5 ani sa disparasi acesta animismul e:plicativ in siruatiilegatede miscare. Finalismul- toate si tofui sint pentru --j";;;;-;;; cineva ,uu p.nt., ce-.za; pentru copil nu exista intimplare si nici nu o accepta.( mar-ui:se maninca) R.eaiismul- imaterialitateaeste p"r-*# tradusa de copii in imagiai mateia-lizabile, concrete, paipabile.(visul: mici tabloririsaufilrne). Artificialismn-l-iealitateainclusiv ceanairaraeste creeata de cineva.isoarele e un bnlgaras -'\--' care& crescut mare). Egocentrisrnul' supunerea adevarurilorgenerale propriului adevar,ad.evarul este cel care corespunde propriei experieatede viata; el nu ar! acesteicenbari pe sine si nu se poate uanspune in puneful de -'zedere "oo*tiiitu ai celorlalti. Egocent'ls*rrt ,, s.*rvDLs manifesta r@ la nivelul conduitei generale, in joc, Jocul colectiv dtxeaza Ia 3 ani 5 minute.La aceasta virsta copiii sejoaca unii linga altii decit unii cu * altii' Pina la 7 ani estegreu de rearizatia copii un-l;;;; -rvv vu reguli autenfic,pina ia aceasta virsta copilul fiind el insusi,*s"olu. --Limbaiul egocentric' Ero o pondere d.e 60a/o din exprimarein perioad.a 3-5 ani, pentrn a ajr'rngeIa ry!:pysnfiv, aA-47%o Ia 5-7 ani. Ca forma de manifestarepred.ominaafirmatia{ nu argumsnteaza si nu demonstreazaci mai aies afirrna fentru ca nu simte nevoia sa-si impuna propriui punct de vederepe careiI considera general),aurog,trpina 1a6 ani estecel mai adesea un monolog para1e1, povestirea paraielanu tine cint d.e sprro'".italti.(nuafirma .*Astas.a de ex. mai spus"). ". Relatia cu anturaiui -. egocentrismul face ca virsta prescolarasa fie o viisia a precooperariisi aceastapentru nu sesizeaza punctul de vedere ai cetuitatt. In relatie cu adulful se manifesta potentialul de opozabilitate(virsta negativismuhi, cnza de ;ns3p.fi.rare),in raport cu covirstnicii cooperareaapare abia dupa 5-6 ani, moment in care copilul celelatt ;;d; fie perceput ca partener. sincretismul- grndire giobala amesrecata nediferentiatin masurain care 1aaceasta virsta copiiui amesteca realul cu imgiaarul(n-aigasit cevasa yine zina buna si aduce),rationalul cu afectiwl, generaiuicu partiarl( bicicleta esteceva "u-foi ,out, $i;;dd;i,;; stricat-o cind a cazutcu ea),temporalitatea(te-a "u batut tata-m-a bafutmiine). "
iimbaj, in relatiile crj anturajul.

;*:p**

CURS t{.-l Semecnovici i,/igclki ( i 896I 934) vigoiki esrenSscuiin aceiagiarl eu un a1trnareteoreticia.n al dezvoltdrii:Piaget. in scuna sa via!5.activitatealui Vigotki esteprodigioasd in spaliul rus. Conform cerinleiorepocii ei n"ebuie sa ?qi adqptezecercetdlile atdt tezelor marxiste cAt gi cerinleior psihoiogiei. Inceputurile saleprofesionale il gdsesc ca profesorde iiterati:rEiar primele cercetfi se inscriu ?n dcmeniul creatiei arristice. A $Zq-ei se inscrie ca preocupdri de cercetaretn sfera psihologiei dertoltErii. a educaJiei. psihopatologiei, p6ni ia moarlea studii pe carele continuE sapremanudin7934la38 de ani. Vigollc a fost apreciatin Uniunea Sovieticdmai ales ca modeiul sdu se fondeazdpe ieza marxisi-ieinisti care su-sline {of. iui Luria, 1976) cd ;;tozie activitiiiie ccgnidv unsans fundarnentaie prind for-ml inn--c matrice a istoriei sccia"le gi constituie astfel un produs al riezrroltE"r'ii sociai-istcrice." Altfel spus indir,.'idJ gi capaciGiile Eale inteiectuaie nu sunt ?r'ndscute ci sunt produsul instifiiliilor cuiturale in carese gdsegeindiyidui. Ipotezeleelaborate de l4arx si Engelspri.rind evoiutiairnei societ5fic6ke un sociaiism yuint utopic trei: a) ActivitateLcree?4d, g6ndirea.Atitudinile, conceb$.a despreviald gi aptitudinile diferd i;ffii-vizi a]@ffi6i-Ilase gise de 1aactivit5li socialediferite formeazdpiecand Ce productie. ,,NTu con$tiinta oameniior determinS. lor sociaiE existenla ci existenga determjndcongtiinla".Dezvoitareamentali esteprocesulprin care copilul asimileazd rezuliateiet'anzacfilor salecu mediul. b) Dezvoitarease procluceprin schimburi tiiaiectice.Aceste schimburi sunt con-fruntdri ffi;Ga sinteze care56zotvd cnafliclul de l cunoaqtere qi se constituie int-o conclizie. Vigotki apiic*f*ceastd formrild a contuntdrii dialecticela dezvoitarea intr5. cooiiuiui oosh.ri6:rd ce acesta cd ue.*'FsurE. tn contactcu'diferite aspecte pe care ale realitaSi el co'nstata ii cd'un fudhF6ifiune credeabim (teza) nu se poate adaptzunei situa+iinoi (aatiteza)'5lhebuie sd gdseasc6 un alt modus ooerandi (sinteza fcotclt:rial rezoivarea).Aceste m6auri de acliune sunt interiorizaie fsrmf,nd o cunoa$tere rlin ce in ce mai elaboratL .i:-; c) _tA_c.qq+l***tir.o_r- c-?_qrext? culturale.Marx pune semnulegahti.fiiintreEzroitarea socialSsipvolutie. Istona unei + sEcieEti-este o succesiune de schimbdri deliberate numitd,;-generic dezvcltare. Dervoltarea copiluiui esteun proces influenlat de antecedentele istorice ale cr.rlturiidin care el face parte gi de evoiuf,a sa ontogenetic5"adicd de ansiilbtul confruntlrilor diaiecticetrecute.AcesteadeterminE modalitatea ia carecopilul este,,inarmat"pentru ..tl a face fatAsituatiiior viitoare.

Metoda utilizat5. de Yigolki pentru a-gi vaiida ipotezeleeste constituitdpiec6ad de ia critica rnetodelor n'adifionalede investigarea mecanismelorde rdspr:ns. Abcirddriie de tip stimulrhspuns a1e gcolii behavioiistenu 11satisfae gi el Lrcearci sd pq44.Srevidenld strucfira evenimenteior care intervin tn acteie de eandfuea1eunui c#i sd rezolve o sarcind. gi modul tn oare aceastd structurd evenimenfiald itarea mentai5.. Vigolki au era interesat in principal dacd. carese ajungela rdspunsu.i estecorectff *sJ; acestrdspuns.Ei apreciain mod deosebitmetodalui Piaget$? # superioard celei a scolii behavioriste. dIn Metodasa se nuaeqte duhlei stimuldri li cercet,Eue " psihiakice ale 1uiP. Janetg@Effiitistuiui Koh-ier.

p#

Copilui este piasat inir-o sirualie cie iezoivare cie prcblerne. Ca,-jruiin care acest proces se i"esf'6sca-if, este compus dintr-o r:nultitudine ie stirnriii ce farmeaz5 c strucrurE ccmplexi.. Acegti stj.rni:ii siint fie cei alegi Ce experunen'iator sau fac parte htegranta din sin'la-fia erperilrenlaid gi sunt ?ntAmpldrori. Sarcina pe acie copiluJ o primegte poate <ie asemenea fi aleasE. de cercetdtor sau iisata ia aiegeiea copilului, in fi-:ncfie de conte>ct.Sarcina copiluiui este de a-$i atinge obiecti-'rul utilizdnd doa^r ceea ce af,e ia dispozilie in acel cadru experimental. ,.Dubla stimulare" semnificd eele dcud caiegorii de stimuli impiicad ln i::depiinirea sarcrnii (stimulul mijioc gi stimulul scop sau obiect),, Copiiul manipuleaza obtectele, este stimulat de ele (aciiunea formeazS.gdndirea) qi stabiiegte modui in care le va ultTiza penku atingerea scopuiui " cbiectrvul experimentutotoiui este de a descopei cun-r g6ndegtepi actioneazdcopilul in timpui experimentului gi ascult5 comentariiie acestuia. Der"'oiiarea g6ndirii si a limbajuiui Cerceidr'iis lui vjgotki au afi:t ca scop gi anaiiza proceselor de gf;ndire con5tiente 9i raao:-funie dinh'e gdnciire qi iimbaj incercdnC s5. determine care este reiatia clintre ele;

identitate,indepen<ien!5. sauinterdependenl5.. Acest autor consid nd cd gaqdlJg4 Lliml.'qj

n:iii-verbalSqi cuv6ntulneconcepfualizat.Pem*surd ce copilul cregte cercuriiese intdlnescAi l0r: reprezintE .qaqdjr?g Joactiung4_ cqoa cp_inseamnX qgglllryl z '- - - --y.elbal4 c"r.rvinte. Conceptuiln acest caz se iefefA ia o abstracfie,ia c a1ediferiGldr obiecte nu la obiectein sine. Aceste -eenerale g>*4-rntqldeaury si cercun nu se suprapunniciociatS. perfect. o page de g$sdirq-Eionverbala{ex- abilitates ft1 manipularea obiectelor)gile i:qb"j-!r**ptuai (ex. a recita o poezie, a memorai:n numir). ,,Progresul la nivelui gffi:F*talil.ieil_offiAiajului nu sunt paralele. Cele douS' curbede cregtere g s" desparL se iatersecteaze pot gi E1ese re&esa mergeparalel, pot fuziona pentruun timp pentru ca totdeaunasd se separeu ulterior. Aceastase aplica gi la ontogenezd gi la filogenezd.', Vigolki se opuneteoreticienilorclrora maturarea intemd a copiiuiui d.etennind forrnareaunei ger]dki conceptualeindiferent de ceea ee i:rva]5 acesta.El eJtimeazE cd educatia lingvistic'n fonnald 9i inforrnald determind?r mare mS.surd nivelul concepturila1 gdndirii pe care i1 va atinge copilul' Largind acesteconsideraiiiteoreticeVigolki sugereazi-castadiiie prin care e-,'olueazd. gendireagi limbajul unui copil sr.ntaceleagicu celeprin carea evoluat umanitatea.

colilg:ar.in qod-urdepetdeat gi poi fi.reprezentate subforna uootc"tEffirepffi

gdndirea

t)@(0-2ani)seregdsegteinperioadaiacarece1edouE'cercuri (gandue st limba.l)nu se iatrepatrund Acest stadiu se caracterizeaza prin_gSr$fgElii p aie-A<lggbaJglgi: npelel,e care reprezinti modalitatea de exptede emolionalf-apoi, incepdndcu luha-a"dYua apar ;eacdile socialg" care imbogilesc repertorir.:.1 de sunetedija existent gi reprezinli reaclii-V6lAU!?#renliale la prezenia mamei sau a aitor persoane famiiiare. A treia functie este constituitS.de cuvintp p\ropftr-tise, primele din vocabularulcopitului, care substituienevoile dK6# $i abedtrid-]i-pe cSg.",el,..do1egte-..sd le facd cunoscute.Cuvintele se fnvald prin condilionare, prin asijcieiea 1orrepetati. cu diferite obiecte. 2) La doi ani incepe stqdiuL,asa&ologiei naive. Copiiul descoperd ci. functia simboiicd a cuvinte esteun procei activ din parteacopilului, ei nu se mai reduce1acondilionare. Astfel igi imbogdlegte rapid vocabr.r.larul gi g6.nd.irea gi iimbaju"i incep sd se intrepitrundE.Acest stadiu se caracterjzeazi prin debutulinteiigenleipractice,copiiul incep6ndo expl ur6toare gi o la fel de activ_a luareip posesie
h

cuvintelor nffimf*eie 9i maniXfu/

aifedteioi obiecte. in raiarea noilor

a-,Mil ,nnfi,/r,L0,_k .,/

=frta-aLle._

c:. \L..'.

'AQrut
*' J :>{'

a acesteia. Ufiiizdnd 1),i*nne miii^^-': h6n1rua aji$ge la obiecteie,.scop" dorite. Totugi

ia nivelul Lrnbajului acesiaeste considsrarnaiv deaxece copilui fcioseqteregulile gramaticale fhli" a cuncra,qte regulile carei'i guverneazS. j)Wc1ytitr1ieparieaesen!iali.aiimbajuiuipregcoiaruiui,maia]esin sifuatii--tletoc. Acest limbaj se prezintd ca un monolog ai copiiuiui care insolegte activitdtile sale fie cdn<ieste singur fie ln prezenlaaitor copii. Acest monolog a fost interpretat diferit ciea11i.i autori ai dezvoltdrii. Vigolki vede in ei un nou i.nstrunent de gdndire.Ceeace i;i spunecopilul va influentaceeace gAndegte. El a verificataceastd jocul Tpateza introduc6ndo seriede dificult[1i tn a h6::tiei unor copii (lipsa creioanelor, de dimensirmi potrivite)'gi a constatato cregere a linbajului egocentric.Vigolki ccncluzioneazh cE 1i:nbajulegocenh:ic nu constituie c desclrcarede tensir:nesau un insotitor inexpresiv a^iaciivitdiii ci un i::stnxnent knportant al gandirii tn adeviralul sensal cuv6ntului.aciicd. gi pianificareasolufei unei probleme. in chutarea Acest iimbaj nu dispareCin marrifestirile copilului pdnd. in jurul .rdrsteide 7 ani c6::"d incepe cel de a\ 4-\eastariiunumit:

4) ;r@Lcreqterii saual l. fnterioare

gl-ryEj

ln culul,acestuistadiu.copiiul

manipuleazdlimbajul ,,tn mi::te" s1i FffiTAAui nearticuial a memoriei logice gi prin utiiizarea semnelorinterioarein rezoivareaprobiemelorPe tot parcursulviefii individul va utiliza iimbajui interior gi pe cel exterior ca i:rstrumentede gdnciire conceptuald sauverbalE

Siadiile gan4jfiisr

Vigotki a pus la punct un instrument pentr,ua puta studia evolulia gandiii. Acest instrument este cunoscutdrept ,,cglurile (btocurile) lui Vigolki-. Sunt 22 de cuburi de mbrimi, culcri gi fonne diferite. Acestecaracteristicivat'razlin a$afei ?ncAt nu existddoua ri'in cubrui la fel, Pe una din suprafege ?nscrise cuvinte fEri urm6toarele uaul srmt ftaza) sens:1ag,bik, mur, cev. Indiferent de -altecaracteristici ale acestora,cuvdntul iag aparepe toate cuburile inalte gi mari, bik pe toate cele mari dar joase,mur pe ceie inalte gi mici pi

estimeaei el c5.ar fi la fei cu acel4 adici are aceiaqicuvdntinscrispe e1,fEr[ sd intoarcS cuburile. DupE ce copiluJ alege,experimentatorul aratl copilului cuburiie alesegreqit gi acesta reia exercifiul p6n5.reuge$te A gdsi sd identifice corect cuburile asemlndtoare. solugia corectdinseamnXcd acesla(copilr:l) inva!6 cd un cuvdnt reprezint6un concept fonnat din doud dimensiuni ale cubului: indllimea qi mErimea.Cum nu existd nici un cuydnt din iimbajul copilului care sd redeaacestconceptcombi:ratinsemndcd el nu l-a putut i:rv[!a inainte de experiment. Pe parcursul experimentului examinatorul observaeu atenlietoate combinaliilealesede copii, c5.cinatura fiecdruia dinke ele reflecta strategiade gdndire la care el a recurs, Utilizarea "cubwilor 1ui Vigotki" a permis stabilirea unei ierarhii formate din t'ei stadii prin care kece

"JS":TL:":"ff fffg""W:"n1"*:13Hffiil""* ilffi :*"T.i,':i#:"f

Se IaCe De"cffleni SU ve si ire baza unor asocialii fdcute ia int6mpiare piecdnd de ie percepliilecopilului. Existakei faze ale acestuistadiu: t ,/

e2 )-

4! P7

Ftrrp

se face ccmpletialntAmpia:e ? %grupare b' qlpgrya 1n flgp.ii*gq--"-qgp:ri-y-rzud: ccpiiul da nume unei serii oe obiacte c' gfliFa{e{.Lg&Mi-:copilui stdbilestegrupuri de obiecre pebaza regulilor din primele doua faze si apoi ie reorganizeazdmoriilrcdnci dispuaerea elementeiorcareIe compundar obiectel" ta*ao ta esenti dezotgaizati,. zi aceststadiu obiecteleol, *ui sunr grupate %"stgt"1z4l.ln dupdimlresii subiectiveci riupdlegafui realecare,exista intre,ele,'ceea ce marcheaei deplasarea da la gAndireaegocent-ica spre obiectivitate.ln acestemuilimi leglturile rntre diverse componentesunt mai cuiend concretesau factuale decAt absfacte si logice,Acest stadiuaremai muite faze: ' v' 'A'nsamblwiasociativebazzlre pe olice legEturaobservatade ccpil aurrtar fi cuioarea, forma saudistantadinte obiecte. b' Grupdri complexeefectuate mai nuit pebazacontrasf'lluid.ec6i aser:a5nIrii de ex. c lingurd gi o fbifirie, o ceagcisi un biaut c' Grupaf inlan! tn careiegatinaseface doarintre un obiectgi urmltorui din iaaf ca in jocul de riomino fafi ca alsamblul sE.se constituil pe baza aceluiagi criteriu (de ex. un cub mare ro$u urmat de un cub mare verd.eurmat de un cub mic verde) d' Grtp5ri diruze careconlin subansamble in interiorul cirora criterii de seiecfiea eiementeiorurmeaz6criterii flexibile (d.eex. copilul alege kiungirirri si t" organizeazdin diferite grupuri si le adaugi cdte un xapez ale cErui vdrfuri amintesccopiluJui de triunghi) e' Ansambiuri pseudoconceptuale par a fi grupari bmate pe adevdrata ggndire concepluala. Totugi afunci c6nd esteintreiat copilui d.ovedeqte ca lncE nu.este capabiisa ra!!.oneze int'-un mod valid asupra criteriilor de grupare(de ex. d"aca el grupeazf,toate cubwile rogii si experimentatoru]ii arati d.ouacuburi alese grepit, care nu au aceeaqiinscrip$J, copiiul este incapabil sa abandoneze ' strategia iniliaH pentrua gdsio aJiacaracf.eristica ce poategrupacuburiie) r/igolki face o distincfie importanta intre conceptegi pseudoconcepte. Gdndireaconceptgala presupunegrupa-rea spontana a obiecielorpornind de la caracteristiei absfi-acte pe careacesta le percepesi nu doar pe bazaunor denumiripre$cabilite pe care le-a inv6{at in timpuJ altor activirali de grupare. 3' Penh'u a ajunge ia aeeststadiu final al dervoltdrii este nevoie de convergenta a doua modalitd'li ale gAndirii: analiza si sinteza.In cursui experimentelor s'le vigotki situeazd debutul abstractizdrii ln momentul in carecopilul identifica anumite asemdndri eomplexeinfe obiecte' De exemplu copilul alege doua cuburi care sunt scunde si verzi. Desigur aceste *-o*i prezint'd pi alte caracteristi;i gi prin aceslaabstactizareaesteincompletd. La varsta de debut a acestui stadiu copilul *si*- pr*o",rpat de gdsirea simiiaritelilor gi va ciuta o caracteristica caresa-i permiti. gruparea obiectiior (de ixemptu toate cuburiieinalte _sautoate cuburiie verzi).Vigo1kia numit aceit. grupiri conciptepotriliot". - i.,i: copilul ajungela etapa;[&la a gandirii conceptuale atunci cdnd stabileqt"o de h'bsdturipur abtffidG, oM "o##fii;'oolru pti""ipur"r insh-ument a1g6ndirii,,.cu tcate acesteaprintre adolescenlica qi prirrtre adulli ga"diieu conceptuala ** * caracter instabil. individul nerenunlAndpractic ia modalitali "anterioare gfudire. de Intre formele conceptualesi celepseudoconeeptuale existao continuitatesi nu o rupt*u astfel ca gandirea aduinilui estesi ea impregnatacu astfelde modaiit4li incipiente ale g6.ndirii.pe tot parcursul dervoltirii gAndirii,limbajul esteun mediatorsi un instrumentpentru eandke.
alese in fl:nctie d,e'iaczizatea ior in timp sf spaliu

.:n

,{itt

f,sit-,riTzleaca-moroi pii.ncipal ai dervoltirii

iA

Pr:n R@L se inlelege $iqprindere?---qqe1* qpe_ryLea-gsllp{a sg_o1l aqtrgni ca,rogrg....ca j]q+jglt-rar-prq(iqE![3ces1elassa1e _figo dltc4!& qe.strugtura intel ecfuala a indir,j4g"ilj. Pe ESZa unei teorii care tine cont cie acestidifinipe au'iosr'deiCiisa o lerarfe a tipuriior cie activitd"fi.In fiecare stadiual dezvoltarii exisia o activitate dominantasau directoare. Aceste acdvitili dominante care guvenieaz5. succesivfiecare etapa de dezvoitatesunt descrisein modeiul lui Vigotki si Elkonin earacuprind* :
Conto.ci inruilit, si emoiicrel infre copi!. si adulyi {ccpiiaiia nica 0-i an). Tipuiie fandementa"ie, de der,taltare psihologica produse de acest con'iact constar; in nevoia de
inTe'acfirrne c:r altii :sj o atir*dine faii emotionalE lqLa L4L4 , qi de ei ne,4e o gt de narTz j:re JV u L 4aita @ vr U na-te yq IL L JI P! P
uL

MI.

<iervoltarea actelor de prehensiune qi a ceicr perceptive. Activitate de maruipalarea obiectelor {\-3 ani). Copii manipuleazd obiecteie si prin interacliunea cu adullii deryolta un anumit nivel de competenta lingv-istica si o gdndire v tntale" .s i p er cepti''ri..
J.

Actit'itate de joc (3-7 ani). Copilul 3e angaieazi in i:nclii simboiice tdsAndu-;i imaginalia sa interv-ind in joc ai in alte activitEli si dobAndeqteo anumita inleiegere a coordondrii sociaie si a s'niruiui. Activitatea Qe fnvatarejr-r, *r. Copii dezvolta abordari teoretice pent'u ;tapinirea mediuiui ie"a ce ii obli-ea sa ia in considera:tie obiectivele realita;ii si precursorii psihoicgici ai gndirii abstracte (operatii si schene rnentale).

Activitatea d,e comunicare sociala (1i-i5 ani). Adoiescentii acbizittaneaza abilitatiie de comunicare necesarepenh'u arczalvaproblcaeie cotidiene, dar si pentru a intelege punctul de vedere ai altora si a se supune reguiilor sociale. Activitatea de invatare vocationala {15-17 aai). Tinarul dezvoita interese cognitive si vocationaie noi, inteiege eiernentele unei mi:nci de cercetare si eiaboreaza proiecte de viata.

Trecerea de Ia un stadiu ai dezvoltarii ia altui stabiliiatea modului de gAndire si natura interactiunilor copiiului cu lumea sunr disconrLinr::i Momeatele de cnza apara cind un tip de activitate nu mai domina interesele si acestaare tendinta de initia urnaatorultip de "opiiot,ri activitate. Asfei

f-t'^n.tAG.{-t

a-

&y,PNeilLW

e ,mnnwPvb,,k!

ili *i;''

E{lfl.s dd ':'3:-r'Flili!-{ Tn} $: SiF:lii'2F,s,41?S CAFiTiT'ATIrrp. CU rqTAeii BAF-FA}q*A FgF.ECTntr"

Tecrii]e ie tip B, pdsireaza conceutulriesiadii fuxea-#cryIi {sa o evoirrtiesprestadii din ce in ce mai ccmplexe cere a:' r;:ti-!aa o inai mare maru"itaresau o glinclre mai elaborata g )roa oesore sradu comune f,:n:aq1e de noCificirj a; fi pubertateasau menopauza,g! d:gpre ansambluirolurilor Ilqloglc:,cum pe care n;*" o#. nffi 1: . ] 1] i9i: i?a] e r' i e t' j Ii o a Si ].e .Vc m p re z e n ta" i .l aoutdcaresori e.

TECIRJACIff UL{n vIETn FA}{FLLA] E.

Prima dintre acesteieorii iqi are origineain socioiogie. Pentrua inleiege ideea ei de bazE+ trebuie sd defiaim ceva mai piec"s:onceptr:i de/ffl \---l Furem coniidera ca crice su'ucrurascciala esre cornousE dinb'-r:n numar rie actori sociaii avanci diferir. ,ru*r..Al -; i;r-*J<lli3ilcaineciate errm rr fi fi cei n-i de n- c(6^1^J^+r' ui3rcooectate cutrl ar: "salariat", 4(--L^^" ---"patroa", "supravegehetor,"student", "prcfesor,'6lft'jilT?-.onstitui continutrf, usur t'rT,t-.Fl l; pt?t ortamenh:l,coaduiragi oaracteristieile a_qo"i"le persoroffil o",roe n o.r#diiff f, Astfui. aJiiw'r'iv/ul loir:i voLs esterltr**11 intr*un rel fbl ores'criQle o 3it!4c!it. lle exemplu, de 1aua profesor asietriere defiaescroiul de profesorgi. evaifuai, stereotipurile despreacesta_ Diverseie aspecte ale noliuai-i de ro1 sunt foarte imporante pentru a tir{elege procesul de dezvoitare. h primul r6nd ioluiile sunt' cel pulin in pa,'te,specificeculturij gi cohortei. Rolul de profesor, de exempiu,vanazain firncfie de cultur6 qi us il de epocf in al doiiea rand, faptui de a-f;.asurnamai rnulte roiuri simuttan poate duce la aparilia unor conflicte variate. A'em uneori t"ryg* diferitele gtfiPlg$&3 rcluri, cum ar fi ceie de *udent, salarial sof frate, prieten, etc. socioiogii vorbesc despre pentru a 1o*1. descrie o incompatibilitate, eel puti iald- intre fie din cauzd pd eie cer cd exigenlele lor necesiti.mai multe ore ink-o zi. e Yal/apar calitille sau unei persoanenu unui ro1. O mam6 care se satlte mcompetent6pentru cI nu convingEcopilul 62'aai si nuh-ai-desenezelE Lrn proaspAt
acest tip de tensiune. este de aqteptat ca e1s6-gi cunoasc6 mut"Aa"*Ao comunice bine' sd fie bine pregitit la ore, clar, oiganizat gi sd iea un exe,rrplu bi.rn.Acest ansamblu de comportamente gi de caliti

:1
j

,,ii'il'i"u;i'*"d;,lil;;

l'ste urporlantde subliniat c6roluriiesemodificd sistematic odaii cu vi,rsta" dupS anrrrnite secvenle specifice; este cazul maialesal rolurilor fu*i$2urui sociologi, culnar a Ecgl4ngydl(l962), suslin caputem asimirz vialaaduita cu o evolufea :1T'':'r@'.*tpr"zentat!ce1eoptstadiia1eciciuluivie1iifami1iaiepropusedeDuva1|fiecaredint.eele ieplicdnd adlugarea
Stadiu
f

sau eliminareaunor roluri, 54unedifisarea conEinutului unui rol cenfai. Descriere Cupiu proaspatcasatorit Uopilul cel mai mare areinte2 gi Oani;ffi Copiiul ce1mai mare ar. la gcoald,.

7
I

Copilul cei mai ur ..uprur c'l mal marepreacade acasa; o fazd de "abandonare,'; perinsi il ajutn pe copil sd devinf,autonom. auu uuprl 4u paras[ casa;modrflcare lx+ortanta a roluri.l0r parentale; unii autori numesc aceastifazi perioada.,cuibujuisoi,'. aElousop se pensloneaza. unu autori o nulnescperioada..farnilieiimbdtranite".

/ MODELTIL LUI LEVINSONPRI\{INryEPOCTT,E VMTII ADULTE.

' a!d

{F -4n

vii:"sr:i aiiuiii i:i i,;ic'iiLr c,: rrn:i:Llri 51 stacill coinuii3. iiia a cresterr sa,Lr r-rriobieca". finai.

-i i;;r:ior *r."tu Jr."'oi,.u",.l';;;,"ill.,: i;i;.'J"#;uli. ,, " .,t ". ;;; ;;;;;;;;;;;, ;.#;;';ffi;;;.
:nr:ei:i 1uiLevinsou.

l'.l.liiii::..:;lcenl"a1daaces't-uincieioconsi,,tul@arereprezi:rti:.'gr:cieiq1carestb1abazavieiiiuneipersoariei3 ili. rrii,r:]leri d.ar". Sn:ucr"-r':jorii ^"'--'-;^ l-j-^;nt.le$ roiuriie saledar jnciudeqi calitaieagi modeleie relaliiior unui inciivid,care,

pernanenre. Datfijndca nusunt ,*"*,te deviar6 necare ad'i, isi ff;:ciup' Levinson, il#;;;

:rzr:.aza c serie de sh'uch.ri le via16ia anumitevirste precise,iar acesre de perioadede t'anzilre in timpul stucu;ri s-rmt separate n'"'raroin'4irrir{il]ici ah?ndoneazS. sau reevalueazA gi modr{ica vec}rile srructuri. Figrna urm4toarene prezintl mai in detaliul

Tranz'tja dinA'e 50 qi 55 de
arl

Perioada

cu]giinanrE

v6.rstei adulte: 55-60 aai

Tranzifia de la 28 la 33
anl

0-))

Intrarea iir v6rsta adult6: intre22 gi 28 de ani

t!-hf o($ca 40 -6{ 6A-r{

OrnAA {r'*\) -+^
n -,oO0) 0{3* {VqJ "

Epocq

uQ -+

dg/u

Levinson a impar,tit ciciui viefli intr-o serie de epoci cu durata de cel putin 25 de ani fiecare, separatede perioade de tanzi.tie importante. Ei propune trei perioade pentru fiecare dintre eie: erearearmei struchffi-via!5 iniFa16,numit6 @-o reajustarea a acestei structuri de viatE-faza intermediard gi iu fine a fgZasin@taj, structwii de via!6, creatd spre sfirgitul epocii. Dupd Levinson, fi.ecare fae6, t"anzif;.e sau epocl, posedd propriul sau con$aut, compus dint-r:a ansamblu specifc de nrnhleme carr carni11i. De exemplu, a'anzigiade ta mijtocul viegii, produsd tn jurui vdrstei de 40-45 de ani, esie centratd pe preocuparea cresciindd privi::d propria noasta moaxte, gi pe priza de con$tiinta faptuiui cd visele noaste din tinerele nu se vor r ealtzaprobabil nicio datd. Bineinleles ci Levinson nu prerinde cd viap hruror aduif,ior esteexact ia fel. O strucilre noud de viatE nu este mai bund" integratd mr-i sau mai elaborati dec6t ceaprecedenti. El subliniazd ?n schimb c6 existi o altemant6 fi.rndamentaid inbe perioadele de stabiliiateqi den'anziFe.De alCel, acest$odel ordonagcarecupriadesarciniprincipale de fiecareepor,., sauproblemelegate
sarr vAr-qti er fi rrniyg1.g4l.

]H
,l-

cRrrrcA TEozuILoR DETrPB

ryry
t

Principaiaprobiemi. a teoriiior din aceast6 grupl constdin faptul c5.teoria nu descriein detaiiu majoritateamodelelor O"'i.,.t viald" lucru valabil mai ales in cazul teoriei stadiilor vielii famiiiaie. in ziiele noastre, mai pulin de jum6tate din aduisi americani 'ii:'r.r urmeazdstadiile vielii descrisede Duvali. Cds6toriiiesunt mai rare iar cuph:rile fErEcopii sr.rnt din ce in ce mai frecvente. Coi' i'r'i' cdsltorili divorleazientru a serecdsdtoriuiterior. Teoria lui Duvall esreoarecum lipsitE de precizie. Este de ademeneadificil de .acceptatipoteza lui Levinson dupE care toli adu$ii, din toate culhirile $i din toate cohortele azdiep96 sau tranzilii la aproximativ aceea5ivArstd (una sprep de ani, iar alta spre 40,45 de nni, de exemplu). tn phs, . *_ _ouo*.tu

+{-L\

dc

r-1r;oile1accp1i.pnbertatea ia adolescenld gi ntencnauza la vdrstaadulti/.{N{} f'uren spuneinsd cd gi ceasulsociai culoa$teun rirm de oaza. 'aW' DacEabordara schirnbdrile?:rh--o manierdfbarte eenerau^ t ;:'i'Leflafr:fia e6 aproapetoli adullii cunosc o suii6 comuadciescirimbari.La inceputuiv6rstei adulte, nchiziliondm un evaataj .rfl x"rY /,"N" ccrnplex de noi rolwi, fie cb sunten sau nu ci.s6torifisau avera copii. Aceasti suitr cuprindemai. ales noiie roluri profesionale, d . ncile"aeflnilii ale prieteniei |i un nou ro1 ca persoana autonoma.La mjjiocui vdrstei adultene vom redefinirolurile. putem face \ fl0 aava'dade mai muiti autoritate1a locui d.emuncb. copii nogtri deveaili adu$i N termina prin a pdrdsi casa, cea ce anteneazj. H ..mcditicari ale roiurilor cie pdrinte. LA vArstaadultr avansatavon pierde anrunite roiuri. Aceste exemple precise nu urmeaz6 \ _-.\ r:eep}ral secvenlaroiurilor propusi de Durrall, dar subiiniazr existenia ,\\y -, unui mcdel al schimbarii rolwilor caracteristicpentru

. ,..;"

;:H:'J#f;H'ffi:":HllT*:n*il#,ffi*

\u- 4 u:ttp--""""

Eiernenteleceie mai urile ale teoriilci 1ui Levinson gi Du.rall aB surt siadiile propuse - degi eie pot sd ne ajute si b,tei*gel:r:i nrai bine a:runite grupe-- ei ideea *"e ira:rzi.rie unui mociei debazd.ffim;adi si nolii.inea qlptrd "lu|i]*

T6{-}I{ri trE TXP c: scr{rlvfcAe,g car,rrATrtro $r DrREcrToF{Ar,E DARFARA srABrI.

ln acestgrup se incadreaz6 teorii neopiagetiene qi neopsihanaiitice care au eiiminat notiulea de 3tadiudar au conservat lof, u:reade$higbare lalitatjvE.

g=E$&tlFnt Q7TT a propusun mo<ielpsihanaliticai dezvoltariiia maruritatea aduitului. El reline ideea cE --1-:-=\_ dezvoitarea se deruieazd-adesea ufiB.ando anumiti secvenlEgi"r, o anumitii direclie dar renuafE la noliunea de stadii. Dupd

l"lli"T';::jjY:j'::"::.::::::T':"a"uj:ryEry: ".uulo'l* realiste de mecanisme de ap{rare cum ar fi. refumfi@Gttalii gi hecerea {Yvvr v* yla mecanismermai u4 realiste a w 4 r sL v cu!1 vl .l u ar rtr 4 fi lu!,rssrg represia i# ,^..# sau mteiectualizarea' Trecereade ]a un tip de apdrare la altril se face in mod gradatgi nu are ioc la toli adu$ii. De aceea, Vaillant proplne un model mai pulin axat pe stadii ei definegteo traiectorie de-a lungut cirqia se realizeudevoiuda spre maturitate, fErEa o diviza. in plus, el nu pretinde cd toli aiultii cor atinge scgle$ipuncl in naniera similar4 unele abordErineo piagetiene prm actualnenteacceatuipe secventamai curdnd decit pe stad.ii;sd cttdm modelul lui John Flavell privind dezvoltarea strategiilor de memorarela copil {i985) gi teoria iui Robert siegler privjad dezvoltareade "reguii" cognitive, teorii ce le vom deanortu racursurile respective.
TEORTTT,E I.IMANISTE Abordarea urnaaista diferd tn mod considerabil de abordirile precedente,dar se ?ncadreazd tofr4i ln aceastdcategorie. Ea este caracterizat6de celebra ierarhie a notiveior propusEde Abraharn Maslow. Teoreticienii acestei abordiri, gi in speciai Carl R'ogers 5i Maslow se opun acceatuiuiexagerat pus pe palologie de majoritateaaborddriiorpsihanalitice.Ei resping orice forma de cd organismui in int'egime este ce1vtzat de dezvoltarea uman5- Dup6

este aba:rdonarea a rome sadata

'

Nevoia de autoactualizare

(incredereqi respectulde sine, reqnoagtereaqi apreciereaceiorlaifl).

Nevsia di dragostegi aparteaeufd (afeeliunea celorlal$;nevoiadea fi impreuad cu

ceilrhi
:..::r:1...\ :

mgi demnhi

rlccif

sinorr
ii:

-t',.,t,-, :::a1,,, .

Nevoiade securitate (mediu stabii si previzibil, firi anxietAli sau crize) Nevoi fiziologice (foame,sete,sexualitate, respiralie,5qmn,excrelie) Rogers,fo4a cea mai pr
4?;;-

a s"

rl

..3

,n;#t

/ a.-:,--r,Ir i*n*&i$it4;r!

!,-:'i;

, 1.:ri1.,,?1,. Ei'clL:lt:;c::.t.r:-rj'.i, l::Sl.:.l'i;l;:.,iiea2:li.Ariii:cetar"lt:i;r:pi:-iie*.+*::,..en'+i+gi.',.istibi"to;i!:il.r:.riziiS.nasccuopuisiunel.urrciamentai, i::'rliz;;r"eii depifra a cauacjtSriicr1cr gi si. aiingrir autoacnnlizarea in termenii lL iviasiov..in consecurlE" dezr,oitarea urmeazd. o 'ri;rarlji: ia:"schimbiriie srini cie ordj:r caiiiaiiv pe misurd ce inrii,ridui se ciirijeaz,E ,nr. o *ui **" uuror"ulizare.l.Iu apar insr 1l 3iadrl Dledeinite. --l-J:L,r Maslow a fost in specialpreocupaide dezvoltarea motjvs.iiilor. salr a nevsiior pe care 1te-a di9.lzatindcud subansa:abie: i:i*f ilil B (din deficienta) qi nevoiie E existenfd). I'ievoile lpeqtni D au un cbiectiv de autoconseryare;ele cuprindpulsiruriie iriza:ic men'tinerea homeostaziei fizice sau emofional., * * fi cele ce ne imping sEne aliment6msausd bem, pulsiuriile sexuale saii chiar acelea care ne imping sE lnem sd oblinem dragostea sau respeciui dln partea celorlalli. Nevoile E au un obiechv de 'att'oaetra)jzarc: ele inclus donnta ciea tnlelege,de a oferi cejorlajii Je er"grere personala. Dupe Maslow, sxirr*ti; f offe o $i entagem din nevoiie de tip E procuri o sinEtateoptim[. Maslow claseazd aceste nevoi dupi o ierarhie a nevoilor iilsirate in figurd. El sus,tine cr nevoile tebuiesc saf,isficute '::r-t :rdjne ascendentd'Abia atr.rnci cdnd.nevoile fiziologice srmt satisficuie se pot maaifestanevoile de securitate. ,i[; lnz:;iry'a cansicier[ cd'nevoia de autoactualizarenu devine semai flcatwddecai ]a .raista aciuit5,gi aceastad* i" prr;;;;; uu gilit srse stabile de satisfacerea nevoilcr <ie dragoste "*. ;i rie stimd"- aevoi ce aminiesc fearte muli de stadiile intimit6ili +i ;'.,:rai;vii5!ii aie iui Eri-kscc. Maslow' la fer ca 9i vailiant, siegler nulti altii, a prcpus deci o secventa 9i poieniiald a dezv-oltdriica.re nu poate fi insali ;:crpii:rita de c6tre tofr copiii sau aduliii.

CzuTICA TEORIILCIRDE TP C
Dinir-un ptmct de vedere, teoriile din acest grup reprezinti vdrfirl cirreniliui de gandire actual pri.rind dezv-oitarea adultiloi qi copiilor' Teoriile oe uttTizeazdstadiileoferi din ce ia co mai pufin i:rteres din ciiversemodv". io *olt. caa:ri se pare cE erceiienla particdare are o mai mare iafluenfi decat varsta in determinarea caFaciaflor gi comportamentului unui iadivid. -"ioi'r-nead"@@E7omu@ permite conservarea ideii, evident owuw seducEtoare. cI *_-z ' ' "-\-a-_-InSnleTa

* :ffisg}fl.*, ' ----_:--__:--r-enlel or .rrdr. individr-r.lui. --):pet"t

Sl|)3lflafa.

1I1 pluS,

qn mai * a.ttOfjzeazf a,-rtotizenzi'.* mara nrrmir .la r,6;.cj ;*J:.,: *ui mare numar de variagi indivi&F 9i ""oro; * r.;r *ffit ea

Totuqi acesteteorii suntrelativ recentegi nici una dinte ele au se orgm-izeazE int-o-,schlm6 totald,, 'a dezvoltirii, comparabii[ cu cele ale lui Piagel Freud sauErikson. Esteprea dewemeacrm selprmem aaca^a;s..r.Jip-de teorii vor oferi modelul sintetic ce sd ne permitd sd prosesim in cunoagtere4 noastE despredezvoltaea r.manEY-:t,

TE*RSI DE TP &: SCHIMBARE CANTITATWA" FARA ST

'i

t*-ttt:tt';

'h

::-,t# Teoreticienii cei mai cunosculi din acest grup prm acceatul pe rolul procesuiui a. fiuai*" ln crearea gi modelarea comportamentului urnan de 1ana$tereia moarte' Abordarea lor estesustinuti de mrmerogisociologi care se oprm nogirinii de stadii gi ipotezei conform cdreia dezvoltarea se efectueazn priu modificiri de sEucturEsa5 de direqtie. =l TEORIIALE INVAT.4RN

anflna

ca:

Teoreticienii invelnrii nu slxt de acord in toate privbleie, dar tof; ?mFdrfisescpozifa iui Albert ganaura atunci c6nd

Natula umand este caracterizatd de un vastpotengial care paate Jt fqsonat de *perienpe directe tntr,o Haltitudine d,e fcrme, in conforraitatecu lbnitele biologice Q ggg). Aceast6 afirmagie nu exciude existenlauaei baze genehce sau a uDor stuchlri ittvd!&ii compar[ comportamenh:r uman cu o materie prasticd moderat[ ia procese importantesunt condilionareaclasicI gi condilionarea operantii. . De fapl teoreticienii dinfte care cele mai

reaclona i:r acestmod: un reflex necondilionat. lnvdlmeaapareatunci cdnd un stimui

Conf o r m m o d e l u l u i

semnaienoi penku reaclii deja stabilite. De exemplu d.ae6 vegi atinge un nounascut pl care i-afi atins gi va incepe s5. suge. tn terminoiogia tebnici a condifion5rii ctijice, r necondi(ionat iar comFortamentul de intoarcerea capului rEspunsul neconaitionat. Niri

imFlici achizilia r:nor capul spre latura pe pe obtaz este stimuiul este deja programatpentru a
-l -.

l"'f::::^t:l*t-T'::l declangeze acelea+i reacfii. ln viala copiluiui" rmnum[rdestul demare de,;Ji

oeneml

J' 1 i . ;;,t-.--;','&"ffii*.rro* !::i '.cel]alF -, 1 stiTu]i prezenli imediat haiatea srimururui,'""ooairioooi iffinii;;"il*oi"* ccila lti c+ i*,,r ;**- - ^ - r :- ^ r :- z^

nou

il ,ui" or-e*ir*. --*- ' o'

*;;;jufr;*|-jilffi;;;;rJ;;;

"iil*",u
e-7-

S,.+

'-tl:'::l;
. : :r:

s:illliii l1i1 dsYtLll sth:u-.i cilciliiua;n;i pi sb cieciangez: ia nci.i nbscu: reacda cle iirtoarcere a caou.i*i. c$ar ina:nre de a ti

r'::D :'a -

Dest sniciiui condiliondrii clasicenu a fost rin subiect cieprea nare succes{cu excepiiafostei IIRSS) ea igi pbsr.eazl rui r:ii.i;;:re iiL';eie5 rirn mai multe moii-.,'e. in primul rancu dacLput.* i"r".*i* varstaincepJj i.'1" .*. un bebeluqsauua copil este |:t:1t-:b;t sa ssociezeo conduiti ia' un semnalspecific. an putea afla nei nuite despretipuriie Ce ooaezu,mi neurcnalepcsi-tiie ie ci;:ourulvietii' irloiiunea de condi$cnare clasici ofer6 interes gi peniru iolui pe care ii poate juca in dezvaTtarea reaqiilor emoiionale' De exemplu, obiectele sau persoanele care sunr prezenteatunci cAnd ne simlim bine sunt asociateunor senzalii pidcuie' ?n timp ce aceieaprezentein fimp,rl ruror perioade d.eboai6 sau suferin-td vcr fi asociate lo,or senzadi de sar. ctuJc @ttr. 'eamd Aceste rS"spunsuri emofionalecondilionatecareigi au originea tnft-o cond.ifionare-clasicd surrtfoarte puternice.Ele apar ir!lp'-:'.iu in decursui vielii si continuE sd fie create pe durata copildriei gi varstei adulte. Ele influenfeaz[ iri. mod profimd r:..:: erientel e emo[onaie a.lefi ecaruij:rdj vid. Co*torlroruaREA oFltRAl'lrii. Existb qi un al doilea proces <ieiavilare, denurnit de obicei ccndi$ionare operaref sa.:r;r::orttiiiianave insirumentald' Principiui care stt labazaacesiei forne de invatare estesirnpiu 9i poate {i engnlat tn modul r:nndfcr: oric: comi:ortalnent care a fost hidrit este mai susceptibil d.e a se reDrsduce tn situafii idenfice sai: asemanitoare. C6nd un corcporiaillnt prects esre umrat de consecinle agreabiie {tetiriri) crln ar fi 1audeje,un zAmbet, hrand, o imbr6$are sau d.oa.r aten;ia acoriatd' individui \/a avea iendin{a de a reproduce aceasta ccnduifE in situaiii analoge. Aceasti iat6rire se n,,,ne$ze pozitil'd penn'u c6 mrreqte probabiiitateaapariliei unui rEs-ouns. i"tcryzuggrd3" proo,.r."-utoaci cAndutr evenimentsau o situalie dezagreabile sunt eiin:inate. sd presupu:remce ueieluqut-piaogq ce"'anasi fie luat h brafe, La inceput ii ignorafi dar iermiaalr prin a-l lua in brale. Comportamentr.ri vostu (de a-l lua in o*jpl a fost intErii ne,eativatunci c6nd 1-aSiuat in brale gi data vitoare cdnd va pldnge vefi avea tendinia sd-l repetati. De partea cealatta copilul a primit o hiarire pozitivE gi va pi6nge at:nci c6ndva dori sE fie mArrg6iat t$gidl"?*itiuq 9i negarive consolideazi. comportsmelfele in frmp ce pedepsele sau sifualiile aversive vaenz6" eiiminarea ior' Acesta estescopul unei pedepse,cuar ar fi interdiqia de a rrmari emisluneaTV favonti. uneorj, hs6, pedepselenu produc efecful scontat' De exemph:, dacd un copil aiuacd m6n:area pe jos pe,nru a atrage aren$amamei, pe4.apsa fizicl din pafiea acesteia poatejuca rolul de ?ntiiire pozitivEgi nu de pedeapslinartil" nu consoiideazEcompofcameniele peairu toiieauaa Procesul invors poartd numele de extincfe.: Acest proces este ciefinit a o diminuare a unor risprinsuri odatE cu taceiarea intiririlor Dac6 veEi inceta sd mai oEa,FiREi plaasuiui copiJului, treptat el va h.ceta sdpldngd atdt in situatia respecrivd c6r gi ia alte sitraiii similare. in laborator' experimentatorii pot intari comporfamentelede fiecare datEcaad se produc, sau s6 elimine somplet intiririle pentru a produce o extinc{ie a rbspunzuiui in lumea reald insd" constanlaintdririior este o excepfie. Modelul ?nilrjrilor partiaie, in car un comportament este intirit doar ia rmele ocazii este mai curenf. Sardiiie asupra iatiririlor par,tiateau ar1,uicum copiii gi aciu{ii au nevoie de mai mult timp pentru a invdp anumite comportamentein condilii de intirire parliald" dar odatd stabilite aceste compofiamente, ele prezintd o rezisten{Ela exiinclie mai putemicS- Chiar chcn nu v6 irudafi fetila care v6 aduce desenele sale dec6t o datSla 5 sau 6 situatii ea va contiaua sEaducddese,neie multii yreme, fie gi in absenlaoricdrei jaude.

DTFERTTELE TEORtrALE iX v-a1ann

Toli teoreticienii care pim accentul pe rolul esaflal al lnva!5rii srmt de acord cu importanp acestuiproces funciamental. ., . r^u toate acestea teoriile lor diferd in mod considerabil. p:] tl continuu-lui teoretic se aflEbgpniorigtii radicali. Acegti teoreticieni, puternic hflueniafi de lucrErile lui B. "i *-:" "^o e' ' adopt E ' opoz i fe e x fe me :@ d Be e r(i 9 7 0 )c a1i fi cdaceastZ,teonedrept,.concoperea . ,>"{. . c3zvoltar1rrndependentii de vdrst6". Asrfel dupd behaviorigtii radi"ali, priacipiite fi:ndamentaleale invdfErii sgnt independentede vdrstS. Foarte pulini teoreticieni ai dezvoltirii iinfdrtiqesc acest pulct de ved.ere. lvhrlli sustinatori ai acsstei perspective qi-au largit schem'a teorelicl p=]j,ttr:duce noliuni iaterastivegi ecologice,Astaai insd,teoria inv4tErii carecunoaste --*-:i"l;ui.Au]-]=. a---s.ucces estsridr-ig'inud[drii sogyPvrovusd de A]bert Bandurq,a cdrui concep$aa evoluatin decursulaniior. Bandua admite ' islportanfacondilionarii]hi66gi operante, dar le adaugd noi elemente inieresanre. in primul rdnd, Bandura susline ci intdrirea dJrectdnu este un elemtrrt indispensabil pentru invafar. Dup6 el, simpla observarea unei persoane care efectueaz6o acfiune constiruie o forrni de ?nv6!are.aceasta **+r" ;;" n*" ** ;;;; dint'-un larg evantai de comportamente. copii invald formele de agresiuneobserv6nd prr:"a emisiuniieTV' Ei invala sd adopteru: comportemmtgeneros ^rt"5"-*"*.Yh;ffiit* observi.ndu-i pe allu care doneazi bani __ sau obiecte.Adulgii invalE, multe ,nii de Ia airii orin simpldobservare. l+ ;"A6ea_r.@.-6b Banduraatrageatentiaasupra /'r I\ a) dotlea r6'nd, unei alte caregoriide intqrfi. numita intdriri intrirxrr{ *\e vorba de"^.. intdririIeinteme,cumarfi'pl1cereapecareosimtecopiiu1afuncicAndIeu$e$te;j';";;ffi;;;

3 .,3

r r-1,.1:l i.l r :,

r-,r,ii)r: r,

';o:nlcitaneritei cll o fol-ri u::ecii inai mai'edecii :iri:'ui.i. e;<trirseci culn ar fi iauielr sauaienda. irr al rreiiea idn.:t(si eici si sinreaza prcbabil aspectuicei mai interesanial teoliei iur Bandural. ei fbce o apiopiere intre -irrrri'r:r invriR:i; gi tecrie dezvohdriicognitive, subliniild pnncipaleleelementecogniti.reaie inv6lnrii. De exempiu.Bandura rnsutd .'. iirnnil ci ir:ritatia noaie ii ,ieggtufjnvs4a&f_lggr abilitili sau a unor infonnaiii abstraci.e $i concrete.Foiosrnd imitatia a_:_ ,.,isr;'riciti.observatonilelaboreazd o reguib earepoate stala'nazamodelului de comportameni, iai apoi asimileazi ?n acelagitimp te$ula gi conportamenrfulimitat. io u".rt mo{ r.urcopil sau r-ui'adi:ltpoate dob6n<iiatitudini, valori, sau metode de rezolvare a prcblemelor, sau chiar standarciede autoevaluare, datorite imitagiei. in plus, ceea ce invipm pria observarea unei persoane ciepindede aite procese cognitive, cum ar fi atentia selectivd. capaejtateadea interpreta gi de a ne aminfi ceeace vedem, precum gi de capacitatea de a puae in aplicare acfiuneaobservatE. Din p6catenu este suficie,rt sd observdmun mare atlet sau o sopranl jnita. pentr: a-i puteg. Bandura subiiniazS. in fine, importanta altor elemente cognitive. ln situa;ia de invEfare, copii gi ad-,rllii lqi fixeazd posibile 5ijuriecd propriq performanE-Inftoducerearmor asemenea nofluni face ';i::::ri';e, creeazdasteprdri privino cousecinieie i : -, +^ .,-:- a --'x+;;; !,'.r !\,ui:d urv4@rl ^^- ;^ ruur.ile c teorie axatd pe v6rstd., lntrucAt copiii de v6rsti diferitE (gi probabit"gi aduliii de *2rstE diferitd) au ti:;rrjjrla sE observe gi si remarce elementediferite gi sE analizeze,sisEinterpreteze acests elemeatein mod diferit. A*sttbt, cee.a ie r'.,Ztiir,-r-nrr-o anumitb siruatieciat4poatevaria i:r rnod sistematic cu vdrstaCRITICA TAORTILCR TqVATAffiI Aceastdabordareteoreticdare numeroase implicapiicaremeritE o atenfe deosebitil In prinul rdnd, teoreiicienii invilErii poi oferi o explicare a schimbirilor sau confinuitEllor tn comportamentelecopiiior gi adultilor. Dac6 un copii este foarle amabil, ar5,1 ia gcoa16 cdt qi acasd,putem.sprme cE a prinit o intirire pentru acest lip de comportame,lrt ?s.loc sd concluzionEm cd are ua "tel*peraraent gregar". Putenr.i:rsd expiica gi faptui cE un aduilse poariE aurical gi serviabil ?n medir-rlde la serviciu gi. complet invers acas6.Este suficient s6 presuprnem ci sistemul de ht6riri este diferit iir cele doui sifuatii. Trebuie insd sE ne amintim cE inciivuii au tendinta de a alege situafii caxe si permiti continuitatea comportqm.edelor lor uzuale, iar comportamentul unei perscan va tvea tendinia s6, proveaee 1a ceilalF jadivizi rEspunsuri aseminatoar fn6riri) in diferite siiuagii. Existd deci o tencinld spre contiauitatea conduitelor. Totugi, teoreticienii invllErii au mai. multe dificuitdt decdt adept'i alto,' :eorii ia a explica "variabiiitateaindividuatf ' normalEa comporfameatului. -' in consecinlA, acesteteorii dau dovad6.daoptimism in ceea ce privege posibititatea schimbirii. Comportamentui unui copii se poate schimba daci. sistemul de lntEril sau opinia lui despre sine se schimba RezultS deci cE un comportament cu "probiem.e" poaie fi. modj.ficat. Jnferecrrl s*lr.ru ncinnir yrurvrpol al acestei viziuni asupra comportarnentului social ccnstii in faptul c6 ea oferd o idee precisl privind modul de dobdndire a comportamentelor. S-a dovedit ci invdtarea copiiior se realizeazd in mare misuri prin imitalie, iar aduisi i vor c+ntiaua sd adopte comportamentecare 1esunt favorabiie. Adiugaea de eleme,l:tecognitivi$e la teoria lui Bandura ii conferd acesieiamai multd fo4a, int'ucet permite o integrare amodeleior inydtirii gi dezvoltirii cognifive. Totugi, aceastdperspectivi nu aduce decdf relativ putrineinformalii despreschimbiirle legate djrect de vdrsti, la copil sau ia adult. De acee4 ea stemai adecvatipentru irlelegerea conryortanennrlui uman decAta dezvoltiirii umane.

d:-d

CER. CET,{F"EAASTIPRA B EZVOI,TARE

6studiul trals';ersal. " stediul longitudrr,aJ 'studiui secvengial

.comparaFa ecorelatia

Pe parcursui acestorcursuri vor fi iormulate un mare numlr de inrebdri. inainte de a merge mai depariein studiul nostru asupradervolfirii, estenecesar si ne familiarizim cu metodologiautilizatd de cercetatoriidin domeniu, Sd luam un exemplu: persoaaelevArstnice se pi6ng adeseacI le vine mai greu s6 memoreze numele persoanelor sauaumerede telefondec6tatunci cind erautinere.Vom dori s6 gtim dacl memoriascadeodaiScu v6rsta. Pentrua rispunde 1aaceastd intrebare, tebuie sdalegemintre mai muhe abordiri: ' Cum putem sd mdsur[m memoria ? Este oare suficient s5-i int'eb5r:rpe oameni dacEau dificulta,ti in a-gi aminti unele lucruri sau este oare necesars5.recurge,mla o evaluarestandardizati.? Cum sE,ne alegem subiecfii de cercetare? Cum si-i evaiudm ? Ce alte informalii ar trebui adunateasuprafiecdrui subiect ? Aceste intreb6ri se refera ia'tneiocia de cerceiare. 'o Trebuie oare sd facem comparali ?nte grupe de virste diferia pentru a obsen a dacSmemoria scadeia grupele de vArstd mai avaasatd. ? Sau ar trebui oare si incepern sd.shrdiem aduili de vArstdmedie gi s6-i urmarim pe duratamai multor ani, pentu a vedea dacdfiecare dintre ei suferdo scS.dere a memorisi ? Aceste intr^eberise refera la alegerea rneto.dei de culegerria datelor. sunt saunu victime ale unei scEderia memoriei ? putem efeciua gi alte an*lize pentru a obline rezultate gi dac6 da care sunt acestea ? Acesteintrebdri sereferElaanaliza rszultatelor. e Cum sd interpretdm rezuita'iele? Dispunem de suficiente date pentru a stabili daci. persoaaeievdrstnice

ri-

"Fr

ci"Biari, f'merican: cuuriid: uil esantlcil nalional repie:entati-,'ccini..i-is drr-Lpeste 2000 d: negri a::neiica.i:i-;.ii'1,"i:,, ::. r j- : il; e: oga; : i r t9 1 9 s i 1 9 E U { T a v l o rs i C n a ners.1991). Fsihologii insa preferd sd abordeze gr.rrpuri mai reduse ca nurr6r, dar inr-o
c i q l i rri
1{1 )-

manier[ mai aprofuad.atd si

qi i e;r c el ec ti onet ttn c rn t n de

nFninr
::

a r icqnnn^r i
f^*i]:-

n"nnacele

r i-

he- E

T fo c v em - l r r , v n l a w ri i l / l 4

Al an

tr nr r fe

qi eni ehor ar nr i i

^-.^: r-r*rro lor. incepAnd ;*u/ u!' vuy* sr stuiiui ?ncd. copiilor. Ei au aiestn nod deliberatfamiliiie cu un inainte de naqterea ricr nr+ccrri,4enrnhle1as gi de niVel ulteriOarede eciucalie" Cum a3. fi mamele celibatarecaxenu gi-aUdOrit SarCina erlrrn'riinnal r-niili ai acestor copii gi au fost evaluaiiin mai mult erape inh--omanierdappfundatd. {Jn subgrup "arhrc a frecventato grAdiniti speciai organizatd de Sroufegi asistenlii s6i. Unii dintre acesticopii au participat la tabere de vacan,.5 speciaiecaxeau permis unor obsen/atorisa notezeun va,stevantaide comporlamente Lacopii. E$antionlllnu a penilu prelioase re:rrezer131iv popuiafiei, mai mare decat voiufii majoritatea un de infonnafii dar el furnizeazd -%st sti-iriiileibcute pe populatii cu muit mai aumeroasedar ?ntr-o manierdmai superficiaiA,pnnit6nd inleiegereaunor asi:'ecis ale ciez-ioltdriiafectivegi socialea eooiiuiui, i.{u exist6?nsd o manierdmai bun[ riecdtalta. tn arnbeleoazurita tinem eerm: riefaotul cdtoareconcluziile -:':h:,,ri Sildiat. extiasesuntvalabiiedoarpentrueganiionul

C0LECTAREAtr"{FoRMATirLoR }E LA su3mcTr. Dupd ce :m aies subieclii ae studiai, trebuie si stabi.lim care m*riul ?n ii vom evaiua. Trebuie sd ne punem o inirebare privinri morir:l de a aiese <iintre diferitele meiode posibile pe cea mai potrivrte. Se disting de obicei Metodeie descriptive se i cel{expJiea[ivej v-, ?mpa:'t?n doud grupe: cercetEriin olediu naturai qi d" laborutor id" fapt exist6 un numdr'foarte mare de "jigg!g4 subcategoriiint'e acestead.ou[). La un pol se afld'observagiiienestr,rcf.rrate efectuatein mediu natural, cl]m ar joaci observarea copiilor pe un teren de sau a v6rstnicijor la o casade bdffini. La celilalt pol se sitneazi sarcini foa"-te minulios structuratepe care subieciii le efectueazd in medii stardar4 h laborator.intre aceqtidoi poli, g6sim testele semis,tructurate, adesea folositc tn probeleasupracopiiior, precum gi o gami largl de convorbiri, chestionare $i teste scrise,folosite pe larg in studiile asupmadul1ilor.
E

OBSERvATIA.Un cercetilor caf,edorege si culeagl informa$i despre un copil sau despre mediul s[u Ce vreau sAobserv? Unde rec*rgry{ la metodaobservafieitrebuies5. rdspundd mai intAi la trei intrebdri fi::rdamentale: (in cJ mediu) se va desfEsura observarea ? Crm imi voi aduaaobservatiile? Prima ir+rofare poate fi. fuviza|A?n doud par,ti : Trebuie sd observ toate comportamenteie copilului sau sd observ doar anumite comportamenteprecise ? Pe de alti parte, va trebui oare sd observ doar copilul sau sd tin cont gi d8rnediui ?ncare ei evolueazl sau Cemodul in carepersoanele cu el ? Decizia va depinde?n din jur interac;ioneazS principal de de principall de primele cuvinte ale ipoteza sa u intrebarea pe plmem. interesati Dacd suntem care ne-o . ,.. q.opilului este inutil si acordim atenlie distanlei dintre copil gi adult pe paxcursul interacf,unii sau numdrui de interacliuni prin privire. Va trebui ins[ sane concenffim asupraobiectelor p care copiii le manipuieazdgi sunetelepe care 1e adreseazi acestora.Daci i:rs5.am fi preocupali de snrdiereacomportamentelorde atagarnent 1acopi.l, ar trebui si fim atenli tocmai la schimburile de priviri sau la disfanla plrinli-copil in timpul interacsunii. Nu este ugoard nici stabiUreamediuiui in care se va efectuaobservalia.Aceasta se poate reafizain mediu aaturai, de exemplu la d.omiciliul copilului sau la gcoall. Limitele acestuitip de observaliesunt evidente.Ea introduceo foarte mare variabiiitate de la problemi se poate alege un observa!'ie ia alta" cea ce reducevaloareainformatiilor obtiaute.Pentru a evita aceastE mediu controlal identic pentru toli copiii observafl. De exempiu, cercetdtorii care studiazd procesul de atagament ,., utilizeazd o tehnic6 ce face apel ia o punere in situalie numit6 Situa{ia insolitd. Prezentarea unei situalii unice tufi-}ror intr-o manierd categorici. faptrrl cl ,oopiiloraermite obfiaerea usor rezuitate ssmFarabile.Din contr4 nu putem afi::noa pus pe iaI copiluiui i:rtr-o situatieneobisnuiti va fi acelasicu cel carel-ar avealntr-un mediu uzual. in.ar'o Fi convorbiri. Pentru cercetdtorii care se intereseazdde copii mai mari, chestionarele 9i constituie o alternativd la ob-serva{ie, mai ales dacd se efectueazi studii asupradervoltErii raflonamentuiui

sociale cu ceilalscopii. gi iaformaliile ia reiafiiiepArinticopii provin de obiceitot din referitoare ,;;r"':iiJilt,"ia;reiafiiie '
l: :
a hcc alnf r qYA

.".t:."

inetode are avantajelegi yiezavantajelesale. Testele skucturate de laborator oferd experimentatonriuiposibilitatea aceiasistimuii. Aceste a de a controlasitualia expusi ia aceiagi situatia asfei incAi toti subiectii sd fie expugi 4sfei incAt

'ir:rir:fiind insS reeliza-tlinn'-un meciiu artifici;ii. i:u peulit foiroarea unej iciei precrsedesoremcciui in c-eir: so conpoiiZ :;-cii'rzii iatr-ua n:eciu nafural mai comFie;. Convorbirile. mar .aies atunci c6nci inoivi<iul laspunie la i'nu-ebiri ':':::chise pe subiecte generale ne pot ilusua gdnduriie gi sentimenteie persoa:rei; crobloma se psne cum sb rea1tzhrr. rir:erlrrelaree risounsuriior qi compararea lor la inriivizi diferiti. Chestionaroie nu aciuc deciii a scluiie pa;tiaid 1a :.r'lrsia probiern6., degi fac posibila obliaerea cierdspunsun bogaregi personaie. METODA EXFER.IIvIENTATJ.. Metodeie Ce cerceizre desciise p6nd acun permit obseivarea ;i descrierea uncr la niveiul indivizilor. Ele constituie tieci metorie descriptive. Tot qt, atunci c6nd riorim sX studiem u:r i*iroces de bazd - de tipul memoriei sau al invn$rii - sau sE explicdm un fenomen obsersrat-trebuie utuizatd madificiri
i:. t-,e:ffiFnf ^rFt

Expeinent&rea se tealizr;azd" de obicei penn'ua verifica o iporezE"adicl a explicalie ca,szal|.-opecific6. SE luim ca exemplude ipctezdunndioareaafinnaiie: voiumul gi acurateiea ..,Arsrd persoanele memoriei ia in depindede he;veata cu care ele gi-auexersatmemoria.Putemverifica aceastd, ipotezFt d6ndunor persoaJle in v6rst6 exerciiii care s5'1esolicite memoria.iar unui ait gnrp Cepersoane d.eaceeagi vers4 neoferinciu-ie nici un exercitiu.Dacd perscanele c?re eu efectuatexerci{ii vor avea o memoriemai bun5.decAtinaiateaexercitiiior iar ceieiaitenu ar prezenianici o rroiificare. rezultatuicercetrrii ar confirrna ipotezaformulatEExperimentuise caracterjz eaz|.ingeneraiprin ?mpariirea aleatoriea subiecfilorin grupe.Subieclii din grreptl erper-imental suat supugiunei forme anune d.e"tratameaf' care, dupd p5rereaexperimentatorului, va produce ,-rn efect cunoscut(exerciliile de memorarevor ameiioramemoria),in timp ce membrii grupului martor (sau de contol) nu suferd nici un fel de katament specialsau doar unril neutru. Elementul c,aazal presupusde experimentpoarti numele de variabil5 independentd (in eazul nosiru exersarea memoriei), in timp ce aspectulcomporiamentului misurat poarti.numelede variabili dependenti (in cazulnosfu rezultatul1aun test de memorie). Studiui pornenitmai susar putea deveairrai complexgi mai interesant dacdam repetastudiul gi pe aite v6rsie. in felul acestaam putea afia dacd exerciliile au efect pozitil,' pi la vArstemaj filere sau doar ia'batrJi, caz in care ipoteza de pornire ar h confirrnatd suplimentar 1==,?='' Probieme ale experimentuiui tn studiile asupra dezvoltirii. Experimentele sunt esenliale pentru a infeiege diverseleaspecteaie dezvoltErii.Exi$e toftiEi dou5.probieme specifice legate de sfueiiuldezvoltirii copiiului sau adultuiui care impun anumitelimite i:r utilizarea metodei experimentale. in primul rdnd, nurneroaseintrebiri din sfera dezvoitErii se referd Ia efectul unor situatii dezameabiie sau stresar.teasupra indiviziior - vioienla asupracopiilor, consumul oe%ool sau tutun ia gravide, sdr6cia, iomajul etc. Din moiive etice evidente' nu se pot manipula aceslevariabile. Nu putem solicita unui grup de gravide bea c6te s6 doui pahare de alcool pe zi iar aitui grup sr nu bea nimic. Nu putem alege la intimplare un grup de adulli qi s[-I trecem in qomaj' Studiul acestoraspectenecesitjideci aborddrinon experimentale. in al doiiea r6nd, variabila independenticare ne intereseazi. cel mai adesea este chiar vdrsta,gi nu o putem arribui in mod aieator. Putem comparaintre ei copiii de patru gi de gaseani din perspectivaabilitd.lilor motorj.i dar ?x , afari de virst6, copiii acegtia mai diferi gi din altepunctede vedere,de exempiuexperienfa de via{d.Spre deosebire de alte domeniiale psihologiei,psihologii dezvoitirii nu pot 6a*iFula ?nmod sistematic variabilelecareii intereseazE. Penrrua reZolvaacesteprobleme,poate fi, uttJvatun demg,15; aumit uneori cvasi-experimental, ce consid in compara doud grupe fard a imprr,ti zubiecfii ?n mod aleator. ffii*uriii" transversale sunt o forml de cvasi experiment; 1a fe1 qi studiiie ?n care sunt selecfionateguie difera d.in Duncr de vedere al unei anumite "atuiffit" dimensiuni.Apar insd probiemeinerenteacesfuitip delomparafliffipuriie caredifere dinr-un punct de vedere au toate pansele sd difere gi dia alte puncte de vedere.Cvasi experimffi"u dd intotdeauna rezultatemai ambigui decit ',,b-t;celeobfinuteprintr-o experimentare ciasicl. ,,: Cea mai bund strategieconsti adesea * degi nu estelntotdijaunaaccesibilE, frind lunga gi costisitoare- in culegerea unor tipuri variatede informalii d.e la fiecaresubiect, prinmetode diferite. / ,
atf -

t# */r

l, ?

i'k*,,ooe de cercetare

I 1..Caie sunt aiegerileDecaretrebuie sEie fbc5 utt cercetitor inahre de a studia ,rn anumii aspect al dezvoitirii umane[nei rdspunsuri)? subieclilor ? 12. Caresuntproblemelepusede aiegerea gi i3. Explicagidiferitele metodede cercetare particularitaf,ie 1or. 14. Ce estemetoda experimeatalEsi careii sunt limitele ?

IITSIE

BE CULEGER,E A DAT"fi,LGR.

Aieroerr:e me;r,{ieirie'coleciaJea datelor utilizal5 ?n cercetareeste foarte imponanfi rnai aies af"mc! c6:id se srudiarirmodificirile isau continuitadle)iegatede vArstE. Putemalege aici int'e trei metode:(1) studiul transversalperscaneintr-o peioadS si:aiul iinor gr,rpe de persoane - sfodiui aceiorr-gi de virsti drfedtft (2) studiul longitr-rdinai dan ie timp: (3) sfudiulsecvential - o combinafle a ceiordouatipuri precedente.

Studiul transversai Studiul transversalare cireptsccp s[ evaluezediferitele grupe de vdrstd,test6ndfiecare subiectdoar o singwd dati..Pent-ua studiamemoriain mori transversai, de exempiu\a25"35,45,55,65, diferitegrupede vdrsta, seiecfion6m 75, gi 85 <ieani. Subieciii suntulterior evaluali cu ajutorul unui instrurnentde mdsurare a memoriei, iar apoi verificdm dasdmemoria scadeodatdcu virsta. Figura 1 ne arati rezultateieunei asemenea cercetEri; adullii trebuiau si asculteo listl de iiiere citite cu voce tare, tn rian de una p secund-E, iar apoi sI repetecat mai muite iitere 3e constat[ fapful c6 perforrnanlacelor cie60-70de 6ni estediminuatiL.

{
o b! o^ :q l :E

20

?n

40

rrl I

60

7n

eupdevffi

Figura.l Memorie gi virstE in aceststudiq adulti de vdrsre diferite au ascultato persoan6enunlAndo serie de litere cu rihul de 1/sec.Sarcinasubiechrluiconsta1:ra incerca sa repetelista de litere ln aceeagiordine. Aceste rezultate indici nwrirul mediu de iitere pe care le-a putut repeta fiecare gnrp. Putem conciude din acesterezuitate c[ memoria scade odatEcu vdrsta? (Botwinick qi Storandt,1974)

Dat frind c5.acesterezultate concorde cu ipoteza de pornire, am putea fi teatali si concluzion6m cd.memoria

<iimrnueaz6 odatdcu vdrsta. Ori, srudiuit'ans.rei nu permiteextragerea unor astfeide concluzii,intrucaffift;:., gcolifiEid al :*' de 9vvrlrf,.lq.1*tt:,. de gi acegria acegtia 4vv9lr4 au au auvirste virste Y4;rp diferire.!r giprovin provinullr gtie niveiuluv niveiul lrrvvtur diferite ul.rvirrs plus, noastE, din uuuut cohorie c[ in l11 ]u\rlst4tE4 societatea societatea noaSa'E, luauo" din cohorte lti {lll,ttlllg. diferite. diferite. se segtie ci in in plus, in M PruYIl }u|' ua PrBJ, stt :diferitelor cohorte cregie odat[ cu scddereain v6rsiS. Diferenlele din pianui memoriei ax putea fi deci at"lpu]te 5i cie vdrstd sau de pioiesut ''.: .' .. dervoltErii
tl

Liurite, Str.rdiultransversaleste adeSea foarte util, fiind relativ rapid gi ugor de realizat. ln plus, axeterd diferenle pecifice vArstei, e1 poate sugera noi ipoteze privind procesui de de?x/oltare. Totuqi, in toate studiile transvers'dle nu dau prea uruite se suprapundoud variabile: v6rst5 gi cohortE.Pe de aitl parte, studiile transversale

If, "'*f

':'tii]rrlLzi"i cescie sccYente iervci'izrii. cirnr ar fi de e;.'emcilisee'veirta derroltfuii icir;-rtttltiiile gen ia ccpil. Uil -*tur.1.i:; 1ii'i'.3-',rirs81 poae ard,ta exisrenlaunei diferentein oerceperea ceior doud. sexeia copiiui de 2 ani gi ia cei de 4 ani, ria; .::ir ie;erji riacaexistEetapeintermediare saud.acd toli copiii aec rrin aceiea$i etape.De alffel, studiui h-ansversal nn ne :ir-ruae aimic ?nceeace privegieconrinuitarea compoirarneittuiui inciiviriuiui in timp. A<iu!$i care au o memorie foane r:;:ril.i:a40 de ani gi-a vor pdslraoaresi ia f0 sau 80 de ani ?

Studiul longitudinaX S"tudiuilongitudinal rezolvi, aparent.toate acesteprobieme,intiucAt ei un:raregte aceiagiindivizi pe durata u:ie: anuinjte oerioadede timp. Ei permite observarea secvenieimodificirilor precum gi continuitEfilorde-e lungui anijcr. .:-le asernenea eane permiteevitareaproblemelorlegato<iecohor6. P.ecuigerea la su'dii iongituriinalede rcrmen scun. in care sr:nt studiaregrupe'de ccpii sau adulli ps durate stii;r';a ani s-a rdspAnditfoarte mult. Au fost reaiizrte?nsdqi sturiii longitudinalepe termen lung, in care gruuui de cr:pi; at fost unn6rifi pf,"niia v6rstaadult6,saugrupuri de aduifi iineri pdn6 iavtirstaaduitatArzie Studiul Berkeley / Oaklaad asupracregerii, studiu pe care i-am cirat in cursul 1, este uaul dintre cale mai cinoscute studii iongitiid.inale.Sn:diul lui Grant, la fel de celebru, a implicat un egantioncompusdin studenJila Iiarvard: mai multe sutede oameniau fost urmiriti de la vArstade 18 ani p4nd ia ceade 60 de ani. Limite' Dia p5-cate, studiile iongitudinalesunt dpartede a fi atdt de perfectecum par. Doua mari probleme s':r-,'in : abandonurileselectivegi efbctulmorrentului mfuuririi. i. Abandonuri selective.Cercetdtoriisunt ta faf:. unei dificultgi majore atunci cAndsubiecfi.inu participE intotdeai;.na pdnd.la capdtuistudiului. Este destul dejenant sd rispunzi mreula aceleaqi intreblri. Dupl un timp unii subiec{iref;zi sd mai pa4ticipe. AJfi se mutE fE:d.a lasa o adresd. Al1ii, ?nfine, deoedeazE. De obicei, subiecgii caremerg pdal licapdt sunJcei afla,tiin starede sdnatate bun5 5i educafl.Rezultatele sunt deci alterate, mai ales ?n ceea ce priveqte v6rsta inaintati penhu c5. acesteaiau tn caloul numai rezr'iitatele subiectilors5nitogi,d.6ad impresiacd declinulbiologic estemai mic dec6testeel cu adevirat.

2. Efectul momentulii mdswdrii. Studiile iongitudinalenu lin searnade efectul de cohon5, ?nfucAt eie descriunumai una siriguri. De aceeaeste imposibil de stabilit dacdmodelelede dezvoitareobservatese referi doar la cohortain cauzl sau la procesulde dezvoltareal fiinlei unane in general.Acest fenomen este denumit efectui momentului mdsurdrii. Recurgerea la studiul secven$al permite evitarea acestei limite.

Studiul secven{ia} Toate studiile secvenliaiecuprind sfudiereamai multor cohorte pe o durata de timp dat{ existdnd ins6 o nuititudine de posibilitili dup5 cum se vede in Figrna 2. in partea de sus a figurii apar ami de naqtereai fiecirei cohorte;in stiaga anii evaludrilorposibiiepentruo cohorti daiiAnul na6teriifiecAreicohorte

1974 1930 1940 i95C 1960 r97A r980 1990 2000 2010 2420

1905 19Js 192s i935 .1945 1955 1965 1975

15
IJ

'.-',
15 25
J)

35
A<

15 75

55 65 75 85
JJ

+) 55 65 75 /85 /95

35

ri#*$iiiTiii
LJ

.)<

';'i.ilifi:,,Hi!,::
:il*l?liii5;il

Figura 2. Matricea grupelor de virsti. hleleasE,Fiecarecifri din tabei corespunde vfustei unui grup de indivizi, ndsculi int-o anumitd cohortf la ua anum.itmoment a1evaluErii. > s# v-- t

?i
AJ

?<
JJ

,;1i?IK:;.r*iii Aceastd figuri, degi complexE,merit6 eforrul de a fi

;*lBi*ii:j,i-+it
LJ

85 95

75 85

65 75

55 65

45 55

35 45

'Ii;cell;Lipt"ezintil I;n sr-r,diu iransveisai '!n acrnparz e]emenir: -.,[r:tei:*f]ec[rei cchcr-teia r.ao:neiitriic-,,arudrii. :-:nalir:s-nd unr-ii rairci al acestui tabel, in timp ce un :tucitir longiu:citial sa .ra ieferi la elemente aic unei srngure l a ane. lati. celeiaite p osibiliiiti l o sice : +ct

-t!,41 cel mai simpiu. oonstairi obseryarea mai multor cohorte 'Tturliu de decalaj" Rcest trp de studiu secve:i'iia1, ,,. t: varstd, la aceeasi ceeac'antreneaz5. comparalii intre ciareiede pe dtagonale. Astfel exist[, de exemplu, :.' , Acest tip de sfudiu urmdregteevidenlierea ; -l .,r evaiuln periodice a1econsumului de droguri la adolescend.
'\ i

2. Studiul se*en{ial de timp. Aceastd metoCd,mai compiexE" consti in efectuareamai multor studii ffansversalelacfriva ani inierval. in figura, aceasra ale mai muitorr6nduri. ar include porfuni suprapuse De exemplu, dac6. am firealizatun sturiiu kalsversal privrnd memoria in 1950, am putea realiza acelagi '" studiu kansversalin 1980,Dacl. am obline aceiagimodel de diferenlelegatede v6rst6,arr pntea conclude modrlul era Legat nu doar de 6fecleiecohorteici ;i-de ce1ai virstei :. --' ,, "A '' i. Studiu senen(iai de cehorte, Cea1a1t5. posibiiitate loeicl ai constain efectuarea a dou6 sau rnai muite .'::r::' studii longitudinale,fiecarepe o cohorti diferitd. in figui;., aceasta ar implica anaiizamai muitor coioane. Dacb autorii Sudiuiui lui Gr.ant, pe 16ng6 sfudeniii de la ilarvard db i937 s-ar fi ocupat gi rie studenlii anuiui 1960 de exemplu,ei ar fi obfliut un studiu secveniialde cohorii. 4. Studitt trfrnssecvential.lllfimaposibiiiGte const6ia saalizamai multor rAnduri gi coloane,cum ar fi cel gt'rtpate in dreptunghiul din figura 2. Cercetetorul ?$i incepe snrdiul cu grupe diferite de vdrstd iar apoi studiazdfiecare in manierblongitud.inaid. Studiiie longirudinaiede la Duke asupravirstei consfituie -n'up un exemplu bun. Cercetdtoriiau inceput prin a evaiuacite un egantiondin cinci grupe de vArstd,45, 50, 55, 60 gi 65 de ani. Apoi, ei au testatdia nou roli subieciii ia fiecare2 anfirnp de 6 aai.

'

!,

$ocloiogll *^ mai folosesc adesea .o varianrd de studiu iransversaipe ca{e-q.r{:l!mesc studiu pe pmel. Ei selecfioneaeS. un egantionlarg din populalie care cupriade diferire de varsr4 iar ipoi urmiresc fiecare subiect -e-.rpe tinrp de ani de zile (uneori chiar decenii). Studiul panel ciin Michigaa refentor 1a dinamica veniturilor reprezintdo iTllsrare perfectd. Acest stud.iua ?ncipirt in 1968 cu un egantionreprezenrafivde 5000 de famili.i. De Ia tnceputui siudiului, cite un membru ai familiei esteinterogat?afiecare an refentor Ia toatemdeie sale. Studiile secvenlialetind sd capeteo inporraniEriin ce in ce mai mare. in tabeiui urmdtor aveli prezeniatun mod de organizaree meiodelor de cercetareprezentatein acestcapitol:

q^^;^i^^ij

Testesemistructlrrate (copii)

Sarcinibine sfructurate de laborator

1i -

uiitrila eiapl a unei cercetdriconstd in analizaremirateicr obginute. Exisia douj. mari tipuri de anzlizh iL rrr:iiile asupraciezvoitdrii. Primul tip consti ln compararea dinri-ediferitele grup, pnm calcuiarea mediei fiecdrui grup cu ajuton:i unei uaiti'il ce m6suri" Pot fi exirase informafii supiimentareprirr divizarea grupelor dup6 un crjteriu suplimentar,de exemplucel ai profesiei 5i caicul6ndmediile fiec5rei subgrupe. Demersulr6maneaceiagi. Al doilea tip permite stabilireaunsi ieladi infre doud sau mai mulie variabile distincteprin intermediui unui j:rct-icaior staiistic nur:rt clrelafie. Indicele de corelalieeste un numdr situat intre *1-00 gi +1.00 care d"r"ri* plrt"."u iegE.turiidintre doui variabiie. un coeficierrtcie corelafie zero indici faptul c6 nu existi" o"reialie iiniai6 ira.e doub vaiiaoiie' De exemplu' nc putel:flaqtepta la o corelatiede $ ?nb'e lungimea degeielorde ia picioaie gi coeficrenf*l de "cu inreiigentdai oamenilor.Cu cdt corelaliase apropiemai _1, mult de +1 sau d.e at6i relafad.escrislesiemai strinsi.. -Dacacorelalia descrisaesie pozitiv6, ea in&cd.faptul c5 ceie doui dimensiunievsiueaza in aceiaSi senside e;reiapiu inSi{imeagi greutatealungimeadegeteror de ra picioaregi numErulde lapanfofi). Dacd ins6 coeficientulde corelafleestenegativ, atunci insearnni cd cele dou6 dimensiunise exclud reciproc. Sepoate constata un coeficientnegativde corelalieinte ua mediu famiiial perturbatgi inteligarla copiilor (un mediu familial perh:rbatseasociazd cu o inteiigen!5redusdiar unui mai puginperturbatcu o inteligenfi ridicata). Corela{ii perfecte(+1 sau-1) nu pot fi intahite i psihologie,putaadu-se totuqi obtine valari de 0.7 sau 0.g Coreladilede 0'5 aparadeseaindicdndrerafii de intensitate medie. coreiagiareprezintaun instrumentde lucru extem de ritil. Dacd wem sd gim dac5un copil timid Ia 4 ani va rdPFne rimid ia 20 ;i dispunemde suficientedate iongitudinale, afunci vom calculaun coeficieni ae coreiagie. La fel dacdvom dori sd vedem dacd-mamele cu o educa6ie mai inaltE. vor aveacopii cu vocabularmai dezvoltat.corelalia nu dd tnsi informalii referitoarela reialia de cauzaliitzte. sd lurm un exemplu:numerogicercedtori au gisit o coreiafle medie intre temperamentul diJicil aj unui copil si numrrul de'pedepse pe carei1 primegtede la p5rinii. care esre?:rsi reiafia de cauzalitate ? copiii dificili provoacE. npi multe pedepsesau faptul ci, sunt pedepsi$mai des ii face dificiii ? Existd oare un al teilea factor care si. fie responsabilsimuitan de acestedoud situalii ? Poateunul genetic ? corelaf,a nu ne poate limwi; sunt necesare alte date, eventual chiar experimen.rarea

qD i Analiz5 9i interpretare 15-Care srmt diferitele metode de culegere a datelor gi care sunt limirele ior ? I6.Exolicafi ceie doui iipuri principalede anaiizi..

'itl

-"-.d "l;

-x N\)

=l si a-A{3

r-1

N.
,q
q: O''\

e\" \J l/ -x

t\d

&

s(
A

H -\" (.i

c-. \)\

><I
I

Q=

/
l

G, i >j et .\ ,Y
$r'

\P
i
)-Yq_9 t. rQ
li\ l\l >{ Y \ nq, \-/ .,n
i'\

i "$ ^\ g
tN

/\ 'g $rp
.\.\)
J
I

"s s-1, .s{ S 'F

\

* x a sry
\ri
C\I

sd3

G- s >
e

\<") \S<
c\{

<\J \

\=/

, \-)

=is/
s

\J

c) \_,
/, r -,-.

aP<vo

sxgd
-J6\

S, {g 'S*.
\
\q:

$ i' 'Qao $$o',

(.
-

1 \J

\-N N
I

.:Vl

NJS t\) + )
\$N \\)

\ Cr , s

Y AJ

r$,o*1

jili:\s
*

q
*

tx v \I-"+5 t\\
i rv r\.1

X-S

), :f\

\)"q

+a

\ \,\l \C)

e\
\
r\

\J

-.aq
/J r + r-<
t\

d\
<\

=t$

w--

+
AI

c>l

t()

i'o
Y

{J
CQl /

as g
{1r-t )

? qs
=N)\
(*t-\

C' /-{
_<\J

\ -x "t'S :5 \ j .i\
QX *<

r-'- \
"',' i.:,:' ,

+
I

c--Y

/>,

.' . :

,,":.,,

':;';-':'
i .'::.

,',i. l i"s=)
..,,:l

"\"

g=
\<__/

=?:

q o\
:{
,l

>< r'\) Y\s tr |-9' L<

-rJ f
5-9)'

\ \

,PC
(-