Cel mai mare merit al lui Dosoftei acesta este: de a fi oferit n Psaltire, pe neateptate, ntiul monument de limb poetic

romneasc, afirm Nicolae Manolescu n Istoria critic a literaturii romne. mbogirea limbii, apelul la poezia popular, formarea unei topici noi, organizarea unui nou sistem de rime sunt msuri variate ale mitropolitului care a tradus cartea cu mult trud i vreme ndelungat, cum au putut mai frumos, ca s poat trage hirea omului ctre cititul ei. Efortul ctre constituirea unei limbi poetice avea deci drept scop, din punctul de vedere estetic, atragerea omului ctre lectur, un fel de seducie din punctul de vedere literar (ca s folosesc un termen al lui Gabriel Liiceanu). Traducerea n limba romn era un act misionar, literatura fiind folosit pentru a nva pe alii: n biseric mai voia mi-i cinci cuvinte cu mintea s griasc, ca i pe alii s-nv, dect dzeace mii de cuvinte ntr-alt limb, afirma mitropolitul Dosoftei. Pe lng scopul altruist al literatului, trebuie s accentuez c rodnicia unei limbi vine din bogia unui suflet care se afl n proximitatea frumuseii, a Celui care Singur cultiv i face s creasc ogorul limbii. Bogia de imagini i de sentimente umane este subliniat i de Nicolae Manolescu, vorbind despre gama care cuprinde suavul, grotescul, delicateea, vigoarea, muzicalitatea, plasticitatea, solemnitatea, pamfletul, rugciunea, hula, sfiosul, senteniosul, plngerea ori bucuria. Varietatea de stri, completitudinea viziunii i a atitudinilor este o caracteristic a literaturii religioase. Scrierile laice vor pretinde doar una sau cteva caracteristici, merg pe o singur linie, negnd chiar carcaterul unitar al modulrilor strilor umane. Lipsind perspectiva integratoare, ulterior vom regsi ori doar grotescul, ori doar muzica, ori doar hula. Toate acestea vor pretinde caracterul inovator propriu, negnd acumulrile anterioare literare ca i cum punctul de nceput al artei s-ar fi mutat n prezent. S-a mai discutat despre lipsa spiritului tragic, despre lipsa sfierilor luntrice i a angoasei individualiste la Dosoftei. Criza valorilor umaniste ale Renaterii a dus la o mpletire ntre tenebre i strluciri, dar Dosoftei era considerat un medieval cuminte, nelept, resemnat. i atunci ne-am putea ntreba: dac nceputul literaturii noastre nu are nici o legtur cu spiritul secolului al XX-lea, spirit negativist, individualist i care-i asum cu sinceritate angoasele, ce mutaii au putut duce la o altfel de li-teratur, ce mrturisete o alt percepie a lumii? Poezia lui Dosoftei s-a inspirat din poezia popular, care mrturisea acelai spirit lipsit de tra-gism, spiritul religios prin excelen. mpcarea cu sine, pacea interioar, nlimea duhovniceasc a mitropolitului sunt redate i de poetul Ion Pillat: Patriarhal, n crj, se-nal Dosoftei./ Pienjeniul vremii cu mini uscate rupe;/ Se-aprind, ca nestemate, odjdiile-i scumpe,/ i barba pieptnat pe piept i se desface,/ i dreapta i-o ridic n biblic semn de pace. Nicolae Manolescu face observaia c romnii secolului al XVII-lea nu sunt atini de duhul apusean i acesta este motivul pentru care angoasa lipsete din scrierile romneti din perioada aceea. Varlaam i Descartes i public operele capitale n acelai timp, dar ei triesc pe planete cultu-rale diferite. Nici o legtur, deci, ntre duhul ortodox mrturisitor, rdcina scrierilor noastre literare, i cultura laic apusean, care mrtu-risete angoasa i individualismul. Dialogul cultural este foarte necesar acum, cnd oamenii vor simi nevoia acut de a-i gsi identitatea. Miza dialogului este foarte mare, ntruct spulberarea identitii nu este fireasc i o cultur nihilist nu ne caracterizeaz, nu va putea s se menin mult timp. Omul are sdit n firea lui dorina de a cuta, de fi fericit, de a se regsi pe sine. Rmne Bisericii

iniiativa luptei pe plan cultural, cu armele Duhului. Mitropolitul Dosoftei poate fi luat drept model. Aa cum l descrie Neculce n Letopise, acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui. i era neam de mazl; pre nvat, multe limbi tie: elinete, latinete, slovenete i alt adnc carte i nvtur, deplin clugr i cucernic, i blnd ca un miel. n ara noastr pe-aceast vreme nu este om ca acela. (Articol publicat n Ziarul Lumina din 16 februarie 2010, semnat de Monica Patriche) .

DOSOFTEI(1624-1693) Carturar,mitropolit al Moldovei; Provine

dintr-o familie de negustori macedoneni; A studiat elina,latina,slavona si poloneza; Se refugiaza din fata navalirii turcesti in Polonia,unde prelucreaza in romaneste ~Psaltirea pre versuri tocmita~(Uniew,1673); Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui.Si era neam de mazal:pre invatat,multe limbi stie:elineste,latineste,slavoneste si alta adanca carte si invatatura,deplin calugar si cucernic si bland ca un miel.In tara noastra p-aceasta vreme nu este om ca acela. Ion NeculceLetopisetul Tarii Moldovei

11. Psaltirea lui Dosoftei (1673) Opera: ...a tradus Psalmii, mai intai in proza iar apoi in versuri pentru a fi mai accesibili; ...are influenta puternica de-a lungul vremii,atat in mediul cult,cat si in mediul popular;unii psalmi intra in repertoriul cantecelor de stea si al colindelor; In PSALMUL 136 Dosoftei reproduce in versuri cuvintele lui David: Actiunea se petrece in Babilon; Se ilustreaza tristetea celor din Ierusalim,care sunt dusi in Babilon drept robi din cauza pacatelor cu care ati pacatuit inaintea lui Dumnezeu(Epistola lui Irimia,cap. I); Acestia jelind de tara Domnului fac promisiuni lui Dumnezeu ca nu-l vor uita,si ca ei nu vor canta niciodata cantarile inchinate lui Dumnezeu babilonienilor.

12. Israelitii ii cer Domnului indurare si ii amintesc ziua in care Ierusalimul era daramat de babilonieni,care strigau <<Stricati-l,stricati-l,pana la temeliile lui!>> (Ps.136,David) Cel mai mare merit al lui Dosoftei acesta si este : de a fi oferit in Psaltire, pe neasteptate, intaiul monument de limba poetica romaneasca.[...],au organizat,in fine,un adevarat sistem de rime si

a incercat mai multe cadente si mai multi metri decat gasim in toata poezia noastra de pana la romantism. Nicolae Manolescu-Istoria critica a literaturii romane,I.1990 13.

MIRON COSTIN(1633-1691) ..s-a nascut intr-o familie de boieri

moldoveni; ..a avut parte de o educatie intelectuala; si-a facut scoala in Polonia, construindu-si un fond solid de cultura latina; ..moare in mod violent,fiind decapitat din ordinul domnitorului Constantin Cantemir . Niciun alt scriitor roman din epoca veche n-a fost mai mult citat,de-a lungul ultimelor doua secole pentru cuvintele sale memorabile decat Miron Costin. Biruit-au gandul a devenit o propozitie emblematica,insusita de mai multe generatii de intelectuali consacrati.( Elvira Sorohan-Cartea cronicilor) 14. In operele sale poetul se plange de: efemeritatea vietii, nestatornicia lucrurilor caracterul lui iluzoriu rostogolirea timpului roata norocului ce urca si coboara,etc. La treizeci de ani dupa moartea lui Grigore Ureche-1647,Miron Costin ia pana ca sa continue istoria Moldovei(Letopisetul Tarii Moldovei)de unde o lasase acesta.Autorul este martor si participant la evenimentele relatate in chip obiectiv Eu voi da seama de ale mele cate scriu.. 15. In afara de meritele lui pentru istoriografia moldoveneasca, Miron Costin,pentru a da o pilda ca se pot scrie versuri si in limba noastra , alcatuieste poemaVIATA LUMII. Tema acestui mic poem filozofic este concluzia la care ajunge totdeauna sufletul omenesc dupa ce coboara de pe culmea maturitatii catre amurgul vietii si simte apropiindu-se, marea noapte care ne invaluie. Autorul pune poemul sau sub semnul credintei printr-un motto in limba slavona din Ecleziast: Desertaciunea desertaciunilor...si toate sunt desarte. Motivele provenite din poezia greaca si latina (Fortuna labilis,ubi sunt?) capata si ele rezonante biblice;combinate cu motive frecvente in cultura medievala si renascentista(Vanitas vanitatum) sunt ilustrate in Viata Lumii. Poemul are intr-adevar afinitati si cu unele accente din lirica epicureana a lui Horatiu:

Hei,Postume,Postume-n apriga fuga Se spulbera anii si-n van e-orice fuga. Caci,nici batranetii ce vine grozava, Nici mortii neinfrante,n-aduce zabava. BIBLIOGRAFIE G. Calinescu-Limba si literatura romana de la origini pana in prezent; editura Minerva, Bucuresti 1982 N.Cartojan- Istoria literaturii romane vechi,Bucuresti, ed. Minerva-1980; Doina Rusti-Scriitori romani,Bucuresti , ed.Niculescu -2007; Claudiu Dumea- Religii,biserici,secte ,privite din perspectiva catolica Iasi ,Sapientia -2002; Julien Ries-Sacrul in istoria religioasa a omenirii; editura Polirom 2000 Copyright : Gnl Massimo

Textele edi

iei de fa

sunt reproduse dup


:Dosoftei. Psaltirea n versuri, 1673. Edi

ie critic

de N. A. Ursu. Cu un cuvnt nainte de naltPrea Sfin

itul Iustin Moisescu,

Arhiepiscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei

i Sucevei. Ia

i,1974.Dosoftei . Opere, 1. Versuri. Edi

ie critic

de N. A. Ursu. Studiu introductiv de Al. Andriescu.Edit

ura Minerva, Bucure

ti, 1978.Dosoftei. Opere poetice (cu caractere chirilice). Selec


ie, comentarii

i postfa

de Pavel Balmu

.Editura Literatura artistic

, Chi

in

u, 1989.Textele n mare respect

particularit

ile de limb


i stil ale autorului.TABE L CRONOLOGIC 1624 26 octombrie

se na

te Dosoftei, mitropolitul (numele monahal al lui Dimitrie Barila), viitorulc


rturar, poet, traduc

tor, provenit dintr-o familie de negustori macedoneni.

Originar de prinp

ile Sucevei, viitorul ierarh, pe numele laic

Dimitrie, coboar

, se pare, din neam de mazili, cafiu al lui Leonte Barila (B


ril

sau Boril

i al Mariei, zis


i Misira. Doi fra

i ai s

i, Chiriac


iVasile, sunt atesta

i la 1873 ca locuitori ai Sucevei, iar a unei surori c

torit

cu unul

erbu.Sunt pu


in l

murite mprejur

rile n care Dosoftei mbr

eaz

cariera ecleziastic

: decisiv poates

fi fost ns

impulsul celor dinti nclina

ii c


rtur

re

ti. R

zle


e, parvin din epoc

i informa

iilece ng

duie reconstituirea primei perioade a form

rii sale spirituale, ca

i mai trziu a condi

iilor ce vor fi favorizat des


vr

irea culturii sale umaniste. Opinia potrivit c

reia Dosoftei ar fi nv

at laIa

i, la

coala domneasc

de la Trei Ierarhi, ar fi sus

inut


i de m

rturia documentar

ceconfirm


prelungirea afl

rii sale n ora

ul de re

edin


ca ierodiacon la Mitropolie. Aici se va fisim

it nti atras

i nrurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale c

rui ini

iative culturale leva prelua, f

cndu-le s

triumfe mai trziu deplin. Cuno


tin

ele sale n domeniul limbilor vechi(elina,

latina) sau al unor limbi

i culturi moderne (polon

, ucrainean


, rus

, neogreac

) ar justifica ipoteza unor eventuale

studii continuate n Polonia, cum se crede la Lvov, n

coalaFr

iei ortodoxe.1649 Dup

un r

stimp petrecut ca ieromonah

la Probota (Probata), unde prezen

a sa estesemnalat

, Dosoftei se impune, urcnd treptele ierarhiei biseric e

ti.1658 Dosoftei se afl


n fruntea episcopiei de Hu

i.1659 Devine episcop de

Roman. n epoca p

storiei la Roman se na

te, probabil, prietenia sa

cuMiron Costin, precum

i aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului,

pe care l ntlne

te n 1664 la curtea din Ia

i a domnitorului Eustratie

Dabija.1665 ncepe s

versifice Psaltirea care se va dovedi mai apoi

capodopera sa poetic

.1671 Ajunge mitropolit al Moldovei. n aceast

calitate va sprijini n anii urm

tori politicaantiturc easc

a lui

tefan Petriceicu.1673 n Polonia, la Uniev, se tip

resc

Ps

ltire a sfntului proroc David (Psaltirea n versuri)

i Preacinstitul Acatist

i Paraclis al Preasfin

itei N

sc

toare de Dumnezeu , prelucrat

de Dosofteidup


traduceri romne

ti anterioare, con

innd numeroase pasaje de proz

ritmat

. (Lui Dosofteii s-au atribuit ns


, mai de curnd,

i o traducere anterioar

Paraclisului Precistii , scoas

desub tipar la Ia

i, probabil n anii 1645-1649, mpreun

cu dou

fragmente biblice,

Cuvinte

i jele la robie Ierusalimului, cnd din Ierusalim la Vavilon i-au

mutat Navuhodonoso r mp

rat,

i pomenire

i de n

paste ce-au n

stuit acei doi giudec

tori pre Susana, t

lm

cite din slavon

io introducere de 48 de versuri originale; din aceast


perspectiv

este reconsiderat

i datadebutului s

u literar.)1674 n februarie mpreun

cu domnitorul silit s

seasc


ara dup

lupta de la Hotin (11noiembrie

1673), n preajma c

reia trecuse din tab

ra turcilor n cea a

hatmanului Jan Sobieski,Dosof tei se refugiaz

n Polonia, unde r

mne pn


n 1675.1675 La nceputul anului el revine n Moldova, unde, dup

o deten


ie de cteva luni n m

stireaSf. Sava din Ia


i, redobnde

te func

ia de mitropolit, probabil la interven


ia lui Dositei Notara pelng

domnitorul Dumitra

cu Cantacuzino. Urmeaz

pentru Dosoftei un deceniu de intens


isistematic

activitate de traducere

i tip


rire a c

ilor de cult n limba romn

. Necesitateacon sacr

rii limbii poporului n serviciul liturgic este n


eleas

de el, ca

i mai nainte de Varlaam,din perspectiva

acelui rvnit progres cultural, menit a risipi ignoran

a (s

-n


eleag

cre

tiniisfintele taine deziderat

promo-vat de Dosoftei, ca slujitor al bisericii, n acord cu imperativeleve acului, cu argumentele re


inute din tradi

ia Scripturii )

i a face accesibil

cartea adresat

ntregii semin

ii rumne


ti (tutinderea ce s

afl

ntr-aceast

limb

pravoslavnic

), mijloc deedificare a con

tiin

ei na

ionale.1679 De sub tiparul renfiin

at la Ia

i, la Trei Ierarhi, cu ajutorul me

teru-lui Vasile Stadnicki din


coala tipografilor de la Uniev, apare, pentru nceput n condi

ii modeste, Dumnezeiasca liturghie ,tradus

din grece

te. Prin intermediul lui Iona

cu Bilevici, sol al domnitorului Gheorghe

Duca nRusia, Dosoftei ob

ine sprijinul lui Nicolae Milescu

i al patriarhului Moscovei, Ioachim, pentrucump

rarea unei noi tipografii. Dup

cum rezult

i din scrisorile schimbate ntre Ia

i Moscova n 1679, Milescu, de

i desp

it prin spa

iu, se dovede

te a fi r

mas legat suflete

te de nf

ptuirile din

ar


, iar patriarhul Ioachim elogiaz

acum mintea aleas

, n

eleapta ocrmuire

i ndr

zne


ele proiecte culturale ale mitropolitului.1 680 Prin str

daniile lui Dosoftei, sus


inute de Duca, n capitala Moldovei (unde, n 1680, va fiinstalat


i o tipografie greceasc

patronat

de patriarhul Dositei al

Ierusalimului), vor continua s

se editeze de aici nante Psaltirea de-n

eles a sfntului mp

rat proroc David (Psaltirea slavo-romn

). 1681 Editeaz

un Molit

vnic de-n

eles. 16821686 Tip

re

te Via

i petrecerea sfin

ilor

(4 vol.), dintre care doar trei ap

rute integral(Dosoft ei o traduce

ncepnd din 1658 dup

izvoare grece

ti

i medioslave, ndeosebi dup

Mineiele lui Maximos Margunios

i edi


ia vene

ian

Glykis a Mineielor bizantine), edi


ia a doua aliturghierului, Sfnta liturghie (pentru tip

rirea c

reia Dosoftei c

tase acordul patriarhuluiecu menic din Alexandria,

Partenie Prohoros)

i Parimiile preste an n 1683, poate

i un Octoih, r

mas neterminat, atribuit de asemenea

lui.1684 n ianuarie, n timpul scurtei reveniri n scaunul

rii a lui

tefan Petriceicu, mitropolitului i se ncredin

eaz

o misiune diplomatic

n Rusia, de unde, preg

tit s

accepte suveranitatea

arului,domnitor ul n

jduia s

primeasc

ajutor mpotriva turcilor. Dosoftei este re


inut ns

la Kiev,unde, invocat

fiind carantina mpotriva unei

epidemii de cium

, este interogat

i constrns s


tepte r

spunsul la peti

ia adresat


arului. Declara

ia pe care o face n fa

a autorit

ilor kievene l arat

hot

rt, ap

rndu-


i cu st

ruin

cauza (exprimndu-

i rezerva fa

de promisiunilepol onezilor nestatornici, Dosoftei atr

gea aten

ia asupra dezavantajelor ce le-ar prezenta pentruRusia consolidarea

puterii militare a turcilor n Moldova), p

truns de soarta

rii, amenin

at

de pierzarea ceadin urm

i luptnd s


nl

ture stavila ce-i nchidea c

toria. ntre timp viziteaz

Lavra Pecerska

i la cei

aizeci de ani ai s

i, seminuneaz

cu candoare nepref

cut

de miracolul conserv

rii moa

telor ad


postite n pe

ter

,impresii ce vor declan

i o rememorare cu virtu

i literare, ntr-o not

, pe un volum din Via

i petrecerea sfin

ilor . Cu aceea

i neclintit

speran

n izbnda popoarelor cre

tine asuprite nlupta comun

mpotriva agarenilor ntmpin

Dosoftei campania din Moldova a

regelui Sobieski, n 1686, an ce va marca ns

dramatic ultima perioad

a existen

ei sale. Expedi

ia e

ueaz


imitropolitul, care, spre deosebire de domnitorul Constantin

Cantemir, trecuse f

de parteapolonilor, ntmpinnd cu

onoruri pe Sobieski la Ia

i la 16 august 1686, este nevoit s

se retrag


i el odat

cu o

tile regelui, ce p

sesc la 15 septembrie capitala Moldovei, incendiat

. Laplecare Dosoftei lu

cu sine, poate din ordinul regelui polon, moa

tele Sf. Ioan cel Nou de laSuceava, precum

i tezaurul

i arhiva Mitropoliei 396 de documente, unelepurtnd nsemn

rile c


rturarului care, n mprejur

rile tulburi prin care trecea

ara, ncearc

lepun

la ad

post. De


i n Polonia Dosoftei le asigura, precaut, printrun act de inventarierelegi ferat cu martori

la 22 octombrie 1686, ele se vor r

ci definitiv n afara


rii, n Moldovareveni nd, dup

demersuri repetate ale oficialit


ilor, doar moa

tele Sf. Ioan, un secol mai trziu.Refugiul la Stryj

i Zolkiew se transform

treptat pentru Dosoftei ntr-o semicaptivitate, desprecare relateaz


coresponden

a sa cu Dositei al Ierusalimului din ianuarie 1691

i februarie 1693. n campaniile sale n Moldova, pentru aconstrnge pe turci la o pace

ct mai defavorabil

, ntoarcerea lui Dosoftei (a c

rui prezen

nPolonia pare a conveni la un moment dat regelui n raporturile, lipsite de cordialitate, cuConstantin

Cantemir) nu va mai fi cu putin

. 1688 Anii din urm

i sunt umbri


i de numeroasesufe rin

e: grija pentru tezaur, soma

iile repetate ale domnitorului Constantin Cantemir de a reveni n patrie

i imposibilitatea de a le da

ascultare, anatema patriarhului Constantinopol ului (dup

sinodul convocat la Ia


i n 1688, Dosoftei este excomunicat

i depus din treapt

), ostilitatea cle-rului catolic

i unit din Zolkiew, nesiguran

ele


i lipsurile traiului zilnic

i, mai presus de toate,dorul de

ar

. Scrisorile sale din aceast

vreme sunt cu adev

rat patetice. Soli ai mitropolituluipri beag, ieromonahul Iona

i chelarul Andrei c

toresc n Rusia, aducndu-i

cte vreun dar nbani sau n bl

ni de samur din partea

arilor

i ncuraj

rile patriarhului Ioachim.1690 1691 Pentru a nu r

mne dator prietenilor, Dosoftei t

lm

ce

te, din limba greac

n limbarus

, lucr

ri de interes teologic, ca Istoria bisericeasc

Vedenia tainic

a patriarhului Ghermanal Constantinopol ului (n 1690), mpotriva ereziilor

de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (n1691), sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul

Antiohiei, pe care le trimite mitropolituluikie vean Varlaam Iasinski

i patriarhului Ioachim, dovad

el intervine, cu prestigiul erudi

iei, npolemica dogmatic


ce mp

ea la acea dat

cercurile ortodoxe de la Kiev

i Moscova nreprezentan

i ai curentului latin

i ai celui grec, tradi

ionalist.1693 n acest an Dosoftei ofer

de asemenea

arilor ru

i Ioan

i Petru Alekseevici, ntr-oantologie tratnd

Despre prefacerea sfintelor taine , cteva traduceri din clasici ai literaturiipatristi

ce, ca Ioan Gur

de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul, n speran

ac

ele ar putea fitip

rite. n Polonia Dosoftei traduce


i un fragment de tragedie renascentist

, cunoscut

de el ntr-o prelucrare neogreac

, preocup

rile sale p

trunznd acum, surprinz

tor

i decisiv, n sferaculturii

laice, mai aproape ntreb

rilor existen

ei nelini

titoare. (Rodica


uiu, Dosoftei, mitropolitul n vol. Dic

ionarul literaturii romne de la origini pn

la 1900. Editura Academiei

Romne,Bucur e

ti, 1979, p. 296298). 13 decembrie . Departe de

ar

, la m

stirea Zolkiw, aziNesterov

(Ucraina), se stinge din via

marele Dosoftei introduc

torul limbii romne nbisericile Moldovei (D. Micu)

i fondatorul poeziei romne

literare (B. P. Hasdeu), primul poetromn de clas

european

 (I. C. Chi

imia).1974 Aniversarea 350 de la na

terea celui dinti poet al

neamului. Apare Psaltirea n versuri, editat

la Ia

i de c

tre Mitropolia Moldovei

i Sucevei. Edi

ie critic


de N. A. Ursu cureproducere a paralel

a originalului fotocopiat. Cu un cuvnt

nainte de nalt Prea Sfin

itul IustinMoisescu, Arhiepiscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei

i Sucevei.1978 La Editura

Minerva, Bucure

ti, este tip

rit

cartea: Dosoftei, Opere , 1, Versuri . Edi

ie critic


de N. A. Ursu. Studiu introductiv de Al. Andriescu.198 0 Mitropolia Moldovei


i Sucevei scoate de sub tipar volumul Dosoftei, Dumnezeiascal iturghie , 1679. Edi


ie critic

de N. A. Ursu. Cu un studiu introductiv de nalt Prea Sfin

itul Teoctist, Arhie piscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei


i Sucevei.1989 La Chi

in

u, n Editura

Literatura artistic

vede lumina tiparului edi

ia Dosoftei,

Opere poetice (cu litere ruse

ti). Selec

ie, comentarii

i post-fa

de Pavel Balmu

.1998 Editura chi

in

uian

Litera tip

re

te n colec

ia Biblioteca

colarului capodoperados ofteian

Psaltirea n versuri . Edi


ia selectiv

mai cuprinde un Tabel cronologic


i un bogatflorilegiu de referin

e critice privind activitatea literar


i umanist

a mitropolitului

i creatoruluivers ului romnesc cult. Textele edi

iei de fa

sunt reproduse dup

:Dosoftei. Psaltirea n versuri, 1673. Edi

ie critic

de N. A. Ursu. Cu un cuvnt nainte de naltPrea Sfin

itul Iustin Moisescu, Arhiepiscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei

i Sucevei. Ia

i,1974.Dosoftei .

Opere, 1. Versuri. Edi

ie critic

de N. A. Ursu. Studiu

introductiv de Al. Andriescu.Edit ura Minerva, Bucure

ti, 1978.Dosoftei.

Opere poetice (cu caractere chirilice). Selec

ie, comentarii

i postfa

de Pavel Balmu

.Editura Literatura artistic

, Chi


in

u, 1989.Textele n mare respect

particularit


ile de limb

i stil ale autorului.TABE L

CRONOLOGIC 1624 26 octombrie se na

te Dosoftei, mitropolitul (numele

monahal al lui Dimitrie Barila), viitorulc

rturar, poet, traduc

tor, provenit dintr-o familie de negustori macedoneni. Originar de prinp


ile Sucevei, viitorul ierarh, pe numele laic Dimitrie, coboar

, se pare, din neam de mazili, cafiu al lui Leonte Barila (B

ril

sau Boril

i al Mariei, zis

i Misira. Doi fra

i ai s

i, Chiriac

iVasile, sunt atesta


i la 1873 ca locuitori ai Sucevei, iar a unei surori c

torit

cu unul

erbu.Sunt pu

in l

murite mprejur

rile n care Dosoftei mbr

eaz

cariera ecleziastic

: decisiv poates

fi fost ns


impulsul celor dinti nclina

ii c

rtur

re

ti. R

zle

e, parvin din epoc


i informa

iilece ng

duie reconstituirea primei perioade a form

rii sale spirituale, ca

i mai trziu a condi

iilor ce vor fi favorizat des

vr

irea culturii sale umaniste. Opinia potrivit c

reia Dosoftei ar fi nv

at laIa


i, la

coala domneasc

de la Trei Ierarhi, ar fi sus


inut

i de m

rturia documentar

ceconfirm

prelungirea afl

rii sale n ora


ul de re

edin

ca ierodiacon la Mitropolie. Aici se va fisim


it nti atras

i nrurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale c

rui ini

iative culturale leva prelua, f

cndu-le s

triumfe mai trziu deplin. Cuno

tin

ele sale n domeniul

limbilor vechi(elina, latina) sau al unor limbi

i culturi moderne (polon


, ucrainean

, rus

, neogreac

) ar justifica ipoteza unor eventuale studii continuate n Polonia, cum se crede la Lvov, n


coalaFr

iei ortodoxe.1649 Dup

un r


stimp petrecut ca ieromonah la Probota (Probata), unde prezen

a sa estesemnalat

, Dosoftei se impune, urcnd treptele ierarhiei biseric e


ti.1658 Dosoftei se afl

n fruntea episcopiei de Hu

i.1659 Devine episcop de Roman. n epoca p

storiei la Roman se na

te, probabil, prietenia sa cuMiron Costin, precum

i aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh

al Ierusalimului, pe care l ntlne

te n 1664 la curtea din Ia

i a domnitorului Eustratie Dabija.1665 ncepe s

versifice Psaltirea

care se va dovedi mai apoi capodopera sa poetic

.1671 Ajunge mitropolit al

Moldovei. n aceast

calitate va sprijini n anii urm

tori politicaantiturc easc

a lui

tefan Petriceicu.1673

n Polonia, la Uniev, se tip

resc Ps

ltire a sfntului proroc David

(Psaltirea n versuri)

i Preacinstitul Acatist

i Paraclis al Preasfin

itei N

sc

toare de Dumnezeu , prelucrat

de Dosofteidup

traduceri romne


ti anterioare, con

innd numeroase pasaje de proz

ritmat

. (Lui Dosofteii s-au atribuit ns

, mai de curnd,

i o traducere anterioar

a Paraclisului Precistii , scoas

desub tipar la Ia

i, probabil n anii 1645-1649, mpreun

cu dou


fragmente biblice, Cuvinte

i jele la robie Ierusalimului,

cnd din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonoso r mp

rat,

i pomenire

i de n

paste ce-au n

stuit acei doi giudec

tori pre Susana, t

lm

cite din slavon

io introducere de 48 de

versuri originale; din aceast

perspectiv

este reconsiderat


i datadebutului s

u literar.)1674 n februarie mpreun

cu domnitorul silit s

seasc

ara dup


lupta de la Hotin (11noiembrie 1673), n preajma c

reia trecuse din tab

ra turcilor n cea a hatmanului Jan Sobieski,Dosof tei se refugiaz


n Polonia, unde r

mne pn

n 1675.1675 La nceputul

anului el revine n Moldova, unde, dup

o deten

ie de cteva luni n m

stireaSf. Sava din Ia

i, redobnde

te func

ia de mitropolit, probabil la interven

ia lui Dositei Notara pelng


domnitorul Dumitra

cu Cantacuzino. Urmeaz

pentru Dosoftei un deceniu de intens

isistematic

activitate de traducere

i tip

rire a c


ilor de cult n limba romn

. Necesitateacon sacr

rii limbii poporului n serviciul liturgic este n

eleas

de el, ca


i mai nainte de Varlaam,din perspectiva acelui rvnit progres cultural, menit a risipi ignoran


a (s

-n

eleag

cre


tiniisfintele taine deziderat promo-vat de Dosoftei, ca slujitor al bisericii, n

acord cu imperativeleve acului, cu argumentele re

inute din tradi

ia

Scripturii )

i a face accesibil

cartea adresat

ntregii semin

ii rumne

ti (tutinderea ce s

afl


ntr-aceast

limb

pravoslavnic

), mijloc deedificare a con

tiin

ei na

ionale.1679 De sub tiparul renfiin

at la Ia

i, la Trei Ierarhi, cu ajutorul me

teru-lui Vasile Stadnicki din

coala tipografilor de la Uniev, apare, pentru nceput n condi

ii modeste,

Dumnezeiasca liturghie ,tradus

din grece

te. Prin intermediul lui Iona

cu Bilevici, sol al domnitorului Gheorghe

Duca nRusia, Dosoftei ob

ine sprijinul lui Nicolae Milescu

i al patriarhului Moscovei, Ioachim, pentrucump

rarea unei noi tipografii. Dup

cum rezult

i din scrisorile schimbate ntre Ia

i Moscova n 1679, Milescu, de

i desp

it prin spa

iu, se dovede

te a fi r

mas legat suflete

te de nf

ptuirile din

ar


, iar patriarhul Ioachim elogiaz

acum mintea aleas

, n

eleapta ocrmuire

i ndr

zne


ele proiecte culturale ale mitropolitului.1 680 Prin str

daniile lui Dosoftei, sus


inute de Duca, n capitala Moldovei (unde, n 1680, va fiinstalat


i o tipografie greceasc

patronat

de patriarhul Dositei al

Ierusalimului), vor continua s

se editeze de aici nante Psaltirea de-n

eles a sfntului mp

rat proroc David (Psaltirea slavo-romn

). 1681 Editeaz

un Molit

vnic de-n

eles. 16821686 Tip

re

te Via

i petrecerea sfin

ilor

(4 vol.), dintre care doar trei ap

rute integral(Dosoft ei o traduce

ncepnd din 1658 dup

izvoare grece

ti

i medioslave, ndeosebi dup

Mineiele lui Maximos Margunios

i edi


ia vene

ian

Glykis a Mineielor bizantine), edi


ia a doua aliturghierului, Sfnta liturghie (pentru tip

rirea c

reia Dosoftei c

tase acordul patriarhuluiecu menic din Alexandria,

Partenie Prohoros)

i Parimiile preste an n 1683, poate

i un Octoih, r

mas neterminat, atribuit de asemenea

lui.1684 n ianuarie, n timpul scurtei reveniri n scaunul

rii a lui

tefan Petriceicu, mitropolitului i se ncredin

eaz

o misiune diplomatic

n Rusia, de unde, preg

tit s

accepte suveranitatea

arului,domnitor ul n

jduia s

primeasc

ajutor mpotriva turcilor. Dosoftei este re


inut ns

la Kiev,unde, invocat

fiind carantina mpotriva unei

epidemii de cium

, este interogat

i constrns s


tepte r

spunsul la peti

ia adresat


arului. Declara

ia pe care o face n fa

a autorit

ilor kievene l arat

hot

rt, ap

rndu-


i cu st

ruin

cauza (exprimndu-

i rezerva fa

de promisiunilepol onezilor nestatornici, Dosoftei atr

gea aten

ia asupra dezavantajelor ce le-ar prezenta pentruRusia consolidarea

puterii militare a turcilor n Moldova), p

truns de soarta

rii, amenin

at

de pierzarea ceadin urm

i luptnd s


nl

ture stavila ce-i nchidea c

toria. ntre timp viziteaz

Lavra Pecerska

i la cei

aizeci de ani ai s

i, seminuneaz

cu candoare nepref

cut

de miracolul conserv

rii moa

telor ad


postite n pe

ter

,impresii ce vor declan

i o rememorare cu virtu

i literare, ntr-o not

, pe un volum din Via

i petrecerea sfin

ilor . Cu aceea

i neclintit

speran

n izbnda popoarelor cre

tine asuprite nlupta comun

mpotriva agarenilor ntmpin

Dosoftei campania din Moldova a

regelui Sobieski, n 1686, an ce va marca ns

dramatic ultima perioad

a existen

ei sale. Expedi

ia e

ueaz


imitropolitul, care, spre deosebire de domnitorul Constantin

Cantemir, trecuse f

de parteapolonilor, ntmpinnd cu

onoruri pe Sobieski la Ia

i la 16 august 1686, este nevoit s

se retrag


i el odat

cu o

tile regelui, ce p

sesc la 15 septembrie capitala Moldovei, incendiat

. Laplecare Dosoftei lu

cu sine, poate din ordinul regelui polon, moa

tele Sf. Ioan cel Nou de laSuceava, precum

i tezaurul

i arhiva Mitropoliei 396 de documente, unelepurtnd nsemn

rile c


rturarului care, n mprejur

rile tulburi prin care trecea

ara, ncearc

lepun

la ad

post. De


i n Polonia Dosoftei le asigura, precaut, printrun act de inventarierelegi ferat cu martori

la 22 octombrie 1686, ele se vor r

ci definitiv n afara


rii, n Moldovareveni nd, dup

demersuri repetate ale oficialit


ilor, doar moa

tele Sf. Ioan, un secol mai trziu.Refugiul la Stryj

i Zolkiew se transform

treptat pentru Dosoftei ntr-o semicaptivitate, desprecare relateaz


coresponden

a sa cu Dositei al Ierusalimului din ianuarie 1691

i februarie 1693. n campaniile sale n Moldova, pentru aconstrnge pe turci la o pace

ct mai defavorabil

, ntoarcerea lui Dosoftei (a c

rui prezen

nPolonia pare a conveni la un moment dat regelui n raporturile, lipsite de cordialitate, cuConstantin

Cantemir) nu va mai fi cu putin

. 1688 Anii din urm

i sunt umbri


i de numeroasesufe rin

e: grija pentru tezaur, soma

iile repetate ale domnitorului Constantin Cantemir de a reveni n patrie

i imposibilitatea de a le da

ascultare, anatema patriarhului Constantinopol ului (dup

sinodul convocat la Ia


i n 1688, Dosoftei este excomunicat

i depus din treapt

), ostilitatea cle-rului catolic

i unit din Zolkiew, nesiguran

ele


i lipsurile traiului zilnic

i, mai presus de toate,dorul de

ar

. Scrisorile sale din aceast

vreme sunt cu adev

rat patetice. Soli ai mitropolituluipri beag, ieromonahul Iona

i chelarul Andrei c

toresc n Rusia, aducndu-i

cte vreun dar nbani sau n bl

ni de samur din partea

arilor

i ncuraj

rile patriarhului Ioachim.1690 1691 Pentru a nu r

mne dator prietenilor, Dosoftei t

lm

ce

te, din limba greac

n limbarus

, lucr

ri de interes teologic, ca Istoria bisericeasc

Vedenia tainic

a patriarhului Ghermanal Constantinopol ului (n 1690), mpotriva ereziilor

de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (n1691), sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul

Antiohiei, pe care le trimite mitropolituluikie vean Varlaam Iasinski

i patriarhului Ioachim, dovad

el intervine, cu prestigiul erudi

iei, npolemica dogmatic


ce mp

ea la acea dat

cercurile ortodoxe de la Kiev

i Moscova nreprezentan

i ai curentului latin

i ai celui grec, tradi

ionalist.1693 n acest an Dosoftei ofer

de asemenea

arilor ru

i Ioan

i Petru Alekseevici, ntr-oantologie tratnd

Despre prefacerea sfintelor taine , cteva traduceri din clasici ai literaturiipatristi

ce, ca Ioan Gur

de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul, n speran

ac

ele ar putea fitip

rite. n Polonia Dosoftei traduce


i un fragment de tragedie renascentist

, cunoscut

de el ntr-o prelucrare neogreac

, preocup

rile sale p

trunznd acum, surprinz

tor

i decisiv, n sferaculturii

laice, mai aproape ntreb

rilor existen

ei nelini

titoare. (Rodica


uiu, Dosoftei, mitropolitul n vol. Dic

ionarul literaturii romne de la origini pn

la 1900. Editura Academiei

Romne,Bucur e

ti, 1979, p. 296298). 13 decembrie . Departe de

ar

, la m

stirea Zolkiw, aziNesterov

(Ucraina), se stinge din via

marele Dosoftei introduc

torul limbii romne nbisericile Moldovei (D. Micu)

i fondatorul poeziei romne

literare (B. P. Hasdeu), primul poetromn de clas

european

 (I. C. Chi

imia).1974 Aniversarea 350 de la na

terea celui dinti poet al

neamului. Apare Psaltirea n versuri, editat

la Ia

i de c

tre Mitropolia Moldovei

i Sucevei. Edi

ie critic


de N. A. Ursu cureproducere a paralel

a originalului fotocopiat. Cu un cuvnt

nainte de nalt Prea Sfin

itul IustinMoisescu, Arhiepiscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei

i Sucevei.1978 La Editura

Minerva, Bucure

ti, este tip

rit

cartea: Dosoftei, Opere , 1, Versuri . Edi

ie critic


de N. A. Ursu. Studiu introductiv de Al. Andriescu.198 0 Mitropolia Moldovei


i Sucevei scoate de sub tipar volumul Dosoftei, Dumnezeiascal iturghie , 1679. Edi


ie critic

de N. A. Ursu. Cu un studiu introductiv de nalt Prea Sfin

itul Teoctist, Arhie piscop al Ia

ilor

i Mitropolit al Moldovei


i Sucevei.1989 La Chi

in

u, n Editura

Literatura artistic

vede lumina tiparului edi

ia Dosoftei,

Opere poetice (cu litere ruse

ti). Selec

ie, comentarii

i post-fa

de Pavel Balmu

.1998 Editura chi

in

uian

Litera tip

re

te n colec

ia Biblioteca

colarului capodoperados ofteian

Psaltirea n versuri . Edi


ia selectiv

mai cuprinde un Tabel cronologic


i un bogatflorilegiu de referin

e critice privind activitatea literar


i umanist

a mitropolitului

i creatoruluivers ului romnesc cult.