Analiza comparativa depozite certificate de depozit conturi de economii

Prezentarea caracteristicilor fiecrui tip de produs, avantaje i dezavantaje

Procesul de economisire a veniturilor de catre populaie i agenii economici joaca un rol important n mobilizarea resurselor bancare, n baza cruia o parte din venitul individual sau naional este reinut de la consumul imediat, fiind pastrat pentru un consum viitor sau pentru construirea unor plasamente. Aceste economii se pstreaz, de regul, n sistemul bancar sub forma de depozite bancare si constituie resurse atrase care sunt folosite de banci n procesul de creditare. Principalele produse de economisire pentru o banc clasic sunt reprezentate de conturile de economii, depozite la vedere, depozite la termen i certificatul de depozit. Depozitele reprezint pentru banc, principala sursa de finantare a activitatii ceea ce explica acerba concurent pentru atragerea unui numar cat mai mare de depozite. Bancile de retail ( banci colectoare si banci universale) sunt cele ce atrag cele mai multe resurse de pe piata, pe baza de depozite si care le valorifica sub forma de credite pentru oferirea de credite clientilor. Excedentul este plasat pe piata interbancar. Pentru ca activitatea bancara sa fie profitabila institutiile incearca sa atraga depozite pe perioade cat mai lungi de timp pentru a putea efectua creditari de asemenea pe perioade mari. Insa populatia este circumspecta la evolutia pietei si aceasta se indreapta spre depozite pe perioade scurte de timp considerate pana la un an.

Depozitele la vedere Depozitele la vedere sunt cunoscute in practica bancara si sub denumirea de disponibilitati banesti, si reprezinta sume aflate in conturi bancare care pot fi utilizate in orice moment de titlularul contului pentru plati, transferuri sau retrageri de numerar. Ele sunt definite de catre normele bancare drept depozitele de pana la o zi, insa, de fapt, depozitele la vedere nu au termene si sunt in permanenta la dispozitia titularilor.Datorita volatilitatii lor acestea au un nivel de retribuire foarte scazut, de aprozimativ 0,1% sau nu sunt remunerate, cum se intampla in tarile ce au o rada de dobanda foarta scazuta. Aceasta reprezinta un dezavantaj pentru agentii economici cu fluxuri mari, care detin sume importante in depozite la vedere, deoarece acestia inregistreaza pierderi de dobanda. Depozitele la vedere sunt caracterizate printr-o variatie a sumelor existente in contul curent in

functie de operatiunile de incasari si plati care au loc prin banca. Volumul depozitelor reprezinta o sursa importanta pentru banca ( aproximativ 20% din totalul depozitelor), dar volatilitatea lor destul de mare le transforma in sume nesigure pentru plasamente. De aceea bancile se orienteaza catre companiile mari care isi mentin o rezerva de lichiditate de sume importante, precum si catre cele care au fluxuri mari de intrari ( de exemplu companiile de cai ferate, energie electrica, gaze, supermaketuri) care raman zilnic cu solduri de valori mari. Pentru o mai mare activitate, bancile se orienteaza spre a oferi un produs mixt: depozitele la vedere cu transfer automat in depozite la termen ( sapte zile) a sumelor ramase in contul curent la finalul zilei si care depasesc o anumita limita valorica.Depozitele la vedere se reflecta in soldul creditelor contului curent care are toate caracteristicile unui cont la vedere. In concluzie, depozitele la termen au urmatoarele avantaje din perspectiva clientilor: pot fi utilizate in orice moment de catre titular pentru plati sau retrageri, au o flexibilitate ridicata in utilizare si in perspectiva bancilor: exista anumite compensari intre iesirile din cont sub forma platilor sau retragerilor si intrarile sub forma depunerilor si incasarilor, aceasta trasatura permitandu-le bancilor sa foloseasca sumele in operatiuni cu scadente superioare fara a implica un risc de lichiditate major. Dezavantajele depozitelor la termen sunt din perspectiva bancii, retinerea acesteia de a utiliza sumele in operatiunile active, iar din perspectiva clientului dobanda redusa. Depozitele la termen Depozitele la termen reprezinta o varianta mai avantajoasa pentru fructificarea economiilor decat cele la vedere si contin o gama larga de produse care raspund diverselor cerinte ale depunatorilor. Depozitele la termen sunt constituite din sumele economisite de titulari si depuse in conturi la banca pe termene si in conditii stabilite la constituirea depozitului. Bancile stabilesc o suma minima pentru construirea depozitelor denumita plafon minim. Scadenta acestor depozite poate varia de la o saptamana la cinci ani, insa in practica bancara scadentele sunt de 1, 3, 6, 9, si 12 luni. Bancile ofera si facilitatea de reinnoire automata a depozitului la scadenta, cu sau fara capitalizarea dobanzii, iar in cazul in care titularul doreste restituirea depozitului, acesta impreuna cu dobanda, se transfera in contul curent. In cazul in care se realizeaza o retragere inainte de scadenta, aceasta este penalizata cu plata dobanzii la depozitul la vedere, intrucat banca a efectuat plasamente pe baza acestei resurse, ceea ce o obiga sa o inlocuiasca imediat cu alte resurse care se procura la costuri mai mari. Fiind un cost suplimentar, aceasta se acopera din diferenta de dobanda aferenta depozitului lichidat. Remunerarea depozitului la termen este superioara celui la vedere si reprezinta principala forma de economisire. Dobanda folosita pentru acest tip de depozit poate fi fixa sau fluctuanta, in functie de preferintele deponentului si de tendinta de evolutie a dobanzilor pe piata, preferintele cele mai multe fiind catre dobanda fluctuanta. In sistemul bancar dobanzile se

calculeaza zilnic, in mod automat, astfel ca in orice moment sa se poate cunoaste suma totala, insa aceasta se vireaza in contul curent numai lunar, in toata aceasta perioada reprezentand pentru banca o sursa atrasa cu un cost zero. Din punctul de vedere al dobanzii, acestea pot fi de trei feluri: cu plata dobanzii lunare, cu plata dobanzii la scadenta si cu capitalizarea dobanzii la scadenta, adica majorarea depozitului cu suma cuvenita din dobanda. Depozitele cu plata lunara a dobanzii sunt mai avantajoase pentru titulari deoarece acestia pot folosi dobanda, insa au un nivel de dobanda inferior celor cu plata dobanzii la scadenta. Depozitele la termen mai pot fi folosite si cu rolul de garantii pentru angajarea de credite la termen scurt care sa fie rambursate in perioada de existenta a depozitului. Depozitul nu poate fi rambursat inainte de rambursarea creditului, iar daca la scadenta creditului titularul nu dispune de disponibilitati in contul curent atunci se va folosi depozitul.In concluzie depotitul la termen are ca avantaj din perspectiva clientului faptul ca dispune de o remunerare mai mare si ca are posibilitatea de a alege tipul de dobanda fiza sau variabila si momentul in care isi doreste sa incaseze dobanda, iar banca are avantajul de a putea dispune de suma din contul clientului pentru o perioada cunoscuta. Clientul intalneste ca dezavantaj la alegera unui depozit la termen faptul ca nu poate sa-si retraga suma din cont decat la scadenta, iar daca acesta inainteaza totusi operatiunea de retragere a sumei inainte de scadenta, va trebui sa se supuna unor costuri ridicate. Depozit Escrow Depozitul escrow este un produs bancar specific, ce se poate asemana cu o consemnatie, ce poate fi utilizat in vederea pastrarii unei sume pana la incheierea unui contract, ca garantie a utilizari sumei potrivit destinatiei stabilite. Depozitul escrow este un depozit temporar si este remunerat cu dobanda la vedere practicata de banca, iar partile implicate in aceasta operatiune sunt deponentul, beneficiarul si banca. Dupa finalizarea contractului, depozitul se transforma in contul beneficiarului, iar cand conditiile nu sunt respectate, se returneaza deponentului. Daca tranzactia esueaza la expirarea termenului, banca transfera depozitul in contul deponentului si percepe comisionul de transfer. Depozitul Revolving Acest tip de depozit este potrivit pentru persoanele care doresc sa-si fructifice economiile banesti pe tremen de 3 luni, 6 luni , 9 luni sau 12 luni. Calculul si plata dobanzii se realizeaza lunar. Depozitul revolving are urmatoare facilitati: depozitul se poate prelungi automat, dobanda se transfera automat in contul de disponibilitati, dobanda se poate utiliza lunar indiferent de termenul pentru care opteaza clientul la construirea depozitului, in cazul desfintarii depozitului inainte de termen se bonifica dobanda la vedere pentru perioada in care banii au fost in cont, pentru depozitele constituite de catre clientii sai, banca retine si vireaza la bugetul de stat

impozitul pe dobanda. Suma minima este de 10 lei, iar in valuta este de 250 EURO, 250 USD, sau echivalent a 250 EURO in ziua constituirii. Depozitele Colateral Acest produs este oferit clientilor care se afla in situatia in care trebuie sa faca dovada unor garantii in cazul eliberarii unor scrisori de garantie bancara sau in cazul in care doreste obtinerea unui credit. Au urmatoarele facilitati pentru deschiderea unui depozit: nu se percepe nici un fel de comision suplimentar, se pot construi ca si gaj pentru scrisori de garantie, gaj pentru credite, gaj la avizarea biletelor la ordin si a cambiilor, banca se obliga sa pastreze secretul asupra depozitului constituit si sa nu furnizeze relatii asupra acestuia decat cu acordul deponentului sau in cazurile strict prevazute de lege, pentru depozitele constituite de catre clientii sai, banca retine si vireaza la bugetul de stat impozitul pe dobanda, depozitul colateral este blocat pe toata durata creditului contractat de titularul de cont. Certificatul de depozit Certificatul de depozit reprezinta un inscris, un titlu de credit pe termen, emis de banca,care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni : scontare, gaj, garantie bancara( colateral) etc.Certificate de depozit sunt purtatoare de dobanda, avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Produs de economisire traditional, certificatul de deposit ofera posibilitatea de a plasa bani pe perioade determinate, rata dobanzii fiind mai mare, cu cat perioada de viata a certificatului este mai lunga. In prezent exista si certificate de depozit cu o perioada mai mare de un an. Certificatele de depozit pot fi cu dobanda sau cu discount. Diferenta este ca, la certificatul cu discount, dobanda se incaseaza in avans, la cumparare clientul dand mai putini bani decat valoarea acestuia. La scadenta, el va primi valoarea integrala a certificatului.Certificatele de depozit pot fi nominative, caz in care sunt rascumparate de aceeasi persoana care le-a achizitionat sau nenominative, lucru ce permite instrainarea certificatului prin vanzare sau cedare.Fata de depozitele la termen, certificatul de depozit are avantajul ca poate fi rascumparat inainte de scadenta, banca nepercepand penalizari. Dobanda bonificata se va calcula in acest caz de la data cumpararii si pana la momentul vanzarii certificatului. Totodata, dobanda acordata de banca la un certificat de depozit ramane fixa pe toata durata depozitului,nu sunt percepute comisioane la cumparare si la rascumpararea la termen a certificatelor.Institutia bancara ofera confidentialitatea si siguranta depunerilor si, la cerere, poate asigura pastrarea in casete de valori sau grupuri sigilate a certificatelor pana

la scadenta.Certificatele de depozit pot fi utilizate ca obiect al garantiei atat pentru diverse credite,cat si pentru scrisorile de garantie sau instrumente derivate. Acest efect de garantare poate fi utilizat in cazul tranzactiilor imobiliare, certificatele de depozit putand avea rolul extins de asigurare a derularii tranzactiei imobilizare. Cele care ofera aceasta posibilitate sunt in general certificatele de depozit escrow.Exista certificate de depozit pentru minori care dau dreptul minorului sa depuna sume,fara acordul parintilor ( in limita plafonului Fondului de Garantare al Dapozitelor Bancare) si cu acordul acestora, daca depaseste plafonul. Retragerea si incasarea dobanzilor si lichidarea depozitului sau eliberari din cont se fac doar cu acordul parintilor. Acest acord poate fi dat prin declaratie tip, in fata salariatilor bancii, sau decalaratie in forma autentica, in fata notarului public. Actele necesare pentru obtinerea certificatelor de depozit sunt urmatoarele: actul de identitate al solicitantului, documentul de specimen sau semnatura, contractul de certificat de depozit (unde este cazul) si alte solicitari suplimentare. Conturi de economii Conturile de economii reprezint o combinaie ntre contul curent i depozitele la termen. Astfel conturile de economii sunt conturi curente care beneficiaz de dobnzi mai ridicate(apropiate de cele oferite pentru depozitele la termen) ns pot dispune i de anumite limitri (o sum minim pentru deschiderea contului, un sold minim intangibil, depuneri sau retrageri condiionate de anumite limite etc.) care nu se ntlnesc n cazul conturilor curente. Dei prezint multe dintre caracteristicile unui cont curent, deschiderea unui cont de economii poate necesita i deschiderea unui cont curent. Acest lucru i permite posesorului s acceseze toate serviciile disponibile pentru contul curent. Unele dintre conturile de economii disponibile pe piaa fac parte din anumite pachete de servicii. Astfel un cont de economii poate avea i un card ataat, ns pentru a dispune de bani pe cardul respectiv este necesar mutarea lor ntr-un alt cont (purttorul unor dobnzi sczute).Cardul ce poate fi ataat contului dispune la rndul su de costuri suplimentare dar poate aduce i alte beneficii (ex: un comision de retragere numerar mai mic dect la ghieul bncii sau comision 0 pentru plata la comerciani). Dobnzile disponibile pentru conturile de economii sunt comparabile cu cele pentru depozitele la termen. De obicei dobnzile se calculeaz pe anumite transe disponibile n cont. Odat atins un plafon superior dobnda va crete automat. Costurile pentru conturile de economii se regsesc n comisioanele practicate de bnci ns nu trebuie neglijat nici soldul minim intangibil (suma ce trebuie meninut permanent n cont). Cele mai importante i frecvent ntlnite comisioane sunt: Comisionul pentru deschiderea contului: se percepe sub forma unei sume fixe o singur dat la crearea contului de economii. Comisionul pentru administrarea contului: se percepe sub forma unei sume fixe, fie lunar, fie anual n funcie de banc.

Comisioanele de retragere i depunere numerar: se percep n cazul retragerilor/ depunerilor sub forma unui procent aplicat sumei retrase/depuse sau sub forma aceluiai procent la care se poate aduga i o sum fixa. Comisionul pentru nchiderea contului: se percepe n momentul nchiderii contului sub forma unei sume fixe.

Conturile de economii au ca avantaj dobnzile din ce n ce mai ridicate, mergnd pn la 10%, faptul ca nu se percepe impozitul pe profit pentru ctigurile rezultate din acest tip de produse si permit depunerea i retragerea de numerar n orice moment (de obicei cu respectarea unui plafon minim care trebuie ntotdeauna s existe n cont). Pe de alta parte exista si anumite dezavantaje precum: dobnzi mai sczute dect la depozitele la termen si perceperea de comisioane pentru toate retragerile efectuate.

Preferintele populatiei pentru un anumit tip de produs de economisire

Surs: www.bnr.ro

Potrivit datelor publicate de BNR, depozitele n lei ale gospodriilor populaiei au crescut cu 0,3%, pn la 75166,4 milioane lei. La 31 martie 2012, depozitele n lei ale gospodriilor populaiei au nregistrat o cretere de 14,5% (11,8 % n termeni reali) fa de 31 martie 2011. Depozitele n lei ale persoanelor juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,2%, pn la 52015,4 milioane lei. La 31 martie 2012, depozitele n lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 16,5 % (13,8% n termeni reali) fa de 31 martie 2011.

Depozitele n valut ale rezidenilor gospodrii ale populaiei i persoane juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare), exprimate n lei, au crescut cu 1,2%, pn la nivelul de 62499,9 milioane lei (exprimate n euro, depozitele n valut s-au majorat cu 0,5%, pn la 14272,3 milioane euro). Comparativ cu aceeai lun a anului precedent, depozitele n valut ale rezidenilor exprimate n lei au crescut cu 2,3 % (exprimate n euro, depozitele n valut ale rezidenilor s-au redus cu 3,9%); depozitele n valut ale gospodriilor populaiei exprimate n lei au crescut cu 6,8% (exprimate n euro, depozitele n valut ale gospodriilor populaiei au crescut cu 0,4%), iar depozitele n valut ale persoanelor juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare) exprimate n lei s-au diminuat cu 5,5% (exprimate n euro, depozitele n valut ale rezidenilor persoane juridice s-au redus cu 11,2%). Dupa cum putem observa din datele furnizate de BNR, companiile au fost mai predispuse sa economiseaca. Sumele depuse de firme in banca au urcat in total cu 1,4% pe componenta de valuta si cu 0,2% pe cea in lei, in luna martie 2012, comparativ cu februarie 2012. Si populatia a economisit mai mult in valuta in martie. Soldul depozitelor fata de februarie a avansat cu 1,2% in zona de valuta si cu 0,3% la lei. Inversarea de trend fata de perioada anterioara, respectiv avansul mai puternic al componentei in valuta, vine pe fondul unei tendinte generale de scadere a dobanzilor oferite la depozitele in lei. In acelasi timp, dobanzile la economiile in euro fie s-au mentinut, fie chiar au urcat usor.

Surs: www.bnr.ro

Romanii care economisesc cel mai mult in valuta sunt bucurestenii si locuitorii judetului Cluj. La extrema opusa se afla judetele Giurgiu, Calarasi si Ialomita. Aceasi situatie intalnim si in cazul depozitelor in lei, unde Bucurestiul detine cea mai mare pondere, pe cand in judetul Giurgiu intalnim cele mai putine depozite in lei.

 Analiza comparativa a ofertelor propuse de 3 institutii de credit in ceea ce priveste randamentul, valuta din contract, maturitatea produselor bancare analizate
Pentru analiz comparativ am ales ca instituii de credit: BRD, Banca Transilvaniei i BCR. Pentru depozite, BRD ofer depozitul 1000, cu o rata fix a dobnzii de 5,10%, valut din contract fiind n lei, iar maturitatea produsului de 3 luni. La o sum iniial de 5.000 lei, suma final ajunge la 5.053,55 lei. Banca Transilvaniei prezint depozitul clasic, cu o rat a dobnda fix de 5,50%, valut din contract fiind n lei, iar maturitatea de 3 luni. La o sum iniial de 5.000 lei, suma final ajunge la 5.057,75.

BCR prezint depozitul Succes BCR, cu o rata fix a dobnzii de 4,10%, valut din contract fiind n lei, iar maturitatea de 3 luni. La o sum iniial de 5.000 lei,suma acumulat este de 5.043,05. Dup cum se poate observa din tabelele de mai jos, mai avantajoase sunt ns depozitele cu o maturitate mai mare. Astfel la o scaden de 12 luni, la Banca Transilvania dobnd neta primit este de 273,00; la BRD-241,50; si la BCR-184,80.

Sursa: www.conso.ro

Sursa: www.conso.ro

Pentru certificate de depozit, doar BCR prezint o ofert, la o rata fix a dobnzii de 3,50%, valuta fiind n lei, iar maturitatea de 3 luni. Suma iniial este de 5.000, iar cea final ajunge la 5.036,75. Pentru conturile de economii, BRD vine cu Atucont, la un randament anualizat de 4,06%, o rata fix a dobnzii de 4,5%, cu valut n lei i maturitatea de 12 luni. Suma iniial depus estede 1000 lei,iar cea final ajunge la 4.389,85 lei. BCR ofer Maxicontul, la un randament de 3%, o rat a dobnzii variabil, valut n lei i maturitatea de 12 luni. Banca Transilvaniei prezint contul de economii,la un randament de 5,12%, o rat a dobnzii variabil, valut n lei i maturitatea de 12 luni. La o sum iniial de 1.000 lei, suma final ajunge la 4.412,93 lei. n concluzie, este mai avantajos s constituim un depozit i un cont de economii la Banca Transilvaniei.

Cum au evoluat veniturile din dobanzi, respectiv din speze si comisioane la nivelul fiecarei banci

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Banca Transilvania Venituri din Venituri din dobanzi comisioane 360.258 175.003 436.598 299.219 582.406 393.953 754.329 370.805 996.297 382.666 1.915.551 420.275

Evolutia veniturilor Banca Transilvania

2,500,000 2,000,000 1,500,000 1,000,000 500,000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri din dobanzi Venituri din comisioane

n cazul Bncii Transilvaniei, veniturile din dobnzi au avut un trend cresctor, care nu au depit pragul de 2.000.000. Dac n 2006, au avut o valoare de aproape 360.258,n urmtorii ani au crescut,ajungnd la o valoare maxim de aproape 1.915.551 n anul 2011. n cazul veniturilor din comisioane, Banca Transilvaniei a nregistrat nite valori mai mici dect cele din dobnzi. Acestea au urmat un trend cresctor pn n 2008, ns n 2009 au suferit mici scderi, continund s creasc ulterior pn n 2011, cnd au atins maximul de 420.275.

BRD An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri din dobanzi 1.710.315 2.439.587 3.705.844 4.103.753 3.676.362 3.542.489 Venituri din comisioane 672.447 942.834 1.074.009 1.120.703 762.637 797.519

Evolutia veniturilor BRD

4,500,000 4,000,000 3,500,000 3,000,000 2,500,000 2,000,000 1,500,000 1,000,000 500,000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri din dobanzi Venituri din comisioane

n perioada analizat, 2006-2011, BRD a avut venituri din dobnzi care au depit 4.000.000 lei. Acestea au avut o cretere treptat, pn n anul 2009, ajungnd la punctul maxim de 4.103.753, dup care au nceput s scad, ajungnd n 2011 la 3.542.489 lei. n cazul veniturilor din comisioane, BRD nu a depit pragul de 1.120.703 pe toat perioada de analiza. La fel ca n cazul veniturilor din dobnzi, acestea au urmat un trend cresctor pn n 2009, ajungnd la valoarea de 1.120.703, urmnd apoi s sufere o scdere brusc.

BCR An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri din dobanzi 1.606.951 1.865.503 2.884.002 3.618.792 3.653.938 3.257.105 Venituri din comisioane 529.136 823.930 868.298 658.619 440.852 550.716

Evolutia veniturilor BCR

4,000,000 3,500,000 3,000,000 2,500,000 2,000,000 1,500,000 1,000,000 500,000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri din dobanzi Venituri din comisioane

n cazul bncii BCR, veniturile din dobnzi au continuat s creasc treptat pn n 2010, suferind o uoar scdere n 2011. Astfel maximul atins n 2010 a fost de 3.653.938. Veniturile din comisioane, mult mai mici dect cele din dobnzi, au urmat un trend cresctor pn n 2008, atingnd maximul de 868.298. Din 2009, au nceput s scad treptat, pn n 2010,cnd au atins minimul de 440.852, urmnd ca n 2011 s aib o mic cretere.

Bibliografie:
Cri: Basno Cezar, Dardac Nicolae(2002) Management bancar , Ed. Economic, Bucureti Bratu Alin(2005) Moned. Credit. Bnci, Ed. Ex Ponto, Constana Dedu Vasile, Enciu Adrian(2001) Contabilitate bancar , Ed. Economic, Bucureti lie Mihai(2003) Tehnica i managementul operaiunilor bancare, Ed. Expert, Bucureti Site-uri:
http://bnr.ro http://businessday.ro/03/2012/in-ultimul-an-populatia-a-economisit-de-doua-ori-mai-mult-decat-aimprumutat-de-la-banci/ http://businessday.ro/04/2012/in-ce-moneda-ne-pastram-economiile-in-lei-sau-in-euro-2/ http://www.scribd.com/doc/55468908/Analiza-Comparativa-a-Doua-Banci http://www.depozite-bancare.ro http://www.conso.ro http://totul.md/ro/finances/articlesitem/296.html http://www.bcr.ro http://www.business24.ro/banci/profit-banci/ http://www.brd.ro http://www.bancatransilvania.ro/