1.

Organizarea statiei meteorologice

Statia meteorological
Are in alcatuire trei elemente: -biroul statiei; -platforma meteorologica; -platforma nivometrica. In biroul statiei se fac determinari ce vizeaza valorile presiunii atmosferice folosindu-se barometrul cu mercur. Pe platform nivometrica se fac determinari privind structura si densitatea zapezii dar si masuratori ale grosimii stratului de nea. Platforma meteorologica (Fig.1) reprezinta suprafata de teren special amenajata pe care sunt amplasate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice cu care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologice.

Fig. 1 Platforma meteorologica

Amplasarea platformei meteorologice

Amplasarea platformei meteorologice trebuie sa se faca in conditii reprezentative, in spatii deschise, caracteristice pentru regiunea in care se gaseste, departe de influenta oricaror obstacole, care ar putea introduce o serie de modificari cantitative asupra valorilor elementelor meteorologice, nespecifice regiunii respective. Daca in apropierea statiei apar obstacole, OMM impune o serie de reglementari stricte ce vizeaza amplasamentul platformelor meteorologice. Astfel, pentru a evita eventualele influente pe care le-ar putea induce o serie de obstacole mici si izolate asupra determinarilor instrumentale, distanta de la acestea pana la platforma meteorologica trebuie sa fie egala cu de cel putin 10 ori inaltimea lor, iar in situatia obstacolelor de tipul cladirilor inalte, a masivelor impadurite, distanta sa fie egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora. La statiile aflate in proximitatea unor suprafete acvatice platform trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul respectiv. Fiecare statie trebuie sa aiba alcatuit un istoric al sau, care sa cuprinda descrierea detaliata si planul pozitiei sale. OMM recomanda crearea si mentinerea unor statii climatologice de referinta instalate acolo unde conditiile de amplasare sunt susceptibile de a ramane constant pe o perioada foarte lunga de timp.

Dimensiunile platformei meteorologice

Platforma meteorologica standard (Fig. 1) este un patrat de 26 x 26 m orientat pe directiile nord-sud si est-vest. Protectia platformei meteorologice se realizeaza prin imprejmuirea cu un gard de sarma inalt de 2 m cu gauri de 10 x 10 fara sa pericliteze circulatia aerului.

Amplasarea instrumentelor si aparatelor pe platforma

Aparatele si instrumentele meteorologice sunt instalate pe platforma meteorological astfel incat sa se evite umbrirea unora de catre altele. In partea Nordica a platformei se amplaseaza giruetele (Fig. 2) (cu placa usoara si placa grea) si chiciurometrul (Fig. 3) de-a lungul unui aliniament orientat vest-est.

Fig. 2 Giruetel

Fig. 3 Chiciurometrul

In al doilea plan se gasesc adaposturile meteorologice (Fig. 4), in interiorul carora se afla aparatele si instrumentele cu care se determina temperatura si umezeala aerului. Adapostul psihometric (Fig. 5) contine instrumentele cu citire directa pentru masurarea temperaturii si umiditatii aerului (psihometrul de statie, higrometrul, termometrul de maxima si termometrul de minima) iar adapostul pentru aparatele inregistratoare (Fig. 6) este prevazut cu un termograf si un higrograf.

Fig. 4 Adapost meteorologic

Fig. 5 Adapostul psihometric

Fig. 6 Adapostul pentru aparatele inregistratoare

Adapostul meteorologic (Fig. 4) se instaleaza pe un support de lemn, astfel incat rezervoarele termometrelor din interior sa se gaseasca la 200 cm deasupra suprafetei solului. Este vopsit in negru la interior (Fig. 5 si Fig. 6) pentru a crea un mediu cat mai constant si alb la exterior (Fig. 4) pentru a reflecta in totalitate radiatiile solare. Pe al treilea aliniament sunt pozitionate instrumentele pluviometrice: pluviograful (Fig. 7) pentru inregistrarea continua a cantitatii de apa cazute, a duratei si intensitatii acesteia si, pluviometrele (Fig. 8) ce masoara cantitatea de apa,provenita din ploi si ninsori. Heliograful (Fig. 9) si termometrele de sol (Fig. 10) se instaleaza in partea sudica a platformei meteorologice si, eventual, complexul actinometric.

Fig. 7 Pluviograful

Fig. 8 Pluviometrul

Fig. 9 Heliograful
5

Fig. 10 Termometrele de sol

Accesul pe platforma se realizeaza prin intermediul unor alei, a caror latime nu depaseste 40-50 cm, profilul transversal al acestora fiind putin bombat. Ele nu vor fi betonate sau asfaltate deoarece se modifica starea naturala a suprafetei active. Circulatia meteorologilor pe platforma se va face dinspre nord la adaposturile meteorologice (Fig. 4) si termometrele de sol (Fig. 10), dinspre sud la heliograf (Fig. 9) si pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate. Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, situata pe latura nordica a acesteia. Pentru efectuarea observatiilor meteorologice pe timp de noapte platforma trebuie sa fie prevazuta cu o instalatie electrica.

Fig. 11 Planul schematic al platformei meteorologice standard: 1- girueta cu placa usoara; 2girueta cu placa grea; 3- chiciurometru; 4- adapost psihometric; 5- adapost pentru instrumente inregistratoare; 6- loc pentru adapostul de rezerva; 7- pluviograf; 8- pluviometru avertizor; 9-pluviometru IMC; 10- catargul anemometrului; 11- heliograf; 12- rigla de zapada; 13- parcela de sol dezgolit de vegetatie pentru termometre de suprafata si adancime; 14- parcela de sol inierbata pentru termometrele cu tragere vertical. (Sursa: A. A. Tiscovshi, D. C. Diaconu, 2004, Meteorologie si hidrologie lucrari practice, Ed. Universitara, Bucuresti)

Programul observatiilor
7

Inainte de orele de observatie, meteorologul de serviciu are obligatia sa execute rondul preliminar , ocazie cu care verifica functionalitatea aparatelor si instrumentelor. Orele climatologice de baza, dupa timpul solar mediu local sunt 01, 07, 13 si 19, iar pentru statiile cu program sinoptic observatiile se efectueaza la orele 02, 05, 08, 11, 14, 17, 20 si 23 dupa ora oficiala a Bucurestiului. Orele in care se determina precipitatiile sunt 07 si 19. Ora de determinare a stratului de zapada este ora 07. Observatiile radiometrice se realizeaza doar la 9 statii din Romania si tin de observatorul de fizica a atmosferei de la Afumati. Datele obtinute se prelucreaza imediat si se trec in tabele de tip pe care sunt mentionate aspect legate de statia meteorologica: denumire, pozitia geografica, data observatiilor, tipul si seria aparatului folosit.

Administratia Nationala de Meteorologie

Serviciul meteorologic al Romaniei- Scurt istoric
Starea vremii constituie o conditie de viata si o resursa de mediu. In consecinta, intro forma sau alta, meteorologia a fost si ramane o parte universala si permanenta a realitatii. Repede istorice semnificative: 1884. La 18 / 30 iulie ia fiinta Serviciului Meteorologic al Romaniei sub conducerea lui Stefan Hepites, Romania se inscribe printer tarile fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internationale; 1900. La Expozitia Internationala de la Paris, Serviciul Meteorologic al Romaniei primeste medalia de argint si Diploma de onoare; 1908. Serviciul Meteorologic al Romaniei este integrat in Observatorul Astronomic si Meteorologic, sub autoritatea Ministerului Instructiunii Publice; 1920. Se constituie Institutul Meteorologic Central in cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor, prin despartirea de Observatorul Astronomic; 1925. Se organizeaza Serviciul sinoptic de prevedere a timpului; 1930. Se construieste la (aeroportul) Baneasa primul Observator Meteorologic, care, intre altele, devine si centru de formare profesionala. Institutul meteorologic revine in Ministerul Agriculturii si Domeniilor; 1946. Nicolae Topor elaboreaza primele prognoze pe lunga si foarte lunga durata; 1948. Romania ratifica Conventia de la Washington din 1947 si schimba calitatea de membru fondator, cu aceea de membru cu drepturi depline al Organizatiei Meteorologice Mondiale. 1949. Se infiinteaza (la Afumati) Observatorul de Fizica Atmosferei, sub conducerea prof. Mircea Herovanu; 1967. Se instaleaza (la Bucuresti) primul radar meteorologic

1999. Se initiaza proiectul privind sistemul meteorologic national integrat (SIMIN). Se instaleaza o statie de receptie si prelucrare a datelor (numerice) ale satelitilor americani (NOAA) de pasaj. Se produce cea mai importanta schimbare tehnologica in comunicatiile meteorologice nationale, prin introducerea comunicatiilor GSM intre statiile meteorologice si Centrele Meteorologice Regionale si a comunicatiilor satelitare (VSAT) intre Centrele Meteorologice Regionale si Bucuresti.

Proiecte
Lipsa apei si seceta- Activitati coordinate in regiunile europene (WaterCoRe) Este o initiative de proiect European regional in domeniul mediului, care are ca scop principal inbunatatirea politicilor regionale de dezvoltare, modernizare economica si cresterea la nivelul tarilor member UE privind managementul cerintei de apa in conditii limitative. Obiective generale: o ridicarea gradului de constientizare la nivel tehnic si politic privind riscul diminuarii resurselor de apa si accentuarea fenomenului de seceta in contextual schimbarilor climatice; o schimb de experienta intre regiunile partenere si crearea de instrumente si mecanisme know-how pentru diseminarea si implementarea masurilor privind gestionarea durabila a secetei si adaptarea la efectele schimbarilor climatice; o elaborarea unui program e-learging cu module tematica pentru cresterea constientizarii si educatiei in domeniul prevenirii efectelor schimbarilor climatice;

10

o elaborarea unui manual de bune practivi si masuri tehnologice bazate pe tehnologii neconventionale; o demararea unor actiuni la nivel regional prin acorduri commune in implementarea politicilor de mediu in domeniul managementului cerintei de apa.

11