Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Tratatul de la Lisabona este cunoscut initial ca Tratatul de Reform. Tratatul a fost semnat de statele membre Uniunii Europene la 13 decembrie 2007 si a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009. Tratatul de la Lisabona sau Tratatul Lisabona este un tratat internaional care amendeaz dou tratate care constituie forma bazei constituionale a Uniunii Europene: Tratatul Uniunii Europene (TUE), este cunoscut si ca Tratatul de la Maastricht, acesta isi
va pastra denumirea; Tratatul de instituire a Comunitii Economice Europene, cunoscut i ca Tratatul de la Roma (TCEE), acesta din urma urmand sa fie redenumit Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE).
UE are potenialul i angajamentul de a se lupta cu aceste probleme, dar poate face acest lucru doar mbuntindu-i modul n care funcioneaz.
Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmtoarele: Uniunea European va avea personalitate juridic (pn acum doar Comunitatea European avea). Funcia de preedinte al Consiliului European va fi transformat ntr-una permanent de Preedinte al Uniunii Europene, cu un mandat de 2 ani i jumtate. Primul preedinte, a fost ales belgianul Herman Van Rompuy.
Va fi nfiinat funcia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de nalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comun extern i de securitate. Primul ministru al UE, a fost aleas Catherine Ashton, din Marea Britanie. Numrul de comisari va fi redus cu o treime. Se va modifica modalitatea de vot n cadrul Consiliului. Regulile stabilite n Tratatul de la Nisa rmn ns n vigoare pn n 2014.
Tratatul este rezultatul negocierilor ntre statele membre, reunite n cadrul unei conferine interguvernamentale, la lucrrile creia au participat Comisia European i Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmnd proceduri variate, n funcie de constituia naional, cu excepia Irlandei care a organizat referendumul de ratificare n 12 iunie 2008, cu ocazia cruia populaia a votat cu majoritate mpotriv i care reia procedura acestui sufragiu n toamna anului 2009.
1981 Grecia;
1986 Spania i Portugalia; 1995 Austria, Suedia i Finlanda; 2004 Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Republica Ceha; 2007 Bulgaria i Romania; 2013 Croatia.
State membre Candidati: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Serbia i Turcia Aplicanti: Albania Recunoscuti de UE ca posibili candidati dar care nu au depus nc o cerere pentru aderare: Bosnia i Heregovina i Kosovo (statut disputat).