Sunteți pe pagina 1din 25

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL SUBIECTE EXAMEN 1. Dreptul comertului international.

Concept Dreptului comertului internationl este definit ca ramura a dreptului ce cuprinde ansamblul normelor care reglementeaza relatiile comerciale internationale. O definitie mai cuprinzatoare ar include faptul ca dreptului comertului internationl este constituit din ansamblul normelor care reglementeaza raporturi patrimoniale, cu caracter de comercialitate si internationalitate, incheiate intre persoane fizice si/sau juridice romane si straine (care intrunesc calitatea de subiecte de drept pentru operatiunile de import export), inclusiv intre asemnea persoane si stat, raporturi in care partile se afla pe pozitie de egalitate juridica. . O!iectul "reptului comertului international Are ca obiect raporturile de comert international si de cooperare economica si tehnico stiintifica! "unt raporturi patrimoniale care se stabilesc intre participantii la circuitul mondial de valori si de consecinte. Aceste raporturi caracterizeaza prin egalitatea juridica a partilor, prin echivalenta prestatiilor la care se obliga. #u toate raporturile juridice patrimoniale care se formeaza in sfera relatiilor comerciale, sunt obiect al dreptului comertului international. $aporturile care fac obiectul dreptului comertului international trebuie sa fie caracterizata prin % atribute& comercialitate si internationalitate. Din obiectul dreptului comertului international, in afara raporturilor concrete mai fac parte instrumentele prin care se realizeaza aceste raporturi, precum si orice alte raporturi care in mod normal apartin de alte ramuri, dar care au tangenta cu dreptul comertului international. #. Speci$icul "reptului comertului international "e caracterizeaza printr un ste de exigente& celeritate incredere securitate a tranzactiilor si a creditului certitudine juridica " au adoptat o serie de norme specifice comertului in general si comertului international care urmaresc o dubla finalitate& simplificarea si accelerarea operatiunilor comerciale, precum si ocrotirea creditului si implicit a creditorilor. "pecificul dreptului comertului international in materie de credite& sunt edictate garantii specifice in beneficiul creditorului pentru a neutraliza riscul de neexecutare. daunele interese se reglementeaza diferit fata de dreptul civil. %. Comercialitatea 'alificarea no(iunii de comercialitate apar(ine dreptului intern al fiec)rei ()ri *i se face dup) criterii proprii. 'omercialitatea raporturilor juridice comerciale este determinata de conceptiile adoptate de legiutor prin normele juridice comerciale. 'odul juridic privind reglementarea raporturilor comerciale este dat de prevederile diferitelor acte normative +n materie comerciala. ,rincipiul comercialitatii raporturilor juridice comerciale este consacrat juridic de normele juridice cuprinse +n acte normative comerciale cum sunt& 'odul comercial rom-n,.egea nr. /0/0112 privind societatile comerciale, .egea nr. 324/%22% privin organizarea si desfasurarea unor activitati

comerciale de persoane fizice. 5n articolul /, 'odul comercial precizeaza care sunt faptele pe care legea le considera fapte de comert fac-nd o enuntare a acestora. &. Internationalitatea ,e langa caracterul commercial, raporturile trebuie sa aiba un element de internationalitate. #u orice element de extraneitate present intr un raport juridic este de ajuns pt. a i conferi acestuia atributul internationalitatii. 6lementul de extraneitatetrebuie sa prezinte suficienta relevanta pt. a conferi raportului juridic calitatea de a fi raport comercial international. '. Actele (au $aptele "e comert international "unt elementul esential pentru determinarea arealului dreptului comertului. Doctrina de dreptul comertului, jurisprudenta, dispune normative, le atribuie o singura acceptiune si anume cea de operatii comerciale 78 vanzare 9 cumparare, schimb de marfuri, transport, prestari servicii. ,otrivit 'odului comercial rom-n, faptele de comer( se clasific) +n& fapte obiective (reglementate de art. / 'od comercial, potrivit criteriului pozitiv *i de art. 3 'od comercial, potrivit criteriului negativ)! fapte subiective (reglementate de art. : 'od comercial) a c)ror comercialitate este dat) de calitatea celor ce le s)v-r*esc! fapte unilaterale sau mixte (reglementate de art. ; *i 3; 'od comercial *i care, av-nd caracter civil pentru una dintre p)r(i *i comercial pentru cealalt) parte, sunt considerate mixte! fiind comerciale doar pentru o parte, pot fi numite unilaterale). ). *rupe "e participanti la raporturile "e comert international ,articipantii la raporturile juridice de comert international pot fi clasificati in doua caterorii & A) Su!iectele "e "rept intern pot avea nationalitate romana sau straina, statutul lor juridic fiind determinat potrivit legislatiei fiecarui stat. <n dreptul roman, subiectele proprii comertului international pot fi persoane fizice si persoane juridice, cea de a doua categorie, fiind la randul ei reprezentata de mai multe categorii de participanti & societati comerciale, (subiectele traditionale), regii autonome, organizatii cooperatiste, grupurile de interes economic. <n general, comercianii persoane fizice, societatile comerciale, grupurile de interes economic se regasesc in categoria comerciantilor prezenti in relatiile comerciale internationale si in cazul celorlate state, nu doar in dreptul roman. Dintre aceste categorii, cele mai reprezentative raman societatile comerciale. B+ (u!iectele "e "rept international a. Statul, desi nu are calitatea de comerciant, in raporturile de comert international, statul actioneaza ca subiect de drept privat, nu ca titular de suveranitate care beneficiaza de imunitate de jurisdictie si de executare. <n aceasta calitate, de participant la raporturile de comert international, statul este asezat pe pozitie de egalitate cu ceilalti participanti la raporturile de comert international. De regula, instrumentul prin care statul isi concretizeaza rolul de subiect in aceste raporturi juridice este contractul iar semnatar in numele statutlui, ca reprezentant al sau, este, de regula, =inisterul >inantelor ,ublice. "tatul este, De obicei, parte in contracte de imprumuturi externe, emisiuni de titluri in valuta pe piete financiare, afectare de fonduri pentru stimularea comertului exterior, etc. !. Or,ani-atiile inter,u.ernamentale ! pot activa si in domeniul comertului international, daca prin actele lor constitutive dobandesc o atare capacitate juridica. /. Statele ca participanti la raporturile "e comert international "tatul are calitatea de subiect de drept, motiv pentru care nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare de persoane juridice.

Detine o pozitie singulara printre ceilalti subiecti de drept, poate participa la realizarea unor conventii internationale prin care se creeaza organizatii interguvernamentale care sunt subiecti de drept international. ,articipa uneori la raporturi de cooperare economica si tehnico stiintifica internationala. #u are calitate de comerciant si nu revendica asemenea calitate pt. ca plenitudinea de raporturi juridice ii permite sa se implice in orice operatiune economica. 'alitatea de titular de suveranitate ii confera un loc aparte intre subiectii de drept international. 'onform art.%3 alin.0 din Decret nr./0/013: este persona juridical. 0. Or,ani-atiile internationale ca participanti la raporturile "e comert international 'reate prin acordul de vointa al statelor interesate 78 printr o conventie internationala multilaterala realizata cu participarea mai multor state ca titulare de suveranitate care prin vointele lor concordante dau fiinta unui nou subiect de drept international. <nca de la inceput dobandesc un statut juridic propriu care stabileste parametrii deinitorii de activitate. "unt lipsite de un teritoriu sau de o populatie asupra carora organele lor de decizie sa si exercite atributiile de putere, sunt lipsite de suveranitate. 'apacitatea lor juridica este determinata prin 'onventia <nternationala de 'onstituire. Organele internationale participante la 'onventia <nternationala trebuie sa indeplineasca / criterii cumulativ& participare pluralista criteriul finalist 78 scopul in jurul caruia se centreaza intreaga implicare. Actul 'onstitutiv, concretizat intr o conventie internationala. 11. Societatile tran(nationale Aceste societ)(i nu apar(in nici ordinii juridice interna(ionale, nici ordinii juridice interne. 6le sunt constituite de dou) sau mai multe state, +n scopul desf)*ur)rii unor opera(iuni economice. "ociet)(ile transna(ionale au la baz) un tratat interna(ional, care con(ine*i prevederi referitoare la actul lor constitutiv. De regul), ele se constituie sub forma unei societ)(i pe ac(iuni. Dup) cum se admite sau nu prin actul constitutiv al societ)(ii transna(ionale aplicarea cu caracter subsidiar a unei legi sau a unui proiect de lege, +n scopul interpret)rii prevederilor actului constitutiv sau al acoperirii lacunelor acestuia, distingem +ntre& societ)(i transna(ionale a c)ror act constitutiv admite aplicarea legii unui anumit stat sau a unui proiect de lege! societ)(i transna(ionale a c)ror act constitutiv nu permite aplicarea, nici m)car cu caracter subsidiar, a legii unui anumit stat! societ)(i transna(ionale a c)ror act constitutiv prevede aplicarea cu caracter subsidiar a principiilor de drept comune sistemelor juridice ale statelor care au participat la constituirea societ)(ii. 11. Statutul 2uri"ic al (ocietatilor comerciale "ocietatea comerciala dobandeste personalitate juridica din momentul constituirii cu indeplinirea tuturor formalitatilor stabilite de lege.Astfel conform art.0 din . /0/0112 pentru ?efectuarea de acte de comert ,persoanele fizice si juridice se pot asocial si constitui societati comerciale cu respectarea dispozitiilor acestei legi. Societatile comerciale cu sediul juridic in Romania sunt persoane juridice romane. 6lementele constitutive ale societatilor comerciale impuse de lege sunt& or,ani-are "e (ine3(tatatoare4 3un patrimoniu propriu4 3un (cop "eterminat. Aceste elemente evidentiaza personalitatea juridica a societatilor comerciale ,personalitate ce le confera acestora calitatea de a fi titulare de drepturi si obligatii.

,rin dobandirea personalitatii juridice ,societatea comerciala are si o vointa proprie care exprima vointele individuale ale asociatilor ,o capacitate care ii permite sa dobandeasca drepturi si sa si asume obligatii precum si dreptul de a sta in justitie avand calitatea de reclamanta sau parata. "ocietatea comerciala are un anumit statut care cuprinde anumite elemente de identificare a subiectului de drept & 3$irma4 3(e"iul4 3nationalitatea. Aceste elemente sunt diferite de elementele de identificare a asociatilor ."ocietatea comerciala are propria firma,propriul sediu si propria nationalitate fara a avea vreo legatura obligatorie cu elementele de identificare a asociatilor persoanei juridice. 1 . Acti.itatea internationala a (ocietatilor comerciale <n activitatea societatii comerciale in raporturiinternationale se pune problema recunoasterii internationale a persoanei juridice. ,ersoana juridica straina beneficiaza de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, in afara de cele pe care statul refuza sa le recunoasca prin dispozitii legale. "tatutul juridic al sucursalei 9 este o sucursala infiintata intr o alta tara se supune legii nationaleal acestuia. "tatutul organic al filialei este supus legii statutului pe teritoriul caruia si a stabilit sediu. 1#. Sc5im!area nationalitatii (ocietatilor comerciale "ocietatea are o nationalitate proprie care exprima apartenta acesteia la un anumit stat si sistem de drept. #otiunea de nationalitate este folosita in sensul de statut juridic,adica de lege aplicabila constituirii,functionarii,dizolvarii si lichidarii societatii. $ezulta ca nationalitatea societatii determina legea aplicabila persoanei juridice..egea /0/0112 a adoptat sediul societatii drept criteriu pentru determinarea nationalitatii societatilor comerciale. ,otrivit acestei legi orice societate comerciala,daca are sediul pe teritoriul $omaniei,rezulta ca are nationalitate romana chiar si atunci cand este constituita cu nationalitate straina. "ocietatile cu participare straina,cu sediul in $omania avand nationalitate romana ,pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii. 1%. Domeniul le,ii (ocietatii #ormala desfasfasurare a rap de comert int depind in mare masura de certitudinea statutului juridic al societatii implicate. @rebuie sa asigure permanenta, continuitate si unitate statutului juridic astfel devine posibil prin aplicarea legii societatii dincolo de frontierele nationale ale statului din ordinea juridica a carui face parte aceasta lege. .egea societatiitrebuie sa fie o lege extrateritoriala. .egea societatii capata o vocatie generala imperativa cu subscrierea actiunilor si numai o vocatie supletiva cu privire la emisiunea de obligatii.

1&. Repre-entarea 6a,entia+ (ocietatii comerciale Agentia este o entitate economico juridica ce indeplineste o functie specializata, si anume cea de intermediar intre societatea primara(cea care a constituit o) si partenerii contractuali "e deosebestede filiala si de sucursala prin faptul ca nu produce marfuri, nu executa lucrari sau servicii, rolul sau se reduce la intermediere, astfel executa atributii de mandatar si comisionar.nu i se recunoaste persoana juridica proprie. 1'. 7u-iunea internationala a (ocietatilor comerciale

>uziunea este modul de concentrare a societatilor de aceasi nationalitate sau nationalitate diferita(caracter international) >uziunea se poate realiza in % moduri& contopire sau absortie ,rin contopire se intelege& unirea patrimoniilor a % sau mai multe societati care astfel isi inceteaza existenta, dar dau nastere unei noi societati, diferita de cele care au preexistat. Absortia presupune& incorporarea in patrimoniul unei societati(absorbanta) a patrimoniilor altor societatii(absorbite)care astfel isi incheie existenta "impla reuniune a patrimoniilor unor societati comerciale fara implicarea asupra calitatii de subiecte de drept a vreuneia dintre ele nu constituie fuziune. >uziunea se decide de adunarile generale ale asociatiilor. <n cazul in care societatiile implicate au nationalitati diferite, fuziunea se poate infaptui doar dacaacest lucru se permite de legea fiecarei societati in parte. 1). *ruparea "e tip tru(t $eprezinta reuniunea a mai multor societati cu putere economica relativ redusa, in cadrul careia integrarea acestora este totala. @rustul le unifica intr o singura societate unitate colectiva astfel incat acestea isi pierd autonomia de functionare. $onzern ul ia fiinta printr un contract de dominare sau absortie. 1/. *ruparea "e tip 5ol"in, "ocietatea com care, detinand in mod legal majoritatea actiunilor uneia sau mai multor filiale, are controlul activitatii acestora, poate influientatactica si strategia societatilor controlate conform intereselor sale. 'apitalul social de tip holding este mai mic decat capitalurile insumate ale tuturor societatilor insumate. 10. *ruparea "e tip economic este o entitate juridico economica situate la limita de contatct intre societatea comerciala si asociatie. soci. 'omer.implictae isi pastreaza autonomia gestionara si functionala cat si identitatea de sine ca personalitate juridica. societatile isi unesc fortele pt realizarea unor obiective economice limitate comune nu este necesar sa constituie un capital social dobandesc personalitate juridica chiar daca nu functioneaza cu un patrimoniu autonom 1. Comerciantii per(oane $i-ice sunt subiecti de drept care participa pe o scara mai redusa la raporturile de comert international. conditia juridica a acestei grupe nu a primit o reglm. Anitara pe plan international dobandirea calitati de comerciant & capacitatea de exercitiu ceruta de lege pt dobandirea calitati de comerciant capacitatea de a savarsi acte sau fapte de comert nu se confunda cu capacitatea de exercitiu capacitatea de a savarsi acte sauf apte de comert este guvernata de capacitatea civila accesul la profesia de comerciant difera de la o lege nationala la alta , chiar de la un anumit domeniu din cadrul aceleiasi legislati nationale la alt domeniu obligatia comerciantului dea a pastra registrele se regaseste in toate legile 7) $egistrele sunt obligatorii si facultative ambele setrvesc ca mijloB de proba proba rezultata din registre poate fi combatuta prin orice mujloace admise de lege. pot servi registrele ca mijloc de dovada com. ,ers. >izice, fara exceptie sunt supusi oblogatiilor fiscale si plata unor taxe catre administrarea locala procedura executionala speciala in cazul comerciantilor (pretutindeni in lume )este falimentul

in cadrul proceduri executionale numite faliment (in cazul in care se afla in incetare de plati)comerciantul falit poate intra sub impactul a % instituti juridice speciale & concordatul si moratoriul.

1. Continutul raportului 2uri"ic "e comert international continutul & drepturile dobandite de subiectul activ si obligatiile asumate de subiectul pasiv operatiunile de comert se caracterizeaza prin reciprocitatea drepturilor si obligatiilor adica ambele parti vor avea si drepturi si obligatiirezulta ca subiecti cumuleaza in persoana lor o dubla calitate de creditor totodata si debitor. obiectul raportului juridic de comert international7)raportul obligational 7)obiectul sau este prestati la care se obliga debitorul fata de creditor poate avea ca obiect numai prestatii de natura patrimoniala.

. Le,ea comerciala nationala 8 i-.or al ".c.i. totaliatatea de norme ccare formeaza dreptul comercial national % categorii de norme & generale codul comercial, .g /0C12 legea societati comerciale ! speciale reglementeaza fie o anumita grupa de raporturi fie anumite aspecte ce tin de specificul raportutilor. in categoria speciala un loc aparte ocupa acelor norme care au fost elaborate pt reglementarea raporturilor de comert international % legi ordinare de mentionat din dr.roman cu privire la D.<.' &0C0140 cu privire la activitatea de comert exterior de cooperare economica si tehnico 9stintifica a $omaniei ! 023C011% cu privire la reglementarea raporturilor de dr. <nternational privat. #. Dreptul comun ,eneral 8 i-.or al ".c.i. dreptul comertului international se analizeaza ca o prelungire a dreptului commercial national prevederile in materie comerciala nationala care a o influenta semnificativa asupra reglementarilor d.i.c normele de drept commercial national la randul lor sunt o prelungire a dreptului civil national asupra rapoartelor comerciale 7)exista un raport de comercialitate intre ele 7)ex &acolo unde si atunci cand legea comercial nu dispune, primeste aplicarea legea civila7)codul civil constituie dreptul comun in materie comerciala esta de retinut ca si reglm de drept comercial isi au dreptul lor comun adecvat acestei materi & 'odul comercial 0DD4 ! .g./C0112priv societatile comerciale %. U-antele comerciale. Concept . Cla(i$icare $eprezinta practici, reguli create printr o aplicare continua, constanta, indelungata, care s au impus prin durata, repetabilitate si stabilitate. 6le sunt aplicate nu doar in relatiile reciproce dintre partenerii contractuali ci capata o aplicabilitate mai larga, colectiva, depasind astfel stadiul de obisnuinte stabilite in relatiile contractuale dintre parteneri consacrati. "e poate face distinctie intre mai multe categorii de uzante comerciale & a) in functie de aplicarea lor in spatiu, sunt & uzante interne (0), aplicabile pe teritoriul unui anume stat, si uzante internationale (%), cu aplicabilitate in mai multe state si care intereseaza, dealtfel, in sfera dreptului afacerilor internationale. b) <n functie de sfera lor de aplicabilitate sunt & uzante locale (0),

aplicabile intr o localitate sau regiune determinata, uzante speciale (%), aplicabile intr o anume ramura comerciala, in anumite tipuri de contracte sau pentru anumite categorii de comercianti, (ex. uzante aplicabile in comertul cu bumbac, cereale, agentilor de bursa, etc., si uzante generale,(/), aplicabile relatiilor comerciale internationale, in general, (ex. cele privind calitatea marfii). c) in functie de natura lor juridica sunt & a) uzante normative si (%) uzante conventionale ! &. U-antele normati.e Azantele normative, sunt cele a caror valoare normativa este recunoscuta de lege, printr o referire sau trimitere explicita. 6le completeaza asadar prevederile legii, aplicandu se impreuna cu aceasta. Au caracter de durata, stabilitate, certitudine. Asemeni legilor supletive, ele sunt obligatorii pentru parti cand acestea nu deroga in mod expres de la prevederile lor. '. U-antele con.entionale Azantele conventionale au forta juridica a unor clauze contractuale. "pre deosebire de cele normative, ele tin de vointa partilor. $olul lor este de a completa, lamuri, preciza, interpreta continutul contractului dintre parti. <n dreptul roman, uzantele normative nu sunt considerate izvoare de drept. <n schimb dobandesc acest caracter uzantele conventionale. ). Paralela intre u-antele normati.e (i u-antele con.entionale Azan(ele normative au un caracter pronun(at de colectivitate. 6le sunt luate +n considerare de un num)r nedeterminat de subiec(i de drept. 5n schimb, uzan(ele conven(ionale sunt avute +n vedere de un num)r restr-ns de subiec(i de drept. Din punct de vedere al for(ei juridice, uzan(ele normative au for(a legii pe care o completeaz) sau o interpreteaz). De regul), aceasta este o lege supletiv). Azan(ele conven(ionale au for(a juridic) a unor clauze contractuale. "ub aspectul probei, uzan(ele normative nu trebuie s) fie dovedite de partea care le invoc). Azan(ele conven(ionale trebuie s) fie +ns) probate de partea interesat). /. Con$lictul intre "oua u-ante con.entionale in.ocate "e parti "e solu(ioneaz) +n favoarea uzan(ei mai apropiat) de momentul +ncheierii contractului. Dac) o uzan() conven(ional) existent) la momentul +ncheierii contractului a fost +nlocuit), pe parcursul execut)rii acestuia, cu alt) uzan(), va fi avut) +n vedere, +n absen(a voin(ei contrare a p)r(ilor, uzan(a existent) la momentul +ncheierii contractului. 0. Con$lictul intre o u-anta con.entionala (i o le,e (upleti.a "e rezolv) prin aplicarea uzan(ei conven(ionale. 'astig de cauza va avea uzanta conventionala pt ca reprezinta vointa partilor, legea suplenitiva ar avea menirea de a substitui vointa partilor, dar datorita faptului ca partile au manifestat legea suplenitiva #1. Con$lictul intre o u-anta normati.a (i o le,e imperati.a Daca uzanta normativa completeaza o lege suplenitiva castig de cauza va avea legea imperativa pt ca areforta juridica superioara Daca uzanta normativa completeaza o lege imperativa castig de cauza va avea uzanta comerciala deoarece are caracterul unei eglementarispeciale <n raport cu legea civila imperativa, uzanta se analizeaza ca o reglementare speciala #1. U-antele comerciale uni$orme 6(tan"ar"i-ate+ $egulile <ncoterms au fost elaborate sub egida 'amerei <nterna(ionale de 'omer( din ,aris. 6le pot s) fie luate +n considerare +n cazul contractelor de v-nzare interna(ional) de m)rfuri. 5n situa(ia +n care p)r(ile doresc ca <ncoterms s) *i afle aplicarea apare necesar ca ele s) se refere, +n

contract, la termenul pe care l au ales*i s) arate, totodat), edi(ia pe care au avut o +n vedere, termenii <ncoterms put-nd s) fie diferi(i, de la o edi(ie la alta. ,)r(ile contractante au libertatea s) aduc) modific)ri sau complet)ri con(inutului termenului pe care l au indicat. <ncoterms nu au drept obiect problemele referitoare la cantitatea, calitatea*i pre(ul m)rfurilor, transmiterea dreptului de proprietate +ntre p)r(i, rezilierea contractului de v-nzare, solu(ionarea unui eventual litigiu +ntre p)r(i. # . Principiul li!ertatii comertului 6ste premisa pt circulatia normala a bunurilor, valorilor, cunostintelor la o scara planetara. Da expesie nevoii inlaturarii obstacolelor si a fost ridicat la nivel de principiu constitutional prin referendum, astfel statual trebuie sa asigure libertatea comertului prevazut in 'onst. $ezulta ca libertatea com este o politica de stat. <dei similare gasim in & tratatul de la roma, actul unic european, tratatul de la =aastricht. Acordul inte A6 si A6." intrat in vig in 1: prin care a fost creat spatiul unic european, nord America a creat #A>@A, tratatul #ord american de liber schimb. ##. Principiul li!ertatii con.entiilor 'onventiile stau la baza raporturilor juridice de comert international si dau expresie vointei subiectilor de drept, sunt limitate de intinderea puterii de decizie a acestor subiectii. .imitele puterii de decizie sunt determinate de dispozitiile imperative ale legii Acest principiu a primit consacrare legala in dr nostru in '.'iv. in art.1;1 consacrand& fiecare subiect se obliga prin propria vointa numai la ceea ce accepta ca fiind interesul lui fiecare subiect este liber sa si aleaga partenerii partile sunt libere sa determine natura juridica, obiectul si continutul contractului, sunt in masura sa l modifice si sa l rezilieze au libertatea sa desemneze de comun acord legea care sa guverneze fondul si efectele ctr de com intrenational in ctr int pot determina jurisdictia care va solutiona litigiile ivite #%. Principiul le9 .oluntati( #orma juridica defineste acest principiu ca norma conflictuala fundamentala conform careia conditiile de fond si efectele juridice contractului com int sunt guvernate de legea desemnata in acest scop de partile ctr .egea 023/011% consaca prima forma legala a acestui principiu in art ;1 si art 4/ privind com int ?acestea sunt supuse legii alese prin consens de partE ,rezinta un element de univeresalitate intr o mare diversitate juridica, este total adecvat si compatibil cerintelor specifice pe cae le necesita normala ciculatie a valorilor si a cunostintelor pe piata mondiala. ,rin flexibilitate faciliteaza schimburile internetionale de marfuri. #&. Ar!itra2ul comercial international. Notiune. :arietati. 'onceptul poate fi definit ca metoda de solutionare a litigiilor nascute din relatiile comerciale internationale Farietati & in functie de competenta materiala& arbitraje de competenta generala! arbitraje de comp speciala competenta teritoriala& de tip bilateral(solutioneaza litigiile partilor la conventie), De tip regional(create prin conventii multilaterale intre state dintr o anumita zona geografica), arbitraje cu vocatie universala(competenta la scara planetara) in functie de structura organizatorica& arbitraj ad hoc(ocazional), institutional in functie de atrubutile conferite arbitrilor& arbitraj de drept strict, arbitraj de echitate

in functie de aderente& arbitraj national, arbitraj strain(cel putin % state) #'. Ar!itra2ul in(titutional "pre deosebire de cel ad hoc, are o existenta permanenta, este creat cu vocatia de a solutiona orice litigiu ii este atribuit in competenta. 6xistenta sa nu este legata de durata de solutionare a unui anumit litigiu. a) are o organizarea prestabilita printr un regulam de organizare si functionare a institutiei arbitrale! b) are propriile reguli de procedura arbitrala, aplicabile in solutionarea litigiilor cu care este investita instana arbitrala! c) are o lista proprie de arbitri, dintre care partile care s au adresat institutiei arbitrale isi pot alege arbitrii ce vor solutiona litigiul dintre ele! d) are propria autoritate de nominare, care este fie un organ colectiv! e) are un secretariat propriu, cu atribuii administrative si organizatorice. #). Ar!itra2ul a"35oc 6ste prima forma de organizare a arbitrajului, cunoscuta din punct de vedere istoric. Arbitrajul este constitutit strict in organizarea unui litigiu determinat, ca urmare, el inceteaza sa mai existe odata cu solutionarea cauzei prin pronuntarea hotararii sau odata cu expirarea termenului in care arbitrii trebuiau sa o pronunte. 'adrul organizatoric al judecatii este dat, in cazul arbitrajului ad hoc, prin conventia arbitrala dintre parti. 6a trebuie sa ofere toate elementele necesare functionarii arbitrajului & reguli procedurale aplicabile, locul arbitrajului, durata de solutionare, arbitrii, etc. ! #/. Ar!itra2ul in ec5itate "pre deosebire de cel de drept strict, in cazul celu in echitate, arbitrii judeca litigiul fara sa l raporteze la norme de procedura sau de drept material ci strict in functie de principiile lor de echitate. Atilizarea acestei forme de arbitraj devine, ca urmare, indicata atunci cand solutionarea litigiului depinde de aprecierea, evaluarea unor stari de fapt, nu juridice, nu de aplicarea sau interpretarea legii incidente problemei litigioase, sau cand datorita disparitatii dintre legislatiile nationale, un arbitraj (ticto 2ure (de drept), ar putea conduce la o solutie inechitabila in raport cu cerintele comertului international. Arbitrajul in echitate nu aplica, in solutionare litigiului, nici legi procedurale nici materiale, dar acest aspect nu poate conduce la concluzia ca el ofera tocmai o cale de eludare a legii. 6l este recunoscut de lege, forma de arbitraj si, pe de alta parte, nici o lege nu poate contraveni principiilor de echitate. #0. Ar!itra2ul incre"intat unor me"iatori amia!ili $olul lor este de a gasi solutii tranzactionale in cauza, reciproc avantajoase partilor litigate. "unt chemati sa rasp unor exigente de natura comerciala fara a fi tinutide prevederi legale. "edinta luata de ei se poate abate de la cea prescrisa explicit sau implicit de la normele legale. Acest arbitraj nu se desfasoara in afara dreptului, nu se inlatura aplicarea normelor de drept, presupune doar autorizarea arbitrilor la interpretarea normelor intr un mod specific, incat sa inlature solutiile rigide. 6i trebuie sa respecte % principii& dreptul de aparare a partilor ordinea publica in dr com int

%1. Caracterele ,eneral ale ar!itra2ului comercial international Caracterul ar!itral $eprez ca arbitrii au puterea necesara de a judeca cu privire la litigiul cu care au fost investiti sa l rezolve.

,uterea arbitrilor de a judeca se refera la pretentiile formulate de catre parti. Arbitrul este chemat sa stabileasca , conf mormelor de drept, care sunt drepturile si obligatiile partilor. Caracterul comercial are caracter comercial pt ca are ca obiect litigii care s au nascut din raporturi comerciale inter. Caracterul international litigiile se nasc din operatii de comert international, din caracterul international al litigiilor degurge in mod firesc caracterul international al arbitrajului.faptul ca un arbitru este competent sa solutioneze atat litigii de natura nationala, nu inlatura caracterul international %1. Natura 2uri"ica a ar!itra2ului comercial international 5n sistemele de drept ale statelor, tendin(a dominant) este de a considera c) arbitrajul interna(ional are natur) mixt), contractual) s i jurisdic(ional). 'onceptia contractuala concepe arbitrajul com int ca un ansamblu de acte juridice avand natura contractuala.solutionarea litigiului ivit intre contractanti este organizat de catre ei insisi, puterile arbitrilor si competenta lor de a judeca se trage din vointa concordata a partilor litigante. 'onceptia jurisdictionala& se fondeaza pe faptul ca statul este detinatorul puterii legislative si al puteri judecatoresti, de aici decurge dreptul sau de a distribuii justitia in limitele granitelor sale. Arbitrajul apare ca o forma delegata de justitie si nu din manifestarea de vointa a partilor. "imultitudinile intre activitatea judecatoreasca si activ arbitrajului confirma caracterul jurisdictional al acestuia din urma. 'onceptia mixta& pe plan de dr international privat arbitrajul este supus in principiu legii aplicabile conventiei de arbitraj dar suporta si anumite incidente ale legi forului ce decurg din natura jurisdictionala a activitatii de arbitrare Aceast) concep(ie este +mp)rt)*it) * i +n literatura noastr) de specialitate consacrat) dreptului comer(ului interna(ional. % . Le,ea aplica!ila ar!itra2ului comercial international n arbitrajul comercial internaional alegerea este o opiune esenial n litigiile izvorte din contracte Convenia arbitral clauza compromisorie sau compromisul poate fi inclus de ctre pri n domenii care sunt arbitrabile (cele care pot face obiectul unei tranzacii) i dac prile au capacitatea cerut de lege. rile pot! n cadrul autonomiei de voin! s desemneze legea aplicabil. Cu toate acestea! unele tribunale arbitrale consider c alegerea unei instane dintr"un anumit stat determin i legea aplicabil. n absena determinrii legii aplicabile de ctre pri! s fie aleas legea care are legtura cea mai mare cu contractul. %#. Clau-a compromi(orie Ana dintre cele mai importante clauze de arbitraj este clauza compromisorie .,rin aceasta clauza se exprima vointa comuna a partilor ca un eventual litigiu ce s ar ivi intre ele cu referire la diferite aspecte ale raportului juridic obligational convenit sa fie solutionat pe calea arbitrajului.6le inlatura astfel jurisdictia de drept comun normal,competenta pentru un asemenea litigiu. 'lauza compromisorie,desi este cuprinsa in contractul principal are un obiect distinct,se refera doar la modalitatea de solutionarea a unui litigiu viitor.Astfel,validitatea clauzei compromsorie se analizeaza distinct de cea a contractului in care a fost inserata (art./:/ %,alineatul %,'odul de procedura civila). 'ateva dintre functiile indeplinite de clauza compromisorie sunt& produce efecte obligatorii pentru parti 9 sunt obligate sa respecte sentinta data de organul de jurisdictie desemnat inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare in problema solutionarii litigiului

confera arbitrilor puterea de a solutiona litigiul dintre parti permite organizarea unei proceduri care sa conduca in conditii de eficienta optima la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata 'lauza compromisorie are caracter de act preparatoriu, dar se poate ca in cuprinsul sau sa fie mentionat si numele arbitrilor. De obicei ea se insereaza in cuprinsul contractului. 6a poate fi adaugata si ulterior, insa doar pana la ivirea litigiului. Datorita caracterului preparator al clauzei, partile nu se pot adresa arbitrajului in mod direct. <ntr un asemenea scop este necesar un nou acord intre ele 9 compromisul. %%. Autonomia clau-ei compromi(orie Autonomia clauzei compromisorii se concretizeaza in urmatoarele aspecte& invaliditatea contractului principal nu antreneaza invaliditatea clauzei compromisorii!in cazul in care contractul principal este lovit de nulitate,arbitrii sesizati isi pastreaza competenta de a statua si de a se pronunta asupra propriei lor competente rezolutionarea,ca si rezilierea contractului principal nu pot produce nici un impact asupra clauzei compromisorii legea aplicabila conventiei de arbitraj poate fi diferita de legea aplicabila contractului principal&legea contractului principal(lex contractus) guverneaza si fondul cauzei,deci pretentiile partilor(lex cause)!legea incidenta asupra conventiei de arbitraj guverneaza de regula numai procedura arbitrala. 'lauza compromisorie nu este strict necesara in contractele de comert international si stipularea ei nu este obligatorie.,rezenta aceastei clauze constituie intotdeauna un element benefic.

%&. Compromi(ul 'ompromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca litigiul ivit intre ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare, ci unui arbitraj, specificand si conditiile in care va statua arbitrajul astfel desemnat.. conditii &"a se refere la un litigiu actual si determinat, mentionat ca atare in actul de compromis. <n cazul in care partile au in vedere un litigiu, care inca nu s a declansat, acordul lor privind arbitrarea acestui litigiu ne este compromis, ci o clauza compromisorie. 6xistenta unui litigiu este de esenta contractului de compromis. <nexistenta litigiului semnifica lipsa de obiect a compromisului !i este sanctionata cu nulitatea actului de compromis, precum si a sentintei care ar fi data in aceste conditii. Acordul partilor trebuie sa fie exprimat de asa natura incat sa rezulte ca arbitrii sunt investiti cu putere de a judeca, fiindca altfel acordul partilor ar putea exprima un alt contract, dar nu un compromis, conventie de arbitraj. <n cuprinsul compromisului partile trebuie sa desemneze arbitrul( eventual arbitrii ) ce urmeaza sa statuieze asupra contenciosului lor.Desemnarea arbitrilor trebuie facuta prin aratarea numelui lor sau in orice alt mod de natura sa denote certitudinea in privinta identitatii persoanei desemnate ! #edesemnarea arbitrilor prin actul de compromis antreneaza nulitatea actului respectiv! partile au insa posibilitatea sa inlature acest viciu si sa acopere nulitatea actului, desemnand ulterior arbitrul sau arbitrii. Actul de compromis trebuie sa contina precizarile necesare cu privire la organizarea arbitrajului asupra caruia partile au convenit, precum si procedura de arbitrare. De asemenea partile fixeaza si termenul inauntrul caruia urmeaza sa aiba loc arbitrajul. @ermenul poate fi suspendat in prezenta unor imprejurari, cum ar fi de pilda, desfasurarea unei proceduri

penale fondata pe acelasi element de fapt cu privire la care este chemat sa se pronunte arbitrajul, precum si in cazul in care exista o chestiune prejudiciabila. <n ipoteza in care actul de compromis este nul, raman valabile toate acele prevederi ale lui ce sunt independente de cauza ce a provocat nulitatea si care poate fi, spre exemplu, omisiunea de desemnare a arbitrilor. 'ompromisul fiind un acord de vointa produce efectele unui contract, cum sunt bunaoara cele privind opozabilitatea intre parti fata de terti. @ot astfel actul de compromis poate fi atacat prin actiunea in simulatie sau prin actiunea pauliana, cand sunt indeplinite conditiile cerute pentru promovarea acestor sanctiuni. 'ompromisul se analizeaza si ca act judiciar,4deoarece el produce efecte specifice unor asemenea acte precum& intreruperea prescriptiei actiunii cu referire la care el s a perfectat, suspendarea perimarii unei proceduri declansate intre aceleasi parti, pentru aceiasi cauza, impiedicarea partilor de a supune litigiul respectiv unei alte judecati. ,roba actului de compromis se face prin orice mijloace de dovada fiind vorba de un act pur consensual. <nexistenta compromisului poate fi invocata in diferite forme. De regula, ea se constata prin inserarea protestului partii interesate in procesul verbal sau in cuprinsul incheierii date de arbitri. ,articiparea partilor la procedura de arbitraj sau achiesarea lor la sentinta arbitrala 9 facuta expres sau tacit ( in acest din urma caz, prin executarea voluntara a sentintei) 9 acopera lipsa actului de compromis redactat in scris. %'. Le,ea aplica!ila con.entiei "e ar!itra2 <dentificarea legii care este luat) +n considerare referitor la conven(ia de arbitraj nu se poate face global, ci(in-nd seama de condi(iile de fond ale acesteia. Astfel, art. F par. 0 lit. a din 'onven(ia de la #eG HorB distinge +ntre legea care guverneaz) capacitatea p)r(ilor la conven(ia de arbitraj*i legea aplicabil) celorlalte condi(ii de fond. ,revederile art. F< par. %*i <I par. 0 lit. a din 'onven(ia de la Jeneva sunt similare. Distinc(ia ar)tat) este clasic) +n dreptul interna(ional privat, chiar dac) +n cuprinsul unor acte normative*i +n jurispruden() exist), uneori, referiri comprimate la Klegea contractuluiE. ,entru persoanele fizice, se admite, +n general, c) legea aplicabil) capacit)(ii de a +ncheia conven(ia de arbitraj este lex patriae, lex domicilii sau lex religionis 5n dreptul interna(ional privat rom-n, potrivit art. 00 din .egea nr. 023/011%, capacitatea persoanei fizice este c-rmuit) de legea sa na(ional). Dac) o persoan) nu are nici o cet)(enie, se aplic) legea domiciliului sau, +n lips), legea re*edin(ei (art. 0% alin. ultim). 5n ()rile de common laG, capacitatea persoanei fizice este supus) legii domiciliului. 5n cazul persoanelor juridice, termenii analizei sunt apropia(i de cei prezenta(i +n contextul determin)rii legii aplicabile capacit)(ii persoanelor fizice. ,e planul dreptului comparat, capacitatea persoanei juridice este stabilit), +n general, +n func(ie de legea statului pe teritoriul c)ruia +*i are sediul social ori dup) legea( )rii unde aceasta s a +nregistrat. #u sunt excluse +ns), +n domeniul examinat,*i alte solu(ii. %). Continutul con.entiei "e ar!itra2 'Onventia arbitrala se incheie in scris, fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis. din Conventia de la Geneva din 1961 partile care decid sa supuna litigiul unui arbitraj ocazional trebuie,pe langa desemnarea arbitrilor si sa determine locul(sediul) unde acestia se vor intrunipentru dezbateri si sa fixeze regulile de procedura aplicabile. n cazul optiunii in favoarea unui arbitraj institutionalizat, cerintele mentionate sunt indeplinite prin simpla referire la regulamentul centrului respectiv.

!doptarea unui regulament model, care sa suplineasca precizarile pe care partile sunt obligate sa le prevada, este posibila si daca partile supun litigiul spre solutionare unui arbitrajad"#oc. Conventia arbitrala nu isi produce efectele decat intre cei care au inc#eiat"o, neputand fi opusa tertilor, c#iar daca si acestia sunt parti in contractul principa %/. Contractul "e comert international. Caractere 2uri"ice a) sunt contracte cu titlu oneros ! finalitatea proprie oricaruia dintre contractele de comert international consta in obtinerea de profit, esentiala in orice act de comert. >iecare dintre partile contractante urmareste obtinerea unui castig prin realizarea obligatiilor contractuale ale partenerului sau de contract. b) sunt contracte sinalagmatice perfecte ! caracterul sinalagmatic este dat de reciprocitatea si interdependenta obligatiilor partilor contractante, de faptul ca fiecare dintre parti se obliga in considerarea obligatiilor celeilalte. "copul urmarit de fiecare dintre ele este dat de indeplinirea obligatiilor asumate de cealalta. De exemplu, in contractul de vanzare cumparare internationala, scopul contractarii, in cazul vanzatorului, este obtinerea pretului pe produsul vandut, in timp ca scopul urmarit de catre cumparator este tocmai dabandirea acestui produs. c) sunt contracte comutative ! intinderea drepturilor si obligatiilor partilor contractante este determinata, certa, din momentul incheierii contractului. 6ste regula generala in materia acestor contracte. O exceptie de la ea este data de contractul de asigurare reasigurare internationala, in cazul caruia, existenta si intinderea obligatiei asiguratorului sunt conditionate de producerea riscului (evenimentului) asigurat. d) sunt contracte consensuale ! ele sunt valabile, in general, sub forma unor inscrisuri sub semnatura privata. >orma scrisa nu este insa o conditie de valabilitate a contractului, (ad validitatem), ci doar o cerinta de natura probatorie, de dovedire a intelegerii partilor ! e) sunt acte sau fapte de comert ! intrucat urmaresc, fara exceptie, un scop speculativ, profitabil, ele reprezinta acte de comert. %0. Cla(i$icarea contractelor "e comert international in $unctie "e "urata lor In $unctie "e "urata pentru care (e inc5eie , contractele comerciale internationale se vor clasifica dupa cum urmeaza& d.0. Contracte de scurta durata, incheiate pentru operatiuni ocazionale si a caror durata nu depaseste 0 an. d.%. Contracte cu durata medie, incheiate pe o perioada de timp de pana la 3 ani, acestea fiind regula in sfera comertului international. d./. Contracte de lunga durata, incheiate de parti pe o perioada de timp care excede duratei de 3 an 0)'ontracte de scurt) durat), +ncheiate +ntre parteneri pe un an! %) 'ontracte de durat) medie +ncheiate +nter parteneri pe o durat) de 3 D ani /) 'ontracte de lung) durat), convenite de parteneri pe un timp de %2 %3 de ani *i peste. Aceast) clasificare are consecin(e pe planul con(inutului contractului si al clauzelor acestora. &1. Contractele unitare Contractele comerciale internationale unitare, au la baza un singur acord de vointa intre parti. Din aceasta categorie enumeram contractul de vanzare comerciala, comisionul comercial international, mandatul comercial international, depozitul international. Din punct de vedere structural, aceste contracte pot avea o alcatuire monolitica sau se pot infatisa sub forma unor constuctii juridice de tip mixt. 'ele doua grupe de contracte unitare se diferenteaza intre ele sub aspectul puritatii continutului lor. 'tr. de tip monolit au un continut pur in care se regasesc numai elemente ce tin de specificul unui anumit ctr. <n ctr. de tip mixt acordul unic de vointa ce sta la baza lor da nastere concomitent la drepturi si obligatii ce tin de specificul a cel putin doua ctr de tip monolit diferite.

&1. Contractele comple9e Contracte comerciale internationale complexe desemneaza o pluralitate de contracte comerciale internationale distincte, interdependente, care impreuna constituie un ansamblu contractual creat prin vointa juridica a partilor, care are drept scop o anumita finalitate, de asemenea agreata de parti. .iantul juridic care sustine acest ansamblu contractual si cate da o individualitate proprie este vointa juridica a partenerilor contractuali proiectata spre realizarea unei finalitaticatre care tind toate contractele componente. & . Eroarea 8 .iciu "e con(imtamant in contractele "e comert international <n dreptul comertului international se admite ca prezumtia de cunoastere a legii nu opereaza cu privire la normele de drept dintr un stat strain, iar eventualitatea unei informari incomplete asupra existentei si continutul acelor norme devine plauzibila.consimtamantul partilor la ctr de comert international sete in principiu vulnerabil atunci cand sufera impactul unei erori de drept in cares ar afla cel putin unul din acestia. #umai o eroare de drept grava prezinta relevanta ca viciu de consimtamant. <n ceea ce priveste eroarea de fapt in contractele de comert internationale aceasta cerinta este extrem de rar indeplinita. &#. Le-iunea in contractele "e comert international 6ste o paguba materiala pe care o sufera una dintre patile contractuale din cauza disproportiei vadite de valoare intre prestatia la care s a obligat si prestatia pe care ar urma s o primeasca in schimbul ei. 6ste exclusa in contractele gratuite cele unilaterale si cele aleatorii, se pune problema leziunii doar in ctr sinalagmatice, oneroase si comutative. ,roduce efecte in cadrul contractului de asistenta si salvareacordate navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare conform Decretului nr :://014% &%. 7orma contractului "e comert international Art.%D din legea nr.0/0140 consacra obligativitatea formei scrise a ctr de comert international. >orma scrisa prezinta multiple si importante avantaje& pt parti creaza posibilitatea de a preciza in termeni clari continutul ctr confera certitudine momentului perfectarii ctr si delimitarii obligatiilor contractuale faciliteaza controlul si supravegherea modului de executare a obligatiilor contractuale >orma scrisa nu poate constitui o conditie de validitate a ctr de comert international ci doar o cerinta de ordin probator.care si ea urmeaza a fi apreciata in functie de prevederile legii. &&. Lim!a contractului "e comert international ,)r(ile contractului au libertatea deplin) s) aleag) limba +n care este redactat acesta. $edactarea se poate realiza +ntr o singur) limb) sau +n mai multe, dac) p)r(ile opteaz) +n acest sens. .imba aleas) poate s) nu aib) nici o leg)tur) cu elementele obiective referitoare la statutul societ)(ii sau al p)r(ilor contractante, opt-ndu se pentru limba de circula(ie interna(ional) adecvat) domeniului comercial *i specificului contractului respectiv, ca de exemplu limba englez) +n domeniul contractelor maritime . &'. Determinarea le,ii aplica!ile contractului "e comert international prin acor"ul partilor 5n virtutea principiului lex voluntatis par(ile pot desemna explicit sau implicit legea care va c-rmui integralitatea opera(iei juridice dintre ele, respective formarea, efectele, executarea *i stingerea obliga(iilor contractuale, afar) dac) lex contractus nu a fost stabilit) +n mod imperative printr o conven(ie interna(ional). ,rin folosirea clauzei de electio juris, p)r(ile evit) inceritudinile pe care le provoac) un conflict de legi datorat caracterului interna(ional al contractului. Foin(a p)r(ilor, astfel exprimat), +ndepline*te func(ia unei norme conflictuale denumit) lex voluntatis. ,rincipiul autonomiei de voin() apare consacrat +n cov-r*itoarea majoritate a legisla(iilor ()rilor lumii, f)r) s) se verifice, totu*i, afirma(ia potrivit c)reia ar fi vorba de un principiu universal.

@otodat), de*i se dezvolt) +n reguli cu con(inut diferit de la o (ar) la alta, credem c) el se poate articula *i +n sistemul principiilor lex mercatoria. 5n virtutea pricipiului autonomiei de voin(), p)r(ile desemneaz) lex contractus prin clauza de election juris. Astfel se disting dou) contracte. 5n primul rand, cel prin care p)r(ile cad de acord asupra legii aplicabile contractului. 5n al doilea rand, +nsu*+ contractul de comer( interna(inal care este supus legii aplicabile. 'ele dou) contracte pot s) fie guvernate de legi diferite. Alegerea legii c)reia +i va fi supus contractul poate interveni *i ulterior momentului +ncheierii actului *i, credem dup) +nceperea procesului, p-n) la etapa abord)rii fondului. Odat) ce lex contractus a fost desemnat), p)r(ile au posibilitatea s o schimbe, sub rezerva de a aduce atingere drepturilor dob-ndite de c)tre ter(i (art. 4; din .egea nr. 023/011%). Dac) p)r(ile raporteaz) contractul dintre ele exclusive la uzan(ele comerciale interna(ionale sau exclusiv la principiile generale ale dreptului, se poate na*te problema aplic)rii sau nu in globo a lex mercatoria. 5nserarea +n contract a unei clause exprese prin care p)r(ile +*i manifest) inten(ia de a nu supune contractul +ncheiat nici unei legi etatice, precum *i imposibilitatea localiz)rii contractului +ntr un sistem juridic na(ional, atrag, de asemenea aplicarea lex mercatoria. 5n schimb, clauza contractual) ce consemneaz) decizia p)r(ilor de a recurge, +n eventualitatea ivirii unui litigiu, la un arbitraj +n echitate, nu determin) ipso facto competen(a lex mercatoria, deoarece arbitri sunt +ndrept)(i(i s) aprecieze c) solu(ionarea diferendului potrivit regulilor de drept strict, este +ntru totul conform cerin(ei echt)(ii. .Odat) ce lex contractus a fost determinat) prin consensul p)r(ilor, modific)rile chiar ulterioare nu vor fi reflectate de contract. "olu(ia o deducem din prevederile art.03 din 'onstitu(ie, care consacr) principiul nerectroactivit)(ii legilor. ,ractica arbitrar) ajunge, +n general, la aceea*i concluzie, ?+nghe(-nd legea aplicabil) la data +ncheierii contractului, pe baza unei reguli materiale a lex mercatoria. $efuzul de aplica legea nou), chiar dac) ea retroactiveaz), se poate +n temeia *i pe invocarea ordinii publice interna(ionale. @otu*i, legea nou) care retroactiveaz) va fi, credem, avut) +n vedere de instan(ele de judecat). &). Determinarea le,ii aplica!ile contractului "e comert international "e catre or,anul "e 2uri("ictie ,-n) la promulgarea .egii 023/011% organele de jurisdic(ie au folosit pentru identificarea lex contractus, +n absen(a unei desemn)ri convenite expres sau implicit de c)tre p)r(i, +n principal lex loci actus, iar +n subsidiar, dac) prima se +nvedera improprie, lex loci executionis. "e urma stfel solu(ia de tradi(ie +n dreptul interna(ional privat, consider-ndu se firesc ca actul s) fie guvernat de legea statului unde a luat na*tere. Li aceasta +n profida faptului c) locul form)rii actului are o semnifica(ie redus) +n situa(ia contractelor +ncheiate +ntre absen(i, cun se +nt-mpl), de regul) +n comer(ul interna(ional. 5n prezent, lex contractus este dat) de legea statului +n care debitorul presta(iei caracteristice are, la momentul +ncheierii contractului dup) caz, domiciliul sau +n lips), re*edin(a, ori fondul de comer( sau sediul social (art. 44 alin.0 din .egea nr. 023/011%). @rebuie facuta dovada c) din circumstan(e rezult) leg)turi mai str-nse ale contractului cu legea altui stat dec-t cel al domiciliului sau sediul debitorului presta(iei caracteristice ( art. 4D alin. ultim.). 5n scopul ar)tat, partea va demonstra convergen(a celorlal(i indici de localizare 9 cum sunt, locul execut)rii presta(iei, domiciliului ori na(ionalitatea comun) a p)r(ilor, obiectul contractului (rela(ia contractului cu un alt contract de comer( interna(ional), con(inutul contractului (recursul la un contract 9 tip sau la condi(iile generale elaborate +n legisla(ia unui anumit stat ori la folosirea unui termen cunoscut numai de una din legile aflate +n conflict), forma contractului (limba utilizat) la redactarea documentelor contractuale) 9 spre sistemul de drept al unei ()ri diferite. "tabilirea dreptului aplicabil are loc +n conformitate cu principiile generale ale dreptului interna(ional privat (spre exemplu, contractul de agent va fi guvernat, dup) principiile amintite, de legea ()rii unde agentul +*i exercit) +ndatoririle).

Arbitrii procedeaz) la localizarea direct) a contractului, f)r) a avea +n vedere vreun sistem de conflict de legi. &/. Domeniul "e aplicare a le,ii contractului Con"i;iile "e $on" ale contractului. 'orespunz)tor jurispruden(ei 'AM, formarea, efectele, executarea *i stingerea obliga(iilor contractuale sunt supuse legii contractului. .ex contractus guverneaz) consim()m-ntul, obiectul*i cauza. 'apacitatea de a contracta nu este c-rmuit) de legea contractului, pe planul dreptului comparat fiind conturate mai multe solu(ii, dup) cum este vorba de persoane fizice sau de persoane juridice. .egea contractului indic) existen(a*i validitatea de fond a consim()m-ntului pe care una dintre p)r(i o invoc), pe c-nd cealalt) o contest). Obiectul contractului *i cauza acestuia sunt c-rmuite de lex contractus. "anc(iunile nerespect)rii condi(iilor de fond guvernate de legea contractului sunt supuse, +n mod firesc, legii care a reglementat aceste condi(ii. Con"i;iile "e $orm< ale contractului.,otrivit art. 1 par. 0 % din 'onven(ia de la $oma, legea contractului se poate aplica inclusiv condi(iilor de form) ale acestuia. "e previne astfel sciziunea +ntre regimul juridic aplicabil condi(iilor de fond *i cel aplicabil condi(iilor de form) ale contractului. E$ectele contractului. .egea contractului guverneaz) drepturile*i obliga(iile pe care contractul le creeaz), modific) sau stinge! principiile care guverneaz) efectele contractului! modalit)(ile posibile de executare a obliga(iilor contractuale! data*i locul pl)(ii! necesitatea punerii +n +nt-rziere a debitorului! impreviziunea, moneda de cont, aceasta determin-nd m)sura obliga(iei ce trebuie +ndeplinit)! riscurile contractului! r)spunderea contractual)! clauzele limitative de r)spundere! clauza penal)! for(a major)! excep(ia de neexecutare*i rezolu(iunea contractului. Art. 02 par. 0 lit. a din 'onven(ia de la $oma prevede c) legea contractului guverneaz) interpretarea acestuia. &0. O$erta "e a contracta Oferta este propunerea pe care o persoana o adreseaza altei persoane in vederea incheierii unui contract care da expresie unei manifestari de vointa. ,entru a da nastere este necesara prezenta a doua manifestari de vointa. Acea declaratie pe care ea initiativa contractului este oferta, iar cel al destinatarului care prin acordul sau este numita acceptare. Deci prin oferta si acceptare se incheie contractul, oferta este de regula deja oformata in forma de contract gata, acceptatntul trebuie doar sa verifice, fie ca accepta fie mai modifica, negociaza si semneaza ambii. Oferta trebuie sa fie ferma, adica, sa ateste vointa autorului sau de a se angaja. @rebuie sa fie precisa si completa, sa precizeze suficient toate elementele contractului, asa incit sa se poata realiza perfectera acestuia printro simpla acceptare. Oferta este considerata precisa si completa daca individualizeaza marfurile, serviciile, fixeaza cantitatea, pretul ori alte indicatii, toate aceste elemente rezulta din articolul : in Fiena 01D2, oferta trebuie sa cuprinda conditiile si modalitatile de plata, de finantare sau creditare si celelalte elemente necesare pentru incheierea contractului, precum si termenul in care poate fi acceptat '1. Acceptarea o$ertei Acceptarea este o manifestare unilaterala de vointa o declaratie in care se exprima o comportare a destinatarului ofertei din care reese ca este de acord cu oferta, prin acceptare intelegem a doua latura a consimtamintului, acceptarea poate fi expresa, adica,consta cind raspunsul contine acceptarea ofertei. 6a poate fi tacita, cind este sub forma unui fapt, sau act juridic, ea trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii& ofertantul sa fi cerut acceptarea imediata a ctr ofertantul sa nu fi cerut un rasp prealabil de acceptare un asemenea raspuns sa nu fi fost necesar nici chiar in raport cu natura contractului

. ,entru a produce efecte juridice, acceptarea trebuie sa corespunda prin continutul sau ofertei primite, ceea ce inseamna coinciderea a doua vointe identice in continutul lor <n cazul neconcordantei intre oferta si acceptare duce la neincheierea contractului. '1. Acceptarea tar"i.a a o$ertei "e a contracta Acceptarea tardiva nu produce efecte juridice, ea nefiind apta sa conduca la perfectarea contractului. Ofertantul nu are obligatia sa l instiinteze pe acceptant despre primirea cu intarziere a acceptarii daca el (adica ofertantul) nu intelege sa considere valabila totusi acceptarea tardiva. 6ste ceea ce rezulta din interpretarea per a contrario a art./3 alin.% 'od 'omercial. Ofertantul care, prin vointa proprie, a stabilit termenul de acceptare este liber ca tot astfel sa prelungeasca tacit acel termen si sa considere ca valabila chiar o acceptare tardiva. "ub aspect probator, dovada tardivitatii acceptarii cade in sarcina ofertantului. Acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului prestabilit de el, sau in lipsa unui asemenea termen, intr o perioada de timp rezonabila ca durata considerata de la data expedierii ofertei. 6ste considerata tardiva si acceptarea care a fost expediata de destinatarul ofertei inauntrul termenului de acceptare (fie el prestabilit sau rezonabil) daca aceasta ajunge la cunostinta ofertantului ulterior expirarii acelui termen, indiferent de circumstanta care a ocazionat intarzierea sosirii comunicarii. Acceptarea tardiva nu produce efecte juridice, ea nefiind apta sa conduca la perfectarea contractului. Ofertantul nu are obligatia sa l instiinteze pe acceptant despre primirea cu intarziere a acceptarii daca el (adica ofertantul) nu intelege sa considere valabila totusi acceptarea tardiva. 6ste ceea ce rezulta din interpretarea per a contrario a art./3 alin.% 'od 'omercial. Ofertantul care, prin vointa proprie, a stabilit termenul de acceptare este liber ca tot astfel sa prelungeasca tacit acel termen si sa considere ca valabila chiar o acceptare tardiva. "ub aspect probator, dovada tardivitatii acceptarii cade in sarcina ofertantului. ' . Momentul per$ectarii contractului "e comert international intre pre-enti =omentul +ncheierii contractului prezint) importan() din mai multe puncte de vedere, dintre care pot fi enumerate cele referitoare la faptul c)& +i este aplicabil) legea +n vigoare la acea dat), care +l va guverna pe toat) durata existen(ei lui! posibilitatea revoc)rii necondi(ionate a ofertei exist) numai p-n) +n acel moment! se face determinarea condi(iilor din acel moment +n leg)tur) cu capacitatea p)r(ilor *i consim()m-ntul neviciat! transmiterea riscurilor de dispari(ie a obiectului este dependent) de acela*i moment. Dac) p)r(ile contractante sunt prezente personal sau prin reprezentan(i, contractul se +ncheie +n momentul realiz)rii acordului de voin(), materializat uneori prin semn)turi. 'ontractul +ncheiat prin telefon, internet sau prin alte leg)turi directe +ntre parteneri, are acela*i regim juridic, +ntruc-t acordul de voin() se realizeaz) +n mod similar '#. Momentul per$ectarii contractului "e comert international intre a!(enti 'ircuitul economic interna(ional se caracterizeaz) prin negocierea pe baza scrisorilor, telegramelor sau fax urilor, care produc decalaje +ntre cele dou) manifest)ri de voin() 5n func(ie de ponderea care se acord) momentului accept)rii ofertei sau momentului +n care ofertantul ia cuno*tin() de acceptare, s au adoptat solu(ii juridice diferite & Si(temul emi(iunii accept<rii consider) contractul perfectat +n momentul accept)rii ofertei. 'oncep(ia este criticabil) pentru faptul c) face dependent) determinarea momentului perfect)rii contractului numai de voin(a acceptantului ofertei, care nu poate fi localizat) dup) criterii obiective *i genereaz) posibilitatea unor abuzuri. Si(temul recep;iei accept<rii apreciaz) c) este perfectat contractul +n momentul +n care acceptarea a ajuns la sediul sau la domiciliul ofertantului, indiferent dac) acesta a luat sau nu cuno*tin() de con(inutul ei. Si(temul in$orm<rii acord) importan() esen(ial) numai momentului +n care ofertantul cunoa*te efectiv con(inutul accept)rii.

Concep;ia con(acrat< "e "reptul rom=n se bazeaz) pe sistemul inform)rii, cu prezum(ia relativ) a recep(iei, fiind consacrat) de 'odul 'omercial *i de 'urtea de Arbitraj <nterna(ional Mucure*ti. Adoptarea acestei solu(ii se bazeaz) pe ideea c) este necesar) citirea coresponden(ei comerciale cu maxim) rapiditate, pentru a se desf)*ura +n mod fluent tranzac(iile comerciale '%. Locul per$ectarii contractului "e comert international .ocul perfect)rii contractului prezint) importan() din mai multe considerente, dintre care pot fi enumerate cele referitoare la stabilirea legii competente s) guverneze contractul, a uzan(elor aplicabile lui sau a competen(ei de jurisdic(ie. 5ntre persoanele prezente, contractul se consider) +ncheiat +n locul unde a fost semnat. 5ntre persoanele absente (+ndep)rtate), exist) mai multe variante de determinare a locului perfect)rii, +n func(ie de teoriile referitoare la momentul perfect)rii contractului. ,otrivit 'odului comercial rom-n, locul +ncheierii contractului este domiciliul ofertantului. ,erfectarea contractului prin telefon creeaz) situa(ii diferite de cele ale determin)rii momentului, +n func(ie de concep(ia adoptat) +ntr un anumit sistem juridic na(ional. 5n sistemul emisiunii accept)rii se consider) c) locul perfect)rii contractului este acela de unde vorbe*te acceptantul. 5n sistemul recep(iei accept)rii *i al inform)rii, contractul se consider) +ncheiat la locul de unde vorbe*te ofertantul. .ocul perfect)rii contractelor prin coresponden() difer) +n func(ie de concep(ia adoptat) +n fiecare (ar) cu privire la momentul +ncheierii lor. 5n sistemul accept)rii, locul perfect)rii contractului este sediul sau re*edin(a acceptantului, iar pe baza teoriei recep(iei accept)rii *i a inform)rii se consider) +ncheiat la sediul sau la re*edin(a ofertantului. @endin(a drepturilor na(ionale spre adoptarea unei reguli de hardship, consolidarea *i definirea unei astfel de reguli +n cadrul lex mercatoria aduce o +ncadrare juridic) favorabil) interpret)rii *i unei eventuale acoperiri a lacunelor acestor clauze contractuale. '&. Importanta "eterminarii momentului (i locului contractului "e comert international Ana din problemele importante ale contractului de comer( interna(ional const) +n determinarea momentului +n care s a format, +ntruc-t legisla(iile na(ionale adopt) solu(ii diversificate sub acest aspect. =omentul +ncheierii contractului prezint) importan() din mai multe puncte de vedere, dintre care pot fi enumerate cele referitoare la faptul c)& +i este aplicabil) legea +n vigoare la acea dat), care +l va guverna pe toat) durata existen(ei lui! posibilitatea revoc)rii necondi(ionate a ofertei exist) numai p-n) +n acel moment! se face determinarea condi(iilor din acel moment +n leg)tur) cu capacitatea p)r(ilor *i consim()m-ntul neviciat! transmiterea riscurilor de dispari(ie a obiectului este dependent) de acela*i moment ''. Per$ectarea contractului pe !a-a "e antecontract Aneori perfectarea ctr de comert international este precedata de incheierea unui antecontract intre parteneii de afaceri. An asemenea procedeu se utilizeaza mai ales in cazul ct de vanzare cumparare comerciala internationala de marfuri. Antecontactul este conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent prin chiar acea conventie. $egula este ca perfectarea ctr prefigurat in continutul promisiunii de a contracta se realizeaza intre aceleasi parti care s au obligat prin antecontract. <n alta ipoteza promitentul vanzarii se poate obliga a perfecta cu tertul, beneficiar al promisiuni 'ontractul de vanzare cumparare comerciala internationala, ceea ce inseamna ca antecontractul a generat un drept direct in persoana acelui tert. "untem deci in prezenta unei stipulatii pt altul care

poate fi inserata nu numai intr un ctr propriu zis ci si intr un antecontract cand imbraca forma unei promisiuni unilaterale de a contracta un tert. '). Per$ectarea contractului (u! con"itie (u(pen(i.a 'onditiile generale reprezinta un contract in care sunt prevazute clauze ce reprezinta sau se doresc a reprezenta norme uniforme intr o materie, caluze ce privesc toate aspectele unui anumit tip de contract, urmand ca partile contractante sa asimileze aceste conditii generale si in conditiile speciale sa prevada numai caluze particulare privind pretul, cantitatea, termenul de livrare, data livrarii etc. Aceste contracte incheiate in baza conditiilor generale primesc si o interpretare uniforma din partea institutiilor emitente, interpretare care insa prezinta valoare reala numai in cazul arbitrarii litigiului. <n principiu, incheierea contrctului in baza conditiilor generale este facultativa indiferent de domeniu, insa in anumite doenii se impune prin caiete de sarcini incheierea contractelor pe vaza de conditii generale. 'ontractele tip difera de cele incheiate pe baza conditiilor generale prin faptul ca el contine spatii albe in interiorul clauzelor ce privesc numele partilor, obiectul contractului, data livrarii, modalitatea de livrare etc. <n practica comertul international se utilizeaza incheierii contractelor sub conditie suspensiva& obtinerea licentei de import export ! deschiderea creditorului de catre cumparatorul din strainatate si ajungerea acestuia la banca vanzatorului ! realizarea de mostre si omologarea acestora . 'ontractul nu se considera incheiat decat in momentul realizarii conditiilor suspensive, moment in care contractul se consolideaza retroactiv. '/. Clau-ele nece(are in contractele "e comert international Clau-ele pri.in" p<r;ile contractante. Aceste clauze trebuie considerate a fi esen(iale deoarece identificarea prin contract a subiec(ilor raportului juridic obliga(ional constituie condi(ia de validitate a actului juridic respectiv. 6ste motivul pentru care +n cuprinsul contractului trebuie precizate atributele de identificare a p)r(ilor& nume, prenume, domiciliu (+n cazul contractan(ilor persoane fizice)! denumire, sediu *i forma juridic) (cu privire la contractan(ii persoane juridice). De asemenea se cer precizate datele de identitate *i calitatea reprezentan(ilor partenerilor contractuali, ori de c-te ori ace*tia (adic) contractan(ii) dau +mputernicire de reprezentare a lor la perfectarea contractului altor subiec(i de drept. Clau-e re$eritoare la o!iectul contractului. Atunci c-nd contractul de comer( interna(ional are ca obiect o marf), este necesar ca p)r(ile s) precizeze +n con(inutul s)u elemente suficiente pentru identificarea *i determinarea acelei m)rfi. Astfel sunt& denumirea exact) *i complet) a m)rfii, tipul, seria, caracteristici specifice prin care aceasta se individualizeaz) +n genul c)ruia +i apar(ine etc. Clau-e re$eritoare la cantitatea m<r$ii. 5n con(inutul contractului de comer( interna(ional av-nd ca obiect bunuri +n natur) trebuie ca p)r(ile s) stipuleze cel pu(in o clauz) prin care s) indice cantitatea de marf) care se are +n vedere *i s) arate unitatea de m)sur) pe baza c)reia s a f)cut sau urmeaz) a se face determinarea cantitativ) a m)rfii vizate, locul unde se va c-nt)ri, m)sura ori num)ra acea marf), precum *i documentul constatator al cantit)(ii. Nin-nd seama de specificitatea m)rfii *i de particularit)(ile mijloacelor de transport utilizate p)r(ile contractante pot stipula o clauz) de toleran() cantitativ) ce prin finalitatea ei implicit) va produce repercusiuni pe planul r)spunderii contractuale.

Clau-e re$eritoare la calitatea mar$iiDin continutul contractului de comert international nu pot lipsi daca obiectul acestui contract este o prestatie constand in livrarea unei cantitati de marfa clauze referitoare la calitatea marfii respective si la modurile de determinare a acelei calitati. 6ste deci necesar ca prin contract partile sa indice calitatea marfii, locul, momentul si modul de determinare a acesteia, precum si documentul care o atesta. Debitorul obligatiei de livrare a marfii obiect al contractului raspunde pentru corecta indeplinire a stipulatiilor contractuale privind calitatea acelei marfi. ,rin instituirea acestei responsabilitati de altfel intru totul fireasca contractul de comert devine ceea ce normal el trebuie sa fie, un instrument eficace de asigurare a calitatii marfii la care se refera. Clau(e re$eritoare la reclamatiile "e cantitate (i calitate. 'lauzele referitoare la calitate si cantitate contin de asemenea si clause referitoare la conditiile, termenele si modalitatiile de rrezolvare a reclamatiilor ce vizeaza lipsurile cantitative si calitative, precizeaza in esents continutul care se cere sa l aiba reclamatia, documentele ce trebuie sa insoteasca o atare reclamatie, obligatiile ce incuba cumparatorului pana la solutionarea reclamatiei, procedura de solutionare a reclamatiei. Clau-e ce .i-ea-a am!alarea (i marcarea 'omponenta importanta a strategiei comerciale cu deosebire +n bunurile de consum, ambalajul trebuie sa +ndeplineasca o serie de cerinte& sa fie usor, pentru a facilita manipularea si a nu +ncarca exclusiv costul transportului sa fie rezistent, pentru a proteja marfa! sa fie estetic pentru a promova v-nzarea. 5n contractul de v-nzare cumparare sunt necesare precizari +n legatura cu faptul daca ambalajul trece +n proprietatea cumparatorului, sau ram-ne +n cea a v-nzatorului si doar se +mprumuta importatorului. =arcarea ambalajului +ndeplineste doua functii& operativitatea manipularii +n timpul transportului si protectia continutului precum si cea de v-nzator tacut adica publicitate comerciala. 'lauzele de conditii de calitate presupun +ndeplinirea actelor care fac posibila remiterea marfurilor de la v-nzator la cumparator. 'umparatorul este obligat sa prezinte documente care atesta conditiile de calitate . 6xceptie fac cazurile c-nd receptia o face beneficiarul dar si atunci este necesara elaborarea de documente corespunzatoare. Alte clauze prin care se reglementeaza diverse aspecte privind livrarea marfii privind locul de livrare , modalitati de livrare cui revine obligatia de a suporta cheltuielile de livrare . '0.Clau-ele care e.oca a(pecte (trict 2uri"ice in contractele "e comert international Clau-e re$eritoare la ra(pun"erea contractantiilor, in continutul ctr de comert international partile pot stipula clauze pt sanctionarea vanzatorului pt cazurile de neexecutare sau executare defectuoasa ori cu intarziere a obligatiilor de predare a marfii ca si a obligatiei de garantie pt vicii, ori a cumparatorului pt nerespectarea obligatiei de plata, aceste sanctiuni imbraca forma penalitatiilor de neexecutare sau de intarziere si se regasesc in clauza penala.'tr poate contine si clauze exoneratorii sau limitative de raspundere pt situatiile cand executarea obligatiilor este impiedicata de evenimente imprevizibile si insuportabile.de asemenea partile pot introduce si clauza rezolutorie precizand conditiile in care poate fi ceruta rezolutiunbea contractului

Clau-e re$eritoare la le,ea aplica!ila contractului partile sunt libere sa stipuleze in contractul lor o clauza prin care sa desemneze sistemul de drept aplicabil ctrl or cu referire la aspectele de fond si efectele acestuia. 'and partile omit acet lucru din continutul contractului lor , legea ctr va fi determinate de catre organul de jurisdictie competent pe baza normei conflictuale incidenta in cazul dat. Clau-e pri.in" 2uri("ctia competenta (a (olutione-e e.entualele liti,ii "intre parti> partile stipuleaza in ctr o clauza compromisorie prin care isi exprima vointa lor comuna ca un eventual litigiu sa fie solutionat pe calea arbitrajului, astfel jurisdictia de drept comun care normal este competenta pt un litigiu in cazul contractelor de comert international este inlaturata. )1.Clau-a mono.alutara 6ste menita sa mentina valoarea contractului, pe toata durata lui de valabilitate, indiferent de fluctuatiile de curs ale monedei de plata in raport cu moneda de referinta, (de cont). ,artile aleg, asadar, doua monede diferite & una de plata, care este de regula fluctuanta si una de referinta, (de cont), care este mai stabila. ,ractic, moneda de cont devine etalonul la care se raporteaza moneda de plata. 6ste considerata o clauza de indexare valutara. ,rin continutul ei, partile pot conveni ca numai in cazul in care fluctuatia atinge anumite cote sa se produca ajustarea in raport cu cursul monedei de referinta. )1.Clau-a multi.alutara !a-ata pe co( .alutar con.enit "e parti @ip de clauza valutara. Operatia de stabilire a cosului valutar poate fi indeplinita de catre parti printr o clauza contractuala sau de catre un organ international specializat. <n toate cazurile insa ea presupune alegerea valutelor care urmeaza sa fie cuprinse in cosul valutar si determinarea ponderii pentru foiecare valuta in cosul valutar. Faloarea de ansamblu a cosului valutar este in functie de cursurile valutelor componente. >recvent sunt alese / 3 monede. ,rin clauza multivalutara partile stabilesc, de regula, si metoda de calcul a modificarilor cursului valutei de plata fata de valutele din cos, precum si modul cum pot fi operate eventuale modificari in structura cosului si in metodologia de calcul pe parcursul executarii contractului. ,rezinta multe avantaje fata de 'lauza monovalutara, insa este si dezavantajoasa deoarece comporta negocieri, adeseori dificile si anevoioase, intre parti pentru determinarea componentelor cosului valutar si a metodologiei de calcul. ) .Clau-a multi.alutara !a-ata pe co( .alutar in(titutionali-at 'onsta in determinarea cursului monedei de plata, mai putin stabila, in functie de mai multe monede de referinta stabile, care alcatuiesc un asa numit O cos valutar P. O varianta a clauzei consta in utilizarea unui cos valutar institutionalizat, aceasta unitate de cont reprezinta in esenta bani internationali. <nstrumente de evidenta si de decontare (cum ar fi D"@ 9 drepturi speciale de tragere 9 A=A asian monatarQ unitQ )#.Clau-a aur "tipulatie contractuala in virtutea careia pretul contractual se exprima fie intr o valuta luandu se aurul ca etalon al acelei valute, fie direct in aur urmand a fi platit in moneda de aur. 6xista asadar doua variante&

clauza valoare aur (Jold value 'lause) de specificul careia este exprimarea pretului convenit prin contract intr o valuta, aurul fiind luat ca etalon al valorii acelei valute! clauza moneda aur (Jold 'oin Falue 'lause) caracterizata prin aceea ca pretul este exprimat direct in aur si urmeaza a fi platit in moneda de aur. Dintre acestea, numai clauza valoare aur se inscrie inmecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. Domeniul acestei clauze este foarte limitat. 'uprinde numai acele contracte de transport international in care o atare clauza este subinteleasa. )%.Clau-a "e optiune a mone"ei li!eratorii ,otrivit ei, partile convin ca exprimarea pretului contractului sa se faca in mai multe monede, in raport cu paritatea acestora la data incheierii contractului, urmand ca la scadenta obligatiei de plata, plata sa se faca in moneda aleasa fie de catre creditor, fie de catre debitorul obligatiei de plata, potrivit intelegerii contractuale dintre parti. )&.Clau-a "e optiune a locului "e plata 6ste o varianta a clauzei monovalutare si se caracterizeaza prin aceea ca creditorul dobandeste dreptul de a incasa la scadenta valoarea creantei sale calculata pe baza unei valute de cont prestabilita in contract in locul ales de acesta dintre cele convenite intr un atare scop, iar debitoul isi asuma obligatia de a satisface optiunea astfel exprimata platind in moneda locului ales de creditor )'.Clau-a "e recalculare (au re.i-uire a pretului ,otrivit ei, partile convin ca in functie de evolutia preturilor la unele materii prime, transporturi, taxe vamale, servicii, etc., sa revizuiasca de comun acord pretul, utilizand in acest scop o metoda de recalculare, determinata ca atare prin contract. @otodata, partile convin care este sursa de date privind dinamica preturilor la factorii luati in considerare(statistici oficiale nationale sau internationale). Clau-a "e re.i-uire cu in"e9are cumulati.a prevede legarea pretului prevazut in contract de un anumit etalon, de regula o marfa de referinta.Daca valoarea etalonului se modifica peste o anumita limita , se schimba automat si pretul din contract cu procentul convenit de parti. 'lauza se utilizeaza in situatia in care pretul marfii ce face obiectul contractului este influentat direct de miscarea preturilor internationale ale anumitor produse care se iau ca etalon. Clau-a "e re.i-uire a pretului cuu in"e9are ,enerala presupune raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor ce pot fi procurate intr o anumita zona geografica.

)).Clau-a clientului cel mai $a.ori-at este stipulatia prin care vinzatorul se obliga sa acorde partenerului cumparator cele mai favorabile conditii pe care le ar acorda altor parteneri cu privire la contracte avind acelas obiect. Domeniul de utilizare al clauzei cuprinde& contracte de aprovizionare, concesiune, licentiere etc. <n general prin ?conditii mai favorabileE partenerii au in vedere toate aspectele raportului juridic, pretul neputind fi luat ca unic element de apreciere . 'lauza este redactata astfel incit sa se evite luarea in considerare a conditiilor mai favorabile acordate unui tert in conditii speciale(piata limitata, cantitate mai mica de produse etc.) <n afara riscului valutar si de pret, exista si ri(curi ce tin "e (ituatia materiala (i re(pecti. con"uita partilor contractante. Acoperirea acestor riscuri se poate face prin clauze cum

sunt&oferirea de catre partile contractante a unor garantii privind indeplinirea obligatiilor contractuale, clauza privind executarea necorespunzatoare a contractului din punct de vedere cantitativ si calitativ, clauza privind executarea cu intirziere a obligatiilor contractuale, clauza privind rezolutiunea/rezilierea contractului. Cu referire la ,arantii 8 partenerul de contract caruia i se solicita o garantie privind indeplinirea obligatiilor asumate prin contract, are la dispozitie % alternative si anume& el poate garanta cu bunurile sale materiale sau financiare pe care le pune la dispozitia dispozitia partenerului (garantii reale ex. gajul, ipoteca etc) el poate apela la o terta persoana 9 numita garant care isi va lua obligatia de a despagubi baneste in cazul in care cel care a solicitat garantia nu si a indeplinit sau a indeplinit necorespunzator o obligatie contractuala asumata (garantii personale).<nstrumentul garantarii este cel mai frecvent in acest caz scrisoarea de garantie bancara.

)/.Clau-a o$ertei concurente este stipulatia contractuala prin care vinzatorul isi asuma obligatia de a acorda cumparatorului aceeleasi conditii pe care le ar oferi acestuia din urma, pentru aceeasi marfa, alti furnizori concurenti in materie. 6a apare indeosebi in contractele de aprovizionare pe termen lung, pentru a oferi cumparatorului posibilitatea de a beneficia de schimbarile de pe piata ce ar surveni ulterior momentului incheierii contractului si care i ar fi profitabile. <n redactarea clauzei trebuie precizate aspecte cum sunt& notificarea de catre posesorul ofertei concurente a celuilat partener! fixarea unui termen pentru alinierea contractului si precizarea consecintelor nerespectarii lui! modul de reglementare a eventualelor neintelegeri intre parti privind caracterul mai favorabil al ofertei (solutia poate fi o terta persoana care sa procedeze la o analiza comparativa)!. ,entru a nu pune prea frecvent in cauza stipulatiile contractuale,partile pot sa fixeze un interval de timp dupa curgerea caruia clauza devine efectiva( de ex.cumparatorul se poate prevala de oferta concurenta numai dupa % ani de la data incheierii contractului). De asemenea se poate prevedea ca decalajul de pret sa prezinte o anumita importanta pentru a putea provoca actiunea clauzei. )0.Clau-a "e 5ar"(5ip 6(au "e impre.i-iune+ <n traducere directa,O hardship P inseamna situatie grea, nedreptate, privatiune. 'lauza are, in vedere, asadar, o atare situatie, cu efecte dezastruoase asupra conditiilor realizarii contractului, cel putin pentru una dintre parti. <n temeiul ei, oricare dintre parti este indreptatita sa ceara celeilalte adaptarea contractului la noile conditii survenite dupa incheierea lui. <nvocarea ei devine posibila daca sunt intrunite urmatoarele conditii & partile vor determina, in continutul clauzei, riscurile care permit utilizarea ei! de regula, ele sunt generale, de orice natura, (economica, financiara, legislativa, etc.). ,e de alta parte, aceste riscuri trebuie sa nu se datoreze conduitei partilor contractante, sa nu fie rezultatul culpei lor. 6le constau in evenimente externe, imprevizibile la momentul incheierii contractului. producerea riscurilor va perturba in mod grav situatia uneia dintre parti, va dezechilibra considerabil contractul a carui realizare devine, ca urmare, inechitabila pentru partea respectiva. 'a rezultat al producerii situatiei de harship, partea interesata va initia demersurile renegocierii contractului, adaptarii lui la noile imprejurari. ,attile trebuie sa si reglementeze, in continutul clauzei, si solutiile de urmat cond renegocierea contractului esueaza. Astfel, ele pot

prevedea rezilierea contractului sau posibilitatea de a apela la serviciile unui tert, (arbitru) caruia ii vor recunoaste competenta de a decide asupra adaptarii contractului. Desi clauza este un produs al practicii comerciale anglo saxone este aplicata si in alte sisteme de drept. 6xista o tendinta de extindere a aplicarii ei, datorata avantajelor pe care le prezinta, posibilitatii de adaptare a contractelor pe termen lung la fluctuatiile economico financiare internationale. /1.Clau-a "e $orta ma2ora $eglementarea acestei clauze este cu atat mai necesara cu cat sistemul nostru de drept nu ofera o definitie cazului de forta majora iar in doctrina si practica internationala s au conturat solutii diferite in definirea notiunii. 6le au in vedere, in esenta, / modalitati diferite ! a) 7ormula (intetica recurge la enumerarea, in continutul contractului, a caracteristicilor esentiale care califica evenimentul survenit drept caz de forta majora. ,ot primi aceasta calificare numai evenimentele imprevizibile, insurmontabile, inevitabile, independente de vointa si conduita partilor contractante, ulterioare momentului incheierii contractului si care impiedica, in totalitate sau in parte, executarea acestuia. b) 7ormula analitica de definire a cazului de forta majora recurge la enumerarea principalelor evenimente care pot fi calificate drept situatii de forta majora ! embarbo uri, calamitati naturale, conflicte de munca, etc. c) 7ormula mi9ta> consta in imbinarea primelor doua ! dupa enumerarea caracteristicilor esentiale ale unei situatii de forta majora, se ofera exemplul unor astfel de situatii, calificate drept cazuri de forta majora. /1.Clau-a primului re$u,otrivit acestei clauze, una dintre partile contractante se obliga sa propuna celeilalte sa realizeze impreuna, in viitor, o anume operatiune comerciala si numai daca aceasta refuza, ofertantul sa fie eliberat sa contracteze cu orice alt tert, dar in conditiile oferite primului contractant. ,ractic, clauza da expersie unei promisiuni unilaterale, prin care una din parti se obliga sa acorde prioritate, preferinta celeilate parti pentru o anume operatiune comerciala viitoare. / .Pactul "e pre$erinta ,rin pactul de preferin(), una din p)r(i (promitent) se angajeaz) fa() de cealalt) parte (beneficiar) s) i propun) +n viitor s) +ncheie o anumit) opera(iune comercial) a c)rei con(inut nu a fost +nc) determinat, +nainte de a o contracta cu un ter(. ,romitentul nu declar) c) va perfecta contractul. 6l +*i rezerv) dreptul de a hot)r+, +n termenul stipulat, dac) este sau nu de acord s) +ncheie o nou) conven(ie cu beneficiarul. #ici beneficiarul nu *i manifest) deocamdat) voin(a de a contracta. Acesta urmeaz) s) decid) dup) ce va primi notificarea promitentului. 6fectul pactului de preferin() este numai de a restr-nge libertatea de alegere a promitentului cu privire la eventualul s)u cocontractant, dac) va dori s) se angajeze +ntr o nou) opera(iune comercial). 5n domeniul industrial, pactul de preferin() este +nt-lnit adesea sub denumirea de Kclauza primului refuzE, +ntruc-t una dintre p)r(i se oblig) s) transmit), cu prioritate, ofertele sale viitoare cocontractantului s)u*i s) subordoneze refuzul acestuia eventuala +ncheiere a actului cu un ter(. 'lauza primului refuz intervine, de regul), +ntre parteneri care +ntre(in raporturi de afaceri relativ durabile, ceea ce creeaz) +ntre ei o atmosfer) de +ncredere reciproc), p)r(ile consider-ndu se parteneri privilegia(i pentru alte opera(ii. ,actul de referin() sau clauza primului refuz sunt categorii juridice distincte, ce nu se confund) cu promisiunea unilateral) de a contracta. 'lauza primului refuz se deosebe*te de promisiunea unilateral) de a contacta prin aceea c) ea nu l oblig) juridice*te pe promitent s) +ncheie contractul. ,romitentul se oblig) doar ca, +n eventualitatea c) va dori s) perfecteze +n viitor un nou contract, s) se adreseze cu prioritate beneficiarului clauzei.