Sunteți pe pagina 1din 31

Banci si sisteme bancare

1. Locul si rolul bancilor 2. Tipologia bancilor;criterii de clasificare 3. 4. Sisteme bancare;indicatori de evaluare; 5. Evolutia sistemului bancar european si a celui romanesc; 1. Locul si rolul bancilor 1.1.Intermedierea bancara
Pentru a ilustra func ia de intermediere tradi ional! a b!ncilor" se poate folosi urm!torul grafic" #n care" pe a$a vertical! este repre%entat! rata dob&n%ii" iar pe a$a ori%ontal! volumul de credite" respectiv depo%ite 'sursa( )odern *an+ing" S,.-effernan" 2..5" pag.2/ r rc
Spread

01 02

rd

11

E1 E2 4n repre%entarea grafic!" nota iile au urm!toarea semnifica ie( 01 5 oferta de credite a b!ncii; 02 5 oferta de depo%ite a clien ilor; 11 5 cererea de credite;

rc 5 rata de dob&nd! la credite; rd 5 rata de dob&nd! la depo%ite; r3 5 rata de ec,ilibru. E1 6i E2 5 nivelul de ec,ilibru al creditelor 6i depo%itelor. 2in grafic reiese c! dreptele 01 6i 02" respectiv oferta de credite 6i cea de depo%ite" sunt func ii cresc!toare ale ratei de dob&nd! r" #n timp ce cererea de credite 11" descre6te #n raport cu r. 7t&t banca" c&t 6i clien ii sunt avanta8a i c&nd cresc dob&n%ile" respectiv" va acorda mai multe credite 6i vor constitui mai multe depo%ite. 4n acela6i timp" odat! cu scumpirea creditelor" clien ii vor solicita din ce #n ce mai pu in acest produs al b!ncii 6i se vor orienta c!tre alte surse de finan are" ceea ce va determina reducerea cererii de credite. 9ata de dob&nd! r* corespunde situa iei ideale #n care cererea 6i oferta de lic,iditate se #nt&lnesc #n mod direct f!r! intermediar 6i f!r! costuri de tran%ac ionare. :olumul creditelor 'depo%itelor/ pentru care se stabile6te ec,ilibrul ratei r*" este dat! de E2. 4n practic!" #ns!" ec,ilibrul se reali%ea%! pentru un volum al creditelor 'depo%itelor/ E1" datorit! diferen ei dintre rata de dob&nd! rc 6i rd" care formea%! spread;ul ratei de dob&nd! 6i constituie c&6tig pentru banc!. Spread;ul ratei de dob&nd! antrenea%! c&6tiguri la nivelul b!ncii 6i are rolul de a acoperi c,eltuielile de intermediere suportate de banc!" costul capitalului" prima de risc 6i obliga iile fiscale. )!rimea spread;ului" respectiv a mar8ei de dob&nd! este influen at! de o multitudine de factori" dintre care 6i concuren a e$istent! pe pia a bancar!; cu c&t aceasta este mai puternic!" cu at&t mar8a va fi mai redus!.

r 5 rata de dob&nd!(

Funciile bncilor i rolul n economie ;b!ncile repre%int! cele mai importante institu ii financiare din economie" fiind" at&t" principala surs! de creditare pentru corpora ii" persoane fi%ice 6i unit! i administrative" c&t 6i un instrument important de reali%are a politicii guvernamentale #n vederea stabili%!rii economiei.

;in pre%ent" b!ncile #ndeplinesc o serie de func ii" intr&nd #n concuren ! cu al i competitori nebancari" dup! cum re%ult! din sc,ema urm!toare.
Societ! i de asigur!ri 6i fonduri de pensii *!ncile sub impactul puternic al competitorilor nonbancari ?onduri mutuale

@niuni de credit 6i alte institu ii de economii

1ompanii ipotecare 6i de%voltatori imobiliari; oferte de finan are 6i e$perti%! #n construc ii

*ro+eri 6i dealeri de titluri

?irme de #ncasare a cecurilor; v&n%!tori de credite mici; companii financiare

Sursa( Peter S. 9ose" 1omercial *an+ )anagement" )c <ro=;-ill" 2..2" p.> 2in sc,ema de mai sus re%ult! c! b!ncile func ionea%! distinct de alte institu ii financiare" dar pot furni%a servicii" #n cadrul conglomeratelor financiare" #mpreun! cu acestea.

;percep ia clien ilor fa ! de banc! este legat! de diversitatea produselor 6i serviciilor pe care aceasta le ofer!" ceea ce permite 6i identificarea func iilor

#ndeplinite. 4n sc,ema urm!toare este redat! varietatea func iilor #ndeplinite de b!nci #n perioada actual!(
?unc ia de creditare ?unc ia de asigurare 6i management al riscului ?unc ii economice 6i de economisire ?unc ia de pl! i 6i tran%ac ii

?unc ia de bro+era8 pentru titluri

Funciile bncilor

?unc ia de subscriere de titluri

?unc ia de planificare 6i investi ii financiare

?unc ia de Amerc,ant ban+ingB

?unc ia de management al numerarului 'cas,/

?unc ia de de%voltare a pie ei imobiliare

;b!ncile sunt instituii financiare, care produc i vnd un management profesional al fondurilor atrase i care ndeplinesc o mulime de funcii n economie. uccesul lor depinde de capacitatea de a identifica cererea de servicii financiare, de a furni!a aceste servicii n mod eficient i de a le vinde la preuri competitive. ;cele mai importante roluri pe care le #ndeplinesc b!ncile #n economie" pot fi re%umate astfel( intermediere" const! #n transformarea economiilor atrase #n credite pentru finan area companiilor" administra iei publice 6i popula iei;

reali!area plilor n numele clienilor, prin utili%area mi8loacelor 6i instrumentelor de plat! 'transfer de fonduri" cecuri" pl! i electronice etc./; managementul riscului" const! #n acordarea de asisten ! pentru clien i" at&t #n procesul credit!rii" c&t 6i #n situa ia de incapacitate de plat!; economisire#investiii" const! #n spri8inirea clien ilor #n atingerea obiectivelor pe termen lung printr;un management adecvat 6i o protec ie corespun%!toare a economiilor acestora; certificare a valorii" se manifest! prin implicarea b!ncilor #n procesul de evaluare a clien ilor 6i de certificare a valorii reale de pia ! a acestora; garantarea datoriilor" preluarea 6i plata de c!tre banc! a datoriilor clien ilor atunci c&nd ace6tia sunt #n incapacitate de plat!; mi$locitor" se manifest! prin ac ionarea #n interesul clien ilor #n vederea administr!rii 6i prote8!rii propriet! ii sau prin emisiunea 6i r!scump!rarea titlurilor; #n politica monetar!( b!ncile servesc la #ndeplinirea politicii guvernamentale" #n vederea reali%!rii cre6terii economice 6i a scopurilor sociale" #n special prin cump!rarea titlurilor de stat. %. &ipologia bncilor. tructura i criterii de clasificare 4n literatura de specialitate" clasificarea b!ncilor se reali%ea%! dup! mai multe criterii" astfel( 1. dup! structura 6i forma de organi%are; 2. dup! natura afacerilor derulate; 3. dup! dimensiunea 6i importan a #n cadrul pie ei. 1. 'up structura i forma de organi!are, se face distinc ia #ntre( a) banca universal b( banca de tip holding company c( banca de tip )financial holding company d) conglomerate financiare e) banca specializat

a) Banca universal ofer! #ntreaga gam! de produse 6i servicii bancare" la care se adaug! 6i servicii financiare nebancare. Germania este emblema bncii universale. Bnci, precum Deutsche Bank i Dresder Bank ofer n prezent ntreaga gam de servicii enun ate. Bncile germane pot de ine propriile lor firme comerciale, iar suma investi iilor n aceste firme !peste "#$ din capital% plus alte investi ii fi&e nu poate depi capitalul total al bncii. Deutsche Bank este ac ionarul ma'oritar la Daimler ( Benz) *llianz i +etallgesellshaft, ,hilip -olzman, societ i de renume din diferite ramuri industriale. b( Banca de tip Holding company Termenul a fost lansat #n S@7" prin Legea din anul 1C5D( .he Bank -olding /ompan0 *ct !B-/%" care definea acest tip de institu ie ca fiind acea firm! care de ine cel pu in 25E din drepturile de vot a dou! sau mai multe b!nci subsidiare. ?iecare *-1 de ine propriile subsidiare bancare '6i c,iar nefinanciare/" care sunt separate din punct de vedere legal 6i capitali%ate individual. c( Banca de tip Financial holding company 4n anul 1CCC" #n S@7" legea de moderni%are financiar! 1 .he Gramm 2each Blile0 3ianancial +odernisation4 !G2B%" a permis b!ncilor de tip ,olding s! se transforme #n companii financiare de tip ,olding '?inancial -olding 1ompanF/" care pot de ine ca subsidiare( b!nci comerciale" b!nci de investi ii 6i societ! i de asigur!rii. 7stfel" ?1- devin bnci universale restricionate" care se implic! #n activit! i bancare" de asigur!ri 6i cu titluri" dar care de in subsidiarele separate din punct de vedere al statutului legal 6i al capitali%!rii. 4n Gaponia" prin legisla ia din anii HC. b!ncile au devenit membre ale ?1-" #ns! societ! ilor de asigur!ri nu li s;a acordat acest drept. d( Conglomeratele financiare 4n literatura de specialitate e$ist!" #n principal" dou! abord!ri privind definirea conglomeratelor financiare" 6i anume cea european*continental 6i cea anglosa+on. Potrivi primei abord!ri" un conglomerat financiar este definit ca fiind un grup de institu ii financiare format dintr;o banc!" o societate de

asigur!ri 6i una de investi ii financiare 6i care trebuie s! #ndeplineasc! cumulativ urm!toarele condi ii(
; conducerea grupului este asigurat de ctre o instituie de credit, sau, cel puin una din filialele grupului este o instituie de credit, * dac la conducerea grupului nu se afl o instituie de credit, atunci se consider c activitile grupului se desfoar n sectorul financiar dac ponderea acestora n totalul activitilor depete -./, * cel puin una din entitile grupului aparine sectorului asigurrilor i cel puin una sectorului bancar sau sectorului de servicii de investiii, * activitile consolidate i sau agregate ale entitilor grupului trebuie s fie semnificative pentru fiecare sector n parte, respectiv ponderea bilanului unei entiti din sectorul financiar n totalul bilanului entitilor financiare din grup s fie mai mare de 1./.

Potrivit celei de;a doua abordri" un conglomerat financiar este definit ca un grup format dintr;o institu ie care desf!6oar! activit! i bancare 6i o societate de investi ii financiare. 0n opinia noastr, un conglomerat financiar poate fi definit ca fiind acea organi!aie, care desfoar ntre dou i cinci dintre urmtoarele tipuri de activiti i anume" intermedierea i gestiunea mi$loacelor de plat, asigurri, operaiuni cu titluri# finane corporative, managementul fondurilor, consultana i vn!area produselor ctre clieni retail. 5n +area Britanie, de e&emplu, n anul "667, doar 7 conglomerate autorizate ofereau cele 8 activit i financiare, "9 conglomerate ofereau : activit i, iar peste 8# de conglomerate erau autorizate s ofere 9 activit i financiare. 1onstituirea conglomeratelor financiare 6i consolidarea rela iilor dintre entit! ile componente ale acestora repre%int! subiect de de%bateri #n mediul de afaceri 6i la nivelul autorit! ilor de reglementare" fiind anali%ate avanta8ele" c&t 6i de%avanta8ele acestora.

2irectiva 2..2J>KJ1E" 1D decembrie 2..2 privind supraveg,erea suplimentar! a institu iilor de credit" a societ! ilor de asigurare 6i a societ! ilor de investi ii care apar in unui conglomerate financiar

1vanta$ele conglomeratelor financiare constau #n urm!toarele( 1. mbuntirea eficienei activitii prin reali!area economiilor de )scal2 i )scope2. ;conomia de scal este un concept care desemnea%! situa ia #n care la nivelul unei b!nci cre6terea factorilor de produc ie 'a inputurilor/ antrenea%! o cre6tere suplimentar! a re%ultatelor 'a outputurilor/. 2e e$emplu" dublarea depo%itelor" a capitalului 6i a for ei de munc! ar antrena o cre6tere mai mult dec&t dubl! a creditelor. ;conomia de scope este un concept care descrie situa ia #n care( reunirea producerii 6i furni%!rii a dou! sau mai multe servicii generea%! costuri mai reduse dec&t dac! acestea ar fi fost reali%ate separat. %. de!voltarea pieelor financiare n rile emergente, prin e+perti!a i asistena oferit de conglomeratele care desfoar activitatea n aceste ri. 3. reducerea vulnerabilitii la ocurile economice, din diferite economii sau regiuni, prin diversificarea activitii financiare i subsidiare din ri diferite. 'e!avanta$ele conglomeratelor financiare constau #n( 1. dificulti de reglementare i supraveg3ere generate de diversitatea 6i comple$itatea activit! ilor financiare pe care le desf!6oar! pe pie e 6i %one geografice diferite; 2. sporirea riscului sistemic, ca urmare a problemelor care se manifesta la nivelul unei entit! i a conglomeratului financiar 6i a propag!rii acestora la nivelul #ntregului grup. Pentru prevenirea efectului de contagiune #ntre diferite entit! i 6i opera iuni" la nivelul conglomeratelor se constituie adev!ra i pere i de foc Afire4allsB. Este vorba de restric ii legale care vi%ea%! flu$urile de informa ii 6i alte tran%ac ii financiare #ntre subsidiare" agen ii" departamente etc. cu scopul de a prote8a o entitate de problemele manifestate #ntr;o alt! entitate.

e( Bncile specializate asigur! finan area unor domenii de activitate precum industria" agricultura sau a unor segmente ale pie ei financiare" precum b!ncile ipotecare 6i b!ncile de investi ii. 4mbrac! o diversitate de forme" de la b!ncile de participa ie #n industrie 6i comer " p&n! la b!ncile de comer e$terior 6i casele de titluri A,ouse of securitiesB. Ldeea speciali%!rii a ap!rut #n S@7" prin legisla ia <lass Steagal M 7ct care a produs o separare func ional! 6i geografic! a activit! ii bancare" iar b!ncile comerciale 'de depo%it/ 6i;au delimitat activitatea de b!ncile de afaceri 'investi ii/. %. @n alt criteriu #n func ie de care se pot clasifica b!ncile este natura afacerilor 5operaiunilor( derulate. 4n func ie de acest criteriu" distingem( a). holesale ban!ing b). retail ban!ing c). private ban!ing d). shado ban!ing a(. "holesale ban!ing 'b!nci globale/ sau de corporate. 7cestea ofer! servicii bancare investitorilor corporate #n vederea sus inerii activit! ii financiare a companiilor 6i a investitorilor institu ionali" precum fondurile de pensii 6i autorit! ile guvernamentale. 7ceste servicii includ( #mprumuturi; managementul lic,idit! ii; credite ipotecare; opera iuni de leasing 6i de restructurare a capitalului.
&ermenul de )43olesale ban6ing2 desemnea! o larg varietate de servicii financiare oferite de ctre bnci clienilor corporate i celor instituionali. 0n general, bncile de acest tip, ofer servicii grupate n )pac3ete2, ceea ce le confer atractivitate, comparativ cu oferta separat a acestora, prin practicarea unei rate mai sc!ute a dobn!ii. #e e$emplu% &'( reprezint o banc de tip holesale care ofer urmtoare gam de produse )i servicii bancare* finan+e comerciale ,factoring)- fuziuni )i achizi+ii- oferte publice ini+iale )i secundare- preluri de companii- restructurarea bilan+ului pentru firme- cumprare spri.init ,leverage by out)- investi+ii- opera+iuni cu instrumente derivate- achizi+ia de titluri emise de ctre companii )i administra+iile publice centrale )i locale- opera+iuni pe pia+a valutar- finan+area prin securitizareacordarea de /mprumuturi generale- opera+iuni de leasing- opera+iuni de pl+i )i cash management- pstrarea /n custodie a titlurilor clien+ilor- asigurarea riscului )i consultan+ /n managementul riscului% etc..

b). 0etail ban!ing repre%int! acea institu ie care ofer! servicii c!tre investitori individuali 'persoane fi%ice/ sau pentru finan area afacerilor de mic! dimensiune. 0n structura acestei oferte de produse i servicii bancare se includ( conturi de economii 6i depo%ite; credite de consum 6i ipotecare; servicii de plat!; carduri de credit 6i de debit. 4n pre%ent o mare parte din serviciile de retail ban6ing sunt oferite electronic" prin 7utomated Teller )ac,ines '7T)/ 6i online ban6ing. 7ctivitatea de retail se desf!6oar! de c!tre o multitudine de tipuri de b!nci" diferite de la o ar! la alta 6i anume( ; b!nci comerciale; ; b!nci locale; ; b!nci de economii ale Po6tei; ; b!ncile de economii; ; societ! ile de construc ii 6i b!ncile Alandesban+sB ; b!nci de de%voltare rural!. c). 1rivate ban!ing este institu ia care ofer! servicii de private ban6ing acelor clien i care de in conturi considerabile 'valoarea minim! a acestora varia%!/ 6i doresc un management corespun%!tor al fondurilor lor pe termen lung.
1rima banc de acest tip a fost creat la (eneva /n anii 2344% pentru administrarea averilor unor persoane fizice. 5n 678% private ban!ing a fost o form rsp9ndit de activitate a bncilor% /n secolul al :&:;lea% iar /n prezent se poate distinge Bro n Brothers Harriman% /n 'e <or!. 7n alt e$emplu% este Ban=ue 1opulaire Cote d>8zur din ?onaco% care ofer servicii personale )i confiden+iale adaptate la nevoile fiecrui client. 5n @lve+ia% prima private ban!ing apare /n anul 2A44 la (eneva% /n prezent bncile elve+iene fiind renumite pentru serviciile )i produsele oferite clien+ilor lor% ale cror conturi dep)esc B44.444 76# sau ale cror venituri personale sunt considerabile.

d(. 6hado ban!ing 'banca ascuns!/" repre%int! acea entitate 'institu ie/ financiar!" care e$ercit! func iile unei b!nci" dar care nu este subiect al reglement!rii bancare. 4n categoria institu iilor As,ado=B putem include ( fondurile de pensii" fondurile pie ei monetare" b!ncile de investi ii. Prin defini ie" aceste institu ii nu accept depo!ite 5nu sunt institu ii depo%itare/" dar #ndeplinesc un rol important #n intermedierea financiara.

4ntre anii 2... 6i 2..> #n S@7 6i Europa a crescut importan a sistemului de As,ado= ban+ingB" #mprumuturile acordate clien ilor prin acest sistem dep!6indu;le pe cele ale sistemului tradi ional. :ulnerabilitatea acestor institu ii re%ult! din nivelul ridicat al Afinancial leverage2, respectiv al fondurilor mprumutate, raportate la activele lic3ide sau la resursele proprii. E$emple celebre de As,ado= ban+sB sunt *ear Stearns 6i Le,man *rot,ers. 3. 0n func+ie de dimensiunea )i importan+a /n cadrul pie+ei , se pot identifica" a) bnci locale ,bnci comunale)b) bnci regionalec) bnci supraregionaled )bnci multina+ionale. a(Bncile locale 'communitF ban+/" repre%int! b!nci comerciale de inute de o colectivitate local!" ale c!ror surse sunt de provenien ! local! 6i pe ba%a c!rora finan ea%! afacerile comunit! ii respective. 7cestea nu sunt afiliate la companiile de tip ,olding. 4n S@7" o astfel de banc!" de ine active a c!ror valoare nu dep!6e6te un milion de N. 4n 9usia" de e$emplu" func ionea%! bncile municipale" care sunt controlate 6i administrate de municipiul respectiv '*an+ of )osco=/" 6i al c!rei rol const! #n furni%area de #mprumuturi 6i alte servicii administra iei locale garantate cu veniturile bugetelor locale. b(Bncile regionale sunt speciali%ate #n colectarea de depo%ite 6i acordarea de credite #ntr;o anumit! regiune a unei !ri; ele au o dimensiune mai mare dec&t a unei bnci locale. 4n <ermania" de e$emplu" b!ncile regionale sunt denumite ALandesban+enB c(Bnci supraregionale repre%int! companii ,olding care operea%! #n ma8oritatea regiunilor geografice ale unei !ri" sau care de in subsidiare #n dou! sau mai multe state. A.he *merican Banker4" publica ie %ilnic! #n S@7" define6te b!ncile supraregionale ca fiind Anon<mone0 center bank4 M centre bancare nonmonetare.

d(Bncile multina+ionale repre%int! acele institu ii a c!ror activitate se derulea%! 6i #n alte !ri dec&t cea de origine. 1itiban+" de e$emplu" de ine unit! i prin care operea%! #n mai mult de C. de !ri. La nivelul anului 2..K" #n topul primelor 1. b!nci multina ionale" dup! capitalul social" se reg!seau( *an+ of 7merica; 1itigroup; -S*1; )itsubis,i ?inancial <roup; 9oFal *an+ of Scotland; *OP Paribas; *anca Santander; )i%u,a ?inancial <roup. ?iecare banc! multina ional! poate opta pentru o anumit! form! de organi%are structural!" #n vederea e$ecut!rii autorit! ii 6i a comunic!rii. 7stfel" se pot utili%a( repre%entan e ale re%iden ilor; b!nci de corespondent; agen ii bancare; bran6e str!ine; subsidiare str!ine 6i afiliate; consor ii bancare. 7epre!entanele re!idenilor sunt oficii care ofer! clien ilor a8utor 6i spri8in #n !rile str!ine" f!r! a se implica #n activitatea de intermediere bancar!. Bncile de corespondent sunt b!nci prin care se men ine o leg!tur! informal! #ntre b!ncile din diferite !ri" prin utili%area conturilor de corespondent" care facilitea%! pl! ile interna ionale pentru clien i. 1geniile bancare sunt unit! i bancare" care operea%! precum b!ncile cu e$perien !" pe pia a valutar!" monetar!" acord! #mprumuturi" investesc pe pia a de capital" dar nu accept! depo%ite. Branele strine operea%! precum b!ncile locale" cu e$cep ia faptului c! directorul 6i ac ionarii provin din alt! ar!. 7cestea sunt supuse reglement!rilor pie ei bancare locale" dar situa iile financiare se afl! #n eviden ele b!ncii mam!. ubsidiarele strine i afiliate repre%int! b!nci locale care sunt #ncorporate par ial sau complet #n banca mam!. 7cestea pot efectua #ntreaga gam! de opera iuni bancare. 8onsoriile bancare constituie reuniuni de mai multe b!nci comerciale" #n vederea efectu!rii de subscrieri de titluri" acord!ri de credite 6i alte tipuri de activit! i. 4n ultimii 3. de ani" b!ncile multina ionale s;au de%voltat ca urmare a evolu iilor #n materie de reglement!ri ale domeniului financiar 6i a diversit! ii produselor 6i serviciilor bancare. 4n pre%ent" bncile multinaionale se reg!sesc sub forma conglomeratelor financiare.

9. :ndicatori de e+primare a performanelor sistemelor bancare, se pot grupa" dup! relevan a informa iilor pe care le furni%ea%!"
#n urm!toarele categorii( 1. :ndicatori care e+prim gradul de ptrundere geografic i demografic a produselor i serviciilor bancare. 4n aceast! categorie includem indicatori precum( a. num!rul de b!nciJpe suprafa ! de 1... +m2; b. num!rul de sucursale 'bran6e/ la 1..... locuitori; c. num!rul de 7T);uri la 1... +m2; d. num!rul de 7T);uri la 1.....Jlocuitori; e. num!rul de credite 6i depo%iteJ1... persoane; f.m!rimea medie a creditelor 6i depo%itelorJPL* pe locuitor. 7ce6ti indicatori care arat! e$pansiunea activit! ii bancare #n r&ndul clien ilor 6i #n spa iu 'a;d/ #nregistrea%! valori sporite" pe m!sur! ce nivelul de de%voltare economic! a !rii spore6te" #n timp ce indicatorii de la punctele e 6i f #nregistrea%! valori descresc!toare ; 2. 0 a doua categorie de indicatori" corelat! cu prima" desemnea%! accesul pe pia a bancar!" at&t a institu iilor de credit" precum 6i a clien ilor. 4n acest sens" se pot utili%a indicatori care e$prim!( ; num!rul de credite 6i depo%iteJpe locuitor; ; distribu ia creditelor 'depo%itelor/ versus distribu ia veniturilor; ; num!rul persoanelor care de in conturi bancareJtotal popula ie; ; costul opera iunilor cu administrarea conturilor bancareJtotal num!r de conturi; ; cerin ele companiilor pentru ob inerea finan !rii 'creditori bancari/; ; valoarea colateralului necesar pentru a ob ine #mprumuturi. 3. :ndicatori care e+prim mrimea sistemului bancar i gradul de intermediere. 7ce6ti indicatori arat! ponderea activelor totale ale institu iilor de credit #n PL*;ul unei !ri" precum 6i ponderea creditului #n PL*. 4n vederea cuantific!rii m!rimii sistemului bancar al unei !ri se utili%ea%!" deci(

; raportul 7ctive bancareJPL*" care e$prim! gradul de intermediere financiar) ; raportul 1redite neguvernamentaleJPL*" care e$prim! gradul de intermediere bancar; ; raportul 2epo%ite bancareJPL*" care ilustrea%! gradul de economisire 6i de plasare a economiilor #n sistemul bancar; ; raportul 7ctive ale *!ncii 1entraleJPL*; ; raportul )2JPL*" care e$prim! gradul de moneti%are al economiei" sau gradul de alimentare al economiei cu masa monetar!; ; ponderea creditelor neguvernamentale 'privat/Jtotal credite; -. :ndicatori de e+primare ai structurii financiare, care au menirea de a desemna ponderea elementelor bilaniere n total active, respectiv, total pasive bancare. ; numerar 6i active cu lic,iditate imediat!Jtotal active; ; credite acordateJtotal active bancare; ; plasamente #n titluriJtotal active bancare; ; capitalJtotal pasive bancare; ; credite acordateJtotal pasive bancare; ; depo%ite atraseJtotal pasive bancare. ;. :ndicatori care e+prim gradul de desc3idere al sectorului bancar i care poate fi cuantificat prin" ; ponderea ac iunilor str!ine 'capital str!in/ din sistemul bancar #n total disponibilit! i ale institu iilor de credit; ; ponderea activelor e$terne" #n total active; ; num!rul de b!nci str!ine 6i na ionale #n cadrul unui sistem bancar; ; ponderea fu%iunilor 6i ac,i%i iilor transfrontaliere #n care au fost implicate b!ncile na ionale. <. :ndicatori de e+primare a competiiei i competitivitii n sistemul bancar. 4n acest scop se pot utili%a( ; gradul de concentrare al activit! ii bancare 'ponderea primelor cinci b!nci #n total active sau credite ale sistemului bancar/; ; indicele -erfindahl ; -irshmann al concentr!rii activelor bancare; ; indicele puterii de pia ! 'Lerner Lnde$/ si indicele statistic

; ponderea ac iunilor de inute de stat #n sistemul bancar; ; ponderea capitalului str!in 6i auto,ton #n total capital bancar. :ndicele =erfinda3l M=irs3mann este calculat prin #nsumarea p!tratelor cotelor de pia ! ale fiec!rei b!nci #n totalul pie ei. 7cest indice poate lua valori cuprinse #ntre . 6i 1...." un nivel ridicat indic&nd o pia ! mai concentrat!. 1onsider!m sistemul bancar din ara APB" care pre%int! urm!toarea structur! a depo%itelor bancare(

=ume banc *

Depozite bancare ":8 milioane um

$ depozitelor n total :>,96$

,ondere a la ptrat "7?:,#>

B / D

69 milioane um 86 milioane um :8 milioane um 9:> milioane um

>?,"6$ "?,>8$ "9,"8$ "##$

?96,>6@ >6?,8@ "?>,6> 9##@,@7

4ntr;o asemenea ipote%! de lucru" re%ult! un nivel al indicelui de 3..D"D>" care desemnea%! o concentrare sporita a activit! ii bancare. 4n realitate" acest indice nu dep!6e6te valoarea de 5...;D.... 2e e$emplu" pe ca%ul sistemului bancar european L-- are valoarea 1>.."ceea ce arata o concentrare medie" iar #n 9om&nia de >C.. La nivelul tarilor *9L1'*ra%ilia"9usia"Lndia"1,ina/"pentru anii 2..>J2..C"acest indicator a pre%entat urmatoarele valori( 9usia(>K>"*ra%ilia(C.3"Lndia(2D55"1,ina(4KC. 0 comparatie mai e$tinsa"pentru perioade mai indelungate de timp se regaseste in tabelul de mai 8os"care ilustrea%a un grad sporit de concentrare in ?inlanda si in Elvetia.

:ndicele concentrrii bancare5 =erfinda3l :nde+( pentru totalul activelor >rafic 1.1.

:ndicele Lerner se utili%ea%! pentru aprecierea puterii de pia !" ar!t&nd m!sura #n care o banca este capabil! s! practice pre uri peste nivelul costului marginal.7cest indice"arata daca o banca "care detine o anumita cota de piata" poate influenta nivelul ratelor de dobanda si al comisioanelor practicate in sistemul bancar. 4n condi ii de concuren ! perfect!" pre ul este egal cu costul marginal" deci" indicele Lerner este 5 .. 1&nd pre ul dep!6e6te costul marginal" atunci indicele devine po%itiv 6i are valoarea cuprins! #ntre . 6i 1. 0 valoare mai apropiat! de 1 arat! gradul puterii de monopol al b!ncii.Lndicel puterii de piata"pentru tarile *9L1"pre%enta in perioada 2..2; 2..>"urmatoarele valori(9usia(."13>;*ra%ilia(.".54;1,ina(."2.C;Lndia(."145. 1u cat indicele are o valoare mai mica"cu atat sistemul bancar se apropie de conditiile unei concurente perfecte. Pentru e$primarea gradului de competitivitate a unui sistem bancar se utili%ea%! 6i un alt indicator denumit = * statistic. 7cest indicator pune in evidenta in ce masura modificarile in factorii de intrare in activitatea bancara se regasesc in re%ultate.4n graficul de mai 8os

'nr.1.3./ este pre%entat! comparativ" evolu ia competi iei bancare la nivelul mai multor !ri. Oivelul - statistic 5 1" arat! competi ie perfect!" iar -Q. semnific! po%i ia de monopol.
:ndicele competiiei bancare 5H * statistic( >raficul nr.1.%

4n concordan ! cu H M statistic'competi ia bancar!/" b!ncile din <ermania" Lu$emburg 6i <recia sunt cele mai competitive" #n timp ce cele din Gaponia sunt mai pu in competitive. 4n concordan ! cu aceast! m!sur!" b!ncile din Europa sunt #n medie" mai competitive" dec&t cele din )area *ritanie 6i S@7.Studii recente efectuate asupra bancilor de importanta sistemica din sistemul bancar romanesc'*arbu"*oitan"2umitrescu/ romanesc evidentia%a un nivel al competitiei de tip monopolistic"respectiv"un nivel al indicelui - statistic de ."52. 7stfel" #n sistemul bancar rom&nesc e$ist! pu ini competitori de talie mare" al c!ror plan de business 6i profil de risc denot! un comportament strategic" intruc&t se fundamentea%! pe observarea strategiilor b!ncilor mari cu care se afla in competi ie direct. Ln 9usia"de e$emplu"acest indicator pre%inta valori diferite"in functie de marimea bancilor si tipologia acestora.7stfel"pentru bancile din top 2."-; statistic are valoarea ."K35;bancile guvernamentale pre%inta valoarea ."542""iar bancile straine(."K1K. @n alt indicator important este cel care e$prim!

ponderea capitalului strin #n totalul activelor interne aferente unui sistem bancar si numarul de banci straine in cadrul unui sistem bancar . 9eferitor la pre%enta bancilor straine pe pietele locale"literatura de specialitate pre%inte o multime de abordari care se concentrea%a pe urmatoarele aspecte. La intrebarea( de ce intra bancile straine pe alte piete"se regasesc doua raspunsuri( a/in tarile de!voltate,bancile straine isi urmea!a clientii; b(bancile sunt interesate sa fructifice oportunitatile oferite de tarile ga!da5fiscalitate redusa,eficienta sca!uta a sistemului bancar din tara ga!da,nivel sporit al ?:B#locuitor(,in ca!ul tarilor emergente. La intrebarea

care sunt bancile care se e+tind,raspunsul

este"
*bancile care au o dimensiune mare si sunt dispuse sa intre pe alte piete,prin preluarea bancilor locale. *bancile cu eficienta sporita, si, care pot sistemelor bancare din tarile ga!da. contribui la refacerea

:ntrarea bancilor straine pe pietele locale, generea!a urmatoarele efecte"


sporirea eficientei sectorului bancar; intensificarea competitiei" reducerea costurilor, furni!area unor surse de creditare mai stabile, de la bancile mama, implicarea in restructurarea si recapitali!area bancilor locale, in situatii de cri!a. 1a 6i de!avanta$e" se poate remarca faptul c! prin oferta de produse 6i servicii bancare noi" se produce( *migrarea clienilor de la bncile locale ctre cele strine; *accesul la credite, pentru unele sectoare, se reduce" ; in ca!urile de retragere masiv a bncilor strine, se manifest de!ec3ilibre ma$ore pe pieele locale, ca urmare a decapitali!rii sistemelor bancare.

?onderea bncilor strine 5active ale acionarilor strini n total active interne(
>raficul 1.9.

9eferitor la ponderea capitalului bancar detinut de stat "pana la masurile de interventie ale guvernelor prin recapitali%are bancara" pentru sustinerea bancilor cu probleme"se considera ca statul actionar limitea%a concurenta si duce la performante reduse in activitatea bancara. Ln anii 2..>;2..C" "unele banci au a8uns sa fie detinute in totalitate de stat"in tari precum"@area Britanie,Franta,:rlanda,Belgia"unde fara interventia statului in calitate de cumparator al actiunilor institutiilor respective"acestea ar fi a8uns in situatii de faliment. )a8oritatea acestor banci isi rascumpara"in pre%ent "actiunile detinute de stat.7stfel "se considera ca recapitali!area este o strategie de succes in perioadele de cri!a financiara,fara de care ,in unele tari,banci de importanta sistemica s;ar fi prabusit.

A. :ndicatori de e+primare a eficienei i productivitii care ofer! informa ii cu privire la( ; venit net din dob&n%i;

; ; ; ; ;

mar8a net! din dob&n%i; venituri nondob&n%iJtotal active; ponderea costurilor opera ionale #n total venituri; raportul costJvenit rentabilitatea activit! ii bancare calculate #n func ie de active '907/ sau de capital '90E/; ; c,eltuieli nondob&n%iJtotal venituri; ; productivitatea muncii 'valoarea ad!ugat!Jore lucrate sau valoare ad!ugat!Janga8at/. B. :ndicatori pentru caracteri!area sistemului de pli i decontri ; num!rul de sisteme de pl! i 6i distribu ia flu$urilor #n cadrul acestora; ; num!rul de mi8loace de plat! de retail 'transferuri bancare" cecuri" carduri de credit/; ; num!rul tran%ac iilorJ7T) 6i P0S; ; num!rul de carduri la 1... locuitori. C. :ndicatori de e+primare ai stabilitii financiare a sistemului bancar i care se refer la" ; gradul de adecvare a capitalului #n func ie de riscul activelor; ; ponderea activelor lic,ideJtotal pasive; ; ponderea depo%itelor clien ilorJtotal pasive; ; ponderea creditelor acordate clien ilorJdepo%ite atrase de la clien i. 1.. :ndicatori de e+primare a gradului de reglementare i supraveg3ere a sistemelor bancare 4n acest sens" se utili%ea%! indicatori care cuantific!( a/ puterea de supraveg,ere a b!ncii centrale; b/ interven ia autorit! ii de supraveg,ere 'indicele discre iei/; c/ independen a b!ncilor centrale; d/ indicele restric ion!rii activit! ii bancare; e/indicele ,a%ardului moral al asigur!rii 6i garant!rii depo%itelor 11.Pentru evaluarea activitatii bancare"se mai poate utili%a si indicele profun!imii informatiei bancare despre credit5credit dept3 of information("propus de *anca )ondiala.'sursa Dorld Ban6 indicators( 7cesta masoara gradul in care(

scopul " accesibilitatea si cantitatea informatiilor despre creditele oferite sectorului public sau privat"sunt afectate de reglementarile in domeniu. 7cest inde$ ia valori de la . la D"valoarea D indicand disponibilitatea unui volum mare de informatii oferite publicului"prin registre publice sau birouri private "care facilitea%a deci%ia de creditare. 9etinem cateva valori semnificative(9usia inregistra valoarea . in anul 2..D si ; in anul 2.1.; in Slovenia"valoarea indicelui a sca%ut de la 9p in anul 2..D la %p in anul 2.1.; in Polonia"valoarea indicelui a ramas stabila la -p"in ultimii 5 ani; 9omania inregistrea%a ;p;?ranta"-p;<ermania <p. Ln conclu%ie"pentru caracteri%area sistemelor bancare se utili%ea%a o multitudine de indicatori"care pun in evidenta atat aspecte cantitative cat si calitative ale activitatii desfasurate de institutiile de credit

PROFITABILITATEA MARILOR BANCI ca pondere in total active


Tara Profit brut co#turi operat$ / mar a neta impr !provi"

2010 2009 2008 Australia (4) 1.20 1.2 Austria (2) 2.00 2.00 Canada (5) 2.04 1.69 France (3)

2010 2009 2008 1.14 0.93 1.01 0.67 0.63 0.46 1.01 0.72 0.47

2010 2009 2008 1.89 1.88 1.66 2.50 2.46 2.44 1.65 1.73 1.39

2010 2009 2008 0.31 0.54 0.26 0.97 1.20 0.56 0.26 0.45 0.21 1.24 1.94 1.87

0.45 0.18 0.04 0.37 0.36 0.27


0.30 0.29 !0.16

1.11 1.02 0.68 1.74 1.92 2.02


0.51 0.96 0.93

0.26 0.36 0.18 0.60 0.76 0.42


0.10 0.32 0.42

0.63 1.10 0.97


Italy (3)

1.70 1.79 1.86


Ja an (10)3 0.494 0.864 0.834 "et#erlands (2)

!0.04 !0.15 !0.61

0.82 0.98 0.80


2.26 2.27 1.85

0.28 0.33 0.21


0.83 0.94 0.53

1.39 1.01 0.90


$ ain (4) 1.56 1.49 1.40 0.95 0.88 1.07

$%eden (4) 0.88 0.95 0.90 $%it&erland (4) 2.13 2.10 2.57 'nited (in)d*+ (7) 0.90 1.18 0.99 'nited $tates (7) 2.94 2.79 2.45

0.61 0.34 0.67 0.66 0.21 !1.75 0.25 !0.04 !0.05 1.02 0.42 0.28

0.89 1.02 0.99 0.54 0.56 0.61 1.03 0.95 0.86 2.62 2.71 2.30

0.11 0.46 0.11 0.01 0.10 0.12 0.61 0.90 0.39 0.87 1.72 1.21

"u+arul de ,anci din -iecare tara este indicat in arante&a... 2 C*sturile * erati*nale re rer&inta su+a a ac#eltuiel*r cu ers*nalul si a alt*r c#eltuieli * erati*nale. sursa. /I$0t#e 81 t# annual re *rt *- /I$.%%%.,is.*r)

4 Evolutia sistemului bancar European

7nali%a evolutiei structurale a sistemului bancar european evidentia%a ca actuala cri%a financiara a avut un impact important asupra nivelului agregat al activelor bancare si asupra activitatii de consolidare bancara prin fu%iuni si ac,i%itii nationale si transfrontaliere. <raficul 2 arata cresterea nivelului intermedierii bancare "pentru toate categoriile de agregare a informatiilor(la nivelul %onei euro"al @niunii Europene sau al noilor state membre.Oivelul intermedierii bancare inregistrea%a valori peste 3..E"e$ceptie fac O)S"unde "in medie gradul de intermediere a8unge la 1..E.

In categoria creditelor acordate populatiei,o evolutie dramatica au inregistrat-o creditele pentru cumpararea de locuinte,in special in Belgia si Irlanda, unde piata imobiliara a inregistrat o prabusire incepand cu anul 2008.Descresterea este atribuita inaspririi conditiilor de creditare,reducerii pretului locuintelor si pierderii increderii popultiei in institutiile de credit.Aceeasi tendinta de declin s-a manifestat si in tarile baltice,in anul 2009.E ceptie de la aceasta tendinta pre!inta "area Britanie,care a ramas la un nivel apropiat de cel di anul 200#.

7nali%a evolutiilor din sistemul bancar european arata o crestere a volumului depo%itelor"in anii 2..>;2..C"c,iar daca intr;un ritm redus.7ceasta evolutie favorabila repre%inta re%ultat al eforturilor bancilor de a atrage fonduri mai stabile"sub forma de depo%ite si de a reduce dependenta fata de pietele financiare .2e asemenea"cresterea ratelor de dobanda la depo%ite"comparative cu alte oportunitati de investire a constituit un factor de atractivitate.ca urmare a cresterii nivelului depo%itelor"raportul imprumuturiJdepo%ite"ca e$presie a lic,iditatii institutiilor de credit "a inregistrat un trend descrescator continuu"cu incepere din 2..> pana in 2.1..Scaderea acestui raport a fost considerabila"in special in noile state membre"in conditiile eforturilor de reducere a dependentei fata de resursele straine si a eforturilor autoritatilor nationale de a limita imprumuturile in moneda straina.

E ceptia de la tendinta,inregistrea!a Danemarca,unde acest raport are o valoare sporita,datorita includerii creditelor ipotecare,care se finantea!a prin emisiunea de obligatiuni ipotecare.De preci!at ca in aceasta tara,institutiile de credit ipotecar nu atrag depo!ite.

E alta tendinta puternic marcata de manifestarea actualei cri!e,a fost activitatea de consolidare bancara,prin fu!iuni si ac3i!itii,care a continuat in anii 2..>;2..C"astfel incat"numarul de institutii de credit s;a diminuat .2eclinul a fost accentuat in 8ipru,ca urmare a consolidarii

copoperativelor de credit,de asemenea, o reducere considerabila s*a inregistrat in 'anemarca,>ermania,Franta,Elanda si uedia.F+ceptia au facut tarile baltice,ceea ce indica nevoia sporita de noi servicii financiare la nivelul acestora. 1u e$ceptia unor fu%iuni si ac,i%itii importante"precum(ac3i!itia 1BG 1mro de catre consortiul 7oHal Ban6 of cotland sau preluarea Fortis de catre BG? ?aribas, a unor banci @area Britanie de catre antander,in anul 2..>"fenomenul fu%iunilor si ac,i%itiilor a cunoscut un declin semnificativ in anul 2..>"valoarea operatiunilor indicand tendinta spre operatiuni de mica valoare si dimensiune.La nivelul anului 2..C si continuand cu anul 2.1."poate fi mentionata ac3i!itia 'resdner Ban6 de catre 8ommer!ban6 si ac3i!itia =BE de catre LloHds & B.

7e!ulta o diminuare a consolidarii bancare transfrontaliere,situatie e+plicabila prin urmatorii doi factori" *in primul rand,strategia de e+pansiune e+terna nu a mai constitui o prioritate a institutiilor de credit,in decursul cri!ei,bancile

fiind preocupate,mai degraba sa faca fata pierderilor si sa*si restructure!e bilantul. ;Ln al doilea rand"s;a manifestat o modificare importanta in structura activitatii acelor banci care au beneficiat de a8utoarele de stat "pentru recapitali%are bancara. Potrivit cerintelor impuse de 1omisia Europeana"bancile au fost conditionate de operatiuni de de%investire in anumite activitati si pe anumite piete"pentru a nu genera o competitie distorsionanta.2e e$emplu"2e$ia a fost obligate sa;si reduca bilantul cu 35E pana in anul 2.14"prin de%investirea in operatiunile din Slovacia.2e asemenea"LloFds <roup"re%ultat in urma fu%iunii din 2..C"intre -*0S si LloFds T*S" a fost conditionat sa de%investeasca in principalele activitati de retail ban+ing din marea *ritanie. . 0 masura a eficientei activitatii bancare este raportul dintre valoarea activelor bancare si numarul de anga$ati,ca e+presie a eficientei operationale a utili%arii resurselor'personalul anga8at/in raport cu outputul activitatii bancare'care poate fi asociat cu valoarea activelor"respectiv" valoarea serviciilor si produselor furni%ate/. 2in repre%entarea grafica"re%ulta ca activitatea bancara a devenit eficienta "in conte$tul manifestarii cri%ei"ca urmare a unor masuri adoptate de banci in aceasta privinta.

:ndicatorii care e+prima capacitatea sistemului bancar sunt redati in


tabelul urmator,care indica diferente considerabile de la o tara la alta,ca urmare a strategiilor diferite adoptate de banci si ca urmare a densitatii populatiei .

E$presie a competitiei din sistemul bancar"indicele concentrarii bancare este calculat prin utili!area :== si prin cota de piata a primelor ; institutii de credit.8a tendinta generala,se observa o reducere a :ndicelui L--"ca medie la nivelul @E 2K"desi pentru tarile din %ona euro"concentrarera a inregistrat o usoara crestere. E$ceptie fac 0landa si ?inlanda" unde gradul de concentrare a sporit considerabil" aceste tari fiind printre cele cu cea mai mare concentrare a activitatii bancare. Pe ca%ul 9omaniei "indicele indica o concentrare in scadere in 2..C fata de 2..>" ca urmare a reducerii considerabile numarului de unitati bancare de la A9A; la <-%;.