ALGORITMI PARALELI

2009-Suceava

s.l.dr.ing. Remus Catalin PRODAN remus@eed.usv.ro remus.prodan@yahoo.com apollo.eed.usv.ro/~remus

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

BIBLIOGRAFIE

A. Grama, A. Gupta, G. Karypis, V. Kumar: Introduction to Parallel Computing, Second Edition, 2003, AddisonWesley http://www-users.cs.umn.edu/~karypis/parbook/ Ian Foster: Designing and Building Parallel Programs, 1995, Addison Wesley http://wotug.kent.ac.uk/parallel/books/addison-wesley/dbpp/ Petcu D., "Procesare paralel", Editura Eubeea, 2001, Colecia Informatica, Timioara, ISBN 973-9479-48-0, 414 pagini. Petcu D., Negru V., "Procesare distribuit", Editura Universitii de Vest, Seria Alef, 2002, Timioara, ISBN 973-85552-8-0, 420 pagini Petcu D., "Algoritmi paraleli", Tipografia Universitii Timioara, 1994, 205 pagini. Dana Petcu (@Universitatea de Vest Timisoara), Procesare paralela, Ed. Eubeea Timisoara, 2001 http://www.info.uvt.ro/~petcu Chiorean I., "Calcul paralel. Fundamente", Ed. Microinformatica, 1995 Cristea V., "Algoritmi de prelucrare paralel", Ed. Matrix Rom, 2005 Croitoru c., "Introducere in proiectarea algoritmilor paraleli", Ed. Matrix Rom, 2004 Grigora D., "Calcul Paralel. De la Sisteme la programarea aplicaiilor", Computer Libris Agora, Cluj, 2000 Hockney R.W., Jesshope C.R., "Calculatoare paralele. Arhitectura, programare, algoritmi", Ed. Tehnic, 1991

CERINTE la DISCIPLINA Algoritmi Paraleli

1. Prezenta la LABORATOR este obligatorie 2. Prezenta la CURS va fi recompensata cu 1p la EXAMEN 3. Recuperarea laboratoarelor: Oricand in cadrul aceleiasi saptamani 2 absente la final (in ultima saptamana)

A.

Activitatea la acesta disciplina se va finaliza prin obtinerea creditelor aferente atunci cand: - examenul a fost promovat cu o nota >= 5 - activitatea la laborator a fost executata integral - nota la activitatea practica ( laborator ) este peste 5

B.

Neindeplinirea a cel putin unei conditii va conduce la nepromovare si trecerea disciplinei ca si CREDIT AMANAT.

4. Notarea la laborator se face pe baza unui proiect, prezentat la final

5. Examenul consta in 2 probe, date in aceeasi zi: proba practica ( pe calculator) proba teoretica (test cu 9 intrebari)

C.

Activitatea la o disciplina

ramasa ca si credit amanat se recuprereaza integral in naul urmator.

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Unix este denumirea generica a unei largi familii de sisteme de operare orientate pe comenzi, multi-user si multi-tasking Ce inseamna sistem de operare orientat pe comenzi?

Exista un interpretor de comenzi ce are ca destinatie: aceea de a prelua comenzile introduse de utilizator, de a le executa si de a afisa rezultatele executiei acestora.

Sistemul de operare UNIX Prezentare generala

Ce inseamna sistem de operare multi-user?

exista conturi utilizator, ce au anumite drepturi si restrictii se utilizeaza mecanisme de protectie, cum ar fi parolele permite conectarea simultana a mai multi utilizatori.

Ce inseamna sistem de operare multi-tasking?

se executa simultan mai multe programe (procese). Unix-ul este utilizat pentru calculatoare uni-procesor, executia simultana (concurenta) a proceselor nu este "true-parallelism", ci se face prin mecanismul de "time-sharing":
Exista un mecanismul de stabilire a modului de

alocare

Creat la Bell Laboratories in 1969 - Ken Thompson Ei si-au dezvoltat s.o.-ul pornind de la citeva concepte: sistem de fisiere, multi-user, multi-tasking, gestiunea perifericelor sa fie transparenta pentru utilizator, s.a. Initial a fost implementat pe minicalculatoarele firmei DEC, seria PDP-7, fiind scris in limbaj de asamblare si Fortran Aparitia in 1972 a limbajului C in 1971 Unix-ul este rescris impreuna cu Dennis Ritchie in C, devenind multitasking In 1973, dupa o noua rescriere, devine portabil In 1977 este implementat pe un calculator INTERDATA 8/32, primul diferit de un PDP ( are nucleul independent de hardware ) In 1982 este elaborat Unix System III pentru calculatoarele VAX 11/780, iar in 1983 Unix System V In 1980-81 apar primele licente: ULTRIX (firma DEC), XENIX (Microsoft), UTS (Amdahl) etc.

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Scurt istoric al evolutiei Unix-ului

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Plecind de la versiunea 7 ( 1978) s-au nascut doua mari directii de dezvoltare: realizate la compania AT&T si Bell Laboratories au condus la versiunile succesive de System V Unix munca realizata la Universitatea Berkeley s-a concretizat in versiunile succesive de BSD Unix (BSD - Berkeley Software Distribution). BSD au introdus noi concepte, cum ar fi: memoria virtuala (BSD 4.1), facilitati de retea (BSD 4.2), fast file system, schimb de informatii intre procese centralizat sau distribuit etc., System V au introdus drept concepte noi: semafoare, blocaje, cozi de mesaje, memorie virtuala, memorie pe 8 biti, etc.

Scurt istoric al evolutiei Unix-ului

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Pe linga aceste variante majore, au fost dezvoltate si alte variante de Unix, si anume: XENIX de catre firma Microsoft, VENIX de catre firma Venturecom, UNIX SCO, AIX de catre IBM, etc. Pe linga aceste variante, ce au fost dezvoltate plecind de la nucleul ("kernel"-ul) UNIX al firmei AT&T, au fost dezvoltate si sisteme ne-AT&T, si anume: MINIX de catre Andrew Tanenbaum, LINUX de catre Linus Torvald, XINU de catre Douglas Comer, GNU de catre FSF (Free Software Fundation). Obiectivul fundatiei FSF este dezvoltarea unui sistem in intregime compatibil (cu cel de la AT&T) si care sa nu necesite nici o licenta de utilizare (si deci sa fie gratuit).

Scurt istoric al evolutiei Unix-ului

Evolutia sistemului UNIX

http://www.fedoraproject.ro/

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Operare in Linux prin comenzi consola

Instalare. Operare. Conectare pe consola

http://www.virtualbox.org/

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Operare in Linux prin comenzi consola

Instalare. Operare. Conectare pe consola

Consola desktop

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Operare in Linux prin comenzi consola

Instalare. Operare. Conectare pe consola

Utilitar ssh. Putty

http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/putty/download.html

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Pentru a putea naviga n cadrul sistemului de fiiere trebuie s cunoatem n principiu dou comenzi:

prima comand (pwd) afieaz localizarea curent (directorul n care ne aflm la un moment dat) iar cea dea doua comand (cd) este utilizat pentru a schimba directorul curent

$ pwd /home/remus/test
Operare in Linux prin comenzi consola
Comenzi referitoare la fiiere i directoare

$ cd [nume_director] Exemple $ cd /tmp $ cd /usr/stud

Schimb directorul curent n directorul /tmp, acest director devenind directorul curent, iar:

Schimb directorul curent n directorul /usr/stud.

$ cd ~
Aceast comand ne poziioneaz n directorul home.

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Listarea coninutului unui director Comanda ls (list) este folosit pentru listarea fiierelor i directoarelor, cu informaii despre acestea. Comanda ls apelat simplu, fr opiuni, listeaz fiierele din directorul curent.

$ ls -a
Aceast comand este folosit pentru a afia toate fiierele, inclusiv cele ascunse.

Operare in Linux prin comenzi consola

Comenzi referitoare la fiiere i directoare

$ ls -l
Aceast comand ne ofer un "listing lung", adic informaii suplimentare legate de fiiere (nu numai numele acestora).

$ ls -al /tmp
Se poate specifica n mod explicit directorul pentru care s se fac listarea.

$ ls -alR /usr | more

Comanda anterioar va lista informaiile despre fiierele din directorul /usr, precum i din toate subdirectoarele acestuia.

$ ls F
Aceast comand afieaz informaii legate de tipul fiierelor.

Drepturile de acces la fiiere i directoare d d r r r r r w w w w x x x x x r r r w w x r r r w x -

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Cele 10 coloane care reprezint drepturile de acces la fiiere sunt:

Coloana 1 Coloana2-4 Coloana5-7 Coloana 8-10

Operare in Linux prin comenzi consola Comenzi referitoare la fiiere i directoare

d d -

r r r r

w w w -

x x x x

r r r -

w w -

x -

r r r -

w -

x -

Coloana 1: Ne arat faptul c un fiier este director (d), fiier obinuit (-), sau un tip special de fiier.
Tipul de fiier b) Descriere d b c l M P S Fiier simplu ("ordinary file") Director Fiier bloc ("block special") Fiier caracter ("character special") Fiier legtur ("link") Fiier de memorie partajat ("shared memory") Fiier pipe ("named pipe") Fiier semafor ("semaphore")

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Operare in Linux prin comenzi consola Comenzi referitoare la fiiere i directoare

Pentru administrarea drepturilor de acces analizati lucrarea:
http://apollo.eed.usv.ro/~remus/arhive/SO/SO_Curs_3.pdf

Creat la Bell Laboratories in 1969

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Operare in Linux prin comenzi consola Comenzi referitoare la fiiere i directoare

Comanda file
Comanda file este folosit pentru a determina tipul unui anumit fiier.

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

$ file temp.txt temp.txt: ascii text

Operare in Linux prin comenzi consola Alte comenzi

Comanda cat
Comanda cat (denumirea provine de la concatenate) ne ofer posibilitatea vizualizrii fiierelor text.

$ cat /home/remus/.profile va afia coninutul fiierului /home/remus/.profile pe ecran.

Comanda more
Comanda more ofer posibilitatea vizualizrii fiierelor text acestea sunt afiate ecran cu ecran. $ more /etc/passwd

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Comanda head
Comanda head este utilizat pentru afiarea primelor n linii dintrunul sau mai multe fiiere.

$ head [-n] fisier(e)

Operare in Linux prin comenzi consola Alte comenzi

Comanda tail
Comanda tail se folosete pentru afiarea ultimelor n linii dintr-un fiier text. $ tail [-n] fisier(e)

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

nainte de a descrie modalitatea de creare i tergere a fiierelor i directoarelor n UNIX, s reamintim regulile de stabilire a numelor pentru fiiere i directoare. Acestea sunt:

Operare in Linux prin comenzi consola

Comenzi de creare i tergere pentru fiiere i directoare

Lungimea maxim a numelui unui fiier sau director nu poate depi 255 de caractere (cu toate acestea, numele prea lungi nu sunt recomandate);
Se recomand utilizarea caracterelor alfanumerice mpreun cu dou caractere non-alfanumerice: liniua de unire (semnul minus -) i liniua de subliniere (caracterul underscore _ ); Se pot utiliza i alte caractere non-alfanumerice, dar nu este recomandat; Numele de fiiere conin de regul i o extensie, dar pot avea i mai multe extensii. Numele directoarelor nu au de regul extensii, dar acest lucru nu este interzis.

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Crearea fisierelor Cu ajutorul comenzii touch se pot crea chiar mai multe fiiere simultan, avnd n vedere c uneori trebuie s existe un anumit fiier nainte de a aduga informaii n el. Comanda touch poate fi utilizat i pentru a actualiza data i ora ultimului acces la fiier

Operare in Linux prin comenzi consola

Comenzi de creare i tergere pentru fiiere i directoare

Crearea directoarelor
n UNIX putem crea directoare cu ajutorul comenzii mkdir. Sintaxa comenzii este urmtoarea: $ mkdir dir1 dir2 dirX

tergerea fiierelor
n UNIX putem terge fiiere cu ajutorul comenzii rm. Sintaxa comenzii este urmtoarea:

$ rm [-i] fisier(e)

$ rm student.txt $ rm stud1 stud2 stud3

tergerea directoarelor
tergerea directoarelor se face fie cu comanda rm -r nume_director, fie cu rmdir. $ rmdir dir1 dir2 dirX

Copierea fiierelor
Copierea fiierelor i directoarelor se face cu ajutorul comenzii cp. Comanda cp poate fi, de asemenea, folosit mpreun cu metacaracterele * i ? pentru a se copia mai multe fiiere deodat. $ cp [-i] fis_sursa fis_destinatie

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Copierea directoarelor Operare in Linux prin comenzi consola

Comenzi de copiere, redenumire, mutare i redirectare
Copierea directoarelor se face cu ajutorul comenzii cp -r (recursive) si a opiunii -i (interactive). $ cp -r[i] dir_sursa dir_destinatie

Redenumirea fiierelor
Att fiierele ct i directoarele pot fi redenumite cu ajutorul comenzii mv (move). $ mv [-i] fis_sursa fis_destinatie

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

Redirectarea intrrii
Conform formatului general de mai sus, pentru redirectarea intrrii unei comenzi vom folosi urmtoarea sintax: $ comanda < nume_fisier $ mail serban < lista

Redirectarea ieirii Operare in Linux prin comenzi consola

Comenzi de copiere, redenumire, mutare i redirectare
Redirectarea ieirii unei comenzi determin crearea unui nou fiier n modul urmtor: $ comanda > nume_fisier $ ls > lista

Redirectarea erorilor
Redirectarea erorilor generate de comenzi este util atunci cnd se dorete analiza lor. $ comanda 2> nume_fisier

Conducte de legatura - pipe

Putem redirecta iesirea unui program catre intrarea unui alt program printr-un pipe. $ comanda 1 | comanda 2 $ ls -l | grep test

ALGORITMI PARALELI
2009/2010 - Suceava

LIMBAJUL C Elemente generale de programare in Linux