Broscaru Ana-Maria Jarnea Florentina Panait Emanuel GRUPA 3410

Componentele sistemului cardiac

1.Inima=pompa care asigur fora necesar circulaiei sngelui n organism, prin intermediul celor doucirculaii: pulmonar-n regim de joas presiune; sistemic-n regim de nalt presiune;
2.Arterele=sistemul de distribuie a sngelui pn la nivel tisular; 3.Microcirculaia(care include capilarele) = asigur schimburile dintre snge i
esuturi;

4.Venele= servesc ca rezervoare i colecteaz sngele pentru a-l readuce la inim.

Principalele funcii ale sistemului cardiovascular

Dezvolt i menine o TA medie adaptat la cerinele tisulare, n condiii de flexibilitate i de minimalizare a efortului inimii pentru:

Asigurarea nutriiei esuturilor i ndeprtarea produilor de catabolism -cea mai important funcie;
Transportul substanelor de la un organ la altul;

Transportul hormonilor care regleaz diferitele funcii ale organelor;

Transportul componentelor sistemului imun; Meninerea echilibrului hidro-electrolitic

INIMA
Organ musculo-cavitar,cu form conic i perei bine dezvoltai dezvolt presiune nalt prezint 4 camere: Atriul ( AD ) si ventriulul drept ( VD) Atriul (AS) si ventriculul stang ( VS) Functie: 2 pompe in serie ( pompa drepata si stanga) , conectate prin circulatia pulmonara si sistemica;

Pompa VS functioneaza la presiune crescuta in : sistola ( faza de contractie) se ajunge la 120 mmHg diastola ( faza de relaxare) : presiunea scade la doar cativa mmHg

Pereii inimii
Peretele inimii are 3 straturi: 1. endocardul- peretele intern 2. miocardul- cu grosimea cea mai mare, reprezentat de muschiul stiat cardiac -mai gros in ventriculi decat in atrii 3. pericardul -membrana externa care inveleste inima - are 2 foite ( viscerala si parietala), delimitand cavitatea pericardica

Arterele
a) Aorta i arterele mari: artere elasticeasigur suportul fa de fora exercitat de sngele ejectat sub presiune din inim; "rezervoare de nalt presiune"; rezistenla trecerea sngelui. b) Arterele mici i arteriolele: cu musculatur neteddistribuia sngelui ctre organe, prin reglarea diametrului, ca rspuns la stimularea simpatic i la mecanismele locale de control vase de rezisten; conin 20%din volumul sanguin

CAPILARELE
simple ducte cu pereii formai dintr-un strat endotelial, fr musculatur netednu i pot modifica n mod activ diametrul; vase de schimbpentru substane nutritive, produi de catabolism, gaze respiratorii i ap; datorit grosimii(1) spaiu redus ntre sngele capilar i celulefavorizeaz schimburile dintre snge i esuturi; conin 5% din volumul sanguin.

VENELE si VENULELE
au perei mai subiri dect arterele; sunt mai largi dect arterele corespondente(3-4x);
vase de capacitan, coninnd cea mai mare parte din volumul sanguin (75%) la o presiune sczut. Colecteaz sngele din capilare i l transport la inimasigur ntoarcerea venoas; chiar dac presiunea venoas este sczut, este suficient pentru umplerea inimii cu snge n cursul diastolei.

Chirurgia cardiovasculara este o chirurgie de reconstructie care necesita o pregatire speciala si tehnologie adecvata.
Rezultatele impresionante ale acestei chirurgii au fost posibile doar prin: dezvoltarea stiintelor medicale fundamentale (in special prin descrierea si intelegerea sistemului circulator cardiovascular), dezvoltarea tehnologica cu implicatii in diagnostic, anestezie si chirurgie si fundamentarea si imbunatatirea tehnicilor chirurgicale vasculare si cardiace. Desi pasii importanti in chirurgia cardiovasculara au fost facuti de-a lungul timpului, incepand cu antichitatea, practic nu putem vorbi de practicarea chirurgiei cardiovasculare pe scara larga decat dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Principalele domenii ale chirurgiei cardiovasculare sunt:

Flebologia si limfologia Chirurgia arteriala periferica

Chirurgia cardiaca a adultului

Chirurgia cardiaca congenitala Transplantul cardiac si asistarea mecanica circulatorie sunt cuprinse in ultimile doua subspecialitati.

Aria de interes
- chirurgia vasculara se ocupa cu diagnosticul si managementul bolilor: arteriale de tip stenozant, ectaziant, functionale; -tumori vasculare; -boli venoase: insuficiente venoase cronice prin varice primitive, sindrom posttrombotic, malformatii venoase. -limfedem primitiv secundar; -chirurgia de angioacces pentru hemodializa: fistule arteriovenoase native sau cu grafturi sintetice. Chirurgia vasculara este o chirurgie de reconstructie care necesita o pregatire speciala si tehnologie adecvata.

Pentru diagnosticarea bolilor vasculare prin metode imagistice de o elocventa utilitate este ecografia Doppler vasculara. Este o investigatie non-invaziva comoda si fara riscuri pentru pacient, reproductibila, care aduce date morfologice si functionale excelente ale sistemului arterial si sistemului venos superficial si profund. Informatiile sunt utile pentru atitudinea terapeutica atat in bolile arteriale cat si in cele venoase, unde diferentiaza insuficienta venoasa cronica din varicele primitive de cea determinata de sindromul posttrombotic; doua tipuri de insuficiente venoase cu sanctiune terapeutica diferita. Ecografia Doppler vasculara extrem de utila in boli arteriale periferice este indispensabila in insuficientele circulatorii cerebrale fiind indispensabila pacientilor cu accidente ischemice tranzitorii, cu accidente vasculare cerebrale in evolutie sau sechelar, precum si pacientilor cu tulburari de vedere de cauza neurologica.

Sunt efectuate: ecografii doppler ale arterelor periferice in arteriopatiile obliterante ale membrelor inferioare, ecografii doppler ale arterelor carotide si arterelor vertebrale, ecografii doppler ale venelor pentru diagnosticul tromboflebitelor superficiale si profunde. Pe baza examenului clinic si paraclinic se stabileste diagnosticul complet, se intocmeste documentatia medicala si se decide schema terapeutica de la stabilirea unui stil de viata adecvat pana la necesitatea unui interventii chirurgicale adecvate, adaptate la bolnav.

Chirurgia cardiovascular este specialitatea chirurgical care se ocup cu diagnosticul i tratamentuil afeciunii inimii sau vaselor mari, efectuate de ctre chirurgi cardiaci. Chirurgia cardiovascular de folosete frecvent pentru a trata complicaii ale bolilor cardiace ischemice (de exemplu, by-pass aorto-coronarian), corecia bolilor congenitale de inim, sau de tratament ale bolilor cardiace valvularedobndite din diverse cauze incluznd endocardita, boli reumatismale cardiace i ateroscleroze. Aceastea includ de asemenea transplanturile cardiace.

Operaie pe cord deschis

Operaia pe cord deschis este o intervenie chirurgical, n care inima pacientului este deschis i se efectueaz intervenie chirurgical pe structurile interne ale inimii. Acest procedeu a fost descoperit de dr. Wilfred G. Bigelow de la Universitatea din Toronto care a constatat c intervenia asupra patologiilor intracardiace se pot efectua mai bine, ntr-un mediu nemicat i fr curgerea sngelui n zona operat. Metoda presupune c inima trebuie s fie oprit i drenat de snge. Prima corecie intracardiac cu succes a fost a unui defect congenital cardiac .S-a efectuat la 2 septembrie 1952 de Dr. C. Walton Lillehei i Dr. F. John Lewis la Universitatea din Minnesota folosind hipotermia. n anul urmtor, chirurgul sovietic Aleksander Aleksandrovich Vishnevskiy a efectuat prima intervenie chirurgical cardiac sub anestezie local. Chirurgii i-au dat seama de limitrile hipotermiei - opraiile complexe intracardiace necesit mai mult timp i pacientul are nevoie de fluxul sangvin pentru organism, n special pentru creier. Pacientul are nevoie de funcia inimii i cea pulmonar furnizate printr-o metod artificial, de unde termenul de bypass cardiopulmonar.

Operaii cardiace moderne pe cord btnd

ncepnd cu anii 1990, chirurgii au nceput s efectueze by-pass aorto-coronarian pe cord btnd (OPCABG) fr by-pass cardiopulmonar menionat anterior. n aceste operaiuni, inima bate n timpul interveniei chirurgicale, dar este stabilizat pentru a oferi o zona de lucru aproape fr micare la care vasele sangvine ocolesc zona blocat, prin folosirea endoscopului.

Operaii cardiace minim invazive

Aparatur medical pentru operaie laparoscopic Aceste operaii sunt asistate de robot folosind metoda laparoscopic, unde aparatura este acionat de chirurg.

Avantajul metodei const n faptul c incizia fcut este foarte mic n comparaie cu operaiile clasice unde incizia are o mrime diferita astfel incat , chirurgul isi poate introduce minile, rmn doar trei guri prin care sunt introduse braurile "robotului".