ARTA CARE ESTE PROMOVATA DE FRANCMASONI In arta, francmasonii ne fac sa "admiram" cu ze e!

"resionismu a#stract, cu#ismu , minima ismu $ In iteratura destinata mase or, francmasonii ne fac sa ne "de ectam" cu satanismu , "orno%rafia si "comicu " muti arii si torturii& 'n cea destinata cu turnici or, 'n(atam structura ismu si formu e e matematice a" icate )odoronc*tronc aco o unde nu se "otri(esc$ Critica iterara este ""ost*structura ista" si fo oseste termeni ca "metata!is", ""ara o%ic", "non*referentia ", " o%ocentrism"$ Parinte e deconstructi(ismu ui, francezu +ac,ues Derrida, se mira sin%ur de a(-ntu "e care *a uat teoria ui 'n State e .nite$ /a 'nce"ut, Derrida si co e%ii ui 0+ac,ues /acan, Mic)e Foucau t, Ro and 1art)es, Pau de Man, ce care zice ca iteratura nu e dec-t z%omot i"sit de semnificatie2, au insistat ca nimic nu conteaza dec-t te!tu 3 adica, atunci c-nd Mi ton scrie "or# 'n 4aza a moara cu sc a(i", nu tre#uie sa stii nici ce e 4aza, nici des"re ce moara cu sc a(i este (or#a, nici cine a fost or# 'n 4aza a moara cu sc a(i si cum de a a5uns aco o si nici de ce se " -n%e$ Aceste umini a e inte i%)entiei "ro%resiste au a5uns a conc uzia ca oricum cititoru nu "oate %)ici des"re ce este (or#a, caci nici un te!t nu are o semnificatie 'n sine si "oate 'nsemna, (or#a ui 1aco(ia, orice si tot nimic$ Derrida si distinsii ui urmasi um" u, cam inconsec(ent, 6i o%rame de )-rtie cu te!te e or si ocu"a toate "u# icatii e de s"ecia itate cu scrieri care, conform teorii or or, 'nseamna orice si tot nimic$ Emu ii americani ai ui Derrida scriu inter"retari si critici care demonstreaza ca orice te!t 'nseamna orice3 astfe , un "rofesor de a .ni(ersitatea din Ca ifornia a scris 'n 789: ca atunci c-nd ;uc6 e#err< Finn 'ncearca sa (ra5easca un s"irit dintr*o cutie (ec)e de conser(e, e de fa"t se mastur#eaza& catedra de En% eza a .ni(ersitatii din Mic)i%an a or%anizat un co oc(iu des"re tra(estism a S)a6es"eare, 1rec)t si Car< C)urc)i & a .ni(ersitatea 1ro=n, inter"retari e acestea semiotice au "ro iferat 'n asa masura 'nc-t s*au des"artit de catedra de En% eza si formeaza o catedra a"arte, care se ocu"a si de a te fe uri de te!te, e!"rimate "rin muzica, (oce, ori fi m$ Mem#rii acestei catedre "roduc ucruri #izare, ca de e!em" u fi mu "Mama, mama, unde mi*e creieru >", un fi m scris 'n 78:9, a carui autor si*a descris u terior creatia ca "un %unoi (ec)i "ost* modernist " in de roc6"$ Studentii cutreiera "ra(a ii e si s"a atorii e din R)ode Is and caut-nd "semne e" care "'nseamna" R)ode Is and$ Dizertatia unui doctorand din 78:? de a .ni(ersitatea Ir(ine, din Ca ifornia, este des"re Productii e ideo o%ice 'n industria restaurante or si demonstreaza, "e #aza a "atru ti"uri de anturi de #ode%i cu ser(ire ra"ida si #ufete e!"ress, ca "atunci c-nd omu crede ca*si cum"ara ce(a de m-ncare, 'n rea itate ceea ce "rimeste este de fa"t un te!t care "oate fi descifrat"$ Se descifreaza acest te!t e!amin-nd usi e, dosuri e, ferestre e, umina, menu*u si a te e emente& a"oi se (ede cum "ideo o%ia comercia a se inte%reaza 'n cu tura "ost*modernista care se dez(o ta"$ Pare de r-s dar nu e$ E de " -ns$ Caci aceasta este o teza "entru care candidatu a "rimit tit u de doctor si acest doctor, inte ectua si "rofesor uni(ersitar mode eaza minti e tineretu ui$ Si S<6es (ede "erico u acestor ridico e e!ercitii a e cu turnici or, caci e e nu se "etrec a aturi de cu tura ade(arata, ci 'n ocu ei$ ;ouston 1a6er, "rofesor a .ni(ersitatea din Penns< (ania, zice ca nu e!ista diferenta ca itati(a 'ntre autori$ Ro#ert Sc)o es scrie 'n 78:@ ca a#so (entii unei facu tati iterare n*au ne(oie sa fi auzit (reodata 'n (iata or de ;omer, P aton, Aristote , Dante si S)a6es"eare$ E$D$ ;irsc) +r$ se asociaza acestor idei 'n mod "erfid, ti"ic * "retinz-nd ca e com#ate$ In artico u ui des"re AA fa#etizarea cu tura aB 0Sa ma%undi, toamna, 78:@2, e demonstreaza ca nimeni nu are ne(oie sa citeasca nimic "entru a fi cu t * nimic a tce(a dec-t artico u ui$ Dar "rofesorii uni(ersitari americani au mers si mai de"arte si au a#so (it studentii de a o# i%atia de a citi ce(a$ Comitetu "entru Pro%rama Ana itica a Studenti or de a Facu tati e de En% eza s*a 'ntrunit "e a sf-rsitu deceniu ui a o"tu ea si a decretat ca studiind iteratura en% eza si americana nu tre#uie sa studiezi autori ca S)a6es"eare, Donne, Mi ton, "ut-nd studia a#so ut orice*ti trece "rin minte, caci, zice comitetu , "actu de a trai si inter"reta iteratura nu tre#uie sa fie e%at de anumite o#iecte"$ Mai mu t, nea(-nd o# i%atia de a citi si cunoaste anumiti autori, studentii de(in i#eri sa 'n(ete "trairea actu ui cititu ui"$ Astfe s*a e%iferat 'n mod oficia 'n "ro%rama ana itica uni(ersitara ana fa#etismu & "trairea actu ui de a 'n(ata" este e!act ceea ce a introdus De=e< 'n sco i e "rimare c-nd a e iminat cunoasterea a fa#etu ui si a numere or, scrisu , cititu si socotitu din sco i$

Marii "reoti ai ana fa#etismu ui cu di" oma uni(ersitara de a catedre e de iteratura au succes$ /a .ni(ersitatea Du6e, una dintre ce e mai "resti%ioase, s*au adunat (-rfuri e inte ectua i or3 Stan e< Fis), sefu catedrei de En% eza, care 'n scrieri e ui recunoaste ca e!ista semne fizice ti"o%rafice "e )-rtie, dar semnificatia or e a ta a fiecare contact c)iar cu ace asi cititor$ 1ar#ara ;errnstein Smit), care urma sa fie "resedinta Asociatiei de /im#i Moderne, Fran6 /entricc)ia, autoru cartii "After t)e Ne= Criticism * Du"a critica noua" si ce mai mare critic iterar mar!ist a Americii, Frederic +amerson, care (ede totu conform u"tei de c asa descrise 'n termenii re(o utiei de a 7:C: sunt " atiti cu sa arii de sute de mii de do ari anua fiecare si au fost descrisi de un co e% ca "cei mai #o%ati mar!isti din America"$ Acesti cam"ioni ai mase or e!" oatate, 'nfometate si o"rimate si*au an%a5at a"oi sotii e ca "rofesoare a aceeasi catedra cu ei si a"oi "rietenii$ Cu totii sunt critici deconstructi(isti, cu totii mar!isti si cam"ioni ai mase or "o"u are$ C-nd un student *a ru%at "e un distins "rofesor de a Du6e sa ana izeze o "oezie a ui 1aude aire, "rofesoru 0a carui s"ecia itate era aceea a "oeziei2 n*a "utut sa o faca si a ras"uns doar ca "a citit cam de mu t "oezia, dar (ede ca are D@ de (ersuri"$ P-na si ;aro d 1 oom, care si*a construit re"utatia "e o mare doza de mar!ism si critica de te!t, 'i descrie "e acesti oameni de cu tura si iterati ca "e "noii sta inisti ai catedre or de En% eza"$ E EE Daca te duci a Ne= For6, 'n mu te cartiere nu esti si%ur ca (ei a5un%e (iu de acasa a statia de metrou$ Peretii case or, %arduri e, su"rafete e accesi#i e 'n ace e cartiere sunt desfi%urate de murdarii si m-z%- ituri e!ecutate stro"ind (o"sea din cutii su# "resiune, numite %raffiti$ P-na recent aceste murdarii si m-z%- ituri erau considerate acte de (anda ism$ In 788G, %u(ernu a dec arat ca sunt o"ere de arta$ /a Miami, a Centru Munici"a "entru Arte e Frumoase, s*a or%anizat o e!"ozitie a unui mare "ictor contem"oran de %raffiti care se caracteriza 'n doua moduri3 'nt-i, arta ui se distin%ea "rin murdarirea "ereti or case or cu %raffiti e!ecutate a"as-nd "e ca"acu unei cutii cu (o"sea& si a"oi, a murit de AIDS 0SIDA2, caci era consumator de )eroina si s*a infectat dro%-ndu*se cu acu unui "rieten #o na($ Profesorii de iceu au (izitat e!"ozitia, 'n(at-ndu*si e e(ii sa* emu eze "e acest artist, care, du"a cum ne*a e!" icat o "rofesoara de "a"recierea artei", a "redat (ietii arta, aduc-nd*o din nou din muzee "rintre noi, "e strada$" Toate statui e si f-nt-ni e frumoase create 'n seco e e trecute care ne*au 'm"odo#it orase e erau "e strada dar "ro#a#i nu erau ""rintre noi"$ Fundatia Nationa a "entru Arta a State or .nite * T)e Nationa Endo=ment for t)e Arts 0NEfA2 este o a%entie care fo oseste #anii cetateni or co ectati din im"ozite e "e sa arii "entru ca sa ""romo(eze arta"$ In 788D, aceasta fundatie a intentionat sa cum"ere cu H7,@ mi ioane 0"este un mi ion si 5umatate2 de do ari urmatoarea o"era de arta a artistei +ud)< C)ica%o intitu ata ACinaB * un sim#o a mosternirii noastre * o masa festi(a triun%)iu ara cu D8 de tac-muri, c-te un tac-m "entru fiecare mare femeie din istoria State or .nite& fiecare tac-m are o farfurie, si "e fiecare farfurie este aratat un (a%in care re"rezinta "e acea mare femeie din istoria Americii$ Pe unii mem#ri ai Con%resu ui i*a "odidit dez%ustu si au cerut sa nu fie cum"arata acea "o"era de arta" cu #anii cetateni or$ Dar 7GD de mem#ri ai Con%resu ui au fost de "arere ca tre#uie sa "s"ri5ine arta" si ca cine nu doreste sa cum"ere ce e D8 de (a%ine cu #anii "u# ici nu "s"ri5ina arta"$ /a ? martie 788C a a(ut oc un e(eniment artistic a Ca#aretu St$ Patric6, "rezentat de Centru Ia 6er "entru Arta din Minnea"o is, Minnesota, finantat 'n "arte de catre Nationa Endo=ment for t)e Arts 0NEfA2, cu #ani uati de a contri#ua#i i$ T)e Nationa Endo=ment for t)e Arts este #ratu %u(ernu ui care "romo(eaza arte e$ E(enimentu artistic a constat din a"aritia "e scena a unui "artist" numit Ron At)e<, ori%inar din /os An%e es, care are SIDA, si care a 'nfi"t cutitu 'ntr*un a t "artist"& a muiat a"oi ster%are e 'n s-n%e e "roas"at ce cur%ea din rana si a trimis ster%are e "este ca"ete e "u# icu ui din sa a, cu a5utoru unor fr-n%)ii 'ntinse "este ru menti$ .nii s"ectatori mai "utin cu ti(ati, s*au cam ferit de

s-n%e e care "icura din ster%are$ 1a unii mai o"aci, tematori ca (or fi infectati cu SIDA, s*au " -ns * #ine'nte es, de%ea#a$ 1i ete e "entru acest s"ectaco artistic au costat 'n 5ur de H7JJ si s*au (-ndut toate$ In decursu s"ectaco u ui, descris 'n "ro%ram ca "tortura erotica" ce fo oseste "icono%rafia re i%ioasa", artistu Ron At)e< si*a 'nfi"t ace 'n ca" "ro(oc-ndu*si s-n%erari, a"oi si*a 'nfi"t ace si 'n #rat$ In fina s* au 'nfi"t s"ite de meta 'n o#ra5ii a doua "artiste"$ Kat)< ;a #eric), directoarea Centru ui Ia 6er "entru Arta, a dec arat ca aceasta o"era tre#uie 'nte easa 'n conte!tu "ritua uri or #isericii"$ Centru Ia 6er "entru Arta a "rimit de a NEfA "este un mi ion de do ari 'n u timii trei ani$ Don Ni6 es si Ro#ert 1<rd, mem#ri 'n Con%resu State or .nite, au deza"ro#at acest e(eniment artistic 'n scrisori, a care directoarea NEfA, +ane A e!ander, e*a ras"uns ca n*au dre"tate$ Con%resu si*a manifestat deza"ro#area taind a ocatia NEfA cu$$$ GL$ Presedintii State or .nite, 1i si ;i ar< C inton, au numit* o "e actrita +ane A e!ander sefa a NEfA si i*au trasat sarcina sa faca astfe 'nc-t "arta sa faca "arte din (iata fiecarui american din tara" * dar arta "romo(ata de NEfA$ Americanii nu mai au (oie sa se fereasca de urdori e Fundatiei Nationa e "entru Arta 0NEfA2$ +ane A e!ander a dez(a uit misiunea Fundatiei Nationa e "entru Arta 0NEfA23 "sa o#isnuiasca "u# icu cu )omose!ua itatea, incetu cu incetu "$ In octom#rie 788D, NEfA a finantat trei festi(a uri cinemato%rafice )omose!ua e a Pitts#ur% cu H79$?JJ$ Fi me e care au "artici"at a aceste festi(a uri finantate de catre %u(ern "rin NEfA au aratat "rocesu mastur#atiei, acte se!ua e ora e e!ecutate de #ar#ati )omose!ua i si un #ar#at care in%ea interioru unei atrine$ In 788C, Fundatia Nationa a "entru Arte a dat H7?$JJJ unui %ru" de )u i%ance ce*si zic "%ueri a %ir s", care um# a mascate si 'm#racate 'n ne%ru, caut-nd sa semene cu niste %ori e si i"esc afise "orno%rafice care arata "enisuri umf ate, e!a%erat de mari, "este afise e muzee or si e!"ozitii or de "ictura$ Afise e or sunt, c)i"uri e, "roteste a fa"tu ca sunt foarte mu te ta# ouri de "ictori #ar#ati 'n muzee si mai "utin ta# ouri de "ictori femei$ 1u%etu NEfA era de 79C mi ioane de do ari 'n 788C$ 1erit K5os arata ce fe de arta a "romo(at NEfA 'n 788G si 788D3 * Kitc)en T)eatre din Ne= For6 a "rimit H7D$JJJ "entru "roductia unei 'nre%istrari a "artistei" Annie S"rin6 e, a carei "arta" consta din fa"tu ca*si de"arteaza "icioare e "e scena si in(ita "u# icu sa*i e!" oreze "rofunzimi e (a%inu ui 'n tim" ce recita ru%aciuni adresate "s"irite or "rostituate or de a tem" e e din antic)itate"$ " De o#icei iau o %ramada de #ani "entru asta", a e!c amat Annie S"rin6 e "e scena, "dar asta seara %u(ernu " ateste"$ * S*au dat HG?$JJJ "entru fi mu APoison * Otra(aB, un fi m care i ustreaza %rafic co"u atia )omose!ua a$ * Institutu Arts Com" e! a "rimit HGJ$JJJ, "entru e(enimente artistice care au inc us a"aritia ace eiasi Annie S"ri6 e care a "o(estit "e(o utia ei se!ua a"$ * C u#u de Teatru E!"erimenta /aMaMa, care ofera arena de se ectie "entru " es#iene e care ucid", a "rimit H79J$7J?$ * Artistu +oe *Peter Iit6in a "rimit HGJ$JJJ, a "atra #ursa "e care a uat*o acest artist de a NEfA, ca sa "roduca urmatoare e o"ere de arta3 o foto%rafie intitu ata "'ntinderea testicu e or"& a ta care arata o "femeie care castreaza un #ar#at"& un "crucifi! cu erectie"& o foto%rafie a unui sarut care uneste #uze e ce or doua 5umatati a e ca"u ui unui cada(ru de #ar#at taiat on%itudina de*a un%u nasu ui$ Aceasta u tima o"era de arta a fost cum"arata cu HG9$JJJ a Sot)e#< 'n 788J$

* H7C$D9? a "rimit Tim Mi er, care s*a urcat "e scena si s*a dez#racat, stimu -ndu*si "enisu , 'n cadru unui s"ectaco artistic numit "Tru"u meu ciudat"$ * H78$9?J s*au dat unei or%anizatii care ofera "u# icu ui (izionarea unor fi me "orno%rafice de a festi(a u fi mu ui )omose!ua si es#ian din San Francisco$ * HGJ$JJJ s*au dat unui "artist" care a "romis ca (a fo osi #anii "entru un fi m "comico*serios des"re ciudatenii e o#sesii or se!ua e"$ * H?J$JJJ ui A an 1eru#e si Art)ur Don% ca sa faca un fi m des"re )omose!ua ii din tim"u ce ui de*a doi ea raz#oi mondia $ * H79$JJJ ui Ton< Kus)ner care a scris "iesa "An%e s in America3 Mi enium A""roac)es * In%eri 'n America3 Se a"ro"ie Mi eniu ", cu teme )omose!ua e$ * Inca o #ursa ui Tim Mi er 0care mai "rimise una anterior2$ * O #ursa ui ;o < ;u%)es, a carei rea izare artistica se #azeaza "e fa"tu ca isi introduce di(erse zarza(aturi 'n di(erse orificii a e tru"u ui$ * O noua #ursa teatru ui Kitc)en din Ne= For6$ * O #ursa "entru asociatia 1ra(aM ca sa or%anizeze "ro%rame "entru es#iene e si )omose!ua ii de (-rsta sco ara$ In 789G sau 789D, un "rofesor si critic de arta de a o uni(ersitate din Ne= For6 a tinut o conferinta a uni(ersitatea din 1ucuresti$ Fiind #ucurestenii a ora aceea cam 'na"oiati, nu e*a aratat "-nze e unse cu e!cremente, ci i*a uat incetu cu 'ncetu si e*a aratat "-nze com" et a #e, %oa e& a"oi "-nze care a(eau doar o dun%a (ertica a a mi5 oc& si a te asemenea "ca"odo"ere" a e modernismu ui$ Si atunci s*a (azut c ar cine are stofa de inte ectua si cine nu$ Inte ectua ii "autentic"i au cazut 'n e!taz si au 'nce"ut sa ""atrunda" arta moderna$ Cei mai "'na"oiati" s*au uitat cu nedumerire si unu si*a manifestat i%noranta 'ntre#-nd cum se se ecteaza ace e o"ere de arta$ In 788D, Academia de Arte Frumoase din Manc)ester a se ectat 7?J de "icturi dintre ce e 7JJJ oferite "entru e!"ozitia anua a$ .na dintre e e, ARitmu co"aci orB, a fost audata "entru "ca itatea ec)i i#ru ui co oristic, "entru com"ozitie si "entru e!ce enta te)nica"$ C-nd ;e en +o)nson, care oferise "ictura, a dez(a uit ca autoru era fiu ei care o ""ictase" a (-rsta de C ani, "resedinte e Academiei, 4 en<s /at)am, a e!" icat3 "arta co"ii or are adesea o ne(ino(atie, o ca itate de a fi inedita, "e care adu tii de mu te ori se straduiesc sa o reca"ete"$ Dar, initia , ARitmu co"aci orB fusese audat "entru "e!ce enta te)nica", nu "entru "ne(ino(atie"M "E do(edit ca oricine "oate face arta moderna", a s"us mama ""ictoru ui"$ 1urton Si (er si ;eat)er 1usc) au "u# icat 'n 788C un studiu intitu at AI)< Cats Paint3 A T)eor< of Fe ine Aest)etics * De ce "icteaza "isici e3 teoria esteticii fe ineB, 'n care este studiata "rintre a te e "isica artista 1ootsie care este "trans*e!"resionista", a a(ut cinci e!"ozitii 'n u timii "atru ani, (-nz-ndu*si o"ere e cu "este H9?$JJJ 0oare ce*o fi fac-nd cu #anii>2$ Si criticii (or %asi totdeauna (or#e %oa e si sonore cu care sa aco"ere ade(aru $ "Esenta creati(itatii este ada"ta#i itatea a imediat", zice Ia ter Dar#< 1annard, sefu Catedrei de Arte P astice si Istoria Arte or de a .ni(ersitatea din Miami$ Ia ter Dar#< 1annard a fost numit sef de catedra fara e!"erienta "eda%o%ica, fara sa fi "redat (reodata& 'nainte de asta fusese G? de ani "artist inde"endent"$ P-nze e "ictate de e sunt foarte mari$ Iata cum sunt create3 "este "-nza 'ntinsa "e "odea, Ia ter Dar#< 1annard (arsa una sau doua canistre de (o"sea de consistenta maionezei si de orice cu oare& a"oi ia un maturoi fo osit "entru maturarea a ei or si* 'm"in%e "utin "rin (o"seaua de "e "-nza$ C-nd "-nza s*a uscat, este at-rnata 'n muzeu uni(ersitatii, a

e!"ozitia "rofesori or$ .neori 'nsa este at-rnata 'n e!"ozitii dedicate 'n 'ntre%ime "ictoru ui$ 4eneratii 'ntre%i de studenti 'n(ata sa "icteze ca sefu catedrei, s"re dis"erarea oameni or de ser(iciu, care de doua ori "e an tre#uie sa r-neasca du"a 'n%rozitoarea murdarie asata 'n urma or de catre artisti$ Desi zeci si sute de astfe de ""icturi", care arata a#so ut a fe , sunt create an de an de %eneratii de "ictori, numai une e dintre e e se (-nd sau a5un% sa "'nfrumuseteze" institutii e "u# ice * si a5un%em din nou a 'ntre#area "rosteasca3 cum se se ecteaza o"ere e de arta moderna, si cine te face din sim" u cetatean, "artist"> Pau In%#retson, "ictor 0ade(arat, nu modern2 din 1oston, Massac)usetts, si*a "us ace easi 'ntre#ari * si nu din in(idie& caci Pau In%#retson, desi n*are succes de critica si nu este "omenit 'n "eriodice e de arta, are succes de "u# ic si traieste conforta#i din "ictura ne*moderna$ "Am 'nce"ut sa ma 'ntre#", zice e , "daca modernismu nu se tra%e din marea traditie artistica a occidentu ui, atunci din cine se tra%e>$$$ /a 'nce"ut cercetari e me e n*au rea izat nimic dec-t o#isnuite e afirmatii sonore cum ca ino(atori stra uciti ca 1ra,ue si Picasso au dus arta 'nainte$ Arta, se s"une, e ca )omo sa"iens, "e ca e de a de(eni ce(a mai 'na t, ce(a care de"aseste materia u $ Modernistii, se insista, cauta Ncentru (ita O si res"in% Ne!terioru nesemnificati(O$ Mi s*a re"etat a nesf-rsit ca "modernismu este ade(aratu erou, caci e "oate sa e(ite umea fizica su"erficia a "e care toti artistii au confundat*o cu rea itatea "-na acum"$ Deci, modernismu nu are nimic de*a face cu ce se (ede cu oc)ii, ci cu umea s"iritu ui$ Ani de zi e In%#retson a citit si cercetat fara sa %aseasca descrierea ace ei semnificatii s"iritua e a modernismu ui, dec-t 'n referiri si afirmatii (a%i si dis"arate * "-na ce i*a desc)is oc)ii a"aritia (o umu ui "T)e S"iritua in Art3 A#stract E!"ressionism, 7:8J*78:? * S"iritua u 'n Arta3 E!"resionismu a#stract, 7:8J*78:?"$ Esenta s"iritua itatii artei moderne e e%ata, a desco"erit In%#retson, de ma%ia nea%ra si de credinte e ocu te$ .nii "ictori cauta sa redea e!"eriente c-sti%ate 'n sedinte de s"iritism$ A tii cauta "(indecarea" cu a5utoru su"ranatura u ui$ Nimic nou 'n asta& Ii iam 1 a6e 'n seco u PVIII desena umea s"irite or * dar o desena de maniera rea ista$ Eu%Qne De acroi! a sustinut ca si*a "ictat ce e mai #une ta# ouri c-nd suferea de menin%ita$ Artistii moderni i*au "re uat teza$ "Nasterea si dez(o tarea artei a#stracte e e%ata ine!trica#i de curente e s"iritua iste a e Euro"ei din u tima "arte a seco u ui PIP si "rima "arte a seco u ui PP", scrie Maurice Tuc)mann 'n "T)e S"iritua in Art * S"iritua itatea in arta"$ /inda Da r<m" e ;enderson scrie 'n editoria u a numaru de iarna din 78:? a re(istei Co e%e Art +ourna 3 "A"aritia a sf-rsitu seco u ui PIP a unor noi teorii des"re rea itate si des"re sine a creat o #resa "entru "atrunderea idei or mistice si ocu te care "ot fi din ce 'n ce mai mu t identificate ca fiind caracteristica "rinci"a a a modernismu ui 'n sine"$ Odata cu dusmania acer#a "entru crestinism, acesti "s"iritua isti cu ti" si artisti au 'm#ratisat ima%ini e tuturor re i%ii or "a%-ne, africane, "re*co um#iene, "rimiti(e, amerindiene$ A"oi, artistii moderni s*au dedat automatismu ui$ Pau K ee scrie3 "M-na mea este instrumentu unei "uteri inde"arate$ Nu inte ectu meu 'i ordona, ci a tce(a, ce(a mai 'na t, o "utere necunoscuta * de a tunde(a$ Tre#uie ca am "rieteni #uni aco o, unii uminati dar si unii 'ntunecati"$ Ars)i e 4or6< "a facut un mare sti din automatism", scrie Ir(in% Sand er, care arata ca toti e!"resionistii a#stracti din anii 78CJ*?J, 'n afara de Mot)er=e , "au fost atrasi de mituri antice si arta "rimiti(a si fo oseau automatismu ca sa dez(a uie ceea ce ei credeau ca sunt "sim#o uri uni(ersa e care ocuiesc 'n minte" 0"T)e Trium") of American Paintin% * Triumfu "icturii americane2$ In 78GC, AndrQ 1reton definise automatismu ca "dictare a %-ndu ui, fara (reun contro a ratiunii si i"sit de orice "reocu"are estetica ori mora a", 'n manifestu su"rarea ismu ui$ Kandins6< a uat ima%ini din te!te teozofice& Mondrian s*a straduit sa re"rezinte conce"te teozofice& Ma! Ernest s*a straduit sa "rezinte traditia a c)imiei$ Cu#ismu este de asemenea o i ustrare a ocu tu ui, a ce ei de*a "atra dimensiuni a ui 4ui aume A"o inaire$ +ac,ues /i"c)itz scrie ca cu#istii "citisera Ta# a de Smara d a ui ;ermes Trisme%istos$ Cu#istii se interesau si de "ro"rietati e ocu te a e ima%ini or$"

E!em" e e si citate e continua3 In%#retson retine tendinta esentia a anticrestina * e%ata de o a ta trasatura esentia a a modernismu ui3 de(otamentu "entru re(o utia #o se(ica$ Toti corifeii si disci"o ii artei moderne nu (or#esc dec-t des"re re'nnoire, e i#erare, emanci"are, a(an%arda$ Kandins6<, scrie ;enderson, (roia "sa "re%ateasca oamenii "entru u"ta "entru marea uto"ie"$ "Nu toti socia istii sunt ade"ti ai teozofiei, dar toti ade"tii teozofiei sunt socia isti", zice un conducator a teozofiei americane$ Annie 1esant a "artici"at a fa#ianism$ Samue Putnam, criticu de arta a re(istei T)e Ne= Masses, scrie3 "su"rarea istii sunt comunisti dec arati"$ Criticu iterar comunist ;er#ert Read scrie3 "Su"rarea ismu este a" icarea ace eiasi metode o%ice 0materia ismu dia ectic2 'n domeniu artei"$ Kandins6< si Marc C)a%a au fost u"tatori comunisti$ Pa# o Picasso a fost mem#ru cotizant a "artidu ui comunist& si a"o o%etu sau, Ant)on< 1 unt, care a scris o carticica des"re arta "anti*im"eria ista" a ui Picasso, a fost s"ion " atit de K41*u so(ietic$ /ista "ictori or dadaisti, futuristi, e!"resionisti a#stracti, as) can 0 ada de %unoi2, si asa mai de"arte, care au fost si sunt afi iati acti(i 'n s u5#a #o se(ismu ui este nesf-rsita, scrie In%#retson$ Criticu de arta ;aro d Rosen#er% este si e de acord ca "a"roa"e toti "arintii artei a#stracte americane$$$ Po oc6$$$ Rot)6o$$$ de Koonin%$$$ Rein)ardt si Mot)er=e " au fost afi iati comunismu ui, u timii doi dec arati mar!isti si Mot)er=e dedicat in(aziei #o se(ice 'n raz#oiu ci(i din S"ania$ In 78@7, Rosen#er% anunta ca +ac6son Po oc6 s*a 'nscris 'n "artidu comunist$ Prima mare e!"ozitie modernista din State e .nite a a(ut oc 'n 787D, or%anizata de "cei o"t", un %ru" de "ictori care "redau su# conducerea forma a a ui Ro#ert ;enri a Scoa a Moderna din Ne= For6& trei dintre ei ucrau a re(ista T)e Ne= Masses, si unu a "ictat "entru sediu or%anu ui "artidu ui comunist american, T)e Dai < Ior6er$ "E(ident", scrie In%#retson, "ei n*au facut*o "e s"eze e "ro"rii$ Daca ai ne(oie de fonduri "entru e!"ozitia de arta re(o utionara creata de niste mistici stranii cu tendinte socia iste, cui sa*i ceri #ani> Natura , ui Vander#i t$ Si*asa au si facut$ Vander#i tii au fost u trafericiti sa s"ri5ine cauza modernismu ui$ /i s*au a aturat cur-nd Roc6efe erii, si du"a Roc6efe eri, 4u%%en)eimii, si asa mai de"arte$ In%#retson se 'ntrea#a3 oare de ce au c)e tuit mi iardarii de tea"a Vander#i ti or, 4u%%en)eimi or, Roc6efe eri or, a ui Sac) si 4o dman, at-t de mu t ca sa faca din indi(izi ca +ac6son Po oc6 sau Rot)6o sau Pa# o Picasso mari artisti> A(eau ei oare o in(estitie initia a 'n "-nze e acestor necunoscuti a caror (a oare (oiau sa o s"oreasca "e "iata> Dar daca e asa cum de nu s*a nimerit sa in(esteasca cum"ar-nd a "ret derizoriu o"ere e unui "ictor necunoscut care "icteaza acce"ta#i & doar ar fi rea izat ace asi "rofit> De ce au fost a esi tocmai acesti "i ustri" incom"etenti care "ractica ma%ia nea%ra si "ro"a(aduiesc #o se(ismu ca sa fie facuti mari artisti> Ce atractie fata a au ideo o%ia comunista si re i%ii e ocu te "entru acesti mi iardari> Ras"unsu ' da 'nsusi +o)n D$ Roc6efe er III, 'n carticica sa "T)e Second American Re(o ution * A doua re(o utie americana"$ E nu e re(o utionar, scrie Roc6efe er, dar (rea sa faca astfe 'nc-t re(o utia ce are oc sa fie "o ade(arata re(o utie", 'n s"iritu descris de FranRois Re(e 'n cartea sa AIit)out Mar! or +esus * Fara Mar! ori IisusB3 "o transformare socia a, cu tura a, mora a si c)iar artistica, 'n care sunt date afara (a ori e umii (ec)i, sunt sc)im#ate ra"orturi e dintre oameni, se sc)im#a conce"tu de fami ie, (a oarea muncii si c)iar sco"uri e e!istentei sunt sc)im#ate$" Cu a te cu(inte, Roc6efe er (rea sa instaureze Noua Ordine Mondia a, umea sc a(i or 0de*a de noi2 si a sta"-ni or de sc a(i 0de*a de Rot)sc)i d, Roc6efe er, 4u%%en)eim, Sac), 4o dstein * c ica ce or DJJ2$

In fe#ruarie 78:9, Ro#ert ;u%)es scrie 'n Time3 "Daca 'nca*si 'nc)i"uie cine(a ca modernismu nu este cu tura oficia a a zi e or noastre si ca nu este re i%ia secu ara a State or .nite a e Americii, acest "roiect 0noua ari"a a Muzeu ui Metro"o itan din Ne= For62 'i (a s"u #era u time e i uzii"$ Pau In%#retson 'si 'nc)eie "rezentarea consemn-nd admiratia critici or de arta "entru o"era "%eniu ui" contem"oran +u ian Sc)na#e , care consta din "-nze "e care sunt i"ite cio#uri de farfurii s"arte, cu un materia care arata ca e!crementu uman$ Cu e!ce"tia Rosei 1on)eur, 'nainte de Pa# o Picasso n*au e!istat "ictori e(rei& caci sina%o%a interzice ima%ini e$ Dar Pa# o Picasso a reconci iat dictatu ta mudic cu ideo o%ia ui comunista, si a intrat 'n umea artei nu cre-nd ima%ini ci distru%-ndu* e$ Imediat ce e#rat 'n doua carti de 4ertrude Stein, Picasso a de(enit sefu unei sco i care s*a dedicat distru%erii traditiei artei euro"ene * unii dizo (-nd ima%inea 'n forme a#stracte i"site de sens 0arta a#stracta2, a tii fac-nd*o dementa 0arta su"rarea ista2, scria Parinte e /eonard Feene< cu zece ani 'n urma$ Triumfu artei moderne a fost 'n ocuirea ima%ini or din #iserici e crestine cu aceste "roduse a#stracte si su"rarea iste& +aco# E"stein, 'nno#i at de re%ina E isa#eta II a An% iei, "roduce Cristosi cu#isti care 'n ocuiesc frumoase e si miscatoare e statui traditiona e$ C ement 4reen#er% 'si e!"rima 'ntr*un artico de(enit faimos 0;orizon, 78C92 dis"erarea ca "uritatea e e(ata a artei acestui %ru" de ade(arati artisti nu are sanse de iz#-nda 'n fata o"acitatii ana fa#ete a mare ui "u# ic care nu 'nte e%e arta$ "E foarte "utin "ro#a#i ca se "oate "roduce arta a un ni(e res"ecta#i 'n situatia de fata$ Ce "ot face ?J de oameni 'm"otri(a a 7CJ de mi ioane>" Imediat, toata inte i%)entia americana, toti cu turati din ume, s*au asternut "e "atrunderea, 'nte e%erea si %ustarea artei moderne, a e!"resionismu ui a#stract$ Nimeni nu (rea sa faca "arte din ce e 7CJ de mi ioane de ana fa#etiM Nici noi n*am (rut$ Si noi ne*am straduit sa "atrundem, sa cunoastem, sa a"reciem arta moderna$ Am (izionat e!"ozitii e, am citit "u# icatii e si critici e, am (izitat studiouri e si facu tati e, am cunoscut "ictorii si scu "torii$ Si am (azut si noi, cu toata "inte ectua itatea" "ro%resista, )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui$ Pentru cei care nu cunosc e!"resia, ea "ro(ine din tit u unei "o(esti de ;ans C)ristian Andersen$ In rezumat, iat*o3 In cetatea unui 'm"arat de demu t, care "unea mare "ret "e toa eta sa, au sosit doi straini care au dec arat ca sunt tesatori de meserie, ca"a#i i sa teasa o stofa care era nu numai mu t mai frumoasa dec-t oricare a ta dar a(ea si "ro"rietatea miracu oasa de a fi in(izi#i a "entru toti oamenii "rosti si "entru toti cei nedemni de "ozitia "e care o ocu"a$ Im"aratu , doritor de a af a care dintre demnitarii ui nu merita "ozitia "e care o ocu"a, i*a an%a5at "entru ca sa teasa si sa*i croiasca un r-nd de )aine$ Strainii au cerut cantitati mari de matase si fir de aur, si au insta at doua raz#oaie de tesut, a care sedeau "reocu"ati tes-nd nimica, "-na noa"tea t-rziu$ Doritor sa af e cum "ro%reseaza ucrarea, 'm"aratu si*a trimis ce mai credincios ministru$ Acesta, intr-nd 'n 'nca"ere si ne(az-nd tesatura a 'n%)etat de s"aima$ Cei doi sar atani au 'nce"ut sa*i atra%a atentia asu"ra ca itatii tesaturii si frumusetii cu ori or& ministru se straduia din toate "uteri e sa e (ada dar nu (edea nimic, caci nu era nimic de (azut$ Dar, ne'ndraznind sa recunoasca ca nu (edea nimica, a dec arat ca admira frumusetea tesaturii, a e carei ca itati cei doi sar atani au 'nce"ut sa e e!" ice$ Ca un ade(arat inte ectua , ministru a memorat e!"resii e de auda a e sar atani or si e*a re"etat 'm"aratu ui$ Sar atanii au continuat sa ceara matasuri, #ani si fir de aur, "e care e*au ascuns, si*au continuat sa teasa aer "e raz#oaie e or de tesut$ Cur-nd 'm"aratu a trimis un a t emisar sa (ada stofa& acesta, ca si "rimu , n*a (azut*o dar a admirat*o, si de fata cu sar atanii, si de fata cu 'm"aratu $ In ce e din urma, 'm"aratu cu suita ui s*a dus sa (ada stofa, "e care cei doi emisari care fusesera trimisi s*o (ada "rimii o audau din toate "uteri e, dar "e care nici 'm"aratu si nici mem#rii suitei sa e n*o (edeau * caci nu e!ista$ Cu

totii au admirat 'nsa cu foarte mare % as frumusetea stofei din care 'm"aratu s*a )otar-t sa*si faca )aine e "e care e (a "urta 'n "u# ic a urmatoarea sar#atoare$ Sar atanii au muncit cu mu ta r-(na, zi si noa"te, croind, cos-nd si finis-nd )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui * taiau aer, "otri(eau nimica, 'm"un%eau aeru cu acu i"sit de ata& 'n ce e din urma au dec arat3 ")aine e sunt %ata"$ Si, ridic-nd nimica cu am#e e m-ini, i*au s"us 'm"aratu ui si suitei ui3 "acestia sunt "anta onii"& a"oi sc)im#-nd "ozitia #rate or, au s"us3 "aceasta este 5ac)eta"& si, tot d-nd din m-ini e %oa e, au aratat (esta, mantaua, si asa mai de"arte$ "Stofa noastra este asa de usoara si " acuta, ai zice ca nici nu se simteM", au dec arat ei, 'n tim" ce* 'm#racau "e 'm"arat$ "Dar ce frumoase suntM Ce #ine 'i sta maiestatii sa e cu e eM" Si toti curtenii se 'ntreceau admir-nd )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui$ Si 'm"aratu se (edea dez#racat 'n o% inda, dar isi admira de zor costumu in(izi#i a aturi de curteni$ Procesiunea im"eria a a "ornit "rin cetate, cu 'm"aratu 'n frunte, urmat de sam#e anii care tineau m-ini e %oa e ridicate 'n s"ate e 'm"aratu ui de "arca i*ar fi tinut trena$ Si "o"oru , a iniat "e am#e e "arti a e drumu ui, admira de zor si cu ze )aine e ce noi a e 'm"aratu ui, caci, desi nimeni nu (edea nimic dec-t "ie ea %oa a si rufe e de cor" a e 'm"aratu ui, nimeni nu (roia sa creada (ecinii des"re e ca e este mai "rost si nu (ede )aine e$ Doar un sin%ur co"i mic a s"us3 "Dar 'm"aratu n*are )aine "e e M" In ce e din urma mai mu te (oci au murmurat ca 'm"aratu um# a "rin cetate fara )aine "e e , si 'm"aratu 'nsusi a 'nce"ut sa creada ca )aine e in(izi#i e nu e!ista$ "Tre#uie sa*mi "astrez re"utatia", s*a %-ndit 'm"aratu , continu-ndu*si drumu , iar sam#e anii au continuat sa duca trena, care nu e!ista, 'n urma ui$ Nici un "inte ectua " nu (rea sa admita ca nu (ede )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui * du"a ce C ement 4reen#er% a dec arat ca numai "rostii nu e (ad$ O "ictura, e!" ica 4reen#er%, nu tre#uie sa dea "ri(itoru ui i uzia ca (ede ce(a ce ar "utea (edea 'n (iata inde"endent de "ictura& o "ictura care este ade(arata arta tre#uie sa fie o su"rafata " ana$ "Inte%ritatea " anu ui "ictoria " nu tre#uie (io ata cu re"rezentari sau simi itudini$ Tot ce aduce cu rea itatea (io eaza " anu "ictoria $ Suintesenta acestor idei a e ui 4reen#er% era e!"rimata in o"era ce ui mai mare "ictor a seco u ui, +ac6son Po oc6, "rietenu ui 4reen#er%$ Si asa, "ade(aratii artisti" s*au ferit de (io area " anu ui "ictoria "-na 'n 78?J, c-nd i*a (enit r-ndu ui ;aro d Rosen#er% sa teasa )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui$ ;aro d Rosen#er% a definit "ictura ca "actiune"$ "/a un moment dat "-nza 'i a"are "ictoru ui american ca o arena 'n care tre#uie sa 5oace$ Ce urmeaza sa a"ara "e "-nza nu e o ima%ine ci un e(eniment"$ De*acum "artistii ade(arati" au 'nce"ut sa sufere atacuri isterice 'n care se re"ezeau asu"ra "-nzei cu furia su#constientu ui dez antuit si e!"rim-ndu*se din " in "rin actiune$ Si ,uintesenta acestor idei a e ui Rosen#er% era e!"rimata in o"era ce ui mai mare "ictor a seco u ui, Ii em de Koonin%, "rietenu ui Rosen#er%$ Dar nici 4reen#er%, nici Rosen#er% nu i*au in(entat "e +ac6son Po oc6 si "e Ii em de Koonin%$ Pe%%< 4u%%en)eim i*a "desco"erit" si a facut "ictori de %eniu din ei$ Intr*un sin%ur an, 'n 78CD, Pe%%< 4u%%en)eim *a determinat "e +ac6son Po oc6 sa se dedice "icturii inconstiente si su"rarea iste, i*a e!"us o"ere e 'n %a eria ei sic din cartieru e!or#itant a Ne= For6*u ui si *a "us "e A fred 1arr sa*i cum"ere ""icturi e" "entru co ectia "ermanenta a Muzeu ui de Arta Moderna, "e Ro#ert Mot)er=e sa scrie des"re %eniu ui Po oc6 'n T)e Partizan Re(ie= si "e C ement 4reen#er% sa scrie ace asi ucru 'n T)e Nation$ N*a fost %reu sa faca un %eniu din #eti(u inca"a#i care si*a "ierdut #ruma de uciditate de at-ta auda si care (enea a "etreceri e mi ionarei Pe%%< 4u%%en)eim at-t de #eat 'nc-t a una din e e s*a dez#racat com" et si a urinat 'n camin 'n fata musafiri or$ Totu de"inde de cine este "ro"rietaru "u# icatii or$ ;-rtia acce"ta orice$ Si "inte ectua ii" acce"ta orice$ /a ince"ut 4reen#er% a scris ca +ac6son Po oc6 este "unu dintre cei mai "uternici "ictori a#stracti"& a"oi, ca este "ce mai "uternic "ictor din %eneratia sa"& a"oi, ca este "ce mai "uternic "ictor 'n America astazi", a aturi de +o)n Marin& si, 'n fine, ca este "ce mai mare "ictor american a seco u ui PP"$ Iar

"utini or dizidenti care remarcau ce "ur-te" sunt "icturi e ui +ac6son Po oc6, 4reen#er% e*a ras"uns3 "orice o"era de arta "rofund ori%ina a e ur-ta a 'nce"ut"$ In 78C8, /ife *a numit "ce mai mare "ictor 'n (iata a State or .nite"$ Time si Ne=s=ee6 i*au tinut isonu * si totu a fost #ine si frumos "-na 'n ianuarie 78?:$ Atunci a a"arut arta ""o""$ Arta ""o"" a de#utat cu e!"ozitia ui +as"er +o)ns 'n ianuarie 78?:, unde artistu a e!"us "-nze mari "e care se "uteau (edea itere e a fa#etu ui, sau cifre, sau dra"e u , sau tinte "entru tra%eri$ Toate e!ecutate "recis ca si 'n rea itate$ A t "ictor din %eneratia noua, Ro#ert Rausc)en#er%, e!"unea o"ere ca3 trei stic e de coca*co a 0rea e2 asezate una -n%a a ta$ Si criticu de arta /eo Stein#er% 0a5utat de a t critic, Ii iam Ru#in2, a fost nou "reot a noii re i%ii, 'n ocuindu*i "e confratii 4reen#er% si Rosen#er%$ In 78@J, /eo Stein#er% a tinut o conferinta a Muzeu de Arta Moderna * si, desi doar C:J de cu turati au 'nca"ut 'n sa a, 'n c-te(a zi e toata "inte ectua itatea" de "e toate continente e au stiut ca ade(arata arta este arta ""o""$ "Orice ar "utea fi, arta ade(arata re"rezinta doar arta", a e!" icat Stein#er%$ 4enii e n*au mai fost Po oc6 si de Koonin% ci And< Iar)o 0care a "ictat o cutie de conser(e2 si Ro< /ic)tenstein 0care a "ictat desene e umoristice din ziar2$ Dar nici acum, "rintre artistii, criticii si "atronii artei ""o"" n*au fost admisi crestinii$ Pentru conso area ce or care in(estisera at-ta sensi#i itate, at-ta suf et si at-ta inte i%enta 'n e!"resionism a#stract ori su"rarea ism, /eo Stein#er% a desco"erit ca arta moderna "se "roiecteaza incontinuu 'ntr*o zona nec ara unde nu e!ista (a ori fi!e", si este "nascuta din an!ietate"$ Ro u artistu ui este "sa transmita s"ectatoru ui aceasta an!ietate", astfe 'nc-t arta sa* "scufunde 'ntr*o ade(arata "ra#usire e!istentia a"$ Ca sa a"reciezi ade(arata arta, tre#uie sa*ti "ro(oace re"u sie si ura 'nt-i$ De e!em" u, Ro#ert Sc)u , trec-nd "e e e%anta strada Madison A(enue din Ne= For6, a (azut 'ntr*o (itrina niste "etece de )-rtie "e care nu era nimic, dec-t 5os de tot, 'ntr*un co t, scri5e ita cu un creion a"roa"e in(izi#i , o m-z%- itura care "utea fi o 'ncercare a unui om foarte #o na( de a scrie un cu(-nt$ ;-rtii e ace ea erau "icturi e ui Ia ter de Maria si i*au "ro(ocat ui Ro#ert Sc)u un dez%ust at-t de "uternic, 'nc-t a de(enit imediat "atronu artistu ui * si*asa a de(enit Ia ter de Maria "rimu "ictor minima ist$ In 78@? a a"arut o noua Ade(arata Arta, arta "o"", adica a i uzii or sau efecte or o"tice3 de e!em" u, o "-nza mare aco"erita cu inii cur#e "ara e e care fac ca "-nza sa "ara ca nu e "erfect drea"ta 01rid%et Ri e<2$ Autorii acestei Arte Ade(arate "referau sa*i zica a#stractie "erce"tua a$ Aceasta, zic ei, e i#ereaza arta de sc a(ia rea itatii, caci arta nu mai are oc "e su"rafata fizica a "-nzei, ci 'ntre oc)iu si creieru "ri(itoru ui$ Asa s*a a5uns a marea desco"erire ca arta nu e!ista de fa"t 'n sine ci doar 'n creieru s"ectatoru ui$ Si, cu aceasta ocazie, a rea"arut "e scena mare e critic de arta C ement 4reen#er%, ec i"sat un tim" "entru ca se 'nca"at-nase sa ram-na credincios e!"resionismu ui a#stract$ Arta 'n sine, dec ara 4reen#er%, consta din trasaturi de "ene $ Si asa Ro< /ic)tenstein s*a asat de i ustratii de ziar si a 'nce"ut sa tra%a cu #idine e %i%antice c-te o trasatura de "ene "e c-te*o "-nza$ Odata intrata "e "-rtia minima ismu ui, Ade(arata Arta este com" et e i#erata$ O"era de arta tre#uie sa fie instantanee, zice Kennet) No and& o"era ui 0doua cercuri concentrice cu un "unct a mi5 oc2 este "erce"uta 'ntr*o fractiune de secunda 'n tota itatea ei$ Fran6 Ste a a e i#erat o"era de arta si mai mu t3 a scos*o din rama si a e!"us$$$ doar rama$ Rama c)ea a, neteda, %oa a, care nu contine nimica, a de(enit o"era de arta$ Dar si mai mu t a fost o"era de arta e i#erata c-nd nici n*a mai fost a%atata "e "erete * caci "erete e 'n sine constituie o"era de arta, asa cum e, %o , cu nimica "e e $ Artisti "recum Car AndrQ, Ro#ert Morris, Rona d 1 aden, Mic)ae Steiner au 'nce"ut sa des"arta %a erii e de arta %o ite de orice mo#i a si "icturi 'n "arti, adica 'n "s"atii", care constituie "scu "turi e" e!"use$ A"oi scu "tura s"atiu ui s*a e i#erat si mai mu t, iesind afara din %a erie& si asa au a"arut o"ere ma5ore ca de e!em" u %ro"i mari sa"ate de "scu "toru " Mic)ae ;eizer 'n desertu Mo5a(e$ O astfe de o"era de arta a fost creata de mare e artist C)risto, care a an%a5at niste muncitori sa 'ntinda niste f-sii de " astic roz "e a"a de*a un%u tarmu ui unei insu e$ .n mi ion de "ersoane 0zice T)e Miami ;era d2 au fost sa admire f-sii e de

" astic$ Nu e!ista un mi ion de cu turati 'n oras& din doua una3 sau minte ziaru , sau mare e "u# ic s*a dus sa (ada f-sii e de " astic "entru ca 'n ziar scria ca cine nu e (ede nu e inte i%ent, si nimeni nu doreste sa recunoasca ca n*a (azut )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui$ Dar, a"roa"e de 789J, Ade(arata Arta a cunoscut o noua e i#erare, de data asta de u time e catuse materia e$ Caci arta nu consta din (o"se e si "-nza ci din conce"tia creatoru ui * c)iar daca dis"are sau ram-ne nerea izata$ Arta conce"tua a este de doua fe uri3 unu "oate fi (azut dar nu mu ta (reme& ce a a t nu "oate fi (azut de oc$ Peter ;utc)inson este un artist din "rima cate%orie$ E a um" ut doua "un%i mari de " astic cu %unoi 'n "utrefactie, e*a e%at cu o fr-n%)ie, a atasat %reutati de ca"ete e fr-n%)iei, si a aruncat fr-n%)ia 'n a"a$ 4unoiu "utrezind emana %aze care ridicau fr-n%)ia 'ntr*un arc * deci o"era de arta s*a numit AArcB si a fost cum"arata de catre Muzeu de Arta Moderna cu o suma res"ecta#i a 0natura , din #uzunaru contri#ua#i i or2$ Din c-nd 'n c-nd, un foto%raf foto%rafia su# a"a arcu descris de fr-n%)ie * "-na c-nd "un%i e de " astic au " esnit si arcu s*a fr-nt& astfe a dis"arut o"era de arta 0desi este 'nca 'n "ro"rietatea Muzeu ui de Arta Moderna2$ Ce de*a doi ea fe de arta conce"tua a este "ermanent in(izi#i $ Tom Io fe a af at 0caci de (azut n*a "utut*o (edea2 de e!istenta unei astfe de o"ere de arta a Centru Ric)mond "entru Arta din Ca ifornia, unde amatoru de "ictura este %ratificat cu niste foi de )-rtie #atute a masina 'n care se descrie cum "ictorita s*a trezit 'ntr*o dimineata "oftind "-ine "ra5ita cu mar%arina at-t de intens, 'nc-t s*a (azut cum 'si un%ea "-inea cu mar%arina, si cum aceasta se ic)efia de ca dura "-inii "ra5ite, si a"oi se so idifica, si a"oi ea musca din "-ine, dar cum n*a(ea "-ine "ra5ita cu mar%arina a tre#uit sa #ea niste coca*co a * toate aceste senzatii descrise 'n ce e mai microsco"ice amanunte 'n "a%ini "este "a%ini marunt #atute a masina, cu o ra#dare si o (er#ozitate care* asa mu t 'n urma "e Marce Proust$ Dar arta conce"tua a mer%e si mai de"arte$ Da(id R$ Smit) a e iminat com" et ima%inea din "ictura& caci 'n fond, (or#aria des"re "-inea "ra5ita facea uz 'n ce e din urma de ima%ini$ Dar, ade(aratu artist conce"tua tre#uie sa*i arate "u# icu ui s"atiu dintre ima%ini$ Astfe , o"era ui de arta consta din s"atiu dintre ce e sase itere a e cu(-ntu ui "(acant" %ru"ate doua c-te doua, astfe 3 "VA CA NT"$ Dar desi Da(id R$ Smit) s*a concentrat asu"ra %o u ui, totusi n*a reusit sa e imine identitatea o"erei de arta$ Aceasta u tima (ictorie i*a re(enit "ictoru ui /a=rance Ieiner care a "u# icat 'n a"ri ie 789J 'n re(ista Arts Ma%azine o "ictura care consta din urmatoare e r-nduri ti"arite3 "7$ Artistu "oate construi o o"era de arta$ G$ O"era "oate fi facuta$ D$ O"era nu tre#uie sa fie facuta$ Fiecare din aceste "ro"ozitii fiind a fe de im"ortanta si conforma cu intentia artistu ui, decizia asu"ra conditiei o"erei este a ce ui ce*o "rimeste, c-nd o "rimeste$" E EE In 78?7, 4$ ;untin%ton ;artford II, ne"otu ui 4eor%e ;untin%ton ;artford si mostenitoru mi ioane or ce ei de*a cincea mari cor"oratii americane a ora aceea, detest-nd arta moderna, a in(estit H9J de mi ioane 'ncerc-nd sa arate "u# icu ui ca 'm"aratu n*are )aine$ Tom Io fe "o(esteste des"re aceasta 'ncercare$ Int-i, zice Tom Io fe, ;artford i*a criticat "e +ames +ones, Tennessee Ii iams, Ii iam Fau 6ner, Pa# o Picasso, arta si iteratura mo*derna 'n %enera , "entru ca sunt e!trem de (u %are si anticrestine$ A ti"arit o #rosura "e "ro"ria c)e tuia a intitu ata Sa* insu tam "e Dumnezeu> de care umea cu turati* or

a facut mare )az$ A"oi a cum"arat un teren "e care a construit o serie de (i e 'n care "ictorii si artistii care o#tineau #urse "uteau crea 'n iniste, i"siti de %ri5i materia e& i se ser(ea masa ca da "unctua , a(eau #ani de #uzunar, "entru con(ersatie e!ista sa onu comuna , "entru drumuri (enea sa*i ia imuzina a cerere$ Dar, 'n ciuda acestor conditii idea e de creatie, artistii se 'm"utinau din an 'n an$ In 78??, ;artford a cum"arat o "a%ina 'ntrea%a din @ ziare mari din Ne= For6 'n care*a "u# icat un a"e a "u# ic, arat-nd ca arta a#stracta si e!"resionismu a#stract sunt doar %unoaie "romo(ate de catre o cons"iratie a unui %ru" str-ns unit de directori de muzee, "ro"rietari de %a erii de arta si critici de arta, "entru a desfiinta si distru%e marea traditie artistica si cu tura a a crestinismu ui$ Ca e!em" e i*a dat "e Pa# o Picasso, Ii em de Koonin% si 4eor%es Rouau t$ E "ersona a 'nce"ut sa cum"ere ta# ouri e unor "ictori ade(arati ca +o)n E(erett Mi ais, +o)n Sin%er Sar%eant, +o)n Consta# e si Ed=ard Co e< 1urne* +ones$ A"oi a scris "ersona o dramatizare a romanu ui +ane E<re de C)ar otte 1rontT si, desi a cu(-ntu de ordine a critici or si ziare or, cu turati nu s*au dus s*o (ada, s"ectaco u s*a 5ucat tim" de @ sa"tam-ni cu "ierderi #anesti$ A"oi, du"a c-te(a "roiecte denumite e!centrice de catre ziare, a cum"arat o c adire mare 'ntre 1road=a< si Centra Par6 'n Ne= For6 "e care a reconstruit*o ca o 4a erie de Arta Moderna$ In )o u %a eriei a "us sa se monteze "atru (ersuri de Ki" in%, care auda munca artistu ui care deseneaza fide ce (ede, s a(indu* "e Dumnezeu ucruri or ade(arate 0"1ut eac) for t)e 5o< of t)e =or6in%,U And eac), in )is se"arate star,U S)a dra= t)e t)in% as )e sees itU For t)e 4od of t)in%s as t)e< are"2$ Dar Rud<ard Ki" in% este un "oet "e care inte i%)entia "ro%resista din An% ia 'nce"use sa* "one%reasca 'nca de "rin 78GJ si toti inte ectua ii * mai a es cei care nu citisera 'n (iata or nimic de Ki" in% * stiau ca este un e!em" u de anti*cu tura$ Tom Io fe face o#ser(atia ca nu Ki" in% a fost moti(u nereusitei ui ;artford * ci crestinismu ui$ "Este im"osi#i sa ascu ti ce zice ;artford 'n u timii 7D ani des"re cu tura", scria Io fe 'n 78@D, "fara sa remarci c-t de des "omeneste des"re #ine si rau, des"re credinta 'n Dumnezeu, des"re mora a, des"re (a ori sfinte * 'ntr*un cu(-nt, des"re re i%ie"$ .n u"tator de "e "ozitii e crestinismu ui e sortit esecu ui& re i%ia crestina nu e "sic" "rintre cu turnici$ A"oi ;artford a a(ut ideea sa or%anizeze o e!"ozitie a /os An%e es 'n care criticii de arta sa*si a ea%a "icturi e or "referate si "u# icu sa*si a ea%a "icturi e sa e "referate, si astfe sa de(ina e(identa distanta dintre %ustu "u# icu ui si ce a critici or$ Dar acest "roiect nu a "utut fi rea izat din cauza refuzu ui directori or de a muzee e de arta, care s*au a iat cu totii 'm"otri(a ui ;artford$ Pentru "rima data ;artford si*a dat seama ca cons"iratia nu este numai 'ntre criticii de arta, ci e "e scara mai ar%a$ A desco"erit ca din Ne= For6, Muzeu de Arta Moderna )otaraste cine (a fi si cine nu (a fi "ictor 'n Euro"a si America, ce este si ce nu este arta$ A 'ncercat sa contracareze dictatura Muzeu ui de Arta Moderna cu "ro"ria sa 4a erie de Arta Moderna, unde sunt e!"use o"ere care nu insu ta crestinismu si nu constau din feca e aruncate "e "-nza$ Re"orta5u ui Tom Io fe se 'nc)eie cu o % uma a adresa nai(u ui, demodatu ui 4$ ;untin%ton ;artford, care citea romane de Dic6ens si T)ac6era< si Sir Ia ter Scott c-nd toata umea se 'n%ramadea a teatru sa (ada actori %oi "usca sau mim-nd co"u atia "e scena 0E,uus2$ Dar "-na si Tom Io fe (ede ca conf ictu nu este 'ntre arta a#stracta si arta rea ista * ci 'ntre crestinism si dusmanu crestinismu ui$ Si ce "ot face 9J de mi ioane si zece ani de efort a e ui ;untin%ton ;artford, 'm"otri(a mi iarde or acumu ate de Roc6efe eri, Rotc)sc)i zi, 4u%%en)eimi, si*a unei ofensi(e de seco e> Intre tim" arta moderna mer%e 'nainte$ In 7887 a a(ut oc o retros"ecti(a or%anizata de catre Muzeu de Arta Moderna din Ne= For6 si Muzeu de Arta Contem"orana din /os An%e es a ui Ad Rein)ardt, un "ictor care a trait 'ntre 787D si 78@9 si care si*a dedicat u timii 7C ani din (iata ""icturi or ne%re"$ Picturi e ne%re constau din "-nze "atrate cu atura de un metru si 5umatate, uniform si com" et ne%re$ Nu e c ar daca "ictoru a cum"arat "-nza nea%ra si a taiat*o a dimensiune sau a taiat si montat 'nt-i "-nza si a (o"sit*o u terior 'n ne%ru$ Toate aceste "atrate de "-nza nea%ra arata e!act a fe , dar au nume diferite$ Astfe , un "atrat ne%ru se c)eama 1 ac6 Paintin% * Pictura Nea%ra, si a fost creat 'n @ ani, 'ntre 78@J si 78@@& a t "atrat ne%ru se c)eama A#stract Paintin% * Pictura A#stracta, si a fost terminata 'n numai cinci ani, 'ntre 78@J si 78@?$

Recent, e ita cunoscatori or si co ectionari or s*a adunat a Sot)e#<Vs din /ondra ca sa admire, sa %uste si sa cum"ere o"ere e artisti or ma5ori contem"orani$ Re"orterii de a emisiunea te e(izata @J Minutes au fi mat icitatia si "-na si ei au admis ca nu au (azut )aine e ce e noi a e 'm"aratu ui$ .nu dintre artistii ma5ori contem"orani este +eff Koons$ E si*a e!" icat o"era astfe 3 "T)is is an u timate state of #ein%$ I =anted to " a< =it) "eo" eVs desires$ T)e< desired t)is e,ui i#rum$ T)e< desired "re#irt)$ I =as %i(in% a definition of ife and deat)$ T)is is t)e eterna $ T)is is =)at ife is i6e after deat)& as"ects of t)e eterna 0Este u tima e!"resie a fiintei$ Am (rut sa ma 5oc cu dorinte e oameni or$ Ei doresc acest ec)i i#ru$ Au dorit starea dinainte de nastere$ Am dat aici o definitie a (ietii si a mortii$ Este eternu $ Este asa cum e (iata du"a moarte& as"ecte a e eternu ui2"$ O"era a care se refera artistu consta din trei min%i de #as6et 'ntr*un ac(ariu " in cu a"a, "e care e "oti cum"ara cu HGJ de a "ra(a ie * dar cu H?J$JJJ de a Koons, fost (-nzator de actiuni de #ursa, actua mente artist$ Dar Koons nu creeaza cu m-na ui o"ere e de arta "e care e (inde su# isca itura ui$ .ne e sunt create de meseriasi, "e a te e e cum"ara de a "ra(a ie$ Asa este un as"irator de "raf, cum"arat de a "ra(a ie cu H:J si re(-ndut a"oi nemodificat de +eff Koons cu H7JJ$JJJ ca o"era de arta autentificata de o scrisoare isca ita de "artist"$ Koons e!" ica de ce as"iratoru cum"arat de a "ra(a ie nu e o"era de arta, dar cum"arat de a e este3 "I a =a<s i6e t)e antro"omor")ic ,ua it<$ T)e< are i6e un%s$ So t)is o#5ect no= is 5ust free to eterna < 5ust dis" a< its ne=ness, its inte%rit< of #irt)$ 0Totdeauna mi*a " acut ca itatea asta antro"omorfica$ Parca*s " am-ni$ Si asa, acest o#iect e i#er acum sa*si arate "e (ecie noutatea, inte%ritatea nasterii sa e$"2 0Dam si ori%ina u "entru cititorii care ar "utea crede ca noi am in(entat toate acestea2$ +eff Koons a fost consacrat ca mare artist contem"oran "rintr*o e!"ozitie retros"ecti(a a Muzeu de Arta Moderna din San Francisco$ Des"re o "-nza "e care sunt i"ite niste cio#uri de farfurii s"arte, criticu de arta +u ian Sc)na#e scrie3 "T)is is an esc)ato o%ica art a""ro"riatin% t)e master meanin%s of ife and t)e master an%ua%es of art to reassert t)e sense of )urt and oss t)at e(ades #ot)$ 0Este o arta escato o%ica care*si 'nsuseste sensuri e ma5ore a e (ietii si im#a5e e ma5ore a e artei ca sa reafirme sensu durerii si "ierderii care e sca"a am#e or$2" Arta ui C)risto"er Iood, un a t mare "ictor contem"oran, consta dintr*un cu(-nt de trei itere3 RAT 0so#o an2 re"etat de trei ori, unu su# a tu , "e o "-nza$ Iata e!" icatia critici or de arta3 "T)e< communicate, not i6e faci e a""ro"riations, #ut as a )ome "erfectionistVs idea a#out discourse reduced to t)e irreducti# e, t)en startin% a o(er a%ain 0Comunica nu ca o 'nsusire faci a ci asa cum e redusa ideea des"re (or#ire a unui "erfectionist domestic a ireducti#i , ca a"oi s*o ia de a 'nce"ut2$" .n a t mare artist contem"oran, Ro#ert 4o#er, creeaza urina e, adica scoici de toa eta 'n care urineaza #ar#atii 'n c osete "u# ice$ /e ia din c osete sau e cum"ara de a "ra(a ii e de materia e de constructii si nu e face nimic a tce(a dec-t ca e monteaza fara tea(a de scur%ere$ In afara de "isoare, Ro#ert 4o#er mai creeaza si c)iu(ete 0tot fara tea(a de scur%ere si tot de a "ra(a ie2 si c-te un #rat sau un "icior mare de emn (o"sit frumos 'n cu ori stridente$ .na din creatii e ui recente este un tru" de #ar#at din emn, (o"sit "este tot 'n (io et ti"ator si "ro"tit cu ca"u 'n 5os 'ntr*un co t, des"re care "u# icatii e de arta scriu3 "Insta ations function as uto"ian and disto"ian s"aces$ T)e ta# eau! rests and its o=n sti ness sus"ends socia time 0Insta atii e functioneaza ca s"atii uto"ice si disto"ice$ Ta# ou zace si "ro"ria sa nemiscare anu eaza tim"u socia 2$ +effre< Deutsc), critic de arta si "rieten de*a ui 4o#er, e!" ica omu (io et3 "O"era asta 'n mod s"ecia ne arata ce(a din incertitudinea 'n care se af a azi artistii 'n sfera socia a$ Ei nu stiu e!act unde sunt"$ Dar +effre< Deutsc) minte$ 4o#er si Deutsc) si 'ntrea%a armata care a in(adat si ocu"at cu tura si arta, e imin-ndu*i "e toti cei ta entati, stiu e!act unde sunt3 'n %)etou s"iritua a "o"oru ui a es$ E aine Dan)eiser, "ro"rietara unei %a erii de arta din Ne= For6, are trei urina e de Ro#ert 4o#er, frumos e!"use unu -n%a a tu "e "erete$ "T)e< oo6 i6e urina s, #ut t)e< rea < arenVt$ It comments on t)in%s t)at =e ta6e for %ranted and t)at =e rea < donVt see$ 0Arata ca niste urina e dar nu sunt$ Sunt comentarii des"re ucruri "e care e uam de #une si nu e (edem2", zice ea$ E aine Dan)eiser ofera a"oi s"re (-nzare cunoscatori or de arta un dre"tun%)i mare de "-nza neatinsa, "erfect a #a, de (reo D "e C metri, o"era "ictoru ui Ro#ert Reuman$ "Reuman )as reduced "aintin% to its

(er< essence and a ot of "eo" e donVt understand t)at$ Some of )is =or6 )as a itt e more te!ture and t)is one is a itt e f atter #ecause )e rea < )as reduced it$ ;e is a minima artist$ 0Reuman a redus "ictura a esenta ei si mu ti nu "rice" asta$ .ne e o"ere de*a e ui au tesatura un "ic mai %rosiera si asta e mai neteda "entru ca a redus*o cu ade(arat$ E e un "ictor minima ist$2", e!" ica ea * desi nu ""ictoru " a "redus" su"rafata "-nzei caci a cum"arat*o de a ma%azin %ata "redusa"$ E aine Dan)eiser mai ofera inte ectua i or care a"reciaza arta si o"era ui Fe i! 4onza ez C)orres$ O"era acestui mare artist contem"oran consta dintr*o %ramada de #om#oane 'ntr*un co t a camerei$ 1om#oane e sunt 'n(e ite de a fa#rica 'n )-rtiute a #e, a #astre, rosii, maro$ "Pot ua o #om#oana>" a 'ntre#at re"orteru , si a uat una$ "Nu stir#esc o"era>" "Mai am #om#oane, "ot sa mai adau%", a ras"uns E aine Dan)eiser cu #unatate$ Inte ectua ii si cunoscatorii de arta care cum"ara aceste o"ere nu cum"ara cu #anii or * ci cu #anii "rosti or care nu a"reciaza arta moderna, "rin cum"arari oficia e "entru 'ntre"rinderi si institutii si "rin a ocatii de a %u(ern$ Recent, "artistu " Piero Manzoni a (-ndut unui cunoscator de arta o cutie de conser(e rotunda de meta de (reo 5umatate de 6i o%ram 'n care a "us$$$ "ro"rii e e!cremente$ Pe etic)eta cutiei scrie AMerda DVartista * E!cremente de artistB, ca sa se stie ca e o o"era autentica$ +ean*Mic)e 1as,uiat este mu t "romo(at de %u(ern si de 'n(atam-nt 'n State e .nite$ Des"re e s*a creat e%enda ca era un #iet co"i ne%ru de "e maidan care a 'nce"ut sa m-z%- easca "eretii c adiri or e!"im-ndu*si indi(idua itatea artistica si a fost astfe desco"erit de ace c asic 'n (iata, And< Iar)o $ In rea itate +ean*Mic)e 1as,uiat este un t-nar ne%ru dintr*o fami ie #o%ata care traieste 'n u! si care a facut afaceri %rase cu "o(estea cu co"i u de "e maidane$ +ean*Mic)e 1as,uiat "roducea m-z%- ituri %i%antice de fe u ce or facute de co"iii de D*C ani$ In(atatorii si "rofesorii 'si duc co"iii de scoa a cu c asa a e!"ozitii ca sa (ada "icturi e ui 1as,uiat si unii dintre co"ii dec ara ca ei stiu m-z%a i mai #ine$ Dar re"utatia ui +ean*Mic)e 1as,uiat s*a conso idat "e (ecie 'n 78::, c-nd a murit de o doza "rea mare de dro%uri )a ucino%ene$ A fost dec arat 'n mod oficia un %eniu, s*a or%anizat o retros"ecti(a cu o"ere e ui a Muzeu I)itne< de Arta Americana din Ne= For6 si m-z%- e i e ui infanti e si )idoase se (-nd cu c-te o 5umatate de mi ion de do ari$ Cata o%u de carti de arta din au%ust 788C a unei i#rarii ma5ore din Ne= For6, Strand 1oo6 Store, e!"ediat "rin "osta 'n toata umea, contine DG9 de tit uri de carti des"re "ictura si scu "tura$ Dintre e e, 98 sunt des"re "ictorii si scu "torii ade(arati ai ce or "este G$?JJ de ani de istorie artistica a ci(i izatiei noastre, adica GCL& si restu , adica 9@L, sunt des"re Marc C)a%a , /aura 4risi, Ro< /ic)tenstein, si asa mai de"arte$ Acest cata o% contine doua tit uri des"re Mic)e an%e o si @ tit uri des"re +oan MirW& conc uzia3 +oan MirW este mai mare dec-t Mic)e an%e o$ Toate cata oa%e e i#rarii or sunt a fe $ C)iar daca ucreaza 'n "ierdere, c)iar daca nimeni n*ar cum"ara carti e des"re "artistii" modernisti "ro"a%ati de aceasta iteratura 'n aceste cata oa%e, editori or si i#rari or nu e "asa& sunt finantati ca sa "ro"a%e anti*cu tura anti*crestina$ /a Roma traieste un "ictor rom-n care 'nte e%e ce se 'nt-m" a cu arta$ Recent, scrie e , a (azut a te e(izor un concert a unei fanfare en% ezesti ai carei mem#ri defi au si c-ntau %oi "usca * si nu "entru ca e era ca d$ A (azut a"oi 'n a"ri ie 788C a Roma e!"ozitia "Dada, i#ertin si i#ertar", 'm"artita 'n trei sectii3 "re*dadaism 0787G*787@3 Duc)am", Ric)ter, Man Ra<, Francis Pica#ia2& dadaismu "ro"riu zis 0Tristan Tzara si Marce Iancu, Van Does#ur%, +oostens, Sc)=itters, Ar", 4rosz2& si "ost*dadaismu 0Man Ra< t-rziu, T)emerson, Farfa, Pa adini2$ Cine*si 'nc)i"uie ca e un inte ectua rafinat memor-nd si recit-nd aceste nume si*ar fo osi tim"u mai #ine daca ar e!amina acesti artisti si ar desco"eri c-ti dintre ei sunt furnici "arazite cu un "ro%ram "o itic$ Des"re ori%inea nume ui "dada" e!ista mai mu te (ariante3 Tristan Tzara sustine ca "dada" 'nseamna coada (acii sacre 'n im#a africana 6ru$ ;ans Ric)ter zice ca /enin, (ecinu a c-te(a case a sediu ui ori%inar a dadaismu ui a XYric), a a"ro#at manifestu dadaist zic-nd3 "da, daM"$ In manifestu

dadaismu ui, Tristan Tzara scrie3 "Noi$$$ "re%atim mare e s"ectaco a dezastru ui, incendiu ui si descom"unerii$ /u"tam contra tuturor ma5uscu e or 0Patria, Fami ia, Re i%ia, Arta, Mora a2 "entru afirmarea (a ori or mai "utin con(entiona e, mai "utin oficia e si fa se, dar mai umane si mai ade(arate 0care or fi ace ea>2$ Dada se a" ica a toate si a nimic, e "unctu 'n care se 'nt- nesc da si nu", scrie Tristan Tzara$ "Este anar)ia cu tura a$ Adica e!act #aza cu turii contem"orane occidenta e care se "are ca nu mai "oate iesi din acest cerc (icios", scrie Emanue 1andu, a"oi noteaza cum "e co"erta re(istei de "cu tura" T)e Ne= For6er, unde a"area s"i cuitu Eustace Ti e< cu 5o#en si manusi, a"are E (is Ti e<, strane"otu ui Eustace, " in de cosuri "e fata, cu cerce 'n urec)e, si cu un #i et de a un ma%azin "orno%rafic 'n m-na& "e un anar)ist", e!" ica directoarea "u# icatiei$ Acesti "anar)isti" educati 'n "orno%rafie sunt "arte din armata Noii Ordini Mondia e$ C-nd a fost 'nde"artat crucifi!u din #aru Facu tatii de Ar)itectura din F orenta, ca sa nu*i "ofenseze" "e ne* crestini, #arman*u a "rotestat, dar studentii "anar)isti" au fost doci i ca oi e& unu mai ze os a zis ca crucifi!u e "6itsc)"$ Arta crestina care a uminat umea tim" de GJ de seco e e "6itsc)"& urina e e ui Ro#ert 4o#er sunt "arta"$ /a San +osQ 'n Ca ifornia se (a ridica o statuie a ui Suetza coat , zeu aztec cu forma de sar"e, " atita cu H?JJ$JJJ din #anii contri#ua#i i or$ Statui e si crucea crestina sunt interzise 'n ocuri e "u# ice& dar statuia ui Suetza coat a fost a"ro#ata de Consi iu Munici"a & "rimareasa ad5uncta 1 anca A (arado a simtit "o renastere s"iritua a" "romo(-nd statuia acestei zeitati 'n cinstea careia se sacrificau (ictime umane "rin des"icarea "ie"tu ui si scoaterea inimii "a "it-nde$