Mrisorul, de care se aga o moned metalic de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mn, ulterior prins n piept

sau la gt. El era scos, n funcie de zona etnografic, la o anumit srbtoare a primverii (Mucenici, Florii, Pati, Arminden)

sau la nflorirea unor arbuti si pomi fructiferi (mce, porumbar, trandafir, pducel, viin, zarzr, cire, etc.) i agat pe ramurile nflorite.

Se credea c purttorii mrisorului nu vor fi prlii de Soare pe timpul verii, c vor fi sntosi si frumosi ca florile, plcui si drgstosi, bogai si norocosi, ferii de boli si de deochi.

Obiceiul mrisorului este o secven a unui scenariu ritual de nnoire a timpului si anului primvara, la nasterea si moartea simbolic a Dochiei.

De menionat c, n credinele populare, nora Dochiei este soia lui Dragobete zeu al dragostei si bunei dispoziii pe plaiurile carpatice si balcanice, identificat cu Eros din mitologia greac si Cupidon din mitologia roman. n alte tradiii, aceasta este sor cu eroul vegetaional Lazr sau Lzric.