Cum privesc eu rezolvarea primului subiect din subiectul I dat anul trecut la titularizare.

Tinand cont de secventa din programa scolara propusa in cadrul concursului propun urmatorul demers didactic Voi presupune ca am la dispozitie o clasa de elevi considerata de nivel mediu din punct de vedere a capacitatilor, abilitatilor si aptitudinilor dobandite pana in acest moment, in care exista totusi elevi cu dificultati in invatarea conceptelor matematice si evident in formarea deprinderilor necesare operarii si utilizarii acestora in situatii practice, fie ele din domeniul matematic sau din viata cotidiana. In vederea formarii competentelor CS1, CS2 , CS3 si CS voi utiliza o strategie didactica care are la baza ca metoda de invatare !"SC#$"%I%"&, ca forma de organizare a activitatii I'!IVI!(&)&, iar ca mi*loc didactic material confectionat c+iar de catre elevi din betigase de lemn si plastelina. In acest scop lectiile care ar trebui sa contina secventele didactice care vizeaza competentele selectionate vor fi de tipul formarii de deprinderi si abilitati, iar continuturile vor fi proiectate in 2 lectii legate tematic, dar care se vor desfasura pe parcursul a 2 ore distincte si vor fi, 1. $roiectiile ortogonale pe paln, Teorema inaltimii, Teorema catetei, 2. Teorema )ui $itagora si %eciproca teoremei lui $itagora. Considera in fiecare caz ca sunt cunoscute notiunile de proiectii ortogonale, inaltime, triung+i dreptung+ic, cateta, ipotenuza. !"SC#$"%I%"&, ca metoda didactica, este o metoda centrata pe elev si consta in pornirea de la ceea ce stie elevul si utilizarea acestor cunostiinte pentrua a*unge la informatii noi. Se concretizeaza prin ac+izitionarea de informatii noi c+iar de catre cel care utilizeaza metoda, avand astfel o deosebita valoare formativa. "ste o metoda de invatare indispensabila in procesele de predare-invatare a conceptelor matematice precum si in formarea si dezvoltarea competentelor prevazute de programa scolara in cadrul acestei discipline. "ste o metoda care poate fi utilizata inductiv, deductiv sau practic insotita in permanenta de explicatie si demonstratie ca procedee didactice. Se bazeaza pe contactul cu materialul intuitiv si are rolul de reprezentare a obiectului invatarii. In vederea eficientizarii metodei, trebuie sustinuta de utilizarea materialelor didactice reprezentative si adaptate caracteristicilor varstei elevilor, de sustinere figurative, de respectarea succesiunii logice a etapelor de invatare si permanenta trezire a interesului. #rganizarea activitatii I'!IVI!(&)& este o activitate prin care fiecare elev va adaptata stilul de invatare a noilor concepte la ritmul propriu de studiu si va avea parte de sustinere din partea cadrului didactic in mod personalizat pentru depasirea dificultatilor, dar totusi se impune completarea cestei forme de organizare cu cea frontala in explicarea sarcinilor de lucru si concluzionarea esentialului precum si de activitatea in grup . &ctivitatea individuala va necesita din partea profesorul un efort sporit in vederea directionarii si calibrarii sarcinilor de invatare in functie de particularitatile fiecarui elev, precum si in diri*area acestora pe parcursul lectiei. (n avanta* de necontestat al acestei forme de organizare este de formarea abilitatilor si deprinderilor de invatare independenta, de sporire a increderii in propriile forte si cunostinte, de aplicare a stilului propriu de invatare si de creare a analogiilor, toate menite a dezvolta competentele vizate. &ceasta forma de organizare este specifica atunci cand se face apel la material didactic informatizat, cu sustinere din partea activitatii frontale. $rivita din punct de vedere a formarii de competente este cea mai utila in ai invata pe elevi cum sa-si formeze propriul stil de invatare cu scopul de a dobandii acele deprinderi si abilitati dorite si necesare, deoarece fiecare individ este unic in invatare, perceperea si utilizarea informatiilor stiintifice. . $rin aceasta forma de organizare sunt puse in evidenta dificultatile.usurintele.inclinatiile fiecarui

elev in procesul de invatare, precum si erorile care au intervenit pe parcursul intelegerii conceptelor matematice. !ezavanta*ele ce intervin in utilizarea formei de organizare individuale deriva din lipsa existentei colaborarii dintre elevii si implicit nedezvoltarea unor deprinderi de lucru in ec+ipa. /i*loacele didactice au rolul de a sustine practic activitatile de predare invatare si implicit metodele aplicate in cadrul acestora. In cazul de fata m-am oprit asupra materialelor confectionate din betigase de lemn 0 de genul celor folosite la gratare1 si plastelina colorata, realizate individual de catre fiecare elev dupa indicatii preliminare. Se solicita a fi confectionate triung+iuri dreptung+ice cu trei tipuri de dimensiuni. %ecurgand la utilizarea acestor tipuri de mi*loace didactice elevul are ocazia de a participa activ la propria invatare, fiind nevoit sa recunoasca elementele triung+iului dreptung+ic date in vederea realizarii materialului si totodata aplicarea lor in practica Trecand la exemplificarea practica in procesul de predare invatare a celor expuse mai sus formulez urmatoarele, In vederea formarii.dezvolatrii competentei CS1 utilizand strategia prefigurata mai sus, 2iecare elev va confectiona 3 triung+iuri dreptung+ice cu dimensiunile urmatoare la care au fost respectate efectiv si valorile date.3etigasele de lemn vor fimasurate cu rigla si rupte astfel incat sa se respecte dimnsiunile date, iar formarea triung+iurilor se va face cu a*utorul unor bilute de plastelina pe post de varfuri. Se poate specifica sa se foloseasca o anumita culoare pentru ung+iul drept si alta culoare pentru ung+iurile opuse catetelor. Triung+iul 1, cateta 142cm, cateta 24 cm Triung+iul2, cateta 143cm, ipotenuza 4 5cm Triung+iul3, ipotenuza4..., inaltimea4..... (tilizand aceste materiale didactice se poate stabili pentru fiecare elev gradul de recunoastere a elementelor triung+iului dreptung+ic si totodata se dezvolta abilitatile de a lucra cu triung+iul dreptung+ic si cu elemntele acestuia. "levii vor descoperii , utilizand si masuratorile, cum depind elementele triung+iurilor intre ele si vor putea sa stabileasca corelatii intre acestea, adica participa activ la propria formare a competentei vizate. 3ineinteles toata activitatea va fi diri*ata de cadrul didactic cu scopul de a nu se crea confuzii sau de a intervenii erori in perceperea conceptelor In vederea formarii.dezvoltarii competentelor CS2, CS3, CS putem prefigura urmatoarele6 Se utilizeaza triung+iurile dreptung+ice confectionate anterior si se solicita masurarea anumitor elemente ale triung+iului dreptung+ic, ca apoi sa se descopere valorile celorlalte elemnte sub indrumarea.diri*area cadrului didactic, indrumare ce se va realiza cu a*utorul intrebarilor si anume, o $entru triung+iul 1 se solicita confectionare inaltimii triung+iului din ung+iul drept si apoi se solicita masurarea proiectiilor inaltimii pe ipotenuza Calcularea produsului proiectilor /asurarea inaltimii, ridicarea valorii la puterea a 2-a compararea cu rezultatul obtinut cu produsul calculat $rocedeul se va repeta si pentru celelalte triung+iuri, astfel elevii descopera singuri legatura dintre inaltimea triung+iului dreptung+ic si proiectiile acestora pe ipotenuza. !e fapt in acest mod am reusit sa-i implicam in propria invatare si formare a competentelor vizate, precum si in dezvoltarea deprinderilor si abilitatilor ce decurg din acestea

2olosind aceiasi te+nica de masurare a unor elemente si determinare a altora prin calcule sub indrumarea cadrului didactic, elevii vor descoperii ei insusii conceptele de Teorema catetei, inaltimii, pitagora si inclusiv reciproca t+ lui pitagora, fiind capabili sa le formulez dar vara sa le denumeasca. Vor folosii astfel atat exprimare in limba* matematic, prevazut de CS cat si utilizarea notiunilor de*a cunoscute pentru a stabilii altele noi. In concluzie acest demers didactic devine eficient in formarea competentelor vizate deoarece, se bazeaza pe notiuni de*a cunoscute de elevi si utilizate prin metoda descoperirii utilizeaza mi*loace didactice accesibile elevilor si care il determina sa participe activ la propria formare, le trezeste interesul si face apel la abilitatile de operare practica se desfasoara individual ceea ce implica dobandirea si dezvoltarea unui stil propriu de invatare in ritmul personal In vederea formarii.dezvoltarii competentelor CS5 si CS7 m-am gandit la utilizarea metodei /#8&IC()(I , ca forma de organizare a activitatii $" 9%($", iar ca mi*loc didactic 2IS" !" )(C%(. Consideram din nou o clasa eterogena de 25 elevi care au dobandite notiunile le gate de triung+iul dreptung+ic si relatii metrice. )ectia incadrul careia este abordata metoda selectata impreuna cu forma de organizare a activitatii si mi*loacele didactice aferente este una de tipul formarii si dezvoltarii de deprinderi si priceperi practice. /etoda /#8&IC()()(I este pp invatrea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea ac+izitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului, unui alt grup. $rintre avanta*ele utilizarii metodei se numara stimularea increderii in sine, dezvoltarea abilitatilor de comunicare.argumentare, dezvoltarea raspunderii individuale si de grup, optimizarea invatarii. "levul este implicat activ fiind cu siguranta solicitat sa-si spuna parerea, sa participe de procesul de invatare #rganizarea activitatilor $" 9%($" este cea mai eficienta forma de organizare a elevilor in vederea formarii de deprinderi si a abilitatilor, deoarece permite cresterea responsabilitatilor fiecarui elev in propriul proces de formare si de implicare a acestuia in activitatile de predare. In cadrul acestei forme de organizare elevii se a*uta intre ei, dezvoltandu-se astfel abilitatile de cooperare, iar cei cu dificultati de invatare sau mai timizi prin cura*ul de a intreba si implicit de a se implica. (tilizarea 2IS")#% de)(C%( faciliteaza distribuirea sarcinilor de invatare adecvate abilitatilor individuale si adaptate nivelului de deprinderi a fiecarui elev in parte. 2isele de lucru permit precizarea foarte clara si concisa , fara a lasa sa se formeze ambiguitati, in procesul de invatare a sarcinilor pe care le va indeplinii fiecare elev individual in cadrul grupului. &ceste mi*loace didactice pot lua cele mai diverse forme astfel incat sa faciliteze formarea . dezvolatrea cat mai optima a competentelor vizate. Inserand in procesul didactic de formare a competentelor CS: si CS5 prevazute in cadrul secventei din programa date as prefigura urmatoarea secventa de instruire, In vederea aplicarii metodei /#8&IC()(I se vor parcurge urmatorii pasi o elevii vor fii impartiti in grupe de cate 5 elevi dupa niste criterii prestabilite de profesor astfel incat acestea sa fie eterogene. 2iecarui elev dintr-o grupa i se distribuie cate o fisa, care au fost in prealabil numerotate de la 1la5, adica intr-o grupa vor exista 5 fise cu sarcini diferite

o se va prezenta de catre cadrul didactic subiectul care face obiectul activitatii didactice ;%ezolvarea triung+iului dreptung+ic< si explicarea fiecarei sarcini de lucru fisa 1, Teorema catetei si teorema inaltimii-relatiile matematice si formularea unei probleme care sa implice aplicarea acestora fisa2, Teorema lui $itagora si reciproca teoremei si formularea unei proleme care sa implice aplicarea teoremei fisa3, 'otiuni de trigonometrie in triung+iul dreptung+ic, sinus, cosinus si formularea unei probleme care sa implice calcularea acestora fisa , , 'otiuni de trigonometrie in triung+iul dreptung+ic, cotangenta, tangenta si formularea unei probleme care sa implice calcularea acestora fisa 5, 9asirea unei aplicatii practice in viata cotidiana, care sa solicite utilizarea relatiilor metrice din triung+iul dreptung+ic 0ex. Calcularea inclinatiei unui acoperis1

o regruparea elevilor in functie de numarul fisei primite 0ex. Toti elevi care au fisa nr1 vor forma un grup1 o invatarea prin cooperare a sectiunii prvazuta in fisa primita. Constientizarea de catre fiecare elev de responsabilitatea de predare a sarcinii prevazute la intoarcerea in grupul initial o revenirea in grupul initial si predarea intr-o succesiune logica, de catre fiecare membru in parte celorlati a sectiunii care i-a revenit o trecerea in revista a unitatii de cunoastere $rin utilizarea acestei metode de formare.dezvoltare a competentelor CS si CS5, este favorizat in primul rand procesul de colaborare-invatare intre elevi ceea ce conduce la implicarea tuturor elevilor fara exceptie in activitatea de invatre. &ceasta metoda faciliteaza realizarea de sinteze si sistematizari realizate c+iar de catre elevi, obtinandu-se astfel o eficienta crescuta in atingerea competentelor de catre toti elevii.

%#)() S(9"STII)#% /"T#!#)#9IC"

Sugestiile metodologice au =n vedere, pentru fiecare clas> =n parte, modul de organizare a activit>?ii didactice =n vederea form>rii la elevi a competen?elor specifice, respectiv generale, formulate =n programa @colar>6 programele @colare valorific> exemplele de activit>?i de =nv>?are din programele anterioare 6 =n acest fel se ofer> profesorilor un spri*in concret =n elaborarea strategiilor de predare, care s> permit> trecerea real> de la centrarea pe con?inuturi, la centrarea pe experien?e de =nv>?are. Sugestiile metodologice cuprind recomand>ri

pentru proiectarea demersului didactic, avAnd rolul de a orienta profesorul =n utilizarea programei @colare pentru proiectarea @i realizarea activit>?ilor de predare-=nv>?are-evaluare =n concordan?> cu specificul disciplinei Sugestiile metodologice se =nc+eie cu recomand>ri referitoare la evaluare, din perspectiva unui demers educa?ional centrat pe competen?e &%9(/"'T&%"& ('(I $('CT !" V"!"%" $%IVI'! &2I%/&TI& !&T& Corelarea dintre con?inuturi @i competen?e specifice permite profesorului s> realizeze conexiunea explicit> =ntre ceea ce se =nva?> @i scopul pentru care se =nva?>. $roiectarea demersului didactic trebuie s> aib> =n vedere faptul c> elementele de con?inut sunt mi*loace pentru realizarea competen?elor specifice. !incolo de structura unitar> a programelor @colare, continuturile actuale propun o ofert flexibil, ce permite profesorului adaptarea cadrului formal la personalitatea sa i la specificul colectivului de elevi cu care lucreaz>, =n condi?iile =ncadr>rii =n bugetul de timp alocat prin planulcadru @i programa @colar>