Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Protectia Juridica A Padurilor - Dreptul Mediului

Specializarea: Administratie Publica Anul III , Sem. II Invatamant la Distanta

1. NOIUNEA DE

EDIU

N!"iunea de mediu, n!"iune camele!n, cum este caracterizat# de numer!asele medii ale s!ciet#"ii umane.

ic$el Prieur,

cun!a%te nenum#rate valen"e %i este &!l!sit# cu 'n"elesuri mai mult sau mai pu"in di&erite 'n Oamenii de %tiin"#, ec!n!mi%tii, (uri%tii, p!liticienii, slu(it!rii artel!r, sensibiliza"i de imp!rtan"a c!v)r%it!are a imperativului de pr!tec"ie a mediului %i a resursel!r naturale, relie&eaz# anumite aspecte ale mediului, care, de &apt, este unic. *ermenul de mediu r#m)ne, t!tu%i, ! n!"iune +eneral#, di&icil de sintetizat 'ntr,! de&ini"ie care s# satis&ac# pe t!at# lumea. E-ist#, 'ns#, 'n m!d !bi%nuit, d!u# sensuri di&erite pe care le 'mbrac# e-presia .mediul/. O prim# accep"iune, izv!r)t# din %tiin"ele naturii %i aplicat# s!ciet#"ii umane, deci ! ab!rdare ec!l!+ic# 0ansamblul de elemente %i ec$ilibre de &act! care c!ndi"i!neaz# via"a unui +rup bi!l!+ic12 cealalt# accep"iune, care este dat!rat# limba(ului ar$itec"il!r %i urbani%til!r %i care se re&er# la z!na de c!ntact 'ntre spa"iul c!nstruit %i mediul natural 0deci 'ntre spa"iul arti&icial %i cel natural1. Aceste d!u# accep"iuni ale n!"iunii de mediu nu las#, desi+ur, indi&erent# cali&icarea sa din punct de vedere (uridic. A%adar, p)n# 'n prezent nu putem a&irma c# mediul se bucur# de ! cali&icare (uridic# sau de un statut (uridic unanim acceptat. 3rea"ie a d!ctrinei, a (urispruden"ei %i a re+lement#ril!r (uridice c!nven"i!nale sau le+ale, n!"iunea de mediu cun!a%te ! relativ# varietate %i 'nre+istreaz#, t!t!dat#, ! ev!lu"ie.

Pagina 1 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ast&el, pentru 3!munit#"ile eur!pene mediul reprezint# ansamblul elementel!r care, 'n c!mple-itatea rela"iil!r l!r, c!nstituie cadrul, ambian"a %i c!ndi"iile vie"ii !amenil!r, ast&el cum e-ist# sau cum sunt percepute. Subliniind caracterul dinamic al disp!zi"iil!r le+islative 0dreptul p!zitiv1, trebuie s# punem 'n eviden"# at)t r!lul d!ctrinei 'n &undamentarea n!"iunii, c)t %i r!lul creat!r al (urispruden"ei, care au c!ntribuit la de&inirea mediului. 4n dreptul italian, prima de&ini"ie a mediului, dat# 'n m!d &!rmal de 5e+ea nr.678918:;, a pr!v!cat ! ampl# dezbatere 'n d!ctrina (uridic#. Pentru a interpreta c)t mai e-act c!n"inutul n!"iunii de mediu, 3urtea 3!nstitu"i!nal# 0Decizia nr.<1= din <: mai 18:>1 a declarat c# e-ist# ! tendin"# a le+iuit!rului de a parveni la ! c!ncep"ie unitar# care cuprinde t!ate resursele naturale %i culturale, preciz)nd: . ediul 'nseamn# c!nservarea, +esti!narea ra"i!nal# %i ameli!rarea c!ndi"iil!r mediului natural 0aer, ap#, s!l %i t!ate celelalte c!mp!nente1, e-isten"a %i c!nservarea patrim!niului +enetic terestru %i acvatic, a tutur!r speciil!r ve+etale %i animale care vie"uiesc 'n mediu 'n stare natural# %i, 'n &ine, &iin"a uman# cu t!ate mani&est#rile sale/. Dar decizia 3ur"ii 3!nstitu"i!nale Italiene cea mai cun!scut# 'n materie 0din 6= decembrie 18:>1 %i care d# ! de&ini"ie (uridic# mult mai precis#, 'n care se re+#sesc %i ec!urile d!ctrinei, a&irm#: . ediul este c!nsiderat ca un bun imaterial unitar cu di&eritele sale c!mp!nente, &iecare dintre ele put)nd c!nstitui, separat, un !biect de pr!tec"ie2 dar t!ate, 'n ansamblul l!r, c!nstituie ! unitate/. 3urtea e-plic# 'n c!ntinuare c# mediul este pr!te(at de!arece este ! c!ndi"ie care de&ine%te calitatea vie"ii, el c!nstituind $abitatul natural 'n care !mul tr#ie%te %i activeaz#, &iind abs!lut necesar c!lectivit#"ii. Pr!tec"ia mediului se impune, de alt&el, 'nainte de !rice, prin disp!zi"ii c!nstitu"i!nale 0art.6< din 3!nstitu"ia Italian#1. Aceast# idee este sus"inut# %i de d!ctrina bel+ian# care caut# s# de&ineasc# mediul ca pe ! c!nstatare elementar# av)nd 'n vedere c# &iecare specie vie , &ie c# este ve+etal#, animal# sau uman# , are nev!ie de c!ndi"ii naturale &undamentale care s#,i +aranteze e-isten"a %i dezv!ltarea. Este, deci, mediul &izic sau bi!l!+ic , mediul 'nc!n(ur#t!r , 'n care p!ate +#si aceste c!ndi"ii necesare. *!t asemenea, aurice ?amt!, analiz)nd dreptul mediului 'n A&rica, subliniaz# &aptul c# nu e-ist# ! de&ini"ie +eneral# unanim admis# 'n dreptul p!zitiv. Unele te-te na"i!nale d)nd de&ini"ii par"iale sau limitate la un !biectiv precis, nu se a(un+, t!tu%i, la ! de&ini"ie +l!bal#. A%a cum remarc# . ?amt!, 'n acel m!ment Pr!iectul de Pact Interna"i!nal privind ediul %i Dezv!ltarea 03!misia U.I.3.N.1 pr!punea ! de&ini"ie +eneral# 'n cadrul art.1 al acestuia prev#z)nd c# @se 'n"ele+e prin mediu materia 'n ansamblul s#u, resursele naturale,
Pagina 2 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inclusiv patrim!niul cultural %i in&rastructura uman# indispensabil# activit#"il!r s!cial, ec!n!mice@. O alt# de&ini"ie (uridic# a mediului ! !&er# 3!nven"ia privind r#spunderea civil# pentru pre(udiciile cauzate de activit#"i pericul!ase pentru mediu, redactat# de 3!nsiliul Eur!pei %i desc$is# spre semnare la 5u+an! la <1 iunie 1886 %i care, 'n cadrul de&ini"iil!r cuprinse de art.< la punctul 1= men"i!neaz#: . ediul cuprinde: , resursele naturale abi!tice %i bi!tice, cum sunt aerul, apa, s!lul, &auna %i &l!ra, precum %i interac"iunile 'ntre ace%ti &act!ri2 , bunurile care c!mpun m!%tenirea cultural#2 %i , aspectele caracteristice ale peisa(ului/.

Aceast# de&ini"ie, care se impune cu &!r"# (uridic# p#r"il!r semnatare ale 3!nven"iei este, 'n !pinia n!astr#, rezultatul dezbateril!r dintre &il!s!&i, ec!n!mi%ti, ec!l!+i%ti %i (uri%ti, &iind una dintre cele mai elab!rate %i c!mplete. Alte te-te (uridice nu %i,au asumat, dup# c)te cun!a%tem, un asemenea demers. Oricum, n!"iunea de .mediu/ este c!nsiderat# a cuprinde .ansamblul de c!ndi"ii %i elemente naturale ale *errei: aerul, apa, s!lul %i subs!lul, t!ate straturile atm!s&erice, t!ate materiile !r+anice %i an!r+anice, precum %i &iin"ele vii, sistemele naturale 'n interac"iune cuprinz)nd elementele enumerate anteri!r, inclusiv val!rile materiale %i spirituale/. Aceast# de&inire sau .l#murire/ a termenului de mediu, ce pare a &i &!st ter!rizat# de ideea de a nu !mite ceva care s# &ac#, t!tu%i, parte din mediu, nu a c!nstituit rezultatul unui e&!rt prea mare de sintez# %i sistematizare. 3redem, 'ns#, c# prin m!di&icarea 5e+ii nr. 16>9188A prin Ord!nan"a de Ur+en"# a Buvernului nr. 819<==<, apr!bat# prin 5e+ea nr. <879<==6 aceasta de&ine%te, acum, 'n m!d e-plicit .mediul ca &iind ansamblul de c!ndi"ii %i elemente naturale ale *errei, aerul, apa, s!lul, subs!lul, aspectele caracteristice ale peisa(ului, t!ate straturile atm!s&erice, t!ate materiile !r+anice %i an!r+anice, precum %i &iin"ele vii, sistemele naturale 'n interac"iune cuprinz)nd elementele enumerate anteri!r, inclusiv val!rile materiale %i spirituale, calitatea vie"ii %i c!ndi"iile care p!t in&luen"a bun#starea %i s#n#tatea !mului/. Ca"# de te-tul de&ini"iei, credem c# am putea s# !bserv#m c# nu este e-primat 'n m!d direct &aptul c# din mediu &ace parte %i !mul cu bunurile sale. S!c!tim, 'ns#, c# acest lucru rezult# ne'nd!i!s din mai multe elemente ale de&ini"iei, cum sunt: .t!ate 0D1&iin"ele vii/ %i
Pagina 3 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

.val!rile materiale %i spirituale, calitatea vie"ii %i c!ndi"iile care p!t in&luen"a bun#starea %i s#n#tatea !mului/. Ni se pare, de asemenea, demn de remarcat &aptul c# .aspectele caracteristice ale peisa(ului/ au &!st incluse 'n n!"iunea de mediu, desi+ur, ca ! c!nsecin"# a arm!niz#rii le+isla"iei n!astre cu le+isla"ia Uniunii Eur!pene. De alt&el, %i alte te-te (uridice, cum ar &i, de pild#, 'n dreptul c!munitar, directiva privind studiile de impact prev#d, 'ntr,! manier# detaliat#, c# mediul cuprinde .!mul, &auna %i &l!ra, s!lul, apa, aerul, climatul %i peisa(ul, interac"iunea 'ntre ace%ti di&eri"i &act!ri c)t %i bunurile materiale %i patrim!niul cultural/. Pr!+ramul de ac"iune 0Ac"iunea <11, la r)ndul s#u, d# ! de&ini"ie a mediului 'nc!n(ur#t!r ce pare mai sintetic# %i mai precis#, &#r# a &i e-cesiv .bi!ener+izant#/, men"i!n)nd c# mediul .este c!nstituit din t!ate resursele care c!ndi"i!neaz# cadrul de via"#: apa, aerul, spa"iul 0s!l %i peisa(1, climatul, materiile prime, mediul c!nstruit, patrim!niul natural %i cultural./

<. DECINI*IA DEEP*U5UI

EDIU5UI

Dreptul mediului este c!nstituit din ansamblul c!mple- al n!rmel!r (uridice care re+lementeaz# rela"iile ce se stabilesc 'ntre !ameni privind atitudinea l!r &a"# de mediu, ca element vital %i sup!rt al vie"ii, 'n pr!cesul &!l!sirii 'n sc!puri ec!n!mice, s!ciale %i culturale a c!mp!nentel!r sale F naturale %i arti&iciale F precum %i rela"iile le+ate de pr!tec"ia, c!nservarea %i dezv!ltarea l!r durabil#.

6. PEIN3IPII 3E BUGEENEAHA DEEP*U5

EDIU5UI

Principiile dreptului mediului au un r!l imp!rtant 'n interpretarea n!rmel!r te$nice care une!ri ridic# di&icult#"i pentru practicienii dreptului. Dezv!ltarea principiil!r dreptului mediului 'n acte n!rmative 0interne %i interna"i!nale1 %i mai ale 'n d!ctrin# este criticabil# de!arece sunt prea +enerale %i au un c!n"inut prea c!mple-, ceea ce a determinat di&icult#"i 'n aplicarea l!r practic#.

Pagina

din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea, 'n multe situa"ii ele sunt numai enun"ate 'n cuprinsul actel!r n!rmative &#r# a li se determina c!n"inutul ca de e-emplu 'n 5e+ea r!m)n# de pr!tec"ie a mediului nr. 16>9188A. De multe !ri, mai ales 'n dreptul interna"i!nal al mediului, statele &ac d!ar trimitere la acestea &#r# ca s# ad!pte re+uli c!ncrete de pr!tec"ie. 4n &ine, c!n"inutul principiil!r dreptului mediului este determinat 'n m!d di&erit 'n d!ctrin# de diver%i aut!ri trec)ndu,se !bstac!le 'n calea aplic#rii l!r.

6.1. 3lasi&icare P!t &i clasi&icate dup# mai multe criterii, cele mai imp!rtante &iind urm#t!arele: a1 Principii interne %i principii interna"i!nale. Unele principii au de!p!triv# caracter intern %i interna"i!nal. b1 Principii de baz# %i principii decizi!nale 0care au un r!l esen"ial 'n decizia de mediu1 e-ist)nd intre aceste d!u# cate+!rii str)nse le+#turi. De e-emplu, principiul Ip!luat!rul pl#te%te/ este %i principiu de baz#, in&luen")nd d!meniul r#spunderii (uridice civile pentru mediu %i decizi!nal. c1 Principii tradi"i!nale c!nsiderate de(a clasice 'n materie, ca de e-emplu Ip!luat!rul pl#te%te/ %i principii n!i a&irmate 'n +eneral dup# anul 18:= %i c!ns!lidate 'n Declara"ia de la Ei! cum sunt: principiul precau"iei, principiul dezv!lt#rii durabile %i principiul particip#rii publicului. d1 Principii a&irmate 'n m!d e-pres 'n 5e+ea pr!tec"iei mediului. e1 Principii de ma-im# +eneralitate 'n dreptul mediului %i principii speciale care se aplic# numai 'ntr,un anumit d!meniu, de e-emplu principiul pr!-imit#"ii care este speci&ic re+imului (uridic de%euril!r. 5e+ea cadru 'n materie, 5e+ea nr. 16>9188A a c!nsacrat pr!tec"ia mediului drept I!biectiv de interes public ma(!r/, iar la baza re+lement#rii sale a pus Iprincipiile %i elementele strate+ice care duc la dezv!ltarea durabil# a s!ciet#"ii/. 4n spiritul le+ii cea mai adecvat# &!rmulare ar &i aceea de Iprincipiu de baz#/. 5e+ea,cadru enumer# principiile de baz#: principiul precau"iei 'n luarea deciziil!r 0art. 6 lit. a12 principiul prevenirii riscuril!r ec!l!+ice %i a pr!ducerii daunel!r 0art. 6 lit. b12 principiul c!nserv#rii bi!diversit#"ii %i a ec!sistemel!r speci&ice cadrului bi!+e!+ra&ic natural 0art. 6 lit. c1, principiul Ip!luat!rul pl#te%te/.
Pagina ! din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6.<. Principiul p!trivit c#ruia pr!tec"ia mediului 'nc!n(ur#t!r c!nstituie un !biectiv de interes public ma(!r. Aceast# pr!clamare le+islativ# a imp!rtan"ei de!sebite a pr!tec"iei mediului a &!st &#cut# 'n vec$ea le+e +eneral# a pr!tec"iei mediului nr. 8918>6. 4naintea apari"iei 5e+ii nr. 16>9188A 3!nstitu"ia E!m)niei stabile%te unele re+uli &undamentale 'n materie, mai ales sub &!rma un!r !bli+a"ii ale statului. Ast&el, art. 66 alin. < stabile%te c# IStatul este !bli+at s# ia m#suri pentru asi+urarea i+ienei %i a s#n#t#"ii publice/, 'n art. 71 alin. ; stabile%te c# Idreptul de pr!prietate !bli+# la respectarea sarcinil!r privind pr!tec"ia mediului %i asi+urarea bunei vecin#t#"i/, 'n art. 167 alin. < lit. d se stabile%te c# statul trebuie s# asi+ure Ie-pl!atarea resursel!r naturale 'n c!nc!rdan"# cu interesul na"i!nal/, iar la lit. e din acela%i alineat se prevede c# statul trebuie s# asi+ure Ire&acerea %i !cr!tirea mediului 'nc!n(ur#t!r, precum %i men"inerea ec$ilibrului ec!l!+ic/. Pr!tec"ia mediului 'nc!n(ur#t!r are e&ecte directe %i indirecte pe termen lun+ 'n t!ate c!mpartimentele sistemului s!cial, uman. Aceast# activitate de!sebit de c!mple-# se des&#%!ar# dup# ! c!ncep"ie unitar# la nivel l!cal %i na"i!nal %i c!nstituie ! pri!ritate 'n cadrul activit#"ii de restructurare %i redimensi!nare a ec!n!miei dup# principiile ec!n!miei de pia"# %i c!l!ana vertebral# a strate+iei de dezv!ltare durabil# a s!ciet#"ii 'n viit!r. 4n acest sc!p ministerele, celelalte !r+ane centrale %i l!cale ale administra"iei publice, s!ciet#"ile c!merciale %i celelalte pers!ane (uridice precum %i pers!anele &izice prin a c#r!r activitate se p!t aduce daune mediului ambiant au 'n a&ar# de atribu"iile speci&ice ce revin &iec#ruia 'n d!meniul s#u de activitate, urm#t!arele !bli+a"ii %i r#spunderi: s# elab!reze pr!+rame pr!prii de pr!tec"ie a mediului %i s# inte+reze !biectivele %i cerin"ele de mediu 'n pre+#tirea, elab!rarea planuril!r de pr!tec"ie %i interven"ie 'n caz de p!lu#ri %i accidente ec!l!+ice %i 'n ad!ptarea de pr!+rame de pr!&il2 s# asi+ure inte+rarea p!liticil!r de mediu 'n p!liticile speci&ice2 s# asi+ure pre+#tirea %i transmiterea c#tre aut!rit#"ile c!mpetente pentru pr!tec"ia mediului a in&!rma"iil!r %i d!cumenta"iei necesare !b"inerii avizului de mediu pentru planurile %i pr!+ramele pentru care este necesar# evaluarea de mediu2 s# creeze sistemul de in&!rmare pr!priu %i s# stabileasc# c!ndi"iile %i termenii care s# permit# accesul liber la in&!rma"ii %i participarea publicului la deciziile re&erit!are la mediu etc.
Pagina " din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru c!!rd!narea %i 'ndrumarea unitar# a activit#"il!r de pr!tec"ie a mediului 'nc!n(ur#t!r &unc"i!na ca aut!ritate public# central# actualmente &iind 'n&iin"at un inister al ediului. inisterul Apel!r %i Pr!tec"iei ediului,

6.6. Principiul prevenirii riscuril!r ec!l!+ice %i al pr!ducerii daunel!r Este c!nsacrat 'n art. 6 lit. c din 5e+ea nr. 16>9188A. El mai este &!rmulat direct sau indirect 'n t!ate actele n!rmative 0na"i!nale %i interna"i!nale1 re&erit!are la pr!tec"ia mediului. Prevenirea riscuril!r c!nstituie sc!pul principal, esen"a pr!tec"iei mediului, d)nd ra"iune acestei activit#"i. Prevenirea p!ate &i privit# sub d!u# aspecte: prevenirea pr!ducerii c!nsecin"el!r d#un#t!are ale p!lu#rii2 limitarea sau eliminarea e&ectel!r d#un#t!are care s,ar putea pr!duce dup# ce p!luarea a avut l!c. Principiul e-aminat e-prim# 'n esen"# pr!tec"ia pr!&ilactic# a mediului %i !pereaz# practic 'n d!u# trepte. 4ntr,! prim# treapt#, el prive%te 'ntrea+a activitate de le+i&erare 'n acest d!meniu, ra"iunea n!rmel!r dreptului mediului c!nst)nd t!cmai 'n activitatea preventiv#. 4n cea de,a d!ua treapt# c)nd se traduce 'n practic# acest principiu, un accent de!sebit se pune pe r!lul aut!rit#"il!r pentru pr!tec"ia mediului privind emiterea ac!rduril!r %i 9 sau aut!riza"iil!r de mediu. 4n aceast# privin"#, 'n art. 8 alin. ultim din 5e+ea pr!tec"iei mediului 1689188A se prevede: Ac!rdul sau aut!riza"ia de mediu nu se emite 'n cazul 'n care nici ! variant# de pr!iect sau pr!+ram pentru c!n&irmare nu prevede eliminarea e&ectel!r ne+ative asupra mediului, rap!rtate la standardele %i la re+lement#rile 'n vi+!are. 6.7. Principiul precau"iei Principiul precau"iei 'n luarea deciziil!r de c#tre aut!rit#"ile pentru pr!tec"ia mediului %i alte aut!rit#"i ale administra"iei publice centrale %i l!cale care des&#%!ar# activitate 'n le+#tur# cu pr!tec"ia mediului este &!rmulat 'n art. 6 lit. a din 5e+ea nr. 16>9188A. Eespectarea acestui principiu se cere %i de c#tre alte pers!ane (uridice %i de c#tre pers!ane &izice care des&#%!ar# activitate ec!n!mic!,s!cial# cu impact asupra mediului, indi&erent de stadiul elab!r#rii ac!rdului sau aut!riza"iei de mediu. Precau"ia, ca m#sur# de pruden"#, include prevenirea unui peric!l p!sibil 'n le+#tur# cu mediul %i 'ndeamn# la ac"iune cu b#+are de seam# pentru a preveni, p!luarea &iind ast&el
Pagina # din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

'nrudit# cu principiul prevenirii p!lu#rii. Pruden"a ce trebuie s# caracterizeze luarea !ric#r!r decizii 'n d!meniul pr!tec"iei mediului pate duce la ad!ptarea de m#suri cu e-cluderea !ric#rui risc de p!luare. N!rmele de c!mp!rtare care re&lect# principiul precau"iei e-prim#, ca idee c#l#uzit!are de aplicare +eneral# 'n d!meniul pr!tec"iei mediului, &ie !bli+a"ia de a 'ns!"i !rice !pera"ie 'ntreprins# cu +aran"ii su&iciente, &ie de a se ab"ine de la m#surile ce p!t avea c!nsecin"e imprevizibile. 6.A. Principiul c!nserv#rii bi!diversit#"ii %i a ec!sistemel!r Principiul c!nserv#rii bi!diversit#"ii %i a ec!sistemel!r speci&ice cadrului bi!+e!+ra&ic natural apare &!rmulat 'n diverse n!rme ale dreptului mediului 'n c!n&!rmitate cu cerin"a &!rmulat# la lit. c a art. 6 di 5e+ea nr. 16>9188A. Ji!diversitatea e-prim# diversitatea dintre !r+anismele vii pr!venite din ec!sistemele acvatice %i terestre, precum %i dintre c!mple-ele ec!l!+ice din care acestea &ac parte %i cuprinde diversitatea din interi!rul speciil!r, dintre specii %i 'ntre diversitatea din interi!rul speciil!r, dintre specii %i 'ntre ec!sisteme. Ec!sistemul este un c!mple- dinamic de c!munit#"i de plante, animale %i micr!!r+anisme %i mediul l!r lipsit de via"# care interac"i!neaz# 'ntr,! unitate &unc"i!nal#. Ji!diversitatea %i ec!sistemele sunt speci&ice unui anumit cadru bi!+e!+ra&ic natural care trebuie c!nservat# prin t!ate mi(l!acele %tiin"i&ice %i te$nice e-istente la disp!zi"ie, inclusiv prin mi(l!acele (uridice prev#zute de n!rmele dreptului mediului. 6.;. Principiul Ip!luat!rul pl#te%te/ Acest principiu e-prim# ideea c# a+entul p!luant , Ip!luat!rul/ F adic# pers!ana care cauzeaz# mediului un pre(udiciu va r#spunde indi&erent dac# &apta sa este culpabil# sau nu. Acest principiu ridic# pr!bleme ec!n!mice %i (uridice c!mplicate prin care se c!nsacr# nu simpla !bli+a"ie a p!luat!rului mediului de a recupera pre(udiciul cauza ci s# se impute acestuia c!stul s!cial al p!lu#rii pe care el ! +enereaz#, adic# t!ate e&ectele unei p!lu#ri nu numai asupra bunuril!r pers!anel!r ci %i asupra naturii 'nse%i %i t!ate acestea independent de culp# 0c!n&!rm art. :1 din 5e+ea pr!tec"iei mediului nr. 16>9188A1.

Pagina $ din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acest principiu e-prim# deci r#spunderea 'n sens lar+ cuprinz)nd !rice !bli+a"ie de a &ace, de la respectarea prevederil!r le+i p)n# la sup!rtarea sanc"iunil!r c!ntraven"i!nale penale sau civile. Acest caracter c!mple- al principiului e-aminat e-prim# cerin"a de a valida ! s&er# c)t mai lar+# a necesit#"il!r %i p!sibilit#"il!r privind pr!tec"ia mediului, de!arece ! sin+ur# &apt# p!ate a&ecta 'n acest d!meniu numer!ase interese ma(!re care includ %i cerin"a ca a+entul p!luant s# pl#teasc# &#r# 'nt)rziere. 6.>. Principiul pri!rit#"ii s#n#t#"ii %i vie"ii !amenil!r Principiul pri!rit#"ii s#n#t#"ii %i vie"ii !amenil!r rezult# direct din prevederile art. << alin. 1 din 3!nstitu"ia E!m)niei 'n care se c!nsacr# dreptul la via"# %i la inte+ritatea &izic# %i psi$ic# ale pers!anei %i din art. 66 alin. 1 al 5e+ii &undamentale care prevede dreptul la !cr!tirea s#n#t#"ii !amenil!r. Aceea%i c!nstitu"ie !bli+# statul prin art. 66 alin. < s# ia m#suri pentru asi+urarea i+ienei %i a s#n#t#"ii publice, iar prin art. 167 alin. < lit. c s# asi+ure re&acerea %i !cr!tirea mediului, precum %i men"inerea ec$ilibrului ec!l!+ic. O prevedere special# cuprins# 'n art. 6A alin. 1 din 5e+ea nr, 16>9188A stabile%te c# aut!ritatea central# pentru pr!tec"ia mediului cu c!nsultarea aut!rit#"il!r centrale de specialitate care +esti!neaz# resursele na"i!nale, elab!reaz# re+lement#ri te$nice privind m#surile de pr!tec"ie a ec!sistemel!r de c!nservare a bi!diversit#"ii, de +!sp#d#rire durabil# a resursel!r naturale pentru asi+urarea s#n#t#"ii umane.

6.:. Principiul realiz#rii %i c!!rd!n#rii activit#"ii de pr!tec"ie a mediului de c#tre stat Principiul realiz#rii %i c!!rd!n#rii activit#"ii de pr!tec"ie a mediului de c#tre stat, e-prim# ideea c# statul, pe de ! parte !r+anizeaz# %i realizeaz# 'ntrea+a activitate de pr!tec"ie a mediului %i, pe de alt# parte, des&#%!ar# ! activitate c!mple-# pentru c!!rd!narea activit#"ii de pr!tec"ie a mediului cu !r+anismele ne+uvernamentale, cu a+en"ii ec!n!mici %i cu cet#"enii. Principiul este c!nsacrat 'n mai multe acte n!rmative, 'n 3!nstitu"ia E!m)niei care prevede c# statul trebuie s# asi+ure, printre altele, Ire&acerea %i !cr!tirea mediului 'nc!n(ur#t!r, precum %i men"inerea ec$ilibrului ec!l!+ic/ 0art. 167 alin. < lit. e1, c# statul trebuie s# asi+ure crearea c!ndi"iil!r necesare pentru cre%terea calit#"ii vie"ii 0art. 167, alin. <
Pagina % din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lit. &1, t!t statul trebuie s# ia m#suri de dezv!ltare ec!n!mic# %i de pr!tec"ie s!cial#, de natur# s# asi+ure cet#"enil!r un nivel de trai decent 0art. 76 alin. 11, s# ia m#suri pentru asi+urarea i+ienei %i s#n#t#"ii publice 0art. 66 alin. <1 etc. 5e+ea nr. 16>9188A &!rmuleaz# preciz#ri %i mai e-plicite c)nd prevede c# IPr!tec"ia mediului c!nstituie ! !bli+a"ie a aut!rit#"il!r publice centrale %i l!cale/ 0art. ;1 %i c# Iresp!nsabilitatea privind pr!tec"ia mediului revine aut!rit#"ii centrale pentru pr!tec"ia mediului %i a+en"iil!r sale terit!riale/ 0art. >1. Aceste re+lement#ri sunt sus"inute printr,! serie de alte re+uli din le+e re&erit!are la atribu"iile %i r#spunderile aut!rit#"il!r pentru pr!tec"ia mediului %i ale alt!r aut!rit#"i centrale %i l!cale 03apit!lul IG sec"iunea a <,a din 5e+ea nr. 16>9188A1. 5e+ea pr!tec"iei mediului nr. 16>9188A stabile%te printre elementele strate+ice 'n art. 6 lit. i crearea unui cadru de participare a !r+aniza"iil!r ne+uvernamentale %i a p!pula"iei la elab!rarea %i aplicarea deciziil!r, care apare ca un element al r!lului statului 'n antrenarea acest!r !r+anisme %i a p!pula"iei 'n pr!tec"ia mediului.

6.8. Principiul prevenirii, reducerii %i c!ntr!lului inte+rat al p!lu#rii prin utilizarea cel!r mai bune te$nici disp!nibile pentru activit#"ile care pr!duc p!lu#ri semni&icative Este v!rba 'n &apt de un principiu de baz# F cel al prevenirii, reducerii %i c!ntr!lului p!lu#rii, cu privire la mediu 'n ansamblul s#u F care se realizeaz# prin aplicarea sect!rial# a altui principiu, cel re&erit!r la utilizarea cel!r mai bune te$nici disp!nibile pentru activit#"ile care pr!duc p!lu#ri semni&icative. Aut!ritatea c!mpetent# pentru pr!tec"ia mediului c!!rd!neaz# elab!rarea %i actualizarea re+lement#ril!r privind prevenirea, reducerea %i c!ntr!lul p!lu#rii, asi+ur# luarea m#suril!r pentru in&!rmarea permanent# privind ev!lu"ia cel!r mai bune te$nici disp!nibile 'n structurile sale, &#c)nd publice aceste in&!rma"ii 0art. 6 alin. 1 lit. c %i e din Ord!nan"a de Ur+en"# a Buvernului nr. 679<==<1, veri&ic# respectarea disp!zi"iil!r le+ale pentru ca activit#"ile vizate de le+e s# se des&#%!are ast&el 'nc)t s# &ie luate t!ate m#surile adecvate pentru prevenirea p!lu#rii %i pentru pr!m!varea cel!r mai bune te$nici disp!nibile cu respectarea prevederil!r privind val!rile limit# de emisie pentru p!luan"ii aerului %i apei etc. 3ele mai bune te$nici disp!nibile se re&er# la stadiul de dezv!ltare cel mai avansat %i e&icient 'nre+istrat 'n dezv!ltarea unei activit#"i %i a m!duril!r de e-pl!atare care dem!nstreaz# p!sibilitatea practic# de a c!nstitui re&erin"a pentru stabilirea val!ril!r limit# de
Pagina 10 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

emisie 'n sc!pul prevenirii, iar 'n cazul 'n care acest &apt nu este p!sibil, pentru reducerea +l!bal# a emisiil!r %i a impactului asupra mediului 'n 'ntre+ul s#u 0ane-a 1 a Ord!nan"a de Ur+en"# a Buvernului nr. 679<==<1. Prin &!l!sirea cel!r mai bune te$nici disp!nibile se pune accentul pe &!l!sirea te$n!l!+iil!r nep!luante dac# acest lucru este p!sibil. 4n determinarea cel!r mai bune te$nici disp!nibile trebuie luate 'n c!nsiderare, 'n special, ! serie de elemente cum sunt: pr!ducerea de mai pu"ine de%euri, utilizarea substan"el!r mai pu"in pericul!ase, natura, e&ectele %i !rdinul emisiil!r, c!nsumul %i natura materiil!r prime 0inclusiv apa1 utilizare 'n pr!ces %i e&icien"a ener+etic#, necesitatea prevenirii accidentel!r %i minimizarea e&ectel!r l!r asupra mediului etc. *ermenul te$nici se re&er# at)t la te$n!l!+ia utilizat# c)t %i la m!dul 'n care instala"ia este pr!iectat#, c!nstruit#, 'ntre"inut#, e-pl!atat# %i sc!as# din &unc"iune. Disp!nibile au 'n vedere acele te$nici care au 'nre+istrat un stadiu de dezv!ltare ce permite aplicarea l!r 'n sect!rul industrial, respectiv 'n c!ndi"ii ec!n!mice %i te$nice viabile, lu)ndu,se 'n c!nsiderare c!sturile %i bene&iciile, indi&erent dac# instala"ia este sau nu utilizar# !ri pr!dus# 'n E!m)nia ast&el 'nc)t titularul activit#"ii s# p!at# avea acces 'n c!ndi"ii rez!nabile %i 'n c!n&!rmitate cu prevederile re&erit!are la determinare cel!r mai bune te$nici disp!nibile. Aut!ritatea c!mpetent# pentru pr!tec"ia mediului emite ac!rdul %i9sau aut!riza"ia inte+rat# de mediu, cu respectarea ab!rd#rii inte+rate a elementel!r %i &act!ril!r de mediu. Atunci c)nd si+uran"a e-pl!at#rii %i a des&#%ur#rii activit#"ii &ace necesar# recur+erea la alte te$nici, val!rile limit# de emisie, parametrii %i m#surile te$nice se v!r baza pe cele mai bune te$nici disp!nibile, &#r# a &i prescris# utilizarea unei te$nici sau te$n!l!+ii speciale, d!ar lu)ndu,se 'n c!nsiderare caracteristicile te$nice ale instala"iei respective, amplasarea sa +e!+ra&ic# %i c!ndi"iile l!cale de mediu. 3!ndi"iile de aut!rizare trebuie s# prevad# disp!zi"ii re&erit!are la reducerea p!lu#rii la lun+# distan"# sau tran&r!ntier# %i s# +aranteze un nivel ridicat de pr!tec"ie a mediului. 4n a&ar# de prevederea de aut!rizare, unde respectarea acestuia este avut# 'n vedere la emiterea d!cumentel!r speci&ice, principiul se aplic# 'n t!ate d!meniile care pr!duc sau p!t pr!duce p!lu#ri semni&icative ale mediului, c!ndi"i!n)nd une!ri des&#%urarea acest!ra. Ast&el, principiul utiliz#rii cel!r mai bune te$nici disp!nibile, &#r# antrenarea un!r c!sturi e-cesive, este unul din principiile +enerale care st# la baza +esti!n#rii de%euril!r 0art. 6 lit. d din Ord!nan"a de Ur+en"# a Buvernului nr. >:9<=== privind re+imul de%euril!r, m!di&icat# %i apr!bat# prin 5e+ea nr. 7<;91:.=>.<==1, !nit!rul O&icial nr. 7119<A.=>.<==11.

Pagina 11 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6.1=. Principiul particip#rii publicului la elab!rarea %i aplicarea deciziil!r de mediu Declara"ia de la St!cK$!lm din 18>< a c!nsacrat pentru prima dat#, ca un prim principiu, dreptul !mului la un mediu Ia c#rui calitate s#,i permit# s# tr#iasc# 'n demnitate %i bun#stare/, av)nd 'n vedere, t!t!dat# %i !bli+a"ia s!ciet#"ii de a c!nserva, ap#ra %i 'mbun#t#"i mediul pentru +enera"iile prezente %i viit!are. Acest drept este c!nsacrat 'n te-tele c!nstitu"i!nale sau le+islative din numer!ase state, &ie ca un drept subiectiv al !mului, &ie ca !bli+a"ie a statului, &ie ambele 'n acela%i timp. Acest drept la mediu are un caracter pr!cedural, ca de alt&el %i alte drepturi umane &undamentale. El este sanc"i!nat at)t cu ! ac"iune +eneral# c)t %i cu ! ac"iune civil#, dup# caz, ceea ce 'l &ace un drept (urisdic"i!nal. D!cumentele 3!n&erin"ei Na"iunil!r Unite pentru ediu %i Dezv!ltare de la Ei!, 188< 0Declara"ia de la Ei! %i A+enda <11, precum %i ma(!ritatea c!nven"iil!r %i tratatel!r interna"i!nale, mai vec$i sau mai n!i, re&erit!are la pr!tec"ia m#ril!r %i !ceanel!r, a atm!s&erei, a s!lului, a m!numentel!r %i a rezerva"iil!r naturale, a &aunei terestre %i acvatice, prev#d necesitatea particip#rii publice.

7. PEO*E3*IA LUEIDI3A A PADUEI5OE

In ultimii 18 ani, E!mania a pierdut la &el de multa supra&ata de padure precum au pierdut alte tari pe durata intre+ului sec!l trecut. O ast&el de pierdere brusca si catastr!&ala a evidentiat necesitatea imperativa de a pr!te(a ceea ce a mai ramas din paduri printr,un e&!rt c!mbinat, care sa aiba in vedere pr!tectia bi!diversitatii, rec!nstructia paduril!r e-istente, prevenirea in m!d e&icient a incendiil!r de padure, precum si re+lementarea e-pl!atarii lemnului. Pana de curand, !bli+atia de a se c!n&!rma le+il!r destinate sa pr!te(eze padurile r!manesti a &!st mai mult evitata sau i+n!rata, decat pusa in aplicare si respectata. Aceasta s,a dat!rat pe de,! parte cel!r saraci care in lunile de iarna depind de lemnul taiat ile+al si pe de alta parte cel!r care din cauza lac!miei au ales pur si simplu sa i+n!re le+ea si +ravele e&ecte pe care le pr!duce de&risarea nec!ntr!lata.

Pagina 12 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In martie <==:, Parlamentul E!maniei a ad!ptat prin 5e+ea 7;9<==: un n!u 3!d Silvic 0denumit in c!ntinuare I3!dul Silvic/1. Intrucat le+ea anteri!ara a &!st m!di&icata de nenumarate !ri, iar c!n&uzia creata de aceste m!di&icari a c!ndus ea insasi la numer!ase acte de despadurire, Parlamentul a &!st nev!it sa re+andeasca un n!u 3!d Silvic. Acest n!u 3!d Silvic intruc$ipeaza d!rinta Buvernului de a preveni de&risarile nec!ntr!late, de a &ace publicul c!nstient de peric!lul despaduririi si de a pune in aplicare ! le+e mai bine mestesu+ita si mai inteli+ibila.

Dreptul de pr!prietate asupra paduril!r in E!mania

3!dul Silvic prevede ca padurile p!t &ace atat !biectul pr!prietatii publice cat si private, dar !ricare ar &i &!rma de pr!prietate, padurile sunt de interes nati!nal, cazand ast&el in s&era pr!tectiei statului si nu a aut!ritatil!r l!cale. 5e+ea permite pr!prietaril!r de paduri, care sunt pers!ane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederil!r 3!dului Silvic, care limiteaza e-ercitarea dreptului de pr!prietate si interzice in m!d e-pres !rice c!nstructie pe &!ndul &!restier. Padurile care sunt pr!prietate publica a statului sunt administrate de Ee+ia Nati!nala a Paduril!r F EO SI5GA 0numita in c!ntinuare EO SI5GA1 care &uncti!neaza sub aut!ritatea inisterului A+riculturii si a Dezv!ltarii Eurale. Padurile care sunt pr!prietate publica a unitatil!r administrativ , terit!riale sunt administrate de !c!ale silvice private. 3!dul Silvic prevede ca padurile ce &ac !biectul pr!prietatii private nu p!t &i divizate in l!turi mai mici de 1 $ectar. Aceasta limitare se aplica atat instrainaril!r inter viv!s cat si cel!r m!rtis causa. Daca t!tusi prin pr!cedura succes!rala pr!prietatea ar trebui divizata in l!turi mai mici de un $ectar, atunci m!stenirea va &i c!nstituita in &av!area unuia sau mai mult!r succes!ri pana la limita minima le+ala 0 1 $ectar 1 si, in sc$imb, bene&iciarul sau bene&iciarii v!r trebui sa plateasca cel!rlalti m!stenit!ri ! sulta. Suma platita in c!mpensare p!ate deriva &ie din impartirea intre+ii m!steniri, &ie din &!ndurile pr!prii ale m!stenit!rului bene&iciar.
Pagina 13 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obli+atii ale pr!prietaril!r particulari

Dupa cum am menti!nat mai sus, disp!zitiile le+ii cer ca padurile sa &ie puse sub ! administrare speciala. Acesta !bli+atie incumba titularil!r dreptului de pr!prietate, atat publica, dar si privata, asupra paduril!r. P!trivit 3!dului Silvic administrarea paduril!r pr!prietate privata este e&ectuata prin !c!ale silvice private, care &uncti!neaza din punct de vedere le+al in m!d similar as!ciatiil!r si &undatiil!r. Pentru aceasta, pr!prietarii F pers!ane private p!t !r+aniza ei insisi ast&el de !c!ale silvice sau p!t apela la ast&el de entitati de(a create. Oc!alele silvice p!t &uncti!na &ie independent, &ie pe baza de c!ntract cu alte !c!ale mai mari si care bene&iciaza de mai multe resurse. Prin crearea sau aderarea la ast&el de entitati, pr!prietarii F pers!ane private isi indeplinesc !bli+atiile prevazute de 3!dul Silvic cu privire la asi+urarea administrarii si a serviciil!r de specialitate re&erit!are la intretinerea paduril!r. Pr!prietarii de paduri, pr!prietate publica sau privata, au urmat!arele !bli+atii cu privire la pr!prietatile l!r: sa asi+ure int!cmirea si respectarea amena(amentel!r silvice, sa asi+ure paza si inte+ritatea &!ndului &!restier, sa realizeze lucrarile de re+enerare a padurii, sa e&ectueze lucrari de impadurire atunci cand este nev!ie, sa se in+ri(easca de c!mbaterea b!lil!r si a daunat!ril!r padurii, sa asi+ure respectarea masuril!r de prevenire si stin+ere a incendiil!r, sa e-pl!ateze lemnul in m!d le+al, sa asi+ure intretinerea si repararea drumuril!r &!restiere pe care le au in pr!prietate sau administrare, sa delimiteze pr!prietatea l!r &!restiera. Pr!prietarii trebuie sa asi+ure pr!tectia padurii imp!triva de&risaril!r ile+ale, a &urtunil!r, a alt!r &!rme de distru+ere, de+radare si imp!triva !ricar!r alte activitati de natura a pre(udicia padurea. ai mult decat atat, pr!prietarii sunt !bli+ati sa n!ti&ice EO SI5GA in timp de ;= de zile cu privire la !rice instrainare a &!ndului &!restier. *!ate aceste !bli+atii cad in sarcina !c!alel!r silvice aut!rizate. Daca pr!prietarul nu se c!n&!rmeaza !bli+atiei de a se !cupa de re+enerarea padurii, aceasta activitate va &i e&ectuata de aut!ritatile c!mpetente pe c$eltuiala pr!prietarului. In c!n&!rmitate cu prevederile 3!dului Silvic, statul r!man nu este interesat d!ar de
Pagina 1 din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pr!te(area &!ndului &!restier, ci si de ac$iziti!narea alt!r terenuri impadurite. Desi p!litica de stat se caracterizeaza printr,un interes substantial de a cumpara n!i terenuri &!restiere, punerea ei in practica depinde de administrat!rul paduril!r pr!prietate publica. Pentru padurile pr!prietate privata care se a&la enclavizate in padurile pr!prietate publica sau care le mar+inesc, statul are un drept de preemtiune la ac$iziti!narea acest!ra in cazul in care sunt sc!ase la vanzare, la pret si in c!nditii e+ale. Ganzat!rul este !bli+at sa n!ti&ice in scris administrat!rul &!ndului &!restier cu privire la intentia sa de a vinde pr!prietatea sa &!restiera. Statul isi p!ate mani&esta dreptul de preemptiune in 6= de zile de la primirea n!ti&icarii. Incalcarea acestei !bli+atii duce la anularea in virtutea le+ii a c!ntractului de vanzare, cumparare ast&el inc$eiat. Daca administrat!rul padurii pr!prietate publica nu isi mani&esta in scris in termen de 6= de zile intentia de a ac$iziti!na terenul, atunci vanzarea se va putea &ace &ara nici! restrictie.

3a ! c!nsecinta a imp!rtantei de!sebite pe care E!mania ! ac!rda &!ndului &!restier, 3!dul Silvic prevede ca !rice activitate sau t!ate activitatile de natura a pre(udicia &!ndul &!restier sunt c!nsiderate in&ractiuni.

Drepturi de e-pl!atare

In ce priveste e-pl!atarea &!restiera, pr!prietarul trebuie sa se c!n&!rmeze disp!zitiil!r speciale re&erit!are la e-pl!atarea lemnului si a &!ndului cine+etic. De&risarea p!ate &i e&ectuata d!ar dupa !btinerea unei aut!rizatii speciale in acest sens. 5emnul p!ate &i e-pl!atat d!ar de s!cietati certi&icate si aut!rizate pentru des&asurarea activitatil!r de taiere si transp!rt al lemnului. Pr!prietarii particulari p!t e-pl!ata sin+uri padurile pe care le au in pr!prietate pana la limita ma-ima de <= de metri cubi pe an. De asemenea ei p!t e-pl!ata liber c!pacii care au &!st accidental sc!si din radacini sau care au &!st d!b!rati ile+al. Eestul c!pacil!r trebuie sa &ie marcati in vederea taierii de catre aut!ritatile c!mpetente a,i e-pl!ata. Ganarea animalel!r &!ndului &!restier este de asemenea supusa un!r c!nditii limitative. De&risarea

Pagina 1! din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3!dul Silvic interzice ca !rice padure care este pr!prietate publica a statului sa devina pr!prietate privata sau sa &aca !biectul vreunui dezmembramant al dreptului de pr!prietate. 3!dul Silvic prevede ca marimea &!ndului &!restier nati!nal nu p!ate &i redusa. 3!n&!rm art. 6; din 3!dul Silvic, e-ista ! sin+ura e-ceptie de la aceasta re+ula F realizarea !biectivel!r de interes nati!nal, declarate de utilitate publica c!n&!rm le+ii. Intr,! asemenea situatie se p!ate !pta intre d!ua m!dalitati de c!mpensare: prin punerea la disp!zitie a unei supra&ete de teren ec$ivalente de natura a substitui terenul sc!s din &!ndul &!restier sau prin plata utilizarii terenului &!restier. 3!dul Silvic 0 art. 6> 1 prevede anumite situatii in care padurile p!t &i sc!ase de&initiv din &!ndul &!restier &ara diminuarea la nivel nati!nal a supra&etei impadurite. Acestea sunt urmat!arele: E-pl!atarea resursel!r naturale: carbune, piatra, a+re+ate minerale, minereuri si ape minerale Obiective turistice F cazare turistica, unitati de cult, !biective s!ciale si medicale, c!nstructii $idr!te$nice, surse de apa p!tabila 5!cuinte sau case de vacanta F aceasta situatie este speci&ica numai pentru padurile pr!prietate privata si d!ar daca se respecta urmat!arele c!nditii: atat terenul cat si c!nstructia trebuie sa &ie pr!prietatea aceleiasi pers!ane iar supra&ata ma-ima 0incluzand c!nstructia, caile de acces si impre(muirea1 sa nu depaseasca mai mult de AM din supra&ata t!tala a padurii private, dar nu mai mult de <== de metri patrati Obiectivele &!restiere instalate anteri!r anului 188= care sunt cuprinse in amena(amentele silvice in vi+!are la data de 1 ianuarie 188=, la cate+!ria I!cupatii si liti+ii/. 3!mpensarea pentru despadurire se d!reste a &i &acuta cu alte terenuri si nu in bani. 3!mpensarea prevazuta de 3!dul Silvic se realizeaza &izic cu un teren care are de cinci !ri val!area celui care se sc!ate de&initiv din &!ndul &!restier, iar supra&ata terenului dat in c!mpensare nu p!ate &i mai mica de 66M din supra&ata terenului sc!s din &!ndul &!restier. ai mult decat atat, terenul dat in c!mpensare trebuie sa pr!vina din a&ara &!ndului &!restier si sa il mar+ineasca. 3!mpensarea se p!ate &ace de asemenea si cu terenuri care nu sunt limitr!&e paduril!r. Insa pentru ! asemenea !peratiune este necesar ca terenul dat in c!mpensare sa aiba ! supra&ata c!mpacta de cel putin <= de $ectare. *!t!data, acest teren trebuie sa &ie apt pentru impadurire. Aceasta met!da de c!mpensare pentru terenurile sc!ase din &!ndul &!restier permite aut!ritatil!r ca, in principiu, sa depaseasca di&icultatile care p!t
Pagina 1" din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aparea cu !cazia ac$iziti!narii de catre acestea a terenuril!r impadurite sau a veri&icarii daca aceste terenuri sunt su&icient impadurite.

Pe lan+a c!nditiile mai sus menti!nate, terenul dat in c!mpensare trebuie sa indeplineasca si alte c!nditii cum ar &i: *erenurile date in c!mpensare trebuie sa &ie inscrise in amena(amente silvice si sa li se asi+ure administrarea sau serviciile silvice in termen de 6= de zile de la data apr!barii sc!aterii de&initive din &!ndul &!restier. ai mult decat atat, terenurile date in c!mpensare trebuie impadurite in ma-imum d!ua sez!ane de ve+etatie In (udetele in care padurile se intind pe mai putin de 1;M din supra&ata t!tala a acest!ra, c!mpensarea trebuie &acuta cu teren din acelasi (udet. Sc!pul unei ast&el de c!nditii este evident: se d!reste pr!te(area &!ndului &!restier al &iecarui (udet si t!t!data pr!centul terenuril!r impadurite in cadrul acestuia. Una din cele mai imp!rtante c!nsecinte ale impaduririi este ca terenul sc!s de&initiv din &!ndul &!restier intra in pr!prietatea bene&iciarului si d!bandeste destinatia pe care acesta a s!licitat,! si care i,a &!st apr!bata 0art. 6: din 3!dul Silvic1. *erenul dat in c!mpensare d!bandeste re+imul (uridic al terenului pe care l,a inl!cuit in &!ndul &!restier. Nu t!ate terenurile din E!mania p!t &i &!l!site in vederea c!mpensarii. De e-emplu, terenurile care &ac parte din z!na de pr!tectie si intretinere a liniei de &r!ntiera nu p!t &ace !biectul c!mpensarii. Dupa cum am menti!nat, terenurile p!t &i sc!ase din &!ndul &!restier pentru sc!puri ce trebuie sa se incadreze e-pres in cate+!riile prevazute mai sus. 3u privire la sc$imbarea destinatiei !biectivului c!nstruit pe terenul sc!s din &!ndul &!restier, 3!dul Silvic statueaza insa si ! interdictie pentru ! durata de cinci ani din m!mentul la care aceasta sc!atere a &!st apr!bata. Ast&el, daca un bene&iciar, dupa ce a sc!s terenul din &!ndul &!restier, nu il utilizeaza in sc!pul pentru care aut!ritatile i,au permis de&risarea, el va sup!rta abr!+area aut!mata a !rdinului ministrului sau a $!tararii Buvernului de apr!bare a sc!aterii l!tului respectiv din &!ndul &!restier. *erenul va &i adus la starea initiala de impadurire pe c$eltuiala bene&iciarului apr!barii.

Pers!anele interesate in sc!aterea terenuril!r din &!ndul &!restier au de asemenea si !bli+atii banesti care c!nstau in:
Pagina 1# din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

*a-a pentru sc!aterea de&initiva a terenului din &!ndul &!restier 3!ntraval!area pretului pietei pentru teren 3!ntraval!area pierderii de crestere determinate de e-pl!atarea masei lemn!ase inainte de varsta e-pl!atabilitatii te$nice, adica di&erenta de val!are dintre sumele ce s,ar &i !btinut daca lemnul ar &i &!st e-pl!atat la maturitate si ceea ce s,a !btinut prin e-pl!atare la m!mentul respectiv si la acel stadiu de crestere 3!ntraval!area !biectivel!r deza&ectate care se puteau a&la pe terenul respectiv 3!sturile de instalare a ve+etatiei &!restiere si de intretinere a acesteia pana la atin+erea varstei de maturitate. *!ate !bli+atiile &inanciare trebuie ac$itate pana la m!mentul s!licitarii si a inceperii pr!ceduril!r necesare pentru sc!aterea terenului din &!ndul &!restier nati!nal. Pe lan+a pr!cedura de sc!atere din &!ndul &!restier a unei supra&ete de teren prin c!mpensarea acestuia, pers!anele interesate au de asemenea p!sibilitatea !cuparii unui teren &!restier pentru ! peri!ada de timp predeterminata, teren care este necesar pentru un anumit sc!p, dar care sa nu depaseasca 1= ani. Pentru terenul &!restier !cupat, !cupantul trebuie sa plateasca ! c$irie administrat!rului sau pr!prietarului acestuia. 3$iria se plateste la 61 ianuarie pentru anul pe care este dat!rata si se calculeaza in &unctie de disp!zitiile le+ale in vi+!are la data de 1 ianuarie. In plus, pentru terenurile sc!ase temp!rar din &!ndul &!restier, c!n&!rm 3!dului Silvic, !cupantul trebuie sa ac$ite ! serie de !bli+atii banesti. *!ate aceste !bli+atii trebuie ac$itate anticipat predarii,primirii terenului sc!s din &!ndul &!restier. O alta situatie care presupune !cuparea temp!rara a terenuril!r &!restiere este aceea in care, dat!rita c!mple-itatii sc!pului pentru care s,a s!licitat sc!aterea de&initiva a unui teren din &!ndul &!restier, este nev!ie si de !cuparea temp!rara a supra&etel!r impadurite din vecinatatea acestuia. Aceasta !cupare temp!rara pentru !r+anizarea de santier este p!sibila pentru ! durata de ma-im 1 an si nu p!ate depasi mai mult de 1=M din supra&ata s!licitata a &i sc!asa de&initiv din &!ndul &!restier. 3el ce s!licita atat sc!aterea de&initiva, cat si temp!rara a unui teren din &!ndul &!restier este indreptatit d!ar la primirea terenului. 5emnul va trebui returnat &ie pr!prietarului, &ie administrat!rului, in cazul paduril!r pr!prietate publica.

Pagina 1$ din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3!ncluzii Pr!babil ca pr!tectia paduril!r E!maniei putea &i mai bine realizata printr,un te-t de le+e mai simplu, mai la !biect si mai putin bir!cratic decat este n!ul 3!d Silvic. In m!mentul de &ata e-ista un sin+ur act n!rmativ care sa +enereze c!n&uzie, in l!cul unui 3!d Silvic cu numer!ase m!di&icari, cu pr!ceduri incalcite, care erau mai de+raba incalcate decat respectate. 3u t!ate acestea, ad!ptarea n!ului 3!d Silvic reprezinta un pas ma(!r pentru pr!tectia uneia din cele mai de pret b!+atii ale E!maniei F padurile sale. Eamane de vazut daca speranta p!trivit careia n!ul 3!d Silvic va &i implementat cu strictete va deveni realitate.

Jibli!+ra&ie

ircea Du"u, *ratat de Drept al mediului, v!l. I %i II, editura Ec!n!mic#, Jucure%ti, <==>. ircea Du"u, Dreptul mediului F *ratat, v!l. I, editura Ec!n!micN, Jucure%ti, <==7. Ernest 5upan, Dreptul mediului, partea specialN F tratat elementar, v!l. II.. Daniela <==7. Ac$im B$e!r+$e, 5e+isla"ia mediului, editura Omnia, Jra%!v, <==<. arinescu, Dreptul mediului 'nc!n(urNt!r, editura Oansa SE5, Jucure%ti,

Pagina 1% din 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 20 din 20