Sunteți pe pagina 1din 15

EUROPEAN COMMISSION

DIRECTORATE-GENERAL EDUCATION AND CULTURE

SOCRATES PROGRAMME

MINERVA Action

Proiect nr.: Titlul proiectului:

100783 - CP - 1 - 2002 - 1 - GR - MINERVA-M I Curriculum: cunostinte si competente informatice pentru a trai in era digitala

Titlul documentului:

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Versiunea:

FINALA (in limba romana)

Data: Decembrie 2004

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Autori:

Partneriatul I-Curriculum

Contributii (in ordinea alfabetica):

Mario Barajas Lars Heinemann Elisabet Higueras Kathy Kikis-Papadakis Bogdan Logofatu Martin Owen Mary Ulicsak

Coordonator:

Dr. Kathy Kikis-Papadakis, IACM/FORTH

Institutii partenere: FORTH (GR)

Universitat Bremen (DE) Universitat de Barcelona (ES) Universitatea Bucaresti (RO) Nesta Futurelab (UK)

Contact:

katerina@iacm.forth.gr

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Idei principale ale raportului

De ce a aparut I-Curriculum?
Secolul al XIX-lea este transformat total de tehnologie; atat obiceiurile legate de munca cat si cele legate de viata de zi cu zi se schimba in mod radical. Si nu este vorba despre o simpla adaugare a unor tehnologii la ceea ce faceam si inainte, ci de schimbari la insasi natura activitatii umane prin folosirea noilor instrumente. De exemplu: activitatea din prezent a unui istoric de arta sau a unui om de stiinta. Activitatea in aceste domenii a fost practic reinventata pentru a tine cont de capacitatea tehnologica. Daca ne concentram asupra educatiei, devine evident ca avem nevoie de noi abordari, abordari care sa tina cont de schimbarile petrecute in modurile de a invata si a cunoaste din prezent si viitor.

Ce este I-Curiculum?
Proiectul I-Curriculum a adus la un loc cercetatori din Germania, Grecia, Romania, Spania si Marea Britanie pentru a analiza cunostintele si abilitatile fundamentale necesare pentru a trai si lucra in era digitala. Nu se refera doar la anumite pachete software ci adopta o viziune mai cuprinzatoare a incercarilor complexe cu care se confrunta oamenii zilelor noastre in medii sociale pline de tehnologie. Astfel, proiectul exploreaza cunostintele si aptitudinile fundamentale necesare in acest nou context. Modul in care aceste transformari sunt privite prin prisma adaptarii curriculei pentru punerea la curent cu tehnologia digitala in cele 5 tari a fost analizat impreuna cu literatura de specialitate care ar putea furniza idei asupra abordarilor viitoare. In acest context, proiectul I-Curriculum a identificat ca aptitudine fundamentala necesara in societatea contemporana cat si in viitor, abilitatea de a participa la procese de invatare continua, de a deprinde rapid cum se lucreaza cu, cum se critica in mod constructiv si cum se folosesc noile unelte digitale pe parcursul aparitiei acestora.

Care este cadrul proiectului I-Curriclum?


Viziunea proiectului I-Curriculum este un set de ghiduri care poate fi folosit de catre persoanele cu putere de decizie, de catre profesori sau orice alt tip de educatori, de producatorii de resurse digitale cat si de studenti pentru a verifica daca un proiect sau curs indeplineste scopul de a crea premisele pentru o participare activa la practici de invatare continua. Aceasta viziune poate fi de folos la examinarea actualelor programe (curricule), la conceperea proceselor de invatare viitoare, in contextul general al schimbarilor culturale, adaptand continuturile pedagogice la noile cereri provocate de noile moduri de interactie intre munca, educatie si viata. Viziunea reprezinta o indepartare de la notiunea de aptitudini de baza. Activitatile sunt privite prin prisma dezvoltarii diverselor aptitudini legate de alfabetizarea digitala. Ariile importante sunt: Schimbul si punerea in comun a informatiilor; Comunicarea si colaborarea Cercetare: aflarea unor lucruri noi Modelarea Obiceiuri si atitudini legate de munca Fiecare dintre aceste arii de cunostinte sunt structurate pe trei nivele de activitate: curriculumul operational implica folosirea eficienta a uneltelor tehnologice (cum se executa procesarea textului, cum se introduc datele, cum se efectueaza interogarile). Deasupra acestuia este situat curriculumul integrarii, unde tehnologia este folosita pentru eficienta, motivare si eficacitate. In cele din urma , curriculumul transformational implica intelegerea faptului ca ceea ce stim cat si cum si cand invatam s-a schimbat datorita tehnologiilor pe care le folosim, si de aceea intreaga organizare a predarii si invatarii trebuie sa se schimbe pentru a reflecta aceste schimbari.

Ce contine acest raport?


Aspecte fundamentale Aceasta sectiune defineste din punctul de vedere al acestui document ceea ce inseamna alfabetizare digitala si cum se pot clasifica nivelele de indemanare/competenta. Viziunea Discuta substraturile teoretice ale matricii cat si prezinta matricea Studii de caz Trei studi de caz concludente desfasurate in unele tari partenere, studii ce demonstreaza cum poate fi privita practica curenta folosind viziunea I-Curriculum ca o unealta de evaluare Concluzii si recomandari Sumarizeaza descoperirile si recomandarile pentru UE in ceea ce priveste dezvoltarea aptitudinilor legate de alfabetizarea digitala.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Aspecte fundamentale
Introducere
Care sunt aptitudinile de baza pentru a nu fi considerati analfabeti digitali? Cum putem functiona eficient intr-o societate plina de informatii in care tot mai multe sunt rezolvate cu ajutorul tehnologiei? Care este diferenta intre a putea lucra cu o tehnologie si a-ti transforma modul de gandire? Acestea sunt unele dintre intrebarile puse de proiectul I-Curriculum. Proiectul a examinat modul in care ar trebui sa raspunda si modul in care raspund efectiv tarile partenere la provocarile anterior mentionate prin adaptarea practicilor scolare. Scopul a fost sa ne aplecam asupra cerintelor, asupra capacitatilor noilor unelte digitale si a implicatiilor lor aparente in viata, relaxare si munca si sa producem un raspuns care sa ghideze curriculele educationale europene. Viziunea a fost dezvoltata de parteneri dintr-o analiza a cerintelor curriculei existente referitor la predarea tehnologiilor digitale, analiza a literaturii de specialitate si o analiza a studiilor de caz referitoare la moduri inovative de a preda. Validarea a fost realizata lucrand cu profesorii din scoli pentru a determina daca fundamentale si nivelele de intelegre au fost corect identificate. Creare unui astfel de cadru este o sarcina ce ridica mari provocari; intr-adevar, incercarea de a creea o teorie unica sau unificatoare asupra alfabetizarii digitale dintr-o diversitate de contexte culturale si de societati ar putea fi vazuta ca fiind sortita inevitabil esecului. Totusi, daca analizam aptitudinile si cunostintele fundamentale, abstractizandu-le si nu luam in calcul diversele pachete software sau implementari, devine posibil sa identificam teme comune. Mai mult: aptitudinea centrala, fundamentala necesara in societatea contemporana este intalnita la toti participantii; este vorba despre aptitudinea de a lua parte in mod activ la procesele de invatare continua. Trebuie sa le oferim tinerilor posibilitatea de a invata rapid cum se lucreaza cu, cum pot fi criticate constructiv si cum trebuie exploatate noile tehnologii si unelte digitale.

Practica curenta si practica sugerata


Practica educationala curenta se axeaza pe notiunea de aptitudini cheie. Asta inseamna ca dupa o anumita activitate tutoriala studentii trebuie sa dobandeasca o anumita cunostinta cunostinta cheie care este esentiala pentru proces. Atentia acordata acestor apitudini a fost o trasatura marcanta a Politicii Europene pentru Educatie si Training. In particular, Consiliul de la Lisabona din 2002, analizand in mod explicit aptitudinile sustenabile necesare pentru putea atinge obiectivele economice si sociale ale Uniunii Europene, a accentuat aceast notiune. Raspunsul tipic a fost adoptarea modelului analizelor necesitatilor de educatie care au identificat obiective legate de competente in zone de studiu precum limba materna, matematica sau aptitudinile informatice. Abordarea I-Curriculum difera fata de abordarile tip aptitudini cheie prin aceea ca in loc sa privim educatia si trainingul ca decurgand din transformarile economice si ca dezvoltarea unei economii bazate pe cunostinte necesita cunostinte aditionale , I-Curriculum considera ca trebuie transformate aceea ce trebuie sa cunoastem, modul cum ajungem sa cunoastem si modul in care exprimam ceea ce cunoastem. Spre exemplu, activitatea si obiceiurile unui istoric de arta din secolul nostru nu difera de cele ale unu istoric de arta de la inceputul secoluli trecut doar prin aceea ca in prezent se foloseste emailul. Astfel, educatia in domeniul isotriei artei nu ar trebui sa fie aceeasi cu cea de pe vremuri cu suplimentarea ca in prezent trebuie stiut si sa introduci date in calculator. Este nevoie de ceva diferit in educatia unui istoric de arta: o alfabetizare digitala care se potriveste cu modurile de lucru si cunoastere din prezent si viitor.

Ce inseamna alfabetizare digitala?


Expresia alfabetizare digitala ar putea fi prost inteleasa ca o echivalare a formelor traditionale de alfabetizare scrierea si citirea. In acest document, alfabetizare digitala se refera la competentele necesare pentru a putea folosi eficient uneltele, practicile si sistemele de simboluri puse la dispozitie de tehnologiile digitale. In continuare prezentam o lista de activitati care cer un anumit grad de alfabetizare digitala.A se tine cont totusi ca aceste activitati sunt arareori efectuate ca acte izolate: Modelarea crearea unor analogii digitale ale sistemelor pentru analiza si experimente Managementul cunoasterii efectuarea de studii, combinarea cunostintelor pentru a crea noi cunostinte, navigarea prin structuri informatice Multi-modalitate si hyperlink-uri noi cai de a crea documente pentru comunicare combinand diverse metode, diverse media si noi moduri de a le citi Comunicare electronica nu doar e-mail ci o intreaga panoplie de moduri in care comunicarea interumana se dezvolta; de exemplu: intrarea intr-o noua comunitate de persoane care invata poate sa depinda vital de comunicarea electronica Jocuri modurile in care jocurile digitale exemplifica modalitati de gandire si de lucru in domeniul digital; acestea au potetnialul de a le combina prin suma pe toate celelalte descrise anterior.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Putem distinge nivele de alfabetizare digitala?


Daca ar trebui sa dati nota unei pagini web creata de un student despre ciclul de viata al unei broaste, ce aspecte ati cauta? Ce aspecte ati nota? La un nivel simplu, s-ar putea forma o schema de evaluare legata de prezentare si continut. Stie studentul sa schimbe culoare fundalului, sa introduca hyperlinkuri, sa introduca poze si sa schimbe dimensiunea fontului? Hyperlinkurile sunt relevante? Sunt textul si pozele potrivite pentru audienta? Exprima acestea o intelegere a broastelor? In proiectul I-Curriculum am clasificat aceste aptitudini ca: (i) operationale si (ii) de integrare. Cele operationale sunt aptitudinile gen cum se realizeaza, fie ca se refera la formatare intr-un procesor de texte, cautare intr-o baza de date sau, in cazul de fata, inserarea unui sunet cu un oracait de broasca. Trecand la nivelul de integrare, studentul trebuie sa dovedeasca o intelegere a scopului si a contextului - studentii trebuie sa foloseasca un limbaj si sa aleaga acele tehnologii potrivite caci participa la un exercitiu social. Mai departe insa: daca studentul ar formula o critica la adresa uneltelor folosite pentru a explica ciclul de viata al broastei? Ca de exemplu prin sugerarea unui mod mai bun de prezentare, cum ar fi atasarea unui obiect care sa demonstreze cum sare broasca in realitate. In cazul acesta schema de evaluare initiala nu mai este suficienta. Studentul da dovada de o gandire transformata, tehnologia este deja luata drept comuna si folosita intr-un mod original pentru student. Astfel, este pusa in evidenta un al treilea set de aptitudini care poate fi dobandit aditional fata de operational si de integrare; am denumit acest set de aptiudini aptitudini de transformare. Aceasta idee de activitate transformationala isi gaseste fundamentele in teoria socioculturala. Din perspectiva socioculturala exista doua influente asupra activitatii umane si acestea sunt: Unelte sau produse culturale (pot fi obiecte dar si idei) care exista deja Cerinte referitoare la activitate care decurg tocmai din activitatea sistemului sociocultural Astfel, modul in care oamenii isi traiesc viata intr-o era digitala este conturat atat de practicile din trecut cat si de cerintele din prezent; pe masura ce noile unelte sunt dezvoltate apar si noi activitati. Astfel, ceea ce se cere in timpuri caracterizate prin schimbare este actiune reflexiva sau transformationala. De exemplu: este nevoie de capacitatea de a gandi dincolo de prezentarea unei probleme existente (precum este desenarea unei pagini web despre broaste) pentru a putea explora cum, cand si de ce uneltele pe care le foloseam pentru a reprezenta broaste pot sa se schimbe pentru a genera noi abordari. Aceasta a dus la clasificarea aptitudinilor fundamentale folosite la nivelul la care sunt folosite, adica daca sunt operationale, de integrare sau de transformare. Aceste trei nivele pot fi aplicate nu numai la evaluarea aptitudinilor fundamentale ale elevilor ci si la analiza naturii abordarii educationale ca intreg. De exemplu, sa folosim un motor de cautare precum Google sau Teoma pentru a cauta o notiune este o simpla folosire operationala. Daca trasam sarcina studentilor sa gaseasca informatii legate de trafic ca parte a unui exercitiu de geografie, este evidenta folosirea integrarii in studiul geografiei. Mai departe, cand modul de abordare a educatiei se schimba de la cerinta de a memora informatii catre un sistem educational dedicat intelegerii faptului ca informatii recente abordand orice problema problema din mai multe unghiuri sunt disponibile folosind un mic instrument tinut in buzunar, vorbim cu siguranta de transformare. Natura cunoasterii si a educatiei s-a schimbat in mod radical. Examinand studiul geografiei in continuare putem ilustra de ce este nevoie de aceasta paradigma a transformarii. Daca in secolul al XX-lea trebuia sa memorezi raurile din America de Sud si capitalele de pe acel continent pentru a promova o examinare, in era digitala putem folosi cunostinte operationale pentru a le prezenta intr-o secunda folosind un anumit sistem informatic. Un profesor de geografie poate acum sa prezinte imagini din satelit ale peisajelor lumii, intr-un mod care imbunatateste cantitativ colectia de imagini pe care ar fi putut-o avea in secolul XX. O astfel de abordare ar integra IT&C-ul in practica curenta. Folosirea uneltelor digitale a schimbat predarea geografiei. Sistemele de informatii si de modelare geografice au schimbat activitatea geografilor ceea ce trebuie cunoscut pentru a fi geograf sau pentru a putea vorbi depsre geografie s-a schimbat fara a mai putea fi recunoscut. A fost transformat. Astfel, educatia de geografie ar trebuie sa tina cont de aceasta transformare sa predea cum se modeleaza si cum se interpreteaza sistemele informatice geografice. O astfel de activitate curriculara ar fi una de transformare.

Procesul I-Curriculum este unul continuu


Un principiu de baza al I-Curriculum este ca in lume exista noi moduri de a fi si de a cunoaste. Nu este suficient ca o curricula sa adopte simple operatii ale uneltelor ce fac posibile aceste noi moduri de a fi si de a cunoaste. Spre exemplu, un student nu este intr-adevar alfabetizat digital daca doar i se explica executia unui instrument de modelare, precum ar fi cum se introduc formulele intr-o foaie de calcul. Noi moduri de cunoastere inseamna ca exista noi cunostinte ce trebuie dobandite, noi moduri de a organiza cunostintele si noi moduri de a clasifica cunostintele. Proiectul este privit ca o dezvoltare iterativa si astfel cadrul documentului si exemplele atasate nu sunt documente finale. Viziunea va constitui baza unor recomandari pentru cei care iau deciziile si pentru profesori. Acestea au ca scop sa ajute in examinarea curriculei curente si a procesului de conceptie a invatatrii, sa ajute la plasarea procesului intr-un context al culturilor in schimbare si sa realizeze un acord intre oferta educationala si noile contexte in care viata, munca si educatia interactioneaza. Ceea ce este prezentat de I-Curriculum se refera clar la timpul prezent, prima jumatate a primei decade a secolului XXI. Asa cum am declarat, vor aparea noi schimbari in tehnologii si aceste schimbari vor decurge din practicile economice si sociale dar in acelasi timp le vor re-defini. Viziunea I-Curriculum poate adopta noi metode pentru a sustine obiectivele existente dar exista o nevoie constanta de reevaluare a obiectivelor pentru a le pastra in acord cu schimbarile survenite in mediul cultural si cel social.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Viziunea
Bazele teoretice
In sectiunea antecedenta am discutat cum ar trebui distinse nivelele de alfabetizare, in aceasta sectiune vom detalia cum intelegrea aptitudinilor necesare duce la o curricula care poate fi exprimata intr-o viziune, viziune ce poate fi folosita pentru a crea si evalua activitati ce dezvolta alfabetizarea digitala. Aditional fata de teoria socioculturala, viziunea s-a dezvoltat din concepte provenind din: Schimbarile in modelul de afaceri propuse de IBM Studiile proiectului despre noile fundamente din Queensland, Australia combinate cu cele ale grupului londonez pentru alfabaetizare Idei despre invatarea expansiva dezvoltate de Cole si Engestrom (1993) din studiile Vygotsky (1978) si Bateson(1964) lui

Curricula Nationala pentru Tehnologia Informatiei din Anglia IBM a propus un model in trei etape pentru a examina natura schimbarilor rezultate din folosirea IT&C in intreprinderi. La primul nivel intreprinderile folosesc unelte tehnologice pentru a inlocui uneltele din anumite activitati periferice spre exemplu procesoarele de text iau locul masinilor de scris. In a doua etapa tehnologia se integreaza in procesele companiei, fara a schimba ceea ce firma face. Astfel catalogul cu produse devine disponibil pe web, stocurile sunt controlate de un program bazat pe o baza de date, etc. A treia etapa este cea in care compania se reinventeaza pentru ca nu mai este o companie care exista intr-o lume fara IT&C. Un exemplu este ideea unei companii de retail care constata ca informatiile despre obiceiurile de cheltuire ale clientilor sunt o sursa generatoare de profituri mai mari decat magazinele, camioanele si depozitele pe care le detine. Acest model a fost adoptat de Autoritatea Britanica pentru Calitate si Curricule (QCA) pentru a fi folosit in definirea modurilor in care IT&C-ul va schimba curriculele si procesul de evaluare. In Queensland s-a lucrat pentru a se defini ceea ce sunt considerate noile baze ale educatiei., care au fost descrise ca fiind sectoare de practici esentiale de care studentii au nevoie pentru a inflori in noile timpuri. Aceste zone de interes sunt:Cararile vietii si viitorul social, Multi-alfabetizartea si mediile de comunicare, Cetatenia activa si Medii de lucru si tehnologii. Aceste patru sectoare de practica sunt considerate esentiale pentru invatarea continua din partea individului, pentru coeziune sociala si pentru bunul mers economic de catre raportul Educatia Statului Queensland 2010 (QSE 2010), care a fost publicat in 1999. Prezumtia de la care se pleaca este aceea ca schimbarile se produc in economii ale cunoasterii emergente si ca IT&C ofera un esafod pentru acestea. Selwyn detaliaza aceasta notiune in 2002. El afirma ca a fi alfabetizat digital nu inseamna doar intelegerea modului de functionare a calculatorului in scopuri informationale ci, crucial, intelegerea dezvoltarii si folosirii IT&C in context social. Mare parte din aceste doua viziuni porneste de la anumite concepte dezvoltate in anii 80 si 90 si anume ca alfabetizarea trebuie perceputa in cadrul unei ordini sociale mai largi, numita de Street o noua ordine de comunicare( Kress si van Leeuwen, 1996). In acest context se respinge o abordare a alfabetizarii strict ca un set de aptitudini tehnice, neutre. Astfel, este conceptualizata ca o practica ideologica, implicata in relatii de putere si inclusa in anumite practici culturale (Street, 1995, p1). Invatarea expansiva (Cole si Engestrom, 1993) - este derivata din conceptul de sisteme de activitate al lui Vygotsky (1978). Premisa este ca felul in care ne comportam in viata este mijlocit de uneltele socioculturale limbajul, sistemele simbolice, structurile sociale si tehnologiile ce ne stau la dispozitie. Astfel, uneltele dau viata si modeleaza interactiile noastre in lume. Daca natura sistemului sociocultural se schimba, atunci si modul in care operam se schimba. In plus, Engestrom aduce o notiune de invatare expansiva care porneste de la nivelele logice de invatare ale lui Bateson (1964). La nivelul 1, Bateson descrie invatarea operationala simpla ceea ce psihologii comportamentali ar descrie ca o reactie invatata la un stimul dat. La nivelul 2, diferite raspunsuri sunt date la stimul dependent de context este un nivel de conceputalizare mai inalt, caci da nastere la raspunsuri diferite la acelasi stimul, datorate contextelor. La nivelul 3, nici unul din raspunsurile invatate nu mai au sens pentru nici un context dat astfel, pentru a intelege lumea, contextul trebuie refacut. Engestrom detaliaza invatarea de la nivelul 3 ca invatarea expansiva. Aceasta inseamna dezvoltarea unei schimbari in invatare pentru a da nastere unui nou context de invatare. Este vorba despre invatarea despre invatare. Acest concept a ajutat la conturarea notiunii de invatare transformationala in cadrul viziunii cum trebuie sa arate invatarea intr-o lume in care contextul se schimba. Curricula nationala Engleza pentru IT&C a fost un document folositor pentru ca descrie foarte clar gama de activitati la care trebuie sa ne asteptam de la o curricula de IT&C la un nivel conceptual inalt, deasupra cosnideratiilor specifice anumitor aplicatii. Ne pune la dispozitie o viziune generica despre modurile de invatare si rezultatele invatarii ce pot aparea prin folosirea IT&C in educatie. Nu am folosit decat nivelele inalte de conceptualizare, caci sunt potrivite pentru a descrie invatarea transformationala.

Axe verticale si orizontale


Examinand mediul descris in sectiunea urmatoare putem observa ca clasificarea noastra a alfabetizarii, modelul IBM, conceptele dezvoltate alaturi de noile baze la Queensland si modelul invatarii expansive a lui Engestrom au format axa orizontala a matricii: Curricula operationala inseamna deprinderea de a folosi tehnologia si uneltele eficient. A sti cum se proceseaza texte, cum se editeaza pze, cum se intoroduc date sau cum se alcatuiesc interogari pentru un sistem informatic, a sti cum se salveaza si incarca documente, etc.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Curricula de integrare inseamna a sti unde si cum tehnologiile se aplica curriculei curente si organizarii predarii-invatarii. Poate sa insemne folosirea unei biblioteci online de materiale vizuale, folosirea unui mediu de invatare online pentru a livra un curs sau o parte dintr-un curs. Natura subiectului si insitutia invatarii sunt practic aceleasi dar tehnologia este folosita pentru eficienta, motivare si eficacitate. Curricula transformationala se bazeaza pe ideea ca ceea ce stim, cat si cum si cand ajungem sa cunoastem s-au schimbat prin existenta tehnologiilor pe care le folosim si de aceea curricula si organizarea predarii si invatarii trebuie sa se adapteze la aceste schimbari. De-a lungul axei este presupusa o incluziune a nivelelor, dar nu inseamna ca trebuie neaparat studiata la modul operational inainte sa trecem la modul transformational. Chiar este periculos sa facem o astfel de presupunere. Daca plecam de la ideea ca vom fi transformationali sau integrativi atunci vom aborda diferit curricula operationala. Daca curricula este conceputa astfel incat sa sugereze ca obtinerea competentelor la nivel operational este scopul atunci exista riscul ca predarea-invatarea sa fie mecanica. Daca in schimb curricula este conceputa sa fie transformationala, achizitia de aptitudini operationale devine condusa de necesitati, intrinseca si sigura intr-un model de tranfferabilitate fiind astfel implicita, subinteleasa. Axa verticala a viziunii aduce in imagine input-urile Curriculei Nationale Britanice pentru IT&C. Proiectul I-Curriculum a impartit activitatile asociate cu folosirea tehnologiilor digitale in patru subgrupe. Schimbul si punerea in comun a informatiilor; Comunicare si colaborare acestea pun in evidenta noi moduri de comunicare si mixeaza modalitatile pe care audio-vizualul, textul si mediile hypertext le pun la dispozitie. Asta include si diversitatea de noi moduri de a comunica prin web, email, telefoane mobile, etc. Exista o perceptie generala ca cresterea comunicatiilor creste nivelul de colaborare. Cercetarea: descoperirea de noi informatii se refera la problema managementului cunoasterii si al cercetarii de la simple cautari pe internet pana la dezvoltarea de strategii pentru a ajunge sa cunosti si sa mentii nivelul de cunoastere care si cand sunt activitatile potrivite folosind tehnologiile digitale. Modelarea dezvoltarea de idei si implementarea lor se refera nu numai la dezvoltarea de modele ci include si toate acele aplicatii care permit efectuarea gandirii impreuna cu calculatorul, spre exemplu: programe de muzica, de video si de animatii si alte unelte de creativitate. Pratici si atitudini de munca se ocupa de intelegerea felului in care tehnologia face parte din schimbarile in modul de viata si de munca dar si a dezvoltarii unei atitudini evaluative relativ la rolul pe care tehnologia in joaca in vietile oamenilor intr-un context gobal. De aspemenea se refera la ceea ce trebuie invatat despre si cu tehnologia. Aceasta viziuine este descrisa ca o matrice in sectiunea urmatoare. Este urmata de trei studii de caz selectate de tarile partenere. Acestea arata cum poate fi evaluata activitatea, si deci implicit, cum poate fi imbunatatita. Cand evaluam o activitate folosind o viziune trebuie sa dam dovada de precautie caci este mai usor sa categorisim performantele decat aparitia competentelor adica ceea ce s-a obtinut in loc de ceea ce a fost invatat. Trebuie de asemenea tinut cont si de faptul ca ce,cand si de ce sunt influentate de indentitatea persoanei care invata. Este greu sa reducem la nivel operational concepte precum emergenta si identitate , atribute primare ce influenteaza si modifica felul in care persoana care invata se poarta si se dezvolta in viata, astfel ca aceste concepte sunt greu de evaluat. Totusi ele trebuie luate in calcul pentru a intelege contributia lor la diferitele activitati de invatare. Astfel, viziunea prezentata face referinta si la competentele exemplificate si care apar intr-o comunitate. In acest caz, o comunitate este definita ca un grup de persoane care sunt implicate intr-o activitatea comuna in timp, in care invatarea decurge din si este totodata demonstrata prin angajarea in viata sociala.

Bibliografie
Bateson G (1964), Steps to an ecology of mind, The University of Chicago Press, Cole M si Engestrom Y (1993), O abordare cultural-istorica a cunoasterii distribuite. Parte din Cunoasterea distribuita de Salomon G, Cambridege University Press, pp1-46. Kress G si van Leeuwen T (1996), Citirea imaginilor: Gramatica designuluui vizual, Londra, Routledge. Selwyn N (2002) Dezvoltarea unei societati incluzioniste? Tehnologia, excluziunea sociala si politicile guvernamentale britanice, - Jurnal de Politici Sociale, 31,1. Street B (1995), Alfabetizarea sociala. Abordare critica a alfabetizarii in dezvoltarea, etnografie si educatie, Longman. Vygotsky LS (1978), Gandirea in societate: Dezvoltarea proceselor psihologice de nivel inalt (M.Cole, V John-Steiner, S,Schribner & E.Souberman trad si adapt), Cambridge, MA: Harvard University Press. 1.1.1 Adrese web folositoare:

Noile Baze (Queensland) poate fi gasit la: http://education.qld.gov.au/corporate/newbasics/ Modelul IBM folosit de QCA se discuta la http://www.nestafuturelab.org/events/past/pt_pres/kenboston/kb01.htm Curricula Nationala Britanica pentru IT&C poate fi gasita la: http://www.nc.uk.net/nc/contents/ICT-home.htm

Matricea proiectului I-Currciculum


Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Integrator Operational Schimbarea si distribuirea informatiei; Comunicare si colaborare 1) Cei care invata trebuie sa dezvolte abilitatea de a:

Explora informatia utilizand o varietate de instrumente TIC Sa comunice informatii utilizand o varietate de instrumente TIC Sa colaboreze avand sprijinul instrumentelor TIC

Imparti si dezvolta practicile de comunicare si diseminare a ideilor, astfel incat sa se lege de o varietate de contexte. Aceasta se poate realiza daca se pleaca de la ideea ca se doreste creare de noi contexte. Reflecta critic cu privire la felul lor si al celor din jur de a utiliza TIC si de a-i ajuta sa isi dezvolte si sa isi imbunatateasca ideile si calitatea muncii De a face explicite care sunt rezultatele dorite, tinand seama de audienta (publicul tinta) si de ceea ce au ei nevoie, precum analizand impactul diverselor mijloace care pot fi utilizate Atunci cand se comunica cu ceilaltii, utilizatorii trebuie receptati dincolo de sarcina ce se executa in acel moment.

Selecta si utiliza instrumentele TIC adecvate pentru a explora si comunica anumite subiecte (cunostinte) din cadrul sarcinilor de invatare (studiu) Comunica cu ceilalti utilizand un limbaj autentic pentru subiectul si procesul abordate. Recunoaste informatiile si a le prezenta diferit, in functie de audienta si mediu Utiliza o gama larga de instrumente TIC pentru a schita, acumula si rafina informatii si pentru a crea prezentari de calitate, intr-o forma care sa fie receptiva la nevoile unei anumite audiente si sa se potriveasca continutului informational.

Abilitatea de utiliza aplicatii TIC obisnuite pentru a cerceta texte, imaginii fixe si mobile sau muzica. De a comunica texte, imagini si muzica pe cale electronica Prezenta informatii in forme variate, adecvate anumitor scopuri De a intelege fundamentele tehnologiei digitale si terminologia sa.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Integrator Cercetarea: obtinerea rezultatelor 2) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a: Operational

Obtine informatia adecvata

Dezvolta o strategie de cercetare in vederea descoperirii de noi cunostinte, bazandu-se pe intelegerea unor modele de organizare a cunoasterii. Dezvolta o strategie in vederea administrarii cunostintelor personale si a impartirii lor. Evalua atat procesul cat si cunoasterea.

De a fi sistematic in abordarea informatiilor de care au nevoie si de a discuta cum vor fi utilizate de o varietate de surse. Obtine informatii potrivite scopului, prin selectarea surselor adecvate, rafinarea metodelor de cautarea si chestionarea valorii si veridicitatii informatiilor gasite.

Sa inteleaga ce informatii le sunt solicitate Sa fie capabili sa acceseze informatia rapid si eficient Sa utilizeze manualele si functia Help. In cazul internetului, bazelor de date si resurselor aflate pe CD sa fie constienti de existenta unor metode de cautare precum cuvintele cheie, operatorii Boolean formule Sa stie cum sa adune, introduca, analizeze si sa evalueze cantitativ informatiile, verificand corectitudinea lor in cadrul programului de calcul.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Matricea programului I-Curriculum Transformational Integrator Operational Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare 3) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a:

Utiliza jocuri sau simulari pentru a cerceta efectul de schimbare al datelor introduse asupra simularii jocului Crea un model pentru a testa o idee sau a rezolva o probleme bine definite Utiliza tehnici de modelarea pentru a testa predictiile si a descoperi modele si relatii, prin cercetarea, evaluarea si dezvoltarea modelelor si schimbarea regulilor si valorilor lor. De a folosi in forme diverse tehnologia digitala acolo unde datele introduse le modifica pe cele obtinute.

Intelege limitele modelelor cuprinse in jocuri si simulari si de a examina critic subliniind presupunerile Realiza sisteme de informatii pentru a testa, prezice si descoperi modele si relatii, si de a evalua oferind sugestii de imbunatatire a sistemelor deja existente Progresa in intelegere testand idei ce au la baza modele teoretice, cunostinte istorice si date empirice, astfel realizand noi modele si dezvoltand nevoia de noi date empirice si noi modalitati de colectarea a lor. Evalua atat procesul, cat si rezultatele lui.

Cerceta si intelege fenomenele specifice fiecarui domeniu, utilizand simulari si jocuri Crea modele pentru situatii bine definite, astfel incat sa se confirme schemele si relatiile din cadrul fenomenului analizat. Fi constienti de limitele unor modele si simulari simple De a folosi instrumentele digitale in mod creativ pentru a explora, spre exemplu, muzica, arta, imaginea De a folosi instrumentele digitale pentru a masura, inregistra, raspunde si controla evenimentele, planificand, testand si modificand secventele de instructiuni.

Introduce date ti de a citi rezultatele unei simulari Introduce date si formule intrun sistem bazat pe model cantitativ si de a executa calcule simple (o simpla utilizare a unei foi de calcul) Codifica De a juca un joc, astfel incat sa se inteleaga miza acestuia. Conecta instrumentele digitale potrivite, astfel incat sa se asigure rezultate Recunoasca faptul ca exista o varietate de instrumente ce pot fi folosite pentru modificari digitale si date media.

10

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Practici de lucru si atitudini 4) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a: Integrator Operational

Impartasi celorlalti parerile si experientele lor cu privire la TIC, tinand seama de gama utilizatorilor si vorbind despre importanta lor (TIC) pentru indivizi, comunitati si societate ti felul in care tehnologia poate aduce dezvoltare si care ar putea fi viitoarele sale utilizari.

Analiza rolul pe care TIC il joaca in propriile lor vieti si ale celor din jur, ducand la schimbarea de obiceiuri, atitudini si aspiratii care rezulta din admiterea ideii ca TIC poate face totul posibil Identifica fortele care modeleaza dezvoltarea si implementarea a unei anumite componente TIC, precum si consecintele etice, politice si economice ale unor anumite alegeri.

Fi constienti de continuitatea schimbarilor tehnologice si felul in care aceasta modifica modul de viata Folosi in indeplinirea sarcinilor avantajele TIC, dar si de a recunoaste dezavantajele sale Intelege contextul necesitatii utilizarii TIC pentru anumite sarcini, dar si a intelege dificultate de utilizare si limitarile sale in unele circumstante. Recunoaste ca unii oameni nu au acces la TIC, iar sistemele si organizatiile trebuie sa rezolve aceasta problema Recunoaste felul in care tehnologia modeleaza si este modelata de influentele sociale, politice si economice.

Cunoaste ca organizatiile utilizeaza TIC pentru a a-si administra procesele si relatiile cu alte organizatii (din postura de angajati sau clienti), ceea ce presupune o cunoastere operationala a TIC Cunoaste ca trebuie sa fie atenti cu datele personale, care pot si modificate din greseala de altii, si de aceea trebuie luate masuri de precautie adecvate. De a cunoaste ca exista un protocol adecvat in cazul utilizarii tehnologiilor digitale pentru comunicarea ceilalti.

11

Studiu de caz: WebQuest in limba engleza (Spania)


Contextul In aceasta activitatea, elevii nativi spanioli trebuie, in primul rand, sa isi imbunatateasca cunostintele de limba engleza si apoi sa isi dezvolte abilitatile de alfabetizare digitala. Elevii, in varsta de 13-14 ani, desfasoara activitati bazate pe utilizarea computerului in cadrul unei ore de curs tinute saptamanal de-a lungul unui an. Ei lucreaza in perechi, intr-o clasa de 14 persoane avand la dispozitie computere cu acces la Internet si aplicatiile standard Microsoft Office. Una dintre activitati le-a cerut sa gaseasca informatii pe tema a fi un utilizator responsabil, luand in calcul etica Nike sau McDonalds. Pentru a realiza aceasta tema, elevii trebuie sa desfasoare un chestionar, o cercetare si documentare a rezultatelor gasite, apoi sa creeze rapoarte care sa contina imaginile adecvate, precum si analize ale datelor, ce ulterior vor fi prezentate si discutate cu colegii de clasa. Profesorul era cunoscator, insa nu expert in utilizarea MS Office si a Internetului. El a notat capacitatea elevilor de a realiza sarcina data, nu priceperea lor de utiliza computerul. Elevii au fost incurajati sa se ajute unii pe altii in timpul orelor. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi; Comunicarea si colaborarea Elevii manifesta abilitati operationale, mai ales ca ei trebuie sa foloseasca aplicatiile obisnuite pentru a cauta pe Internet si pentru a prezenta informatiile gasite sub forma de text sau prezentare. Comunicand cu colegii lor si cu profesorii despre descoperirile lor si apoi reformulandu-le, astfel incat sa utilizeze terminologia corespunzatoare, inseamna dezvoltarea de abilitati integratoare, ceea ce inseamna diversificarea informatiei in functie de mediu si audienta. In cele din urma, activitatea este transformationala pentru ca incurajeaza colaborarea elevilor, creandu-se posibilitatea schimbului de informatii in cadrul perechilor de lucru. Cercetarea: obtinerea rezultatelor Sarcina de lucru le cerea elevilor sa inteleaga ce informatii le sunt solicitate, sa decida cu privire la utilizarea responsabila, iar apoi sa gaseasca informatia utila si sa ii verifice acuratetea. In orice caz, pentru a realiza corect sarcina, ei trebuie sa lucreze sistematic atunci cand decid de ce informatii au nevoie si sa se asigure ca datele colectate sunt adecvate intrebarilor. Discutiile cu privire la abordare aleasa de clasa si la prezentare pot implica gandirea transformationala. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Activitatea poate implica un proces de modelare, daca elevii din informatia gasita, elevii extrag tendintele, ceea ce ar presupune abilitati operationale. Actul realizarii modelului pe baza unor tendinte descoperite reprezinta o abilitate integratoare. Daca ei se decid asupra altor informatii, considerate necesare, a felului in care vor fi colectate si testate, inseamna ca sarcina cere elevilor sa isi foloseasca abilitatile transformationale. Practici de lucru si atitudini Prin cercetarea intreprinsa elevii vor deveni constienti de felul in care organizatiile publica datele. Suplimentar la aceste cunostinte operationale, elevii trebuie sa reflecteze si asupra felului in care organizatiile prezinta informatiile, astfel incat sa obtina maximum de beneficii, dar si sa observe ce informatii lipsesc. Acesta este un exemplu de abilitati de integrare. Sarcina le cere sa studieze consecintele etice, politice si economice ale unui consumator responsabil, dar in functie de alegerile facute pot fi produse si reflectii cu privire la modul in care tehnologi este utilizata in acest proces, spre exemplu in transformarea intelegerii. Websites Detalii despre sarcina http://www.xtec.es/crle/02/webquest/english/2index2.html

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Studiu de caz: Constiinta in privinta mediului (Grecia)

Context Acest proiect da elevilor posibilitate de a face experiente realizand masuratori si analizand datele meteorologice, ca de exemplu: temperatura, umiditatea sau caderile de ploi. 16 elevi, cu varste cuprinse intre 13 si 15 ani, au inregistrat pe o statie meteorologica electronica portabila informatiile colectate zilnic. De asemenea, ei au observat si inregistrat manual distributia norilor. In cadrul unei sesiuni de o ora pe saptamana in laboratorul de informatica, ei au transferat aceste date intr-un tabel Excel, au creat diagrame, care ulterior au fost transferate pe pagina de web a scolii. Activitatile aditionale au presupus prezicerea starii meteo in functie de distributia norilor, realizarea de diagrame pentru schimbarile de temperatura, presiune si umiditate de-a lungul unei saptamani. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi; Comunicarea si colaborarea Elevii trebuie sa foloseasca aplicatiile obisnuite TIC de introducere a datelor, ceea ce inseamna abilitati operationale. Discutarea informatiei utilizand limbajul corect demonstreaza abilitati de integrare. Acelasi fenomen se intampla si in cazul prezentarii informatiei tinand seama de audienta si mediu, spre exemplu pentru pagina web vor fi utilizate alte diagrame, nu cele folosite pentru predictie si extrapolarea informatiei. Abilitatile transformationale vor fi manifestate daca discutia se va indrepta spre tema utilizarii tehnologiei pentru a-si imbunatatii ideile, reflectand critic asupra abordarii lor si analizand impactul produs de rezultate asupra audientei. Cercetarea: obtinerea rezultatelor Elevii trebuie sa fie constienti care sunt datele de care au nevoie, sa le adune cu acuratete si sa verifice daca au fost introduse corect. Acestea sunt abilitati operationale. Activitatea de masurare nu este integratoare, dar privita dintr-o perspectiva mai larga, cum ar fi incalzirea la nivel global, inseamna ca elevii trebuie sa isi valideze datele comparandu-le cu alte informatii relevante, ceea ce inseamna integrare. Abilitatile transformationale sunt implicate daca elevii recunosc modele in cadrul procesului de organizare a datelor, reflecteaza asupra procesului sau asupra cunostintelor dobandite. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Elevii utilizeaza abilitati operationale atunci cand introduc datele si citesc rezultatele cu privire la factorii meteorologici. Este o activitate integratoare pentru ca ei utilizeaza modele spre a intelege fenomenele si sunt constienti de limite. Daca scopul acestui proiect ar fi incurajarea gandirii transformationale, elevilor ar trebui sa li se dea ocazia sa creeze propriile modele de prezicere a vremii. Aceasta ar implica testarea ideilor lor, colectarea de mai multe informatii, descoperirea de modele si relatii si necesitatea de a-si evalua si rafina munca. Practici de lucru si atitudini Intelegerea operationala este realizata prin faptul ca elevii cunosc rolul TIC in indeplinirea acestei sarcini. Integrarea cunostintelor se manifesta cand ei devin constienti de contextul sarcinii, de limitari si de posibilele schimbari. Aceasta poate fi transformationala daca ei vor reflecta asupra felului in care TIC a contribuit la prezicerea vremii si asupra impactului economic.

13

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Studiu de caz: Medionics (Marea Britanie)


Context Medionics este menit sa dezvolte alfabetizarea media a elevilor mai mari de 13 ani. Este vorba de o materia care nu este inclusa in curriculum si se desfasoara in afara orelor de curs sub forma unor intalniri de 1-6 ore. Cursul dureaza 2 ani. El se axeaza pe comunicare si posibilitatile de a folosi tehnologia multimedia, de exemplu, una dintre activitati este aceea de a identifica un domeniu in care tinerii elevi au probleme, iar apoi sa se realizeze un joc pe calculator sau activitate care sa se ocupe de acel domeniu. Acest tip de proiect presupune intervievarea elevilor si profesorilor lor, realizarea de imagini si inregistrari audio, precum si asigurarea ca interactiunile si continuturile sunt corecte. Elevii lucreaza in grupuri mici, de aproximativ 20 de persoane. Sala de lucru este conceputa ca un atelier ce cuprinde computere portabile, software multimedia cu I-Life, muzica, Macromedia Flash. Profesorii si tehnicienii care predau cursul au abilitati in diverse omenii: arta, design, muzica, limba, teatru si tehnologie. Profesorii evalueaza produsul final, nu procedeele utilizate, iar notele obtinute de elevi nu conteaza pentru vreun examen. Aceasta ar putea fi o problema, pentru ca Medionics se desfasoara in afara evaluarii traditionale la muzica, arta sau TIC. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi; Comunicarea si colaborarea Elevii manifesta abilitati operationale pentru ca ei trebuie sa cerceteze si sa comunice sub o forma diversa: text, imagine, sunet. Comunicand cu colegii si profesorii lor despre ceea ce au descoperit si despre armonizarea rezultatelor, folosind termeni lingvistici corecti, presupune abilitati de integrare. Proiectul are si o latura transformationala pentru ca elevii au posibilitatea de a schimba informatii, critica si evalua, atat munca lor, cat si pe cea a colegilor, mai ales in privinta impactului ce il va avea cand va fi utilizata la grupul tinta. Cercetarea: obtinerea rezultatelor In desfasurarea activitatii, elevii trebuie sa utilizeze o varietate de instrumente pentru a afla ce informatii trebuie explicate si cum trebuie prezentate. Ei trebuie sa identifice ce informatie este solicitata si care este cea corecta. Acestea sunt abilitati operationale. Ele devin integratoare atunci cand se vor gandi la materialele potrivite si se vor intreba care este valoarea si credibilitatea informatiei. Elevii vor dezvolta abilitati transformationale daca vor utiliza instrumentele TIC si sunt constienti de modelele de organizare a cunostintelor, pe care le vor dezvolta pe parcursul procesului de realizare a proiectului. De asemenea, abilitati transformationale vor fi atinse si daca vor evalua modalitatea in care au facut descoperirile, precum si justetea continutului ales. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Atunci cand elevii realizeaza jocul, ei creeaza modele la nivel operational pentru ca trebuie sa produca un cod fara greseli. Pentru a realiza aceasta sarcina, ei au abilitati de integrare, pentru ca inainte de a construi, ei trebuie sa creeze un model a ceea ce doresc sa obtina. Ei trebuie sa inteleaga terminologia si sa fie constienti de limitele reprezentarii lor. Cand proiectul se va realiza efectiv, elevii vor avea nevoie de abilitati transformationale pentru ca, dupa ce au adunat datele din mai multe surse, au verificat ca jocul atinge obiectivele pentru care a fost creat, trebuie sa examineze critic succesul sau esecul abordarii lor. Practici de lucru si atitudini Elevii trebuie sa cunoasca riscurile si avantajele utilizarii tehnologiei, precum si ca trebuie sa se comporte cu prudenta in relatiile lor cu audienta de la scoala primara. Acestea pot fi socotite obiective operationale, dar daca reflecta de ce au fost utilizate mijloacele TIC, avantajele si dezavantajele lor si tipul de acces care este disponibil, ei manifesta numai abilitati integratoare. In cele din urma, putem vorbi de abilitati transformationale atunci cand ei inteleg modul in care TIC le-a schimbat comportamentul pentru ca Medionics ii face constienti despre modalitatea in care tehnologia poate fi folosita pentru scoala in afara timpului petrecut la cursuri. Website http//www.medionics.org/home.html

14

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Concluzii si recomandari
Concluzii Pentru a rezuma, partenerii implicati in proiectul I-Curriculum considera: Utilizarea unui cadru ajuta la evidentierea seriozitatii problemelor cu care se confrunta nevoia de cunoastere cand traim si muncim in epoca digitala. Viziunea proiectului poate fi aplicata Curriculum-ului european, iar categoriile operational, integrator si transformator, asigura o privire utila atat asupra practicilor curente, cat si a celor posibile. Scopul practicilor curente tinde spre abilitatile integratoare, insa multe dintre ele tind sa fie operationale cand se pune probleme aplicarii. Desi, exemplele de practici transformatoare pot fi gasite, ele nu sunt larg raspandite, nici trasaturile actuale ale curriculum-ului sau schemele sale de evaluare nu sunt larg raspandite. Gandirea transformationala nu trebuie sa se dezvolte de-a lungul timpului, insa poate fi cel mai bine observata pe perioade mai lungi. Alfabetizarea digitala include critica, cunostinte, utilizare si realizare media.

Recomandari In urma cercetarilor, partenerii I-Curriculum sfatuiesc: Exista o nevoie evidenta de a dezvolta bunele exemple de practici din cadrul utilizarii transformationale a TIC in educatie. Acest obiectiv va fi atins mai degraba prin indeplinirea de sarcini autentice, decat prin concentrarea asupra construirii de abilitati operationale. Orice strategie cadru sau Curriculum cadru va trebui sa raspunda problemei accesului, interesului si utilizarii diferite de la scoala la scoala. Curriculum-ul si schemele de evaluare din Statele Membre trebuie sa evolueze, astfel incat sa poata evolua si predarea transformationala si cu imaginatie. Trebuie sa se desfasoare o discutie mai larga cu partenerii sociali, astfel incat cunostintele si practicile din lumea digitala sa poata evolua si sa fie reflectate in activitatea sistemului de educatie si instruire. Comisia si Statele Membre trebuie sa examineze programele de educatie si instruire pe care le sprijina, astfel incat sa se asigure ca se produce o miscare dincolo de operational si spre transformational. Comisia, in parteneriat cu Statele Membre, investeste considerabil in instruirea TIC si educatie prin programe precum European Social Fund (ESF). Cea mai mare parte a acestei instrui se desfasoara, in mod evident, la nivel operational. Aceasta este o tendinta inacceptabila, daca tinem cont de realizarea schimbarilor pentru ceea ce inseamna economia cunoasterii, pe care Comisia spera sa o obtina. Asadar, trebuie reflectat asupra abilitatilor in care trebuie sa se investeasca.

15