Sunteți pe pagina 1din 101
ALVIN TOFFLER si HEIDI TOFFLER Aru]TIA II{ MISCART Traducere din limba englezl Andreea Nistase si Nicolae
ALVIN TOFFLER si HEIDI TOFFLER
Aru]TIA II{ MISCART
Traducere din limba englezl
Andreea Nistase si Nicolae Nistase
ANTET
Tittul original REVOLUTIONARY WEALTH Copyright @ 2006 by Alvin Tbffler and Heidy Toffler Copyright O 2006
Tittul original REVOLUTIONARY WEALTH
Copyright
@ 2006 by Alvin Tbffler and Heidy Toffler
Copyright O 2006 Antet )X Press
Redactor: Crengufa Ni:stase
Tehno r e dactare co mpute nzatA: Cri stina Anton e scu
Coperta: Ion Nistase
ISBN-10: 973-63G200-0
ISBN- 13 : 97 &-97 3-63G200-2
PARTBA A OPTA Viitorul capitalismului CAPITOLUL 37 JOCUL DE FINALAL CAPITALISMULUI a si despre teatrul de
PARTBA A OPTA
Viitorul capitalismului
CAPITOLUL 37
JOCUL DE FINALAL CAPITALISMULUI
a si despre teatrul de pe Broadway, despre capitalism s-a spus de ne-
numirate ori ci este mort - de obicei, in adAncimile unei depresiuni
sau la punctul maxim al unei inflatii. tntr-adevlr, existi cei care spun
ci dacl capitalismul a puhrt supraviefui tulburdrilor financiare din secolul al )CIGlea
si Marii Cnze din anii '30, capacitatea sa de regenerare va continua si funcfio-
neze ortce s-ar intAmpla. Capitalismul,
ni se spune, nu va dispirea niciodatS.
Dar daci ei gresesc?
Nici o creatie umani nu este vegnic6. Atunci de ce si
presupunem cI tocmai capitalismul este etern? $i daci regenerarea se epui-eaz\,
de la sine? In realitate, astAzi, toate caracteristicile centrale ale capitalismului, de
la proprietate, capital si piafi pAni la bani ingi;i, devin aproape imposibil de re-
cunoscut
Rezultatele transforrnirii vor influenta direct proprietatea noastri, munca, mo-
dul in care vom fi plititi, rolul nostru de consumatori, acpunile in care vom investi,
modul in care este alocat capitalul
...
lupta dintre directorii generali, angajati si
acfionari
...
pAni la urmi, cregterea si deciderea statelor.
In cartea noasfui din 1990, Puterea in ntipcare, am examinat rolul hrturor aces-
tor patru factori - proprietate, capital, piete si bani - in raport cu puterea. Aici,
ne concentrim asupra schimbirilor produse in fiecare dintre aceste domenii in
intervalul scurs de atunci, iar aceste schimbiri constifuie provocili majore nu nu-
mai pentru bunistarea noastri personali, ci si pentru supravietuirea capitalismu-
lui. Imaginea care se formeazi ar trebui si-i lrezeasci la realilate atAt pe prietenii,
cAt si pe dusmanii capitalisrnului.
MASINI SI CAMERE VIDEO
Trebuie si pornim de la propdelate, pentru ca ea se afli chiar la originea capi-
talului l)e care se bazr:azA capitalismul. Iar anrbeler se transfortna acum in ceva
nou si straniu.
tq/;
.i
tJ
ALWN TOFFLER Fi HEIDI TOFFIER Proprietatea a fost definiti adeseori, asa cum inci este in unul
ALWN TOFFLER Fi HEIDI TOFFIER
Proprietatea a fost definiti adeseori, asa cum inci este in unul dintre princi-
palele dicfionare englezegti, drept,,lucru sau lucruri care apar,tin cuiva."l Dar dio
flonarele pot gresi, iar proprietatea nu a fost niciodati un lucru sau nigte lucruri.
In excelenta sa lucrare, The Mystery of Capital, striluciful economist peru-
vian Hernando de Soto a demonstrat ci indiferent cAt de tangibili, proprietatea
a avut intotdeauna gi un aspect intangibil.
O casi, o rnapini sau o cameri video nu inseamni proprietate daci nu sunt
protejate de legi qi de norme sociale, daci cineva vi le poate lua oricAnd, folo-
iindu-
..
apoi de ele. in firile bogate in capital existi, in plus fafi de ar"pturil.
legale protejate gi regulile proprietilii, un sistem uriag care ajuti la convertirea
propriedsi in capital investibil, care, in schimb, stimuleazi dezvoltarea economicl
si crearea avutiei.
Acest sistem consti intr-o bazi" de cunoagtere vasti, ln permanenti transfor-
mare, care descrie cine ce define, urmiregte tranzactiile, ii face pe oameni veri-
ficabili pentru parteneri, oferi informafii despre credite si este integrati pe plan
nafional, asffel incAt utthzatoni nu sunt constrAnsi si faci afaceri doar pe plan 1o-
cal. Acest lucru se adaugi la valoarea proprietftii ConJorm lui de Sotb, i" 6.if.
sdrace in capital nu existi un astfel de sistem.
Pe scurt, aspectele intangibile - si nu doar cele f,zice - definesc proprietatea
si ii conferi valoare. Prin urmare, de Soto prepune reforme politice interesante
penku aajutafitil" cele mai inapoiate economic, in paralel cu rispAndirea si con-
solidarea capitalismului. 2
Cend impingem aceasta idee prollfici un pic mai departe, penku a vedea cum
se aplicl in economiile cele mai avansate, incepem si intelegem modul in care sis-
ternul ar,rrtiei bazate pe cunoagtere de astizi pune sub semnul intrebirii lnsusi
conceptul proprietifii - o dati cu capitalismul.
INTANGIBILELE
Elementele intangibile pe care le atasim proprietitii tangibile se multiplici
rapid si permanent. In fiecare zi se inmulfesc precedentele
legale, datele despre
proprietiti irnobiliare si despre tranzactli si aga mai departe. Pe scurt, in econo-
rniile avansate, gradul de intangibilitate albazei de proprietate a societitii se in-
scrie pe o spirali crescitoare.
Mai mult, chiar si gigantii industriali depind acum tot mai mult de aportul de
calificare, cercetare si dezvoltare, management inteligent, orientare de piati. Li-
niile lor de asamblare mod ernizate sunt intesate de componente care transrnit si
primesc informatii. Fo(a lor de rnunca este polttrlata intr-o misura tot mai mare
de indivizi care isi cAstigA existen{a cu ajutorul creierului. Toate acestea niodi-
ficir procc'r-rterjul lucrurilor materiale clin
baza de ltroprietate a ecol'Ior-niei, redu-
cAr-rd si rnai rnult rolul elenrentelor llalpaltile.
Aspectele et.runrerati-: rnai sus trebuie arlhugate la zrfinnarea rapidA a ceea ce
ar trebui nutlit cu acuraterte ,,dubla int:rngiltilitate" - aclica clc:rlcntc: nenratcriale
lcgatc dc: o 1l'opr-ic:tate c?u'e este cle' l;t inc:c1tut intangiltilii.
t'Mo\uln mipcare :lt. #,,Mulflmile care au rsistat si cumpere ac$uni ale Google in 2004 erau preg5-
t'Mo\uln mipcare
:lt.
#,,Mulflmile
care au rsistat si cumpere ac$uni ale Google in 2004 erau preg5-
!
'fire
ri
investeasci ink-o companie ale cirei proprietif,
;i '.
;i
operafiuni erau aproape
ti;
hrgstme intangibile, protejate insi gi consolidate de alte elemente intangibile.3
;ti
t"r
llnvestitorii in soft-ul Oracle, in piefele R in siteurile de licita$i online, in modele
ide atu.oi sau de sisteme eleckonice de plati, nu-gi fac griji penku ci nu d.,ot
,Oh,iecte frztce, cum ar fi materii prime, furnale, cirbuni, cii^ferate sau cosuri de fum.
Asffel,
proprietatea ni se prennti sub doui forme. tn
prima,
r.ili
intansibilitatea
"r,,''
'I
{
,''r*t
sfructurati in jurul unui nucleu tangibil. in intangibilitatea dubli, structu-
': ,'
1ar ea se realize az\ injurul unui nucleu el insusi intangibil.
lstAzinici micar nu dispunem de un cuvAnt carere dif"r"n[iezeproprietatea
, dupi aceste clase. Si le combinim insi, luAnd in considerare ratele lbr rapide de
J!:
iregtere, si vom obline o intelegere noul asupra dematerializhnimasive care in-
Sofegte progresul unui sistem al avufiei bazatpe cunoa;tere.
Frn$ULATINGERTT
1r
. Proprietateain economia
I.
americani contemporani este deja mult mai intan-
gibiH decAt i;i imagin eaz|mulfi.
,, Ut studiu al Brookings Institution, din 1982, a descoperit active intangibile
gliar in minerit gi in manufactur-t, reprezentAnd 3B7o din totalul valorii lor de piafn.
Dupi zece ani - totugi, cu mult inainte de ascensiunea si pribusirea afacerilor
dotcom - componenta intangibili reprezenta620/o, adtci aproape doui treimi din
valoarea lor.4
Cu toate acestea, cifrele impresionante de mai sus nu sugereazh, ceeace ne aS-
{eapti
in viitor. Ca o consecinfi a sclderii bursei de la sfArsitul secolului
al )CGlea,
itrvestitoriior li s-a spus si caute siguranta in valori tangibile. Dar indiferent ce
ar spune susfinitorii ,,intoarcerii la lucrurile cunoscute" de pe Wall Street, toate
economiile isi vor continua
firi
intrerupere marsul citre intangibil.
Un motiv central al acestei evolutii este accelerarea - o transformare, dupi
cum aln vlzut, a relafiei noastre cu principiul ultrafundamental al timpului. Pe mi-
suri ce reduce viafa produselor, urgenteazi perimarea tehnologiilor si face pie-
fele mult mai volatile, accelerarea transformarilor le cere companiilor si inoveze.
In formularea lui Baruch Lev, autorul cir,tii Intangibles gi profesor de finanfe gi
contabilitate la universitatea din New York, ,,tiafa si moartea corporafiilor se ba-
zeazi'acum pe inovatie", ceea ce semnifici ,,o crestere uria;i a intangibilelor."S
Mai mult, inovatia este contagioasa. Companiile de vArf le forteaz|pe celelalte
si
f,ni
pasul. Chiar si companiile mici, care furnaeazi
componente low-tech,
sunt
obligate cle clientii lor si adopte gi si reproiecteze sisteme II si comunice prin
email, si intre pe Internet, si faci afaceri electronic si tot mai mul1i cercetare. Cu
alte cuvinte: lucrati cu intangibile sau muriti.
Pentru a sultravietui, cotnpaniile inteligente se orienteazicitre productia ctr
valoare aclaugatir clin ce in ce rnai mare. Si ac.east:i strategie creste allroalle intot-
deauna nevoia cle clate, infonnatie, cunoastere si alte ir-rtangibile.
ir,(
HEIDI TOFFI3R pregitif fafi problemelor clasice se confrunti d" social, politic, cultural, juridic, ce in

ALWN TOFFLER Fi HEIDI TOFFI3R

Mai departe, managerii pregitif si' faci fafi problemelor clasice se confrunti

F,r d" social, politic, cultural, juridic, eco- din ce in ce mai ridicat de complexitate

tot mai mult cu chestiuni nefamiliare, ce

logrc gi tehnologlc,prezentAnd un grad

gi perisabilitate. Iar primul pas citre infelegerea unor circumstan,te noi Sou reo

bignuite

Mai

este tocmai solicitarea de date, informafii gi cuno,stinfe, evidenf intangibile.

trebuie observat faptul ci in toate economiile avansate, dupi cum afirrni

economistul de la Stanford Robert E. Hall, ,,bunurile produse [

...

]

rispund peru

tru cheltuielile in'scidere." Prin contrast, ,,cheltuielile

vicii, care devin tot mai scumpe."6 Aici sunt incluse,

se reorienteazi citre ser-

firi indoiali, domenii cu un

grad ridicat de intangibilitate, ca sinitatea gi educafia, mass-media, indusbia di- vertismentului si serviciile financiare.

in sfArgit, existi o rafiune mult mai puternici pentru care ar trebui si ne aptep

tim ca ambele tipuri de intangibilitate - singulari gi dubl5 impreuni - si repre

zrtte o parte tot mai mare abazei de cunoaptere a societitii. Aceasta rafiune este

simpli: dupi cum amvlzut, intangibilele multiplicabile rapid sunt, in esenfi, ne-

limitate, fapt ce pune cutitul la gAtul capitalismului.

Supozifia resurselor limitate constifuie, la urma urmelor, nucleul economiilor

capitaliste. Nici o ,,lege"

Dar, daci ambele se

capitalisti nu este mai sacri decAt legea cererii gi ofertei.

gisesc, din motive practice, in cantitif, inepuizabile, poate

o economie intangibill la maxim si coexiste cu capitalismul? CAt de intangibilS poate deveni baza de proprietate a unei economii, asffel incAt ea si continue si

fie capitalisti?

CALUL SI CANTECUL

Pe m[sur|, cebaza proprietitii devine tot mai intangibila gi, prin urmare, tot

mai inepuizabilh, o parte tot mai mare din ea devine si non-rivali. Produsele cu-

noagterii,

a$a cum am constatat, pot fi exploatate de milioane de indivizi in ace-

a fi epuizate. Tbate download-urile gratuite de muzici, legale sau

lagi timp, flri

ilegale, nu consumi notele muzicale.

Si aceasta schimbare are implicatii ce zguduie sistemul. Industrii intregi pri-

vesc moartea in fafi pe misuri ce noile tehnologii fac posibili ocolirea sisteme-

lor tradif,onale de protecfie a proprietilii intelectuale - copyright-uri, patente gi

mirci inregistrate - pe care pi-au fundamentat insigi existenfa. Corporatiile din media asisti la traficarea instantanee a muzicii si filmelor 1or,

care sunt circulate gratis pe Internet. Firmele farmaceutice care au cheltuit sute

de milioane de dolari pe cercetarea si pe testarea unui nou medicament vid cum

este piratat de catre altii, care , fhri, a fi cheltuit nimic, il vAnd la prefuri infirne.

Alte cornpanii s-au trezit ci produsele lor, promovate cu eforturi majore, sunt co- piate iclentic, inclusiv numele, iar apoi sunt vAndute pe nirnic la coltul strazii. Ele susfin ci ersecul politiei cle a le proteja clrepturile va recluce tnotivatia pentru ino-

vatie si chiar le va ruina afacerile.T

Armatele lor cle consilieri juridici bine irnbrAcat'i si cle loltlty-isti lucreazA itrtt'un mccliu rc:volrrtionerr, dar l)rollurlerile lor nu sunL cAtusi cle ltutin revolutionare. In

la (

ffi T: Awfia In mipcare loc de asta, ele sunt incerciri de a potrivi vechile coduri
ffi
T:
Awfia In mipcare
loc de asta, ele sunt incerciri de a potrivi vechile coduri de legr ale celui deal Doi-
lea Val cu provocirile ridicate de o succesiune tot mai rapidi, explozivi, a teh-
nologiilor celui deal Treilea Val.
incrementali a vechilor modele este principala activitate a juristi-
,g{daptarea
lol', spune pe
un ton arruzat Eugene Volokh, de la F acultatea de Drept a Univer-
sidtii din lns Angeles, California. Dar un lucru este clar, continul el: ,,Indiferent
de rezultatul bitiliei, proprietatea va deveni mai intangibili - iar asta inseamni
mai greu de protejat."B
Ceea ce ii produce o satisfacfle nedisimulati lui John Perry BarloW fost autor
de versuri pentru formafia Grateful Dead gi, la ora actuali, unul dintre principalii
luptitori
impotriva extinderii protecfiei acordate proprietilii intelectuale. ,,Unii
oarneni,
alffel inteligen,ti, declari Barlow, cred ci nu exisd nici o diferenti intre
rmifuiacalul
;i
a-mi fura cAntecul."9
Ca proprietate, calul este tangibil
si rival. Cantecul nu e nici una, nici alta. Mi-
lioane de oameni pot clliri acelasi cal. Prin contrast, sustine Barlow, cAntecele
se cornportA ca si cum ,,ar vrea" sl fie libere, iar compozitoni nu ar trebui si de-
pindi de drepturile de autor pentru a-gi cAgtiga traiu1.10
Mai mult, Barlow 9i alfii consideri extinderea coplright-ului ;i a altor tipuri
de protecfie ca pe o parte a unei sinistre skategii mai largi a marilor companii ce
vweazhsi-gi impuni controlul asupra Internet-ului si altor mijloace media. Ei sus-
ci
noile mijloace
de comunicare necesiti o schimbare fundamentali.
fln
'
Asupra problemei proprietitii intelectuale, ambele perf pretind ci doresc sI
protejeze imaginafia
si inovaf,a - desi dezbaterea nu a reflectat nici una, nici alta.
Rizboiul asupra
proprietilii intelectuale nu di nici un semn ci s-ar indrepta
bititile
spre un armisti,tiu. Nici nu a ajuns inci la apogeu, pentru ci nu include
iminente pentru proprietatea unor idei sau concepte vechi de cAnd lumea, dez-
voltate de culturi non-occidentale.
Calculul digital depinde de comutarea intre unu gi zero. Daci putem patenta
noi forme de viafi - o idee care pAn[ recent pirea de negAndit - cAt va mai dura
pAn[ cand un grup etnic, nafional sau religios fanatic va revendica la Organvalia
Mondiali pentru Proprietatea Intelectuali (OMPD drepturi asupra cifrei ,,zero",
sau asupra alfabetului?11 GAndifi-vi la procentele ce ar trebui plitite!
Indiferent daci misurim bine sau prost intangibilele, indiferent daci le
protejim sau nu, nimic aseminitor nu s-a pelrecut pAni acum in istoria capilalis-
mului. Si nimic nu pune la fel de profund sub semnul intrebirii insugi conceptul
de proprietate la fel de profund. Dar trecerea citre intangibilitatea revolufionari
este numai primul pas al fransformirii radicale a capitalismului care are loc astazi
- o transfonnare clreia el s-ar putea si nu-i supraviefuiasci.
!,-
/ Lr, ;
/
l*!

CAPITOLUL 38

C O NVERTIREA CAPITALULUI

ntrebare: cum reuseste un comis-voiajor in gomaj, prins in vAltoarea celei

mai mari crae economice pe care a cunoscut-o lumea weodati, si devinj,

milionar?

Rispuns: inventAnd un mod prin

care milioane de alti oameni devin bogati -

cu bani falsi, intr-un joc numit Monopoly. De cAnd Charles Darrow a vAndut jocul companiei Parker Brothers, in 1935,1

circa cinci sute de milioane de oameni din optzeci de

firi

au mutat pionii pe ta-

blele de Monopoly cu instrucijuni traduse in douizeci si sase de limbi, printre

care ceha, porfugheza, islan deza si ara!a.2 PracticAnd acesi

joc, ei tic"uu cunos-

tittfi cu un grisun musticios cu joben, care ducea un sac enorm de bani la cea

mai apropiati banci.

Personajul de desen animat si natura

comerciali a jocului insusi se potriveau

la inceputll

secolului irecut - o tari

Rocke-

perfect cu realitatea Americii industriale de

ridicati de ar,rrtia si puterea concentratAa cAtorva familii numite Morgan,

feller, Carnegie, Harriman, Vanderbilt si Mellon. Americanii pro-busit-t"ss ii nu-

mesc cipitanii industriei- marile personalititi care au construit economia ameri-

cand. Americanii anti-business ii numesc baroni-tAlhari - infractori care mai curand

au distrus tara. Singurul tertnen asupra ciruia ambele tabere au cizutde acord

este capltalipti.

De-a lungul celei mai rnad

pirti a

erei industriale, capitalul din cea mai capita-

dreptate, foarte

concentrat. ,,inainte

of a Bankit, ,,Wall

listi tari a lumii a fost considerat, pe buni

de anii '20 ai secolului )ff", scrie Ron Chernow inThe Death

Street i-a respins pe micii investitori, socotindu-i nesemnificativi."3 [a mijlocul anilor'50, pe misuri ce gulerele albe si lucritorii din servicii ince-

peau si depaseasci gulerele albastre, circa 7 milioane de americani detineau ac-

tiuni.a Pe la 1970, numirul lor crescuse la 31 de

milioane - mai ales conturi mici,

se agregur5 tuii; ;"ii.;

probabil, dar care nu mai erau nesemnificative claci

au urnrat, pe misuri ce tranzitia citre o economie a cunoasterii continua, clefi- nerea directA si inclirecta a activelor financiare cle catre populatie a atins cote

rriaxinre.

O corriltartier clr-rpa alta, por-nite in nrilini privatr:, eru iesit in ciluLareai unui pu-

blic tot nrai lar-g pentru finantar-e. liorcl Motor c'onrpany cste c:zrzul tipic. De-

tintrta in intr-cgilnc cle I{ertrl' si Erlsel Iiorcl in l!)l!), c:onrlxrni;r l,lrr-rl :r fost listata

la burs:i in 1956,(i iar a,-'urrr ar-e 950.000 clr: invcrstilor-i.7

Awfatn miPcare Astizi, scrie analistulveteranJames Flanigan, proprietariiAmericii sunt,,peste 100.000.000 de americani, care delin acfluni ale companiilor
Awfatn miPcare
Astizi, scrie analistulveteranJames Flanigan, proprietariiAmericii sunt,,peste
100.000.000 de americani, care delin acfluni ale companiilor ln valoare de 5 tri-
lioane de dolari, prin intermediul fondurilor lor de pensii, planurilor de pensio-
nare gi conturilor de pensie personale. [
...
]
Muncitorii americani defin peste 60%
din acflunile tuturor companiilor americane listate."S Media este de 50.000 de
dolari pentru fiecare, ca si nu mai punem la socoteali valoarea caselor deflnute
de aproape 70% dintre ei,g plus activele adi,tionale sub forma asiguririlor de si-
nhtate, de viafi.si pentru proprietate
Dar aceste statistici nu spun decAt jumitate din poveste. Americanii, inclusiv
o mare parte din cei 100 de milioane, duc in spate, ca pe sacul de bani capitalist,
o uriagi sarcini a datoriilor domestice, care de prea multe ori depigesc aceste
active.
tn 2005, conform Rezervei Federale, proprietarii de case din Statele Unite
datorau opt trilioane de dolari prin ipotecile 1or.10 inci doui trilioane era da-
torate prin intermediul ci(ilor de credit, imprumuturilor pentru magini si altor
datorii de consum.11
Chiar gi ln aceasti situafie, distributtalargh a acfiunilor companiilor si a altor
active ii face pe muncitorii americani
intr-o misurb unicl, prin
,,proprietarT"
comparatie cu orice alti economie capitalisd importanti, inclusiv cu nafiunile
Europei occidentale aflate sub conducerea unor guverne social-democrate. Pen-
tru cei din lumea siraci, asemenea cifre sunt inimaginabile
in mod ironic, daci numai 10% din populatia Chinei ar cumpira actiuni ale
companiilor private, Partidul Comunist Chinez ar putea inregistra un succes ex-
fraordinar, kansferAnd proprietatea asupra a ceea ce Marx numea,,mijloacele de
produc,tie" citre clasa muncitoar". in prezentpropor.tia actionaril or chinezi este
de aproximativ !o/0.L2
NT\TELURI DE RISC
Nu numai proprietatea asupra capitalului, ci gi modul in care el este colectat,
alocat
transferat dintr-un buzunar in altul
suferi,
de asemenea, o schimbare
9i
firi precedent. Infrastructura financiari din Statele Unite - inima capitalismului
mondial - este revolufionati, operafiunile sale sunt modificate pentru a se adapta
transformirilor relafiei noastre cu principiile ultrafu ndamentale ale cunoasterii,
timpului si spatiului. Investitiile pot fi realizate in milisecunde. Spafial, ele se in-
tind pe tot in lume. Iar investitorii au acces mai usor la date, informafii ,si cunoas-
tere tot mai rapide, mai diversificate si mai personalizate.
Principalele funcfiuni ale acestei infrastructuri ce cregte rapid sunt facilitarea
convertirii proprietitii in capital gi, teoretic, alocarea capitalului rezultat celor care
il pot utiliza cu cea mai mare eficien{i - care, la rAndul ei, este misurata in pro-
fitur-ile obtinute.
Notrzr inh-astructurA ofera o ganiA an-retitoar-e clt: alegeri cle tip risc-rec:otllllcllsa,
incluzAnd obligatiuni cu cAstig nrare, capital de risc, foncluri rnutuale si foncluri
o-
t

ALWN TOFFLER Si HEIDI TOFFIER

care dubleazhperformanfa indicilor piefei de acf,uni. Investitorilor li se oferi de

rivate, ipoteci securizate gi pachete financiare cu nume risunitoare ca Spyders,

Vipers, Qubes si Cocos, dar gi fonduri care oferi vehicule de investifii ,,respon-

sabile social", portofolii ecologiste, microfinantiri gi nenumbrate alte optiuni.

ACCES DEMOCRATIC

Diversitatea tot mai mare a produselor pi instrumentelor financiare este ega-

lati de accesul la acestea.

Asffel, Statele Unite au asistat la ceea ce John C. Duca, un vicepregedinte ln- si,rcinat cu cercetareala sucursala Rezervei Federale din Dallas, numeste ,,de- moctattzarea pietelor de capital americane."

in trecut, antreprenorii pi chiar firmele. infiinfate de multi vreme aveau pu-

flne

usi la care si bati atunci cAnd aveau nevoie de capital pentru a-si extinde acti-

vitatea sau a deschide inci o societate. la capitul de sus, cA,tiva moguli aveau de

unde si ceari sau igi foloseau propriii bani atunci cAnd investeau intr-o cale fe-

rati din Argentina, intr-o fabrici de conserve din Chicago sau in cine gtie ce com-

panie care pretindea

restul lumii, usile

cd poate face bani din

,,petrol lampant pentru China". Pentru

se inchideau tiri drept de apel.

CAt despre obligatiuni, chiar gi firmele de mirime mijlocie erau considerate ,,sub nivelul de investifii" gi multor creditori institufionali ;i se interzicea, prin lege

sau prin diverse reglementiri, sI investeasci in ele.

Dar, continul Duca in Economic and trinancial Review, publicatie a bincii, arru-

mifi factori au ajutat la eliberarea investitiilor. Unul dintre ei a fost dezvoltarea

unei piefe penku obligafiuni

loacelor IT avansate, care

cu randament mare. Un altul a fost introducerea mij-

nu numai ci au redus cheltuielile de adrninistrare, ci

au sporit informatiile disponibile investitorilor. Pe vremuri, la nivelul companiiior mici si mijlocii, antreprenorii trebuiau sa se bazeze pe propriile economii sau si se duci cu piliria in mAni la vreun bogitas

ori membru al familiei mai instirit pentru a obtine capital. Astazi, dupi Duca,

,,deschiderea

seamni ci

sau democratizareatot mai mare a pietelor de capital americane in-

gospodiriile dispun de o gami mai largi de optiuni de investitii, iar

micile afaceri au mai multe surse de capit21."13

Majoritatea investitiilor sunt efectuate tot prin intermediari - investitori insti- tutionali, bancheri de investitii, brokeri si altii- care fie le aloca in acord cu dorin- tele clientului, fie aleg in locul lui. Dar investitorii rnici si mijlocii cle astazi pot si treac:i peste intermediar si, folosind Internetul pentru a-si gestiona propriul cont,

sa distribuie direct capitalui citre companiile care-i intereseaza. CAnd (ioogle, rnotorul cle cautare demarat cle doi studenti de la Unirrersitatea Stanforcl, a clecis sa vAncla actiuni in 2004, publicul uluit zr fost attuutat ca llretul

unei actiuni va fi stabilit ltrin licitatie ltublica, in loc- sa se folosezrsch o bernca in- veslitii.ia Moi rrult, cornltania a acrtrclat inrrestitorului nrccli,-r aLrccrsi oltot-tuni-

TOFFLER Si HEIDI TOFFIER piefei de acf,uni. Investitorilor li se oferi gi pachete financiare cu

tate cle a cunrpara actiuni ca si nrarilor banci cle investitii si ltroltriilor-;rrtgafati.ll)

t)

"

l. In mipcare publicului mare, incAt, contrar practicii obignuite, Google Interesul pentru evita cavilnzarea acf,unilor sale
  • l. Awfa In mipcare

publicului a fost atAt de mare, incAt, contrar practicii obignuite, Google

Interesul

ahJatmisuri pentru a evita cavilnzarea acf,unilor sale si se deschidi la un pref

prea ridicat penfu a fi sustenabil.16

'

lovituri, scandal dupi

rnanewa Google,

Bancherii de investifii de pe \Mall Skeet ,si

scandal in cei zece ani

bursele, suferind lovituri dupi de dinainte, au igporat cu dispref

care practic ii lisa deoparte - dar s-au ingrijorat, in particular,

la perspectiva ci si alte companii se vor adresa direct populaf,ei,fhrb a apela la

serviciile 1or scumpe. Aceste evolufli cumulative gi interconectate ale modului in care este obfinut

gi alocat capitalul

din diferite

nu au loc lntr-un vacuum. Ele insofesc strAns alte transformiri

sectoare ale economiei.Ia rAndul 1or, fabricantTi, dupd cum am vi-

ntt, se onenteazh chtre o mai mare diversif,care gi personalizare aproduselor 1or. in acelagi timp, detailigtii multiplici modalititile prin care pot fi contactafi de clienfi

- inclusiv prin comerful online. Toate acestea fac parte dintr-o conversiune, la nivelul intregii societiti, citre

un sistem al avutiei bazatpe cunoastere. ta fel stau lucrurile gi cu intrepitrunde rea dintre finanfe si media, care are un anumit impact asupra fluxurilor de capi1al.

CRESJERtrA tN pCO XO-IAND

Mass-media americane au devenit, fhrhvoia 1or, o parte vitali a infrastrucfurii

financiare afAni.

Pe misuri ce foamea de informafle a crescuf s-a dezvoltat gi Econo'land, agora

pseudo-intelectuali unde economigtii, analigtii de afaceri si politicienii i9i expun

zilnic opiniile despre finanfe gi economie. Ei ajuti la satisfacerea dorintei televi-

z\tnilor gi Internetului pentru discutii nonstop despre finanfele personale si in-

stitufionale.

Rapoartele bursiere in timp real, interviurile cu directorii generali

sau discu-

fiile despre fuziuni .si achizifii, cu prefurile acflunilor scurgAndu-se

tiri incetare

pe burtierele televizoarelor si ecranelor de computer, sunt astizi imposibil de evitat

- impreuni cu un carnaval de reclame pentru binci, fonduri mutuale, companii

de asiguriri, ipoteci gi alte servicii financiare.

Prezenlaemisiunilor terestre, prin satelit si prin cablu, dar mai ales a Interne-

tului, ii face pe milioane de americani congtienfi de alternative financiare care ina-

inte nu erau disponibile decAt pentru cei foarte bogati.

O mare parte a acestei acoperiri mediatice din Econo-land este superficiali,

inselitoare pi deosebit de convenfionali. Dar prezenfa sa zgomotoasi transformi cAmpul de lupti in moduri neanticipate gi neanalizate, influenfAnd dirnensiunea,

formele si directiile investitiilor de capital.

in cuvintele lui Robert'i-ho-p.on, clirector la Centrul pentru Studierea Tele-

viziunii Populare cle la Universitatea din Syracuse, televiziunea prin cablu este ca- pabila s1r-i impinga pe ,,investitorii amatori" intr-o frenezie,,,instalAnd un telegraf

in fiecare locuinta arnerican a."17

,1 .

,r

ALWN TOFFLER Fi HEIDI rOFFfOn

Dincolo de orice, acest bombardament de fapte gi pseudo-fapte financiare ce

clasa mijlocie americani concentreaz|, o atentie

firi

precedent u*uo.i

fintegte

economiei. Fiecare cuvAnt rostit de Alan Greenspan, pregedintele Rezervei Feds rale, devine primul subiect de conversaf,e in parcirile de pe autostradi gi ln silile

de agteptare. Orice mormiiali a lui Warren Buffett despre bursi este transmisi

de la profesori de liceu la soferi de taxi de parci ar fi infelepciune biblic6.

Porfiunea tirt mai mare a atenfiei publice dedicati economiei in general

;i

in-

vestitiilor de capital in particular influenleazh totul, de la increderea consurna- torului pAni la externalizare, de la politicile comerciale pAni la politica de zi cu

zi. Asffel, campania dusl de CNN impotriva externalizilnilocttrilor de munci din

Statele Unite in India si in alte tiri a alimentat atacurile Partidului Democrat irn- potriva Casei Albe.l8 I-a un moment dat, Casa AlbA a protestat la adresa unoi po*-

turi de stiri prin cablu care prezentag prlbusirea prelurilor actiunilor, in timp ce

pregedintele Bush liuda economia. 19

Ca si celelalte fransformiri ale infrastruchrrii financiare, cregterea Econo-landu-

lui ca o buruianl reflecti si o schimbare la nivelul principiilor ultrafundarnentatre.

Efectul s5u aproape instantaneu asupra comportamentului pietei de capital face

parte din accelerarea intregii activititi economice - transformiri in dimensiunea

timpului.

Rapoartele permanente asupra piefelor de capital globale - Nikkei-ul japonez,

Hang Seng-ul din Hong Kong, indicele FTSE britanic, DAX-ul Germaniei sau

Bolsa, din Mexic - irnpreuni cu ultimele cotatii ale NASDAQ

;i

ale NYSE - re-

flecti integrarea spatiali a pietelor de capital. Iar acest flux continuu de date, cu-

noastere, informatie si dezinforrnare despre pietele de capital constituie o reactie clarl"fafi de sistemul avutiei bazatpe cunoagtere.

ARMONIZAREA

Abia incepem si constatirn efectele acestei transforrnari. Una dintre cele mai importante este neribdarea acuta a capitalului. CAnd capitalul este mai mobil, el

nu sta blocat in investiFi proaste, asa cum se intAmpla odinioari. Angajamentele

de capital devin tot mai volatile. Dupi economistul Glenn Yago, un pionier al miscirii de democratizare a ac-

cesului la capital si coautor, impreuna cu Susanne Trirnbath, al unei lucriri de-

spre extinderea pietelor de mare randament, mobilitatea capitalului si dispersarea

riscului ar fi putut impiedica aclAncirea recesiunii econornice americane din prirnii ani ai secolului ),Cil.20

Un alt efect al mutatiei catre noua infrastructur:r a capitalului este mai putin

pazlLiv si rnai probletnatic:. AcerastA rnutatie poatc desincror^iza finemtek: cle niare

vitezi in raport c:u econornia ,,realh", lentzi. In c.riza asiaticu clin 1!)!)7-1!)98, r-ata cle schilllt a nroneclei inclonezie'nc'tr ca-

zut ctt 70%tapr{tapc 1lt'ste rroirlttc'.21 ,,I.}irnii fier-bint.i" zrtr icsil rlin tiu-zi, ca si r:uni 70%

clin ntAna tlc luct-tr:u-fi irttrirt irt.qru:v;i si70% clintre mag;rzinc s-zrr- fi inchis. Dar

l.-r

AwFa in miPcare nimic din toate acestea nu s-a intAmplat. Pur gi simplu, vtteza si hiperactivitatea
AwFa in miPcare
nimic din toate acestea nu s-a intAmplat. Pur gi simplu, vtteza si hiperactivitatea
au dirimat economia in loc si o ridice.
finan,telor
,
Cu
certifirdine, in viitor ne agteapti multe efecte colaterale * amt pozitive c6t
negative
- ale revoluSei capitalului gi infrastructurii financiare. In ce directie
si
'
^
'
'
;;;&condu;i?
Continuarea
in linie dreapti a acestor transformdri ar putea duce la o piafi unici
a capitalului, complet integrati. Ne putem imagina, la un moment dat in viitor, 20
de milioane sau chiar 100 de milioane de investitori indieni intrAnd pe bursa brita-
nici luni, pentru a iegi mar,ti. Sau licitatii incinse, care ar depigi experienla Google,
'organuatepeste noapte. Dar exh'apolarea tendinfelor este un insfrument slab pen-
tuprevlziuni, mai ales in mijlocul unor transformiri precum cele pe care le triim.
Nici istoria gi nici viitorul nu se misci in linie dreapti.
Un scenariu alternativ, mult mai complicat, ar modifica insugi sensul capita-
,
lului, recunoscAnd gi, poate, cuantificAnd monetar in diverse feluri alte forme ale
sale - capitalul de cunoagtere, capitalul
social, capitalul ecologic ;i contributiile
aduse in prezent de prosumatorii neplititi.
PAni acolo, deocamdatA, amtransformat deja capitalul pAni la punctul in care
el este greu de recunoscut. I-am schimbat furnizoni, modul in care este alocat,
rtrodul in care este impachetat, wtezacu care circuli,, locurile unde se duce, can-
titatea gi tipurile de informafi despre el
gi
procentul
tangibilitifi gi intaneibihtitii
formei de proprietate din care
derivi capitalul.
,
Pe misuri ce atAt proprietatea, cAt gi capitalul se transformd in ceva cu totul
nou, unele transformiri inci si mai influente afecteazi celelalte caracteristici cru-
ciale ale capitalismului: pietele si banii.
;tf
CAPITO LUL 39 PIE"TE IMPOSIBILE iutarea cuvAntulut ayutie pe Internet aducea - ultima dati cAnd am
CAPITO LUL 39
PIE"TE IMPOSIBILE
iutarea cuvAntulut ayutie pe Internet aducea - ultima dati cAnd am
verificat - 52 de milioane de documente, numir depisit clar de cele
142 de milioane de referintela Dumnezeu. Mamona este tinut cu fer-
mitate la respect, se pare. Dar daci nu e chiar asa?
Problemi a apirut atunci cAnd un alt cuvAni a fost listat de 405 milioane de
ori - de doui ori mai mult decAt Dunnezeu si avutie luate la un loc. Acel cuvAnt
era piafa. Privite cu respect de liderii cercurilor de afaceri, directorii executivi,
economistii si politicienii din Occident, gi cu o ostilitate apropiati de dezgust de
criticii capitalisrnului, piefele - ca si proprietatea sau capitalul - sunt transformate
de avutia revolutionarA.
Pentru a aprecia la justa misuri aceste schimbiri - .si, mai ales, pe cele care
vor urma, ne este utila o scurti privire in urmi.
BANI RARI
Istoria plini de culoare a pietelor antice include caravanele ce strabateau Dru-
mul Mitasii intre China siApus, piratii, bazarele din Bagdad si rivalititi bancare
sAngeroase ir-rtre Venetia si Genova. Aceste povesti au fost relatate de nenumi-
rate ori, iar comertul a avut cu siguranth efecte politice, rnilitare gi economice
dispropor,tionate.
Cu toate acestea, cel mai imporlant aspect al pietelor, de-a lungul a rnii de ani
din istoria umana, nu este marimea lor, ci dimensiunea lor redusa si raritatea lor
relativS.
PAni in secolele din urma, marea majoritate a stramosilor nostri triiau intr-o
lume preliata. Existau mici buzunare comerciale, clar cei mai rnulti indivizi nu
cumpirau si nu vindeau nimic pe tot parcursul vietii.
Dupa curn am vAzut in capitolele antedoare, striunosii nostri - cu exceptia
unei rninoritati nesemnificative - erau tarani prosunlatori, care traiau cultivArrcl,
cotrstruincl, tesAnrl sau proclucAnd rnai ales ceea ce consunrau chiar ei. [)upa cunr
araUr istoricul Patricia Crone de la [nstitutul de Stuclii Avansatc cle la l)rincetoti,
,,fiecare sat satr conac era mai nrult sau nrai ptrtin eurtarhic (atrtosuficit'nt);banii
el-au rari, irrr-cornerLul - foarte lirnitert."
Chi;rr si liietelc lrcntrrr ter-enur-ilt: clc ki 1:rrzi,;rtrrt rlt'irirlrot't;urtc'l)()ntr-u zrgricul-
turzi, errzrlr lrtrtinc: si nrspantlitc 1tc clistzrntc rnar-i. Ceir nizri nriu'(' 1iirr-tc :r llirtilinttt-
w\aln miPcare era de$nuti de regi sau de stat gi incredinfati familiilor nobile prink-o inte resfictivi.
w\aln miPcare
era de$nuti de regi sau de stat gi incredinfati familiilor nobile prink-o inte
resfictivi. Proprietifle funciare aveau tendinfa de a se hansmite lent, de
fl+,trg.r"
ii'Vffila fiu, de la o generafle la alta.
ll
l,
D. asemenea, cu excepFa sclaviei, nu exista nici o piati a muncii. Crone ne re"
::,arninteste ci,,mAna de lucru era mai mult luati cu for,ta decAt angajatt', pe lAngi
funcfonAnd numeroase forme de servifute feudal5. Munca salariati era,
mai bun caz, necunoscuti.l
"gclavie
ln
cel
4v
ir
inci gi mai indepirtate de viafa individului mediu erau pielele financiare. Cel
puf,n
doui orase din China, Chengdu gi Pingyao, pretind ci au inventat prima
banci din lume, cu aproximativ o mie de ani in urmi. Itaiienii susfin ci Banca
Monte dei Paschi din Siena este ,,cea mai veche din lume", datand de la t472.2
Desigur, au apirut numeroase pretentii de acest tip, dar, indiferent care a fost
prima
banci, este clar cLtranzacf,ile financiare aveau loc mai ales intre elite, 98
'r;au99Yo
din totalul populatiei rdmAnAnd in afara lor. ln acest sens, majoritatea
oamenilor trliau intr-o lume care nu era doar precapitalisti, ci si intr-un stadiu
vre-PiatA'
:
EF'ECTUL DE MASA
RevoluFa industriali - aducAnd al Doilea Val al avufiei revolutionare - a mo-
,:lificat relafia dintre pie,te, agenfii lor gi oamenii obisnuifi peste tot in lume.
Industrializareaa transformat milioane de
firani,
care pAni atunci triiseri ca
in afara economiei monetarr: in
producitori ,si consumatori afla,ti in
nrros[rnatori
interiorul
acesteia - ceea ce i-a ticut dependenfi de piafi.
Activitatea salariati a inlocuit sclavia si relafiile feudale pe piafa mAinii de lu-
cru, apirAnd o cantitate mare de fo(i de munci. Pentru prima dati, lucritorii erau
piitili cu bani, chiar daci sumele erau mici.
RispAndirea produc,tiei industriale de masi a generat denoltarea pietelor de
masd, incurajati de trei for,te convergente.
Prima a fost urbartizarea, pe misuri ce populatia rurali se muta in orage. Intre
1800 9i 1900, populafia Londrei a explodat, de la 860.000 de persoane la 6,5 mili-
oane; la Paris, de la 550.000, la 3,3 milioane; iar la Berlin, de la 170.000, la 1,9 mili-
oane.3 Concomitent cu cresterea populafiei s-au extins gi oragele, mai ales dupi
ce calea ferati a ficut posibil saltui uiiug de la pietele locale la cele nafionale.
in schimb, pietele si productia de masi erau sustinute de mijloacele de infor-
mare in masi. Asffel, Anglia de la inceputul secolului al XX-lea a asistat la apa-
rifia asa numitei prese populare4 - publicatii intesate de reclame adresate ,,rnase-
lor" - pe rnisuri ce pietele distribuiau ceasuri ficute in fabrici, mobili, ochelari,
tapete, diverse aparate si nenumlrate alte produse.
Inovatiile in dorneniul tehnologic si in productie au fost urrnate de inovatii in
dorneniul
presei si marl<etingului.
Pe la 1852,
parizienii
isi puteau face
curnpiri-
turile la [r IJon N{;rrche, pdnrul nragazin universal intpartit in raioane sltecializate.
Zece ari rnai tzirziu, in Manhzrtt;ur, era construit magazinul de opt etaje Cast Iron
ir -.
,\./",.,{-

ALWN TOFFLER Fi HEIDI TOFFTER

Palace.S Magazinele universale din centru deveniseri un lucru obignuit in toate

oragele

importante din lume.

Pentru a vinde bunuri de masi .si in zonele rurale, Aaron Montgomery Ward

a inventat in1872 omologul de hArtie al supermarketului. ProfitAnd de progresele

din domeniul po.stal, el a conskuit o refea de vdnzare prin pogti prin care trimi-

tea cltre trei milioane de cimine din Statele Unite un catalog de doul kilograme,

impir,tit in echivalentele raioanelor.G Ulterior, pe misuri ce productia de masi, mass-media si pietele de masi au

continuat si se alimetteze reciproc, detailigtii inovatori si promotorii imobiliari au inventat acele catedrale ale consumerismului - mall-urile - rispAndindu-le si

pe acestea in America, Europa, America latini si Asia.

Pe scurt, valul transformirilor interconectate pe care il numim revolulia indus-

triali a extins in mod uluitor rolul pietelor in viata de zi cu zi a majorititii oame-

nilor.

PItrTE-F-ULGtrR

'lranzitia actuali la un sistem de avutie bazat pe cunoagtere transftirmi inci

o data pietele ca rispuns la schimbiriie de la nivelul principiilor fundamentale.

Dupi ce intelegetn acest lucru, putem intrevedea viitorul.

in economiile cu rulaj rapid,

sea, sunt legate intre ele in

pietele sunt inundate cu produse noi care, ade-

moduri nebinuite pAni acum. Pe misuri ce vitezele

continui si creasci odati cu piefele monedelor si actiunilor, operAnd deja la viteze

orbitoare, fulgeritoare, viafa pe piatl a produselor (si a produselor dependente

de ele) va continua si se scurteze. Sincronizarea pietelor multiple, alimentate de companii aparent fira legaturi, va deveni o necesitate urgenti. Deja asistim la

colaborarea corporatiilor in acest sens.

in acelasi tirnp, incercarea unor specialisti in marketing de a crea leglturi so-

lide intre un client si o marci sau un produs este susceptibili de a se dovedi tot

mai dificiia, daca nu chiar irnposibilh.Yitezava accelera, nu va prelungi, relatiile

temporale - incluzAnd loialitatea clienfilor fati de marci. Pe de alta parte, mutatia spatiala citre pietele globale adaugi competitia stri-

ini celei interne, llu numai in clorneniul produselor fixate sau farniliare, ci si in

ritmurile inovatiei. Companiile din diferite pe4i ale lumii se concureaz| pe arene

atAt de perisabile, incAt pot fi numite fira agresi ,,piete-fu1ger".

Sirnultan,.nivelurile tot mai mari aie intangibilitafii si cotnplexitatii solicita cres-

terivaste ale fluxurilor cle clate, informatii si know-how. l)epartamentele de mar- keting vor avea cle-a face tot mai mult cu consumatori inarmati cu propriul lor

arsenil cle c:unostinte. N4ulti dintre ei vor revenclica rlreptul cle a ltztt-ticipa la de-

signul ltropriiior-procluse - si sa fie platiti pentru clatele, irriornrzrtiilt: si cttnoaste-

rea pe carc' lc ofcr-ii.

IJ" us.,','rel-lea, nrarkctcrii se vor-confl-ttttt:t si ctt pl-oltlettrii tlpitsit - clicnti gra-

ltiti, czu-e se rcvoltu irrrltotr-ivir contltlc'xitirtii crorrollrgc'si t'e't'inl::rtrrrare'ir ftrnctiilor

necior-iter ;rle unrri protltts.

,1

in migcare ,. Tehnologule tot mai inteligente vor reduce avantajele de cost ale producuei e rnasi,
in migcare
,. Tehnologule tot mai inteligente vor reduce avantajele de cost ale producuei
e rnasi, aruncAnd ln desuefudine stadiul intermediat numit
,,personalizare de
i" gi ficAnd posibili individualizarea autentici a produseloila
costuri aditio-
apropiate dezero.
';;
,,
:i1
.
];TARIFAREA PERSONAIA
:il ''j
..
",
O consecinti prea pufin observati a acestei personali z\n totmai accentuate
Lu produrelor este persbnaliz area paraleli a pr"turito. de pe piatL,adicl o trecere
*4.9
grefurile standard pentru produse stana#a clfe piefuri .trutifi*t" sau ne.
:gociabile
pentru acelagi produs.
i
piefele preindustriale,
cumpiritorii
vAnzitorii se tocmeau la
pret,
9i
prac-
.,Il
tici
intAlniti in multe tiri sirace si astizi. Prin contrast, in economiile proluctiei
f,e masi, conceptul ,,totul pe acelapi calapod" era
aplicat
si in sfera
preturilor.
As-
tizi;-intr-o noui risturnare hegeliani a istoriei, ne reorientirn citre preturile fle-
xibile, personalizate.
APa.tT o
;:',,
orice ci,litor, prefurile biletelor de avion pe liniile americane,
;!ie
penku aceleasi
locuri, la acelasi zbo,r,pot cunoagte variatii uriase. intr-un caz, d.e-
.
,,loc surPrinl1tor, acelagi loc a fost oferit pentru cincispre zecepreturi diferite.T Fo-
. losind modele de tarifare ,,alternative" sau
,,dinarnice
"
,
rerrrAtorii
manipuleazb"
astAzi
. prefurile in concordanti cu canalul de distributie, momentul si caracteristicile cli
, entului individual.
Personaiizarea tot tnai lnare a preturilor^este depasita de succesul fenomenal
.
al eBay si al altor site-uri de licitatii online. tn realitate,
pentru
orice,
de la rezer-
viri de camere pAn5la piese de computer, ursuleti de pius si birci, masini, com-
putere si haine, asistim la o proliferare alicitatiilor
specializate.
Stabilirea preturilor a mers cu un pas rnai departe prin asa-numita licitatie in-
v9rs5, in care cumpiritori indiferenti fafi cle marci indici prefurile pe care ar dori
si le.platgasgi si-i lasi pe vAnzitori si vini spre ei. Alte variatii speCiahzate au ur-
mat imediat.8
Licitatiile, la rAndui lor, dau nastere unei alte
.
piete
de nisi - un
,,serviciu
de
plati" specializat pentru participantii lor. O reclami la Western Union intitiseaza
un client deosebit de fericit al serviciului de plati online - clar, nu un curator de la
Muzeul Mehopolitan - care spune:
,s{m
cumpirat
o capi
cle malador cle
cat'i{ea".9
Tirifarea personali zatA vacontinua si se rispAndeisci din cAteva ratiuni con-
vergente. Pentru vdrvlaton, produsele personalizate sau sernipersonaliz,ate nu costir
toate la fel in termeni de productie
sau transport,
computerlele pot face fata conr-
plexitirtii generate cle ntultiplicitatera schemeior cle prei
,
itty vdnzarorii pot cglec[.r
aculll irlforrtratii tol ntai cletaliate clespre clientii inclivicluali.
,
rt6

ALWN TOFFLER Fi HEIDI TOFFTER

Penku cumpiritort, ziua atAt de intArziatA va veni atunci cAnd ,bofli" snq

,,agentii" online vor ciuta prin Internet, inarmafi cu puterea de a identifica produ- sul corespwzhtor celor mai complexe si individuahzatedorinfe, la cel mai mic pret

Mai existi un motiv, mai profund. Pre,tul fix - ideal pentru producfla indus- triali de masi - funcfioneazhcel mai bine pe piefe relativ stabile sau cu un ritrn

lent de schimbare. Iar acesta este ultimul lucru Ia care trebuie si ne asteptim in

viitor.

APROPIEREA DE LIMITE?

Accelerarea retragerii

de pe pietele de masi este cuvAntul de ordine in rnass-

media pi publicitate -

instrumente firi de care piefele capitaliste, aga cum le cu-

noagtem astAzi, nu prea ar fi putut exista.

Mijloacele de informare in masi dominante pAni mai ieri au cedat locul pre-

sei demasificate, capabile s[ flnteascl chiar si piefe infime. Acest proces a inceput

in 1961 -si s-a rispAndit rapid, dupi cum prevedeam la momentul respectiv intr-o publicatie a IBM. Prin 2004 era atAt de vizibil, incAt Financial Times a proclamat -

in sfArgit - aparitia ,,publicului format dintr-un singur individ" gi ,,sfArsitul pietei

de masi";10

Companiile care nu au reugit sI faci tranzifiala noua piafa se plArrg de ,,frag-

mentare". Cele care se descurci in noul mediu economic laudi posibilitatea de alegere pe care o oferi consumatorilor, ei insisi tot mai individualizafi.

Yiteza cu care se ridici gi cad pietele si sectoare intregi de piafi nu are pre-

cedent ln istorie. Metabolismul capitalismului arde cu mare vitezh, ridicAnd in-

trebiri asupra consecintelor unei iesiri n-rult in afara limitelor sale normale. Si luim drept exemplu ratele marketizirii si demarketizhrii. Nici o piafi nu poate exista daci nu are ceva de vAndut. Astfel, pief.ele, prin definitie, au nevoie de intriri - obiecte scoase la vdnzare, ahfel cunoscute drept

mdrfuri. Aceste mirfuri pot fi Btu de energie, ore de munci, o pereche de mi- nusi, un DVD, o Tbyota Camry sau, de ce nu, un bilet laTosca. Astazi, numarul gi

varietatea obiectelor ce pot fi cumpirate oriunde in lume sunt astronomice si cresc

in fiecare minut. Suma acestor obiecte puse inv|nzare este necunoscuti. l-a urma urmelor, una dintre caracteristicile principale ale capitalismului con-

curential este transformarea in marti - adici, scoaterea Iavdnzare - a atAtor lu-

cruri, servicii gi experiente, date, infonnatii, cunostinte, cAt se consideri ci poate

fi vAndut.

RispAndirea capitalismului de piata, hipercompetitia, ritmul tot mai rapid al

inovatiei si cresterea populatiei exercitA presiuni sirnultane catre o si rnai lnare

transformare in rnarfi. Alttel spus, tot mai nrulte,,lucruri" sunt scoase l)e piata.

I)ar rnulte lucruri sunt retrase. Modelele vec'hi clc masini si partile lor coltt-

potrente, cle exenrplrr. in tirnp ce Toyotzr aruncA per piath rriilioant: cle noi rnodele

Canrry,il DainrlerChrysler

incrhiclezr linia clc 1r-odrrctit' ir uriilcii I'11'111s11th, z-rstlel

dispiirincl de ltiat.r noul Prowlerl?.

4lr

|,;Mfra tn miPcare { |li Agadq, pe fiecare piatl, in orice,moment, putem idenffica acelea;i doui pro-
|,;Mfra tn miPcare
{
|li
Agadq, pe fiecare piatl, in orice,moment, putem idenffica acelea;i doui pro-
iii,,
\
'l
icrr" fundamentale, care acfloneazl. simultan - punerea pe piafi gi scoaterea de
f,pe piafi. Cu toate acestea, se acordi prea pufini atenfie vitezelor cu care se des-
fenomenele respective. Aceste vrteze diferi de la o industrie la alta gi de
'liisouri
:
Frhla alta, ca gi cum fiecare ar opera la o wtezi metabolici diferitl.
lao
1 ,,, Ce se intAmpli daci diferenfa dintre aceste vrteze devine prea mare? Si in-
. vefs, ce se pefrece daci ambele procese incetinesc sau accelereazl cot'comitent?
Existi o wtezh maximi sau optimi la care pot opera piefele? $i cum afecteazi
ritmurile dink-o far|altefiri? Stie cineva?
SECRETE $OPTITE
Cunoagterea a fost intotdeauna un element al creirii de avufle, dar sectorul
cunoa;terii nu a jucat un rol atAt de important in nici un sistem anterior. Asdzi
isistim la o crestere extraordinari in cantitatea, varietatea
;i
complexitatea cu-
iioagterii necesare pentru proiectarea, producerea si liwarea valorii pe fiecare piafi.
inf-adevir, piafa penku date, informatii si cunoaptere creste ea insisi exponential.
Consumatorii devoreazl. cantiti"fi nesfArsite de informatie, informafie gresiti
gi dezinformare despre orice subiect posibil, de la afaceri gi finanfe pAni la
;tiri
Si divertisment, sinitate pi religie, sex,si sport. Companiile proceseazi nonstop
fluxuri de date despre clienfli, concurenfii si furnizom lor. Oamenii de stiinta si
Cercetitorii aduni fapte si formule din toati lumea.
,
Cunoagterea a'fost intotdeauna greu de definit, dar in accepfiunea pe care o
folosim aici ea nu include numai textele tipirite sau datele din computer, ci si se-
brete goptite pe culoare, imagini, sfaturi despre bursi si alte intangibile. Nimeni
,t gtie astazi precis care sunt dimensiunile sectorului cunoasterii gi nu existi con-
,'Jns asupra a ceea ce ar trebui sI contin5. Dar niciodati nu au mai fost real\zate
ranzacfii atAt de numeroase in schimbul cunoasterii, datelor care o compun si
nformatiilor - sau pentru cunoastere perimati.
Cu toate acestea, piafa cunoasterii face mai mult decAt si se extindi. Ea se si
hansformi simultan, inci o dati, datoriti transformirilor la nivel fundamental pe
care le suferi sistemul creirii avufiei.
Colectarea, organizarea gi diseminarea in societate a oriciror cuno$tinfe, de
la cele brute pAni la cele mai abstracte si sofisticate, nu s-a destigurat niciodati
la asemeneaviteze. Aceasti evolufie urmireste si chiar depigegte procesele in
accelerare pe care le inregistrim in fiecare sector al econoniei. Timpul este str6ns
in nanosecunde. Simultan, diseminarea depiseste orice granite, extinzAnd ac-
cesul spafial al cunoasterii in toate formele sale.
Chiar mai importante sunt schimbirile cunoasterii noastre clespre cunoastere
pi cele ale uroclului
in care este ea organi zala, 'Jiscipline in-fiintate de multi \n-eme
dispiLrAnd iri fliciLri.
Itr sistemele anterioare cle cre,'rre a avutiei, accesul la informatia ccononrich
valoroasa era linritat clrastic. Astazi, ea apare aproape fara voia noastri pe sutrr
/-4'
rl, .ii ALWN TOFFLER Si HEIDI TOFFLER .tl I lll ,t de mfioane de monitoare din
rl,
.ii
ALWN TOFFLER Si HEIDI TOFFLER
.tl I
lll
,t
de mfioane de monitoare din casele gi din birourile noastre, din Manhattan pax[
la Mumbai.
in societifile agrare, timp de mii de ani, firanii trebuiau si defini cunogtinte
despre insiryAnlarea pimAntului, weme gi inmagazinarea produselor. Cunoaste
rea^eralocali, se transmitea oral,si, in principiu, nu se schimba.
in economiile industriale, muncitorri, ca;i munagerii, aveau nevoie de cunoas
tere ne-locali, din mai multe surse, despre mai multe lucruri. Dar cunoagterea
valoroasl economic, despre - si spunem, progresele din metalurgie - necesita
aduceri la zi relativ rare.
in prerent, din contri, cunoasterea devine perimati aproape imediat dupi ce
este liwati. Aria materiei se extinde pe*manent. Sursele se multiplici si pot fi
localizate in orice parte a lumii.
Prin urmare, asistlm la schimbiri care se consolideaz:a reciproc, interactio-
neazA., gi hansformi nu doar relatiile dinde produse, ci sectoare intregi ale pietei.
Cu toate acestea, impacful cumulativ al tuturor acestor evolutii este depisit net
pe termen lung de aparifia unei piefe in intregime noi, imposibili anterior.
GEAMANUL \TR]-UAL
Aproape orice sector traditional al piefei - teren, capital, munc6, obiecte, ser-
-vicii,
experienfe sau cunoagtere - are acu[n propriul geamin virtual. In realitate,
marea piafa cibernetici globali adaugi irlci un strat peste fiecare piafi traditio-
nala. Nimic aseminitor nu s-a mai petrecut weodati.
I-a sfArsitul secolului trecut, colapsul dotcomurilor i-a ficut pe investitori si
deteste penfru o weme sintagma ,,comert electroni c", iar ziarele au anunfat moar-
tea afacerilor online: ,,Dotcomurile pier in flicari
...
Petrecerea s-a terminat
...
Dezastrul Dotcomudlor ...
Boom dezunrflat in cAteva secunde
...
Nebunia colap
surilor ..
. SfArsitul erei Internetului."
Dar, asa cum a inviat copilul din Idaho la o ora dupi ce fusese declaiat nrort,13
s-ar putea ca pesimistii nerabditori sa fi ingropat comerlul electronic prea cu-
rAnd. In 2003, consumatorii din toata lumea cumparau produse in valoare de circa
250 de rnilioane de dolari cie pe piete electronice care nu ar fi putut nici micar
exista in urma c:u doui.zeci de ani - o medie de circa 50 de dolari pe an pentru
fiecare locuitor al planetei.14
Chiar si aceasti cifri s-ar putea si subestimeze drastic totalul, daci vhnzhrile
en-detail online se cifrau numai in Statele Unite, in anul 2003, la 55 de miliarde
de dolari - iar aceasti suma, prezentata de Departamentrrl Cornedului, nu include
tranzac.tii ca acl^iz\tionarea produselor turistice, servicii financiare, r'Anziri de bi-
lete la sirect:rcole si taxc: lterceltute de site-uri cle inlAlnil-i.15
Mai mult, ele nu ofera nici ur-r indiciu al clirrrensiunii, puterii si potentialtrlui real
al ltietelol- sau schinrbtu-ilor'online ltentru trarrzzrctiile clil-ecter, cle tip business-to-
bu sincss
Tr-c'ispr-ei1('ce linii ac,:r-iene, ck' l:r All Nilrpon si I(l-N4 Ro1,nl I)utch piuizi la
Lrrftliansrr, Air- Nelv Z,:alancl si Northwcst, :rtr cre?rt Acroxcheur.qe, e'chivzrlerrtul
.. w\aln migcare unui tArg medieval, penku a-gi expune marfa gi a face afaceri.lo Astizi, cei
..
w\aln
migcare
unui tArg medieval, penku a-gi expune marfa gi a face afaceri.lo Astizi, cei trei-
reci gi ffei de membri cumpiri pArF componente de la paffu mii de vAnzitori
onlin",
din freizeci de W.LT Schimburi eleckonice similare existi Ei ln alte do-
industriale, prinke care se numiri construcfia de magini, industria chi-
rnenii
asistenfa medicali sau tot felul de servicii de repara$i 9i piese
#:Xiffi$:r3o**",
in 2003, comerful electronic business-to-business era estimat deja la aproxi-
mativ L,4 trilioane de dolari pe an. Asta nu mai inseamni 50 de dolari pe individ,
ci cam 230 de dolari.lg Iar aceasti cifri va cregte in anii care urm eazh, reprezet-
tAnd un procent tot mai mare din inkegul comer,t.
Aceasd trecere globali cike un sistem de creare a avufiei bazatpe cunoaF-
ftre nu kebuie misurat exclusiv in termenii cotatiilor ac$unilor gi difuzirii tehno-
'
logrei.
Ea este mult mai profundi gi ameninli capitalismul pe care il cunoagtem.
'
Pe misuri ce sistemulbazat pe
cunoagtere,
al celui deal Treilea Val, se in-
tinde in Asia si in alte pi4i ale lumii, aceste regiuni vor asista, la rAndul lor, la
schimbiri fundamentale ale bazelor proprietifii, formirii capitalului, piefelor 9i
- dupi cum vom vedea in cele ce vrmeazi - ale banilor insisi.
,
| ./_,
_-.
/i
-J

CAPITOLUL 40

RUU,REA BAI,{ILoR DE nafuNn

conomia viitorului este oarecum difentA. Yezi tu, banii nu existi in

secolul al )C(IV-lea."

Aga spunea cipitanul navei Enterprise, Jean-Luc Picard, in

filrnul stiinflfico-fantastic Star Trek: First Contact.L PAni atunci s-ar putea si nu

mai existe nici capitalismul,'iar disparifla sa ar putea surveni cu mult inaintea anu-

lui 2300.

Intrlm intr-o lume ciudati, pe misurd ce avuFa revolufionari continui si evo-

lueze aici pe Tbrra. In acelasi timp, adversarii si sustinitorii capitalismului se ataca

reciproc cu aceleagi cligee, vechi de cAteva secole. Daci transformirile din na-

tura proprietitii, capitalului si pietelor nu sunt suficiente pentru a le elibera min-

tile de trecut, poate ci o privire citre banii viitorului va reusi.

Ca gi celelalte elemente-cheie ale capitalismului, banii suferi cea mai rapidi si rnai profundi revolufie din ultimele secole - una care va crea forme radical dife

rite, noi modaliliti de a pliti si de a fi plitit si tot mai multe oportunidti de afaceri

care nu folosesc banii deloc.

TAXAASCUNSA

Cu siguranti, inventarea banilor a fost unul dintre evcnimentele globale cu im-

pact inestirnabil, iar economiile capitaliste functione az\, pe baza sa.

AceasLa invenFe, ln ciuda utilizarilor gresite care au urmat, a deschis calea unor

progrese enorme ale bunastarii. Dar rulajul banilor sau, mai bine zis, sistemul mo-

netar, impune un cost greu asupra societilii - si asupra fieciruia dintre noi.

Observim cu difcultate acest cost, pentru ci, de obicei, el este ascuns in pre-

ful pe care il plitirn pentru bunuri, servicii si alte obiecte disponibile pe piata. Du-

cefi-vd la un film sau pe un stadion. O parte a prefului pe care il

plititi acoperi

cosfurile persoanei care vi ia banii si va di biletul. Acelasi lucru este adevarat pen-

tru ulttitcrarea cifra cle 3,5 rnilioane de casieri cle la tnagazinele Wal-Mart, Home

f)epot, 7-Eleven, Office Depot si Office Max, de la superrnarketurile, bacaniile si

statiile cle tren din Statele Unite. Iar aici nu ii numarirn pe cei din afar-a Aniericii.2

la fcl, la McDr:nald's, Burger King