Sunteți pe pagina 1din 8

Angina pectorala

Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent ntlnita a cardiopatiei ischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala sau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm cardiac, dureri abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la min pna la !" min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei. #orme clinice $ AP de novo $ aparuta pentru prima oara la efort fizic sau n repaus n decursul primei luni de la prima manifestare. $ AP de efort (stabila)% $ clasa functionala & $ angina apare la efort intens, rapid, prelungit ('$( )*+s), $ clasa functionala && $ angina apare la urcatul rapid al scarilor la eta-e si la mersul rapid la o distanta mai mare de ".. m cu o usoara limitare a activitatii obisnuite ("$/ )*+s), $ clasa functionala &&& $ angina apare la mers plat la o distanta mai mica de ".. m si la urcatul scarilor la primul eta- n ritm obisnuit cu limitare marcata a activitatii obisnuite (0$1 )*+s), $ clasa functionala &2 $ angina apare n repaus, manifestata practic la orice fel de activitate fizica (!$ )*+s). $ AP agravata $ avnd caracter de durata, intensitate si frecventa modificate n ultima saptamna sau luna. $ AP nocturna $ este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de efort. $ AP de repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica boala coronariana trivasculara). $ AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut% $ precoce $ apare n primele saptamni dupa !)A si este conditionata de ischemia circulatiei colaterale, $ tardiva, reziduala $ apare peste saptamni dupa &)A (mai ales dupa cel non $ 3). $ AP Prinzmetall (varianta) $ produsa prin spasm coronarian n repaus cu orar fix, de obicei este nocturna, rezistenta la tratament si nsotita de supradcnivelarc de 4+. $ AP atipica $ este definita de durerea atipica prin% $ sediul sau% epigastriu, interscapulovertebral, regiunea mamara stnga sau limitndu$se ntr$o zona de iradiere (angorul lombar, descris de 5asil +eodorescu), $ tipul sau $ senzatie de arsura, strivire sau de greutate. $ AP instabila $ reuneste formele AP de novo, AP agravata, AP de repaus, AP postiufaret precoce. $ AP intratabila $ este o forma de AP cu accese frecvente care nu sunt provocate de conditii speciale si care raspund greu sau nu raspund deloc la tratamentul obisnuit autiangenial. Sistemul afectat: cardiovascular. Incidenta/Prevalenta/Predominare de vrsta si sex - )aladia ataca preponderent barbatii de vrsta ntre 1. si ". ani. &ncidenta este de "/!... pe an la barbati peste 1. ani. #recventa AP creste cu vrsta si este mai mare la barbatii de peste /" ani, apoi se repartizeaza egal n functie de sex dupa '. ani. #emeia este rar afectata pna la menopauza.

Semne si simptome 6urerea este% $ constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire sau arsura, $ iradiaza n sus% n membrele superioare, n umarul si pe fata interna a bratului stng pna n ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), n cazurile mai putin tipice $ n ambii umeri, dinti, mandibula, faringe, epigastru, $ apare la efort fizic, expunere la frig, stres, n repaus (semnifica afectare coronariana bi sau multivasculara), $ poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan), $ poate aparea n afectiunile din alta sfera (angorul intricat)% n ulcere gastrice sau duodenale, colecistite, diverticul esofagian, pancreatita. *xamenul obiectiv% se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea si auscultarea tuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional% $ prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic), $ pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a minilor, $ sufluri pe arterele periferice, $ asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare, $ semne de simpaticotonic n timpul accesului anginos% anxietate, paloare, transpiratie. *xamenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cu sau fara insuficienta cardiaca% cardiomegalie, modificarea zgomotelor cardiace, sufluri, tulburari de ritm, cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stnga) ale tensiunii arteriale. Cauze *tiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este manifestarea clinica a unei ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de ateroscleroza coronara (n marea ma-oritate de cazuri) sau, cu mult mai rar, de cauze nonaterosclerotice (vezi 7&) si care are ca consecinte dezechilibrul dintre aportul de snge oxigenat si necesitatile miocardului. 8nele conditii (nsotite de sindromul hiper9inetic) pot favoriza producerea sau agravarea AP% hipertiroidia, anemiile severe, febra. Factori de risc - sexul masculin, vrsta dupa 1. $ ". ani, ereditate coronariana, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa /. ani), tabagismul, diabetul zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul. Diagnosticul - 4e stabileste n baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor *7:. Diagnostic diferential $ 7onditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de panica). $ 5oli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul 6resler, pericardita acuta, tulburarile de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa, valvulopatiile, disectia de aorta).

$ 5oli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer gastric si duodenal, colecistite, colica biliara, pancreatite). $ 5oli respiratorii (hipertensiune pulmonara, pleurita, pleurezie, pneumotorax, trombeombolism pulmonar). $ Afectiuni mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice). $ 5oli neuromusculoscheletale% costocondrita (sindrom +ietze), radiculita cervicala sau toracica, periartrite si bursite ale umarului, dureri de perete toracic, herpes ;oster. Schim ari morfologice $ leziunile caracteristice pentru aterosclcroza coronara sunt stenozele coronare care afecteaza una sau mai multe artere coronare mari n forma de fibroaterom sau aterom. Aceste leziuni pot fi complicate prin fisura placii sau tromboza plachetara. !egim - combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus n timpul crizei anginoase. Dieta $ dieta hipolipemianta% mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa cu ore nainte de culcare. "ducatia pacientului Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc n aparitia si evolutia bolii, despre importanta modificarii stilului de viata% reducerea factorilor de risc, combaterea stresului, activitatea fizica, interzicerea fumatului, interzicerea consumului de alcool, controlul hipertensiunii arteriale, reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului zaharat. Profilaxia <egim igieno$dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP, diabet zaharat, dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea lor, dieta hipolipemianta, sistarea fumatului si a consumului de alcool, modificarea stilului de viata (combaterea stresului, activitate fizica permanenta), controlul periodic al masei corporale si al lipidelor sanguine, *7:, monitorizarea +A. Complicatii posi ile Angina pectorala poate sa ramna stabila ani la rnd, dar cu o evolutie imprevizibila cu pericolul de a surveni% AP instabila, disritmii cardiace, soc cardiogen, edem pulmonar acut, infarct miocardic acut, moarte subita coronariana. Prognosticul si evolutia )ortalitatea constituie .," $ 1= pe an, decesul producndu$se prin moarte subita, infarct de miocard sau insuficienta cardiaca.

7A;8> !

6A+* :*?*<A>* &ni@iale% 8.*. , 2rsta% ' ani, 4ex% ), 4tare civilA% cAsAtorit, ?r. copii% !, <eligie% ortodoxA, ?a@ionalitate% romnA, >b. vorbitA% romnA, Bcupa@ia% pensionar, 6omiciliul% localitatea BneCti, locuieCte cu so@ia. :r. 4angvin A&&, <D (E). Alergic la penicilinA. 6ata internArii% '..1. ../ (prin 8rgen@A) 6iagnostic% D+A stadiul &&&, A?:&?A P*7+B<A>A )otivele internArii% dureri precordiale, verti-, cefalee, dispnee. 4tabilirea legAturii cu pacientul% n prima zi de stagiu Ci a doua zi de la internarea pacientului. )od de comunicare% comunicare verbalA eficientA. Poate da toate rela@iile necesare. 4emne subiective% dureri precordiale, sufocare, ame@eli, cefalee. 4emne obiective% +AF!(./!.. mmDg, stare generalA alteratA, tegumente palide, edeme gambiere. Antecedente personale% D+A din !G'' Angor instalat din !GG" 5Hpass coronarian !GG/ 6iabet zaharat tip && !GG" (tratament cu insulinA din .. ) #ibrila@ie atrialA ... A27 embolic ... Antecedente heredocolaterale )ama decedatA la "" ani de cancer gastric. +atAl decedat la 1 de ani. 7ondi@ii de via@A% locuieCte la bloc ntr$un apartament cu camere cu so@ia n condi@ii bune. 7omportament% nu a fumat niciodatA. 7onsumA cafea Ci a renun@at acum ( ani la alcool. BbiCnuin@e alimentare% regim hipoglucidic Ci hiposodat. Aspect fizic% +F!,/'m, :F(.9

1. 4emnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare % AnalizeazA semnele Ci !.!. 4imptome functionale % dispnee(cardiaca,de efort, decubit,

simptomele specifice afec@iunilor cardi$ vasculare

paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca, cardiaca) palpitatii, cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine), +.A, cianoza, febra. 4imptome din partea altor aparate % respirator(tusea cardiaca , hemoptizia ),digestive ( greturi , varsaturi, balonare ,ascita , hepatomegalie), nervos (cefalee, ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru), accidente motorii trecatoare sau definitive ( afazii, paralizii, hemiplegii). . 4emne fizice %culoarea tegumentelor si mucoaselor,pozitia bolnavului (ortopnee, genu$pectoral) ,anorexie tisulara, astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial, turgescenta venelor -ugulare, bombarea abdomenului,socul apexian, freamatele, zgomotele, sufluri, tulburari de ritm. 5olile arterelor coronare % cardiopatiile ischemice,angina pectorala ,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie). &nsuficienta cardiaca % stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare, simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) .G Dipertensiunea arteriala ( clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament, profilaxie) !.7ulegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode% interviu (direct I indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de ingri-ire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). . &ndependenta/ 6ependenta .! )anifestari de independenta% pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale

(respiratie, puls,+A, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . . Probleme de dependenta% durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. )anifestari de dependenta% dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingri-ire, risc de infectii, risc de complicatii, escara de decubit, cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. .0 4urse de dificultate% alterarea functiilor vitale si vegetative, tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate , stres), de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. .1 6iagnostic de ingri-ire(nursing) F problema E sursa de dificultate E manifestarea de dependenta). !. Bbiectivul nursing% specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate( cineJ, ce, ce se poate faceJ, cumJ, in ce masuraJ,candJ) . &dentifica problemele obiective pe termen scurt, mediu, lung. de dependenta si de ingri-ire(nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare . Prioritati de ingri-ire% supravegherea functiilor vitale si vegetative, a .! &nterventii proprii( autonome)% comunicare , hidratare, alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. . &nterventii delegate% pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific, administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor. ! <esurse materiale% !.! &nstrumente% pensa linguala, stilet butonat, sursa de aspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, stabileste diagnosticele starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.

defibrillator, tensiometru, stetoscop etc. . *laboreaza planul de !. )ateriale% garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie, tampoane, ingri-ire(nursing) solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen, termometru, etc. . Pregatirea pacientului% .! Pregatirea psihica% informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, etc. . Pregatirea fizica% asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar, etc. 0. interventii specifice% . Aplica interventiile proprii si delegate 0.! &nterventii de urgenta% masa- cardiac extern, respiratie artificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea une perfuzii, etc. 0. +ransportul pacientilor% metode de transport(brancarda, carucior, pat , metode improvizate). 0.0 Prevenirea complicatiilor imobilizarii% prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. 0. 1 <espiratie artificiala % dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura K sau ,,gura la nasL trusa de ventilatie , trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare , tehnica de executie, scop, indicatii/ contraindicatii, supravegherea bolnavului , supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de munca . 0." Bxigenoterapia% sursa de oxigen, materiale necesare, pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolul asistentei. 0./ )asurarea +A, masurarea pulsului central si periferic, masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinarea masei de sange circulant% pregatire pacientului , pregatirea dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare, tehnici de executie , reorganizarea locului de munca , notarea in #.B. a parametrilor masurati . 0.'. <ecoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice %

pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. 0. ( *lectocardiograma, fonocadiograma , flebografia, apexograma, testul <umpel I >ee % pegatirea dispozitivelor si a materialelor necesare , tehnici de executie, supraveghere bolnavului, notarea in #.B. 0.G 7ateterismul cardiac % indicatii/ contraindicatii, definitie, scop, materiale necesare , pregatirea pacientului, supraveghera pacientului. 0.!.. *xamenul radiologic % radioscopia, radiografia, radiocardiograma, angiocardiografia, ecografia cardiaca% pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare , rolul asistentei. 0.!! Punctia pericardica % definitie, scop, indicatii/ contraindicatii, pregatirea pacientului, supravegherea pacientului dupa punctie. !. Bbiective stabilite% !.! <ealizate I manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. !. ?erealizate% manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingri-irii. . <eformularea obiectivelor% adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 0. Planificarea interventiilor% adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.

*valueaza rezultatele ingri-irilor aplicate