Tehnologii cu Impact Redus Asupra Mediului

INTRODUCERE

Istoric

Tehnologii Curate Tehnologii Industriale BAT Tehnologii cu Impact Redus Asupra Mediului

De ce BAT?
Cele mai performante tehnologii disponibile (Best Available Technologies sau doar BAT) au n vedere

limitarea deversrilor poluante

Implementarea BAT nseamn
a nu crua nici un efort/cheltuial pentru achiziionarea celei mai bune tehnologii disponibile, fr a se ine seama de analiza cost-beneficiu.

n practic ns costul este luat n considerare

Directivele Uniunii Europene

1984 Cele mai bune tehnici disponibile care nu implic costuri excesive (BATNEEC), n cadrul Directivei de Reglementare a Emisiilor n Atmosfer (AFD), referitor la:
poluarea aerului, emisiile provenite de la mari instalaii industriale.

1996 AFD este nlocuit de Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al polurii (IPPC), care introduce conceptul de cele mai performante tehnologii disponibile (BAT) pentru controlul integrat al polurii n cele trei medii: aer, ap i sol.

Directiva Uniunii Europene 96/61/CE

Scopul si domeniul de aplicare: prevenirea si controlul integrat al polurii industriale (prevenirea sau, acolo unde nu este posibil, reducerea emisiilor n aer, ap sau sol, inclusiv managementul deeurilor).

Opiunea cea mai favorabil

Prevenire

Minimizare
Refolosire Reciclare

Opiunea cea mai puin favorabil

Recuperarea energiei

Se arunc

Definiii
1. substana orice element chimic si compusii acestuia, cu excepia substanelor radioactive si a organismelor modificate genetic; 2. poluarea introducerea direct sau indirect, ca rezultat al activitii umane, de substane, vibraii, cldur sau zgomot n aer, ap sau sol, care pot avea efect nociv asupra sntii umane sau asupra calitii mediului;

3. instalaie unitate tehnic fix n care se desfoar activiti industriale; 4. instalaie existent instalaie n funciune, sau autorizat sau care face obiectul unei cereri de autorizare; 5. emisie eliberare direct sau indirect de substane, vibraii, cldur sau zgomot din surse individuale sau difuze, n aer, ap sau sol;

6. valori limit de emisie masa /concentraia /nivelul emisiei, si care nu pot fi depite pe parcursul uneia sau a mai multor intervale de timp.
se determin n punctul n care emisiile prsesc instalaia, nelundu-se n considerare diluarea ulterioar. n privina evacurilor indirecte n ap, se ia n considerare efectul unei instalaii de tratare a apei, la determinarea valorilor limit de emisie ale instalaiei.

7. standardul de calitate a mediului cerinele de mediu care trebuie ndeplinite, conform prevederilor din legislaia comunitar; 8. autoritatea competent autoritile sau organismele responsabile de ndeplinirea obligaiilor ce rezult din directive etc.

9. autorizaia decizia scris prin care se acord autorizaia de exploatare a unei instalaii, dac se garanteaz faptul c instalaia se conformeaz cerinelor directivei.

11. cele mai performante tehnici disponibile stadiul cel mai eficient si avansat al activitilor i metodelor de operare, pentru a se asigura valorile limit de emisie:
tehnici tehnologia utilizat si modul n care instalaia este proiectat, construit, ntreinut, exploatat si scoas din funciune; (tehnicile) disponibile tehnicile care se pot pune n aplicare n condiii economice si tehnice viabile, lund n considerare costurile si avantajele, si care sunt accesibile operatorului; cele mai performante (tehnicile) cele mai eficiente pentru protecia mediului n ansamblu;

12. operatorul persoan fizic sau juridic ce exploateaz sau deine controlul asupra instalaiei sau creia i-a fost delegat o putere de decizie economic asupra funcionrii instalaiei din punct de vedere tehnic.

Obligaiile operatorului
a) prevenirea polurii prin punerea n aplicare a BATurilor; b) evitarea producerii unui nivel ridicat de poluare; c) evitarea producerii de deeuri
deeurile produse trebuie recuperate sau eliminate, evitndu-se/reducndu-se impactul asupra mediului;

d) utilizarea eficient a energiei; e) prevenirea accidentelor si limitarea consecinele acestora; f) la ncetarea definitiv a activitilor: evitarea riscului de poluare si refacerea n condiii satisfctoare a amplasamentului unde a funcionat instalaia.

Emisii

Intrri

Proces

Produi Primari

Reciclare Recuperare
(produse sau reziduuri)

Refolosire Tratament
(utilizator ulterior)

Deeu (se arunc)

Ce cuprinde cererea de autorizare?

instalaia si activitile acesteia; materiile prime si materialele auxiliare, alte substane si energia utilizat n cadrul instalaiei sau generate de aceasta; sursele de emisie din instalaie; caracteristicile amplasamentului instalaiei; natura si cantitile emisiilor din instalaie n fiecare mediu, identificarea efectelor emisiilor asupra mediului; tehnologia propus si alte tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor din instalaie; prevenirea si recuperarea deseurilor generate de instalaie (dac e cazul); monitorizarea emisiilor n mediu.

Categorii de activiti industriale

Sectoare productoare de energie: 1. Instalaii de ardere (cu putere calorific peste 50 MW); 2. Rafinrii de petrol mineral si gaz; 3. Cuptoare de cocs; 4. Instalaii de gazeificare si lichefiere a crbunelui.

Producia i prelucrarea metalelor

1. Instalaii de ardere si de sinterizare a minereurilor metalice (inclusiv minereu de sulf); 2. Instalaii pentru producerea fontei sau a oelului(fuziune primar sau secundar), inclusiv pentru turnarea continu (capacitate peste 2,5 t/or); 3. Instalaii pentru prelucrarea metalelor feroase:
a) laminoare la cald (capacitate peste 20 tone oel brut pe or); b) instalaii de forjare cu ciocan de forj (capacitate mai mare de 50 KJ pe ciocan si putere caloric mai mare de 20 MW); c) instalaii pentru aplicarea de nvelisuri protective de metale topite cu un flux de intrare peste 2 tone oel brut pe or;

4. Turntorii de metale feroase (capacitate de producie de peste 20 tone pe zi); 5. Instalaii pentru:
a) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; b) topirea (sau alierea) metalelor neferoase (sau a produselor recuperate), (capacitate de topire peste 4 tone/zi pentru plumb si cadmiu sau 20 tone pe zi pentru celelalte metale);

6. Instalaii pentru tratarea de suprafa a metalelor si a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice (cu volumul cuvelor de tratare mai mare de 30 m3).

Industria mineralelor
1. Instalaii pentru producerea de clincher de ciment n cuptoare rotative (capacitate de producie peste 500 tone/zi) sau de var n cuptoare rotative (capacitate de producie peste 50 tone/zi) sau n alte cuptoare (capacitate de producie peste 50 tone/zi); 2. Instalaii pentru producerea azbestului si fabricarea de produse din azbest; 3. Instalaii pentru fabricarea sticlei, a fibrei de sticl (capacitate de topire peste 20 tobe/zi);

4. Instalaii pentru topirea substanelor minerale, pentru producerea de fibre minerale (capacitate de topire peste 20 tone pe zi); 5. Instalaii pentru fabricarea produselor de ceramic prin ardere, n special igle, crmizi, crmizi refractare, plci ceramice (gresie, faian), obiecte din ceramic sau porelan (capacitate de producie peste 75 tone/zi, si/sau cu o capacitate a cuptorului peste 4 m3 si cu o densitate pe cuptor peste 300 kg/m3).

Industria chimic
1. Instalaii pentru producerea compusilor organici de baz:
a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); b) hidrocarburi cu coninut de oxigen (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetai, eteri, peroxizi, rsini epoxidice); c) hidrocarburi sulfuroase; d) hidrocarburi azotice (amine, amide, compusi nitrii, compusi nitro sau compusi nitrai, nitrili, cianuri, izocianuri); e) hidrocarburi cu coninut de fosfor; f) hidrocarburi halogenice;

g) compui organometalici; h) materiale plastice de baz (fibre sintetice polimerice si fibre din celuloz); i) cauciucuri sintetice; j) vopsele si pigmeni; k) ageni de suprafa activi si ageni tensioactivi;

2. Instalaii pentru producerea de compui chimici anorganici de baz:

a) gaze (amoniac, clor sau acid clorhidric, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compuii sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, clorura de carbonil); b) acizi (acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfuroi); c) baze (hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu); d) sruri (clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, nitrat de argint); e) nemetale, oxizi metalici sau ali compui anorganici (carbur de calciu, silicai, carbur de siliciu);

3. Instalaii chimice pentru producerea de ngrminte pe baz de fosfor, azot sau potasiu (ngrminte simple sau compuse); 4. Instalaii chimice pentru fabricarea de produse medicamentoase de natur vegetal i de substane biocide; 5. Instalaii care utilizeaz un proces chimic sau biologic pentru fabricarea produselor farmaceutice de baz; 6. Instalaii chimice pentru producerea de explozivi.

Managementul deeurilor
1. Instalaii pentru eliminarea sau recuperarea deeurilor periculoase (capacitate de peste 10 tone pe zi); 2. Instalaii pentru incinerarea deeurilor urbane (capacitate de peste 3 tone pe or); 3. Instalaii pentru eliminarea deeurilor nepericuloase (capacitate de peste 50 de tone pe zi); 4. Rampe de gunoi care primesc peste 10 tone pe zi sau cu o capacitate de peste 25000 de tone, cu excepia rampelor de gunoi pentru deeuri inerte.

Alte activiti
1. Instalaii industriale pentru producerea de:
a) celuloz din lemn si din alte materiale fibroase; b) hrtie si carton (capacitate de producie de peste 20 tone/zi);

2. Instalaii pentru pretratarea (splarea, nlbirea, mercerizarea) sau vopsirea fibrelor sau textilelor (capacitatea de tratare de peste 10 tone pe zi); 3. Instalaii pentru tbcirea pieilor (capacitate de tratare de peste 12 tone de produse finite pe zi);

4. (a) Abatoare (capacitate de producie de carcase de peste 50 de tone pe zi); (b) Producie de alimente din:
materii prime de origine animal (nu lapte) (capacitate de producie de produse finite de peste 75 tone/zi); materii prime de origine vegetal (capacitate de producie de produse finite de peste 300 tone/zi, valoare medie trimestrial);

(c) Tratarea si prelucrarea laptelui (cantitate de lapte primit mai mare de 200 tone/zi, valoare medie anual);

5. Instalaii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deeurilor animale (capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi); 6. Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor domestice si a porcilor cu capaciti de peste:
a) 40 000 de psri; b) 2 000 de porci de producie (peste 30 kg); c) 750 de scroafe.

7. Instalaii pentru tratarea de suprafa cu solveni organici (capacitate de consum de peste 150 kg/or sau de peste 200 de tone pe an); 8. Instalaii pentru producerea de grafit (crbune greu fuzibil) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.

Lista substanelor poluante

N AER:
1.Dioxid de sulf si ali compui ai sulfului; 2.Oxizi de azot si ali compui ai azotului; 3.Monoxid de carbon; 4.Compui organici volatili; 5.Metale si compui ai metalelor; 6.Praf; 7.Azbest (particule n suspensie, fibre);

8. Clor si compui ai clorului; 9. Fluor si compui ai fluorului; 10. Arsen si compui ai arsenului; 11. Cianuri; 12. Substane si preparate cancerigene sau mutagene dovedite sau care pot afecta reproducerea prin aer; 13. Policlorodibenzodioxine i policlorodibenzofurani.

 N AP:
1.Compui organohalogenai i substane care formeaz astfel de compui n ap; 2.Compui organofosforici; 3.Compui organostanici; 4.Substane si preparate cancerigene sau mutagene dovedite sau care pot afecta reproducerea n sau prin mediul acvatic;

5. Hidrocarburi persistente si substane organice toxice persistente si bioacumulabile; 6. Cianuri; 7. Metale si compui ai metalelor; 8. Arsen si compui ai arsenului; 9. Substane biocide si produse fitosanitare; 10. Materiale n suspensie; 11. Substane care contribuie la eutrofizare (n special nitrai si fosfai); 12. Substane care afecteaz echilibrul oxigenului n ap.

Determinarea BAT
Consideraii care trebuie avute n vedere: 1.producie redus de deeuri; 2.utilizarea de substane mai puin periculoase; 3.recuperarea si reciclarea substanelor generate si utilizate n procesul tehnologic, precum si a deeurilor; 4.procese, echipamente sau metode de operare comparabile, testate cu succes la scar industrial;

5. progrese tehnologice si modificri n cunotinele tiinifice; 6. natura, efectele si volumul emisiilor; 7. datele de intrare n funciune a instalaiilor noi si existente; 8. intervalul de timp necesar pentru introducerea celei mai performante tehnici disponibile; 9. consumul si natura materiilor prime (+ap) n procesul tehnologic si eficiena lor energetic;

10. prevenirea, reducerea impactul emisiilor asupra mediului; 11. prevenirea accidentelor si reducerea consecinelor acestora asupra mediului; 12. informaiile publicate de Comisie si de ctre organizaiile internaionale.

B.R.E.F.
Biroul European IPPC organizeaz un schimb de informaii privind BAT ntre statele membre i sectoarele industriale care se ncadreaz n sfera de aplicare a directivei IPPC.
Ca urmare, Biroul European IPPC produce BREF (BAT Reference Document).

Biroul i desfoar activitatea prin grupuri de lucru tehnice (TWG - Technical Working Groups), formate din experi desemnai de statele membre ale UE, industrie, precum i ONG-urile de mediu.

 BREF-urile cuprind informaii tehnice i economice, i nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, n conformitate cu directiva IPPC, statele membre i autoritile lor sunt obligate s in cont de standardele de baz coninute n BREF-uri atunci cnd stabilesc condiiile de autorizare de mediu. BREF-urile sunt disponibile publicului pe pagina de internet a Biroului European IPPC (EIPPCB).