Sunteți pe pagina 1din 18

Analiza grafologica sau din tainele scrisului

tainele analiza grafologica scrisul Autor: psih. Cornelia Codreanu

Aparentele pot fi inselatoare. Asa am sustinut mereu si realitatea ne-a dovedit poate acest lucru de multe ori. Insa exista destule lucruri exterioare care ne pot trada o parte din personalitatea sau caracterul nostru. Modul in care te imbraci sau te prezinti ca aspect exterior poate spune destule. Zicatoarea romanesca "spune-mi cu cine te imprietenesti, ca sa-ti spun cine esti" are mult adevar in ea. Ca sa nu mai vorbim despre modul in care legi si porti o conversatie. nul dintre aceste aspecte care pot "trada" multe despre un om este si scrisul. Asa cum amprentele digitale sunt unice, vocea este diferita, iar caracteristicile fizice individuale si scrisul este unic. !rafologia a devenit o adevarat stiinta, utilizata nu numai in expertizele de autentificare a anumitor acte sau semnaturi, cum am fost obisnuiti, ci a

a"uns sa fie in anumite con"uncturi, o proba "de foc" c#iar si in ocuparea unui loc de munca. Modul in care scriem poate spune multe unui expert. Incepand de la modul de aran"are in pagina, aliniate, sublinieri, litere de tipar, de mana, si pana la codita lui " sau p, sau buclele literelor mari de la inceputul uni cuvant, pot constitui o adevarata carte de vizita pentru noi. $crisul poate spune in ce stare de spirit eram cand am scris un document %furios, fericit, temator, trist&, poate spune despre noi daca suntem o fire superficiala sau din contra tipicara, un om ordonat sau unul dezordonat, etc. 'u poate insa spune sexul si varsta celui care a scris. (ricat ne-am c#inui sa ne "falsificam" scrisul, sa ascundem anumite caracteristici ale sale, raman suficiente aspecte care sa dezvaluie c#iar si faptul ca acela este un "fals". )nergia %apasat sau le"er&, directia %ascendente, descendente, aplecate spre dreapta sau spre stanga&, amplitudinea literelor, ritmul scrisului %lent, crsipat, inegal, accelerat& si forma scrisului %rotun"ite, ascutite, naturale, simple&

traduc in scrisul nostru o serie de aspecte personale. Iata cateva din tainele scrisului:

aplecarea scrisului spre stanga denota inclinatie spre trecut, conservatorism si centrare pe sine* aplecarea scrisului spre dreapta, denota perespectiva spre viitor, altruism, optimism.* scrisul grupat in partea de sus a paginii, grafologii o traduc ca fiind al unei persoane imaginative, spirit constient, a carui activitate psi#ica este dominanta* scrisul grupat in partea de "os a paginii, este al unei persoane cu predilectie inconstienta, orientata spre materie si fizic* scrisul colturos este semnul unui refuz sau a unei greutati de adaptare* scrierea simpla %fara amploare& - sinceritate, modestie, claritate intelectuala, dar daca are monotonie in forme indica lipsa de fantezie, ariditate.

scrierea ampla - forta, fantezie, iar daca este ampla dar intr-o scriere nearmonica, banala, denota slabiciune si confuzie in gandire floricelele, adaugirile, trasaturile complicate %exagerate&denota exagerarea intereselor, supraestimarea detaliilor si uneori disimulare. scrierea mare %peste + mm&, inalta sau largaentuziasm, exaltare, lipsa de concentrare, dar si orgoliu, aroganta sau mania grandoarei. scrierea mica %sub , mm& - realism. obiectivitate, precizie, umilinta, modestie, respect, dar si lipsa de elan, inflexibilitate, teama, indoiala de sine* scrierea crescanda - naivitate, spontaneitate, incapacitate de a intelege pe altii* scrierea stransa - autocontrol, moderatie, economie, egocentrism scrierea larga - ambitie, franc#ete, sociabilitate dar si superficialitate.

$unt multe alte caracteristici ale scrisului care prin combinare pot duce la un "portret robot" al celui care a scris. -oate caracteristicile au atat

componete pozitive cat si negative. 'u exista un scris perfect sau ideal. Cu atat mai mult cu cat incercarea de a ne controla scrisul in ideea de a aparea altfel decat suntem, este sortit esecului, deoarece mecanismele neurologice si motorii care dicteaza scrisul se automatizeza in timp, iar "trucarea" lor devine extrem de grea daca nu c#iar imposibila. Ce usurare insa ca s-a inventat masina de scris si calculatorul. Mici secrete pentru o memorie de invidiat

memorie secrete invidiat termen Autor: psih. Cornelia Codreanu

Am uitat sa trimit plicul, sa platesc factura telefonica sau sa cumpar za#ar. Am uitat numarul de telefon de la servici sau ziua de nastere a mamei. /a c#iar si ibricul cu ceai s-a facut scrum pe aragaz pentru ca absorbita de emisunea de la

televizor am uitat cu desavarsire de el. Cat despre oc#elarii de pe nas... ce sa mai vorbim. (f, de cate ori nu ne-am dorit sa scapam de aceste aspecte sau macar sa le diminuam. 'imic mai simplu spun specialistii. Iata cateva trucuri "nemedicamentoase" pentru a avea o memorie "de elefant":

studiile arata ca dintr-un material de invatat cel mai bine se retine ceea ce este la inceput si la sfrasit. Mi"locul are proportia cea mami mica in reamintire. 0eci daca aveti mult de invatat incepeti si terminati cu ceea ce vi se pare mai dificil de memorat, sau trebuie sa stiti mai bine* impartiti-va materialul de memorat in "portii" egale pe toata durata timpului avut la dispozitie. 'u incercati sa memorati mult intr-o zi si putin in alta, caci inconsecventa poate dauna. nde mai pui ca lasand pe maine ce poti face azi, se poate aglomera agenda si a"unge in imposibilitatea de a mai fi rezolvate problemele*

faceti pauze regulate in care va destindeti cu ceva care va place* descopera care sunt orele din zi sau noapte in care randamentul tau e maxim si c#iar in ce loc si conditii inveti cel mai bine* nu invatati in ultima zi inainte de termenul limita* mintea are si ea nevoie de odi#na si relaxare* C#iar daca vi se pare ca nu stiti destul sau ca ati uitat totul. ) doar o parere. nu invatati mecanic ci logic. Asociati ideile, termenii, datele, cu ceva ce va este foarte familiar* daca nu poti tine minte ceva anume, cauta ceva sinonim sau asemanator si memoreza-l in forma aceea. Mare iti va fi mirarea cand vei vedea ca aproape instantaneu iti vei aminti si termenul initial* fa-ti fara nici o "ena listute cu prioritatile sau cu ceea ce ai de facut. 'u e o rusine sa ai agende cu planificari sau biletele lipite pe usa frigiderului*

planifica-ti din timp urmatoarele ore sau c#iar zile daca o poti face* organizarea este antidotul uitarii* daca nu iti poti aminti ceva anume, nu incerca sa te focalizezi asupra lui cu toate fortele, caci cu cat te vei stresa mai tare sa-ti amintesti cu atat se va "bloca" mai tare memoria ta. 0estinde-te si ceea ce vroiai sa-ti amintesti va aparea ca din senin... exersati-va1antrenati-va memoria prin "ocuri simple. Ca si in alte activitati exercitiul este reusita pastrarii unei memorii bune.

Iata un exemplu: Cea mai vec#e te#inca de memorare pe care o foloseau in 2oma Antica oratorii atunci cand doreau sa vorbeasca dega"at si totusi sa nu uite nimic, este scoaterea ideilor principale sau a temelor si relationarea lor intr-un astfel de rationament: Intri intr-o camera si vezi urmatoarele obiecte:

o cesca de ceai

o carte desc#isa un telefon sunand o roata de bicicleta un bat un acvariu cu pesti o camasa un servetel , covrigi un inel

Ca sa ti minte mai usor toate aceste lucruri iata un exemplu de rationament: Am desc#is usa camerei in graba pentru ca suna telefonul. M-am impiedicat de o roata de bicicleta uitata acolo de fiul meu care de fapt intrase sa vada acvariul cu pesti. 0ar gasind cei 2 covrigi, s-a dezbracat de camasa, s-a suit in pat si a inceput sa se "oace cu un bat si cu inelul meu. Asa ca, m-am asezat langa el punand ceasca de ceai pe un servetel si luand cartea deschisa la pagina la care ramasesem. Albastru de Voronet sau rosu de Burgundia?

albastru culoare burgundia voronet Autor: psih. Cornelia Codreanu

/aietii poarta albastru si fetele roz sau rosu. Asa stim din mosi stramosi si pastram mai mult sau mai putin acesta traditie pana cand copiii nostri incep sa aiba propriile lor gusturi. 3umea care ne incon"oara este plina de culori. neori le admiram, alteori suntem prea preocupati ca sa le dam importanta. Adesea alegem culoarea #ainelor, a zugravelii sau a tapetului in functie de starea psi#ica de moment. neori ne trezim ca peste nici o luna de zile poate nu ne mai place, am vrea altceva. Cat entuziasm ne cuprinde atunci cand ne pregatim sa decoram camera bebelusului sau a pric#indelului nostru. Cred ca avand ceva cunostinte despre efectul culorilor si stiind foarte bine personalitatea si temperamentul copilului, sau dorindu-ne un anumit comportament de la acesta, putem apela fara prea mari riscuri si la

cromoterapie. 4ana la urma c#iar daca efectul nu e cel scontat 5667, oc#iul nostru se va bucura oricum de paleta cromatica aleasa. Culorile influenteaza starea de spirit. Cromoterapia a dovedit-o. 8aideti sa dezlegam putin din misterul care le incon"oara si de ce nu, sa le folosim ca arme inofensive in viata de zi cu zi. Rosu - ( camera cu peretii rosii sau cu lucruri predominant in rosu, predispune spre nervozitate si agitatie. 0esi e o culoare calda, pasionala, culoarea rosie capteaza atentia din prima clipa. 8ainele rosii dau senzatia de putere, de energie multa, dar si de agresivitate. $e mai spune, in literatura de specialitate, ca utilizarea rosului, stimuleaza apetitul si ca face ca scurgerea timpului sa fie uitata. Rozul - sora mai blanda a culorii rosii, este simbolul feminitatii si a romantismului. Culoare calmanta care predispune spre iertare dar efectul ei este de foarte scurta durata.

Albastru - Cea mai frecventa calitate a acestei culori o reprezinta linistirea sistemului nervos si induce somnolenta. )ste deci opusul rosului. 0ar, o camera zugravita in albastru intens, duce la tristete, depresie, insingurare. 8ainele de culoare albastra denota incredere, loialitate si calmitate. Verde - In general o culoare neutra care nu are efecte atat de semnificative asupra psi#icului. )a reprezinta "crudul", tinerete, speranta. $e foloseste in cromoterapie in saloanele de spital tocmai pentru acest efect. 4si#ologii spun c#iar ca feritilitatea creste sub influenta culorii verde. Galbenul - este o culoare foarte aprinsa, extrem de obositoare pentru oc#i. Cercetarile au dovedit ca in camerele zugravite in galben oamenii devin irascibili, iar copiii plang foarte usor. 9olosirea insa a multor obiecte galbene sau a #ainelor de acesta culoare, predispune la veselie, la "oaca si stimuleaza creativitatea. !albenul foarte pal, poate insa simboliza boala, slabiciune si frica. ortocaliul - )ste culoarea de folosit cu predilectie in bucatarie. $tudiile au aratat ca aceasta culoare

creste cel mai mult apetitul. )ste si simbolul sanatatii. este o culoare puternica ca si rosul dar nu atat de agresiva si intensa. Albul - Culoare racoroasa, neutra. )ste utilizata acolo unde ideea de curatenie, puritate si inocenta. )ste des folosita in camerele copiilor pentru ca se poate combina foarte usor cu orice alta culoare. !egrul - /anuiesc ca nu i-a trecut nimanui prin cap sa-si zugravesca camera in negru. In sc#imb stiu multe persoane care prefera acesta culoare in tinuta de zi cu zi. nii o prefera pentru ca este emblema stilului in vestimentatie. Altii pentru ca are darul de a mai fura oc#iului din :ilogramele in plus. Iar altii pentru ca le da incredere si putere. (ricum ramane o culoare mult controversata, atribuindu-se de-a lungul timpului atribute diametral opuse, de la rautate, moarte, culoare asociata demonilor, pana la durabilitate, incredere, rafinament, supunere %#ainele preotilor sunt negre&. Maro - Culoare destul de neutra ca efect asupra psi#icului. )ste simbolul pamantului, a caldurii, a

confortului. Culoare care inspira stabilitate. 4referata de multe persoane, tocmai pentru ca nu are un efect esential asupra oc#iului si psi#icului. Violetul - Combinatia dintre rosu si albastru, este din nou o culoare controversata. $imbolizeaza bogatie% culoare asociata regilor&, lux. 4e de o parte inspira emotii si pasiuni, dar pe de alta parte are efect si asupra nostalgiei si a gandurilor fugite "aiurea". Gri - Culoare trista, terna, dar care da siguranta, maturitate si incredere. ;a urez sa va fie viata mereu "in roz", fara "nopti albe", si "inima albastra". Memoria prenatala si procesul de invatare

memoria prenatala invatare proces Autor: reluat din Bab"#one

Memoria este chintesenta experientei umane fara de care nu putem progresa, nu putem

invata prin experienta, nu ne putem dezvolta identitatea personala. Memoria si invatarea sunt interdependente: invatarea depinde de memorie si in acelasi timp invatarea este dovada existentei memoriei. In mod traditional, psi#ologia plaseaza inceputurile memoriei la varsta de + ani deoarece foarte putini oameni au capacitatea de a avea amintiri constiente inainte de aceasta varsta. Cu toate acestea, un volum mare de studii %cercetari& demonstreaza ca memoria exista inca din primul an de viata si c#iar in perioada prenatala. nii copii isi reamintesc spontan evenimentul nasterii %c#iar aspecte tinute secret fata de ei&, dar exprimarea acestor amintiri este amanata pana cand ei pot sa vorbeasca. Inainte de a folosi cuvintele, ei isi pot exprima amintirile non-verbal utilizand desene, folosind pantomima, aratand anumite zone de pe corp, sau reproducand sunetele unor dispozitive utilizate la nastere %cum ar fi aparatele de aspiratie&. Acesti copii ne avertizeaza asupra faptului ca memoria si invatarea precoce sunt reale.

)ste surpinzatoare documentatia privind memoria si invatarea fatului cu cateva luni inainte de nastere. A fost posibil sa aflam aceste lucruri prin observatia directa a comportamentului fetal utilizand ecografia. In cazul gemenilor, se observa dezvoltarea anumitor gesturi si obiceiuri la varsta gestationala de ,6 de saptamani care persista si in viata lor postnatala. Intr-un caz, au fost vazuti, in perioada prenatala, un frate si o sora cum se "ucau lipindu-si obra"ii unul de celalalt prin membrana separatorie. 3a un an, "ocul lor favorit era sa se aseze de-o parte si de alta a perdelei, c#icotind, razand, atingandu-se, "ucandu-se prin intermediul perdelei. 4arintii interesati de comunicarea prenatala i-au invatat pe copii lor nenascuti ""ocul loviturii cu piciorul". Cand copilul se misca si loveste, parintii ating abdomenul mamei si spun : "loveste, copile, loveste." 0upa ce copilul loveste, ei ating abdomenul in alt loc si fac din nou invitatia, iar copilul loveste c#iar in locul indicat. Ant#on< 0eCasper de la niversitatea din Carolina de 'ord a facut un experiment care a devenit faimos : mai multor femei gravide li s-a indicat sa

citeasca o anumita poveste = pisica din palarie > la intervale regulate, inainte de nastere. 3a nastere, copiilor li se dadea posibilitatea sa asculte vocea mamei spunind povestirea numai daca sugeau cu o anumita viteza un san artificial. 0upa cateva incercari, ei puteau sa suga la orice viteza li se cerea numai ca sa auda povestirea spusa de mama lor. 3a fel, anumite pasa"e de muzica pe care au ascultat-o cu regularitate in perioada prenatala au fost identificate si preferate imediat dupa nastere. Intr-un experiment mai recent, cateva femei gravide din 9ranta au citit o poezioara pentru copii cu regularitate intre saptamana ++ si +?. 3a sfarsitul acestei perioade %fiind inca in uter&, copiii au aratat ca au capacitatea de a invata si memora aceste rime comparativ cu altele pe care nu le mai auzisera inainte. Copiii invata limba materna inainte de a se naste. Acest lucru este posibil deoarece auzul se dezvolta la varsta gestationala de 5@ saptamani. ;ocea mamei a"unge la uter cu putine distorsiuni deoarece undele sonore trec direct prin corpul ei.

Invatarea limbii materne nca din perioada prenatala a fost demonstrata prin spectroscopie acustica, care da posibilitatea elaborarii unor portete detaliate ale sunetelor similare cu amprentele digitale. 3a varsta gestationala de ,? de saptamani, plansetul copilului de"a contine ceva din maniera de a vorbi, din ritmurile si din caracteristicile vocii materne. Reactiile nou$ nascutilor la limba" se bazeaza pe sunetele auzite in uter. /ebelusii francezi prefera sa priveasca persoanele care vorbesc franceza iar bebelusii rusi prefera sa urmareasca persoanele care vorbesc rusa.