Sunteți pe pagina 1din 8

Capitolul 1.

Cuprins:

S¸iruri de numere reale

1. S¸iruri convergente

2. S¸iruri fundamentale. Criteriul lui Cauchy.

3. Criterii de convergent¸˜a.

4!!. Exercit¸ii propuse spre rezolvare

1 S¸iruri convergente

Definit¸ia 1.1. O funct¸ie f

nume¸ste ¸sir de numere reale.

Observat¸ia 1.1. i) a 0 , a 1 , a 2 ,

: N

,

a n ,

R ,

n

N −→

a n

:= f (n)

R, se

sunt termenii ¸sirului, notat (a n ) nN .

ii) Termenii unui ¸sir se pot reprezenta pe axa numerelor reale. Rangul

n cre¸ste termenii unor ¸siruri se stabilizeaz˜a la o anumit˜a valoare a

¯

R := R∪ {±∞} ⇒ not¸iunea de limit˜a.

¯

Fie V (a) := o vecin˜atate a lui a R. Atunci:

i) dac˜a a R V (a) = (a ε, a + ε), ε > 0; ii) dac˜a a = +∞ ⇒ V (a) = (ε, +), ε > 0; iii) dac˜a a = −∞ ⇒ V (a) = (−∞, ε), ε > 0;

¯

Definit¸ia 1.2. a

vecin˜at˜at¸i a lui a se afll˜a cel mult un num˜ar finit de termeni ai ¸sirului;

scriem lim n a n = a sau a n a.

R este limita ¸sirului (a n ) nN dac˜a ˆın afara oric˜arei

ˆ

In limbaj matematic, definit¸ia de mai sus se scrie:

Definit¸ia 1.3. i) a n a (a R) dac˜a ε > 0, N (ε) N a.ˆı. n > N (ε), |a n a| < ε; ii) a n +dac˜a ε > 0, N (ε) N a.ˆı. n > N (ε), a n > ε;

iii) a n → −∞ dac˜a ε > 0, N (ε) N a.ˆı. n > N (ε), a n < ε;

1

Exemplul 1.1. Ar˜at˜am c˜a lim n

oricarei vecin˜at˜ati a lui

a n = 2n+1 3n+2 .

adic˜a arat˜am c˜a ˆın afara

3 2 se gaseste un numar finit de termeni ai sirului

2n+1

3n+2

2

3 ,

=

lim n→∞

2n+1

3n+2 =

3 ⇔ ∀ε > 0, N (ε) N a.ˆı. n > N (ε),

2

2n+1

3n+2

3 < ε.

2

2n+1

3n+2

3 < ε

2

6n+36n4

3(3n+2)

< ε

1

3(3n+2)

< ε

1

3(3n+2) < ε

9n + 6 > 1 ε n > 16ε

9ε

Fie ε =

1

20 N(

1

20 )

=

,

a n ,

16ε

9ε

6

1

20

= N(ε).

20

9

= 14

9

< n ceea ce ˆınseamn˜a c˜a

ˆın afara vecin˜at˜at¸ii lui

60 se g˜asec doar termenii a 0 = 2 ¸si a 1 = 3 . Restul termenilor sirului

a 2 , a 3 ,

Definit¸ia 1.4. Dac˜a a n a, ¸si a R, ¸sirul (a n ) nN se nume¸ste conver- gent.

Observat¸ia 1.2. Dac˜a a n → ±∞ sau ¸sirul (a n ) nN nu are limit˜a, se nume¸ste divergent.

|a n | < M, n N, ¸sirul (a n ) nN se

Definit¸ia 1.5. Dac˜a M nume¸ste m˜arginit.

Definit¸ia 1.6. S¸irul (a n ) nN se nume¸ste:

=

1

1

20 ,

3 2 construit˜a cu ε =

1

V ( 3 ) = (

5

2

2

3

1

20 ,

2

3 +

1

20 ) =

37 , 43

60

37 , 43

60

60 .

> 0 a.ˆı.

i) cresc˜ator dac˜a a n a n+1 , n N;

ii) descresc˜ator dac˜a a n a n+1 , n N;

iii) monoton dac˜a este cresc˜ator sau descresc˜ator.

Propozit¸ia 1.1. (Propriet˜at¸i ale ¸sirurilor convergente)

i) Limita unui ¸sir convergent este unic˜a.

ii) Orice ¸sir convergent este m˜arginit.

Teorema 1.1. Orice ¸sir monoton ¸si m˜arginit este convergent.

Exemplul 1.2. a n =

1

n+1 +

1

n+2 +

1

+

1

n+n , n N.

Monotonia: a n+1 a n =

M˜arginirea: 0 < a n <

2(n+1)(2n+1) > 0 (a n ) nN este cresc˜ator.

1

n+1 +

1

n+1 +

+

1

n+1 =

n+1 < 1, n N.

n

Observat¸ia 1.3. Exist˜a ¸siruri convergente care nu sunt monotone, spre ex- emplu a n = (1) n , n 1.

n

Propozit¸ia 1.2. (Operat¸ii cu ¸siruri convergente) Fie ¸sirurile conver- gente (a n ) nN ¸si (b n ) nN , (a n a, b n b, a, b R). Atunci

i) a n + b n a + b;

ii) αa n αa, α R;

iii) a n b n ab;

iv) a , (b n = 0, n N, b

a

n

b

n

= 0).

b

2

Propozit¸ia 1.3. Fie ¸sirurile (a n ) nN ¸si (b n ) nN . Dac˜a (a n ) nN este m˜aginit ¸si b n 0, atunci a n b n 0.

Demonstratie. (a n ) nN este m˜aginit implica M > 0 a.ˆı. |a n | < M, n N.

M . Atunci, |a n b n | = |a n ||b n | < M M = ε ceea ce inseamna ca a n b n 0.

sin nx a n = sin nx

Exemplul 1.3. lim n

b n 0 ⇔ ∀ε > 0, N (ε) N a.ˆı.

sin nx

n

=

ε

n > N (ε), |b n | <

= 1

n

ε

0, deoarece sin nx

n

este marginit, sin nx [1, 1] si b n = n n −→ 0 .

1

1.1 S¸iruri remarcabile

1. a n = q n , n N, q R.

lim n q n =

 

 

nu

0,

1,

,

exista˜ , q ≤ −1 |q| < 1 q = 1 q > 1

.

Exemplul 1.4. lim n

(2)

(7) n +3 n = lim n

n

+6

n

=

lim n 6

(− 2 6 ) n +1 7 n
(− 2 6 ) n +1
7 n

1+ ( 3

7 )

n = 0.

6 n [ (6 ) n +1 ]

2

3 7 ) n = 0 . 6 n [ ( − 6 ) n +1

(7) n [ 1+ ( 3

7

) n ]

2.

S¸irul lui Euler

cresc˜ator, a n [2, 3]). lim n 1 + n n = e.

1

a n = 1 + n n , n 1, este convergent (este strict

1

Demonstratie. Utilizand binomul lui Newton, avem

1 +

n n = n

1

k

k=0 C n

n k = 1+C

1

1

n

(

n )+C n

1

2

n 2 +C

1

3

n

n 3 +

1

+ C

n

n

1

n n

= 1 +

1 +

Folosim inegalitatea:

Rezulta, 1 + n n 1 +

= 1 + 2 1 2 n 3.

a n = 1+

a n+1 , deci sirul este crescator si marginit inferior de a 1 , adica a 1 = 2

=

n +

n!

1!(n1)!

n

1!

1

1

1

n +

2!

1

n!

2!(n2)!

3! 1

1

+

1

n! .

1

k!

1

2 k1 ,

1

0 +

2

1

2

3! 1

1

n 2 +

1

3!

n!

3!(n3)!

2

1

n 3 +

n 3 +

1

+

+

n!(nn)! n n

n!

1

= n + n(n1)

1

1 +

1+

n 2 + n(n1)(n2)

1

+ n(n1)(n2)

n!

1

n 1

1

n

2

1

n n

1 n1

n

1! +

2! (1n )+

1

1!

+

1

2!

+

1

3!

+

1

1! +

1

1

1

1

n 1

1

n! 1

1

k N .

1 +

1

2 +

2

n 1

1

n +

2

+

1 2 ) n

2 n1 = 1 + 1 (

1

1

1

2

+

n! 1

1

n 1

1

n

2

2! (1n )+

1 n1

n

a n , n N .

Exemplul 1.5. lim n n+2 n+3 = lim n 1 +

n

= e 0 = 1.

2

n(n+3) 2 2 n n
n(n+3)
2
2
n n

= e lim n

2

n(n+3)

3

2 S¸iruri fundamentale. Criteriul lui Cauchy.

Definit¸ia 2.1. S¸irul (a n ) nN se nume¸ste ¸sir fundamental (sau ¸sir Cauchy) dac˜a

ε > 0, N (ε) N, a. i.

|a n+p a n | < ε, n > N (ε), p N.

Teorema 2.1. (Criteriul lui Cauchy) S¸irul (a n ) nN este convergent dac˜a ¸si numai dac˜a este ¸sir fundamental.

Exemplul 2.1. S¸irul a n = 1 +

1

2 +

2

1 2 +

3

+

1 2 , n 1, este fundamental.

n

ˆ

Intr-adev˜ar, |a n+p a n | =

Dar,

1

(n+1) 2 +

1

(n+1) 2 <

1

n(n+1) =

1

n

1

(n+2) 2 +

1 n +1 ;

1

n+1 ;

1

(n+2) 2 <

1

(n+p) 2 <

1

1

1

(n+1)(n+2) =

n+1

n+2 ;

1

1

(n+p1)(n+p) =

n+p1

+

1

(n+p) 2

1

n+p .

Rezult˜a |a n+p a n | <

Rezut˜a (a n ) n1 este convergent.

1

n

1

n+p <

n < ε, p N ¸si n > 1 ε 1 ε = N(ε).

1

Exemplul 2.2. S¸irul a n = 1 +

2 + 3 +

1

1

1

+ n , n 1, nu este fundamental.

Fie ε = 2 ¸si n = p. Dac˜a a n este fundamental, N ( 2 ) N a.ˆı. |a 2n a n | <

Dar, |a 2n a n | =

1

1

1

n+1 +

1

n+2 +

+

1

2n >

1

2n +

1

2n +

+

1

2 .

1

2n

= n

1

2n

=

1

2 ,

contradict¸ie. Rezut˜a (a n ) n1 este divergent.

3 Criterii de convergent¸˜a

Teorema 3.1. (Criteriul cle¸stelui) Fie ¸sirurile de numere reale (a n ) nN , (b n ) nN ¸si (c n ) nN a.ˆı. i) b n a n c n , n N;

ii) b n a ¸si c n a, a R.

Atunci a n a.

Exemplul 3.1. Calcul˜am lim n

1

n 3 +n +

Avem

k = 1

1

n 3 +n

k

n 3 +n

+n , k = 1,

n

n

3

n

n 3 +n

1

n 3 +n =

1

n 3 +n

4

,

2

n 3 +n +

n.

+

+n cu criteriul clestelui.

n

n

3

k

= 2

1

n 3 +n

2

n 3 +n

n

n 3 +n

k

si ˆınsumˆandu-le obt¸inem:

n

b n =

Deci lim n

= n

1

n 3 +n

1

n 3 +n

1

n 3 +n +

n

n 3 +n =

2

n 3 +n +

n

n 3 +n

n

+

+n n

n

3

+n n

n

n

3

+

2

−→ 0 .

n

n 3 +n .

+n n

n

n

3

−→ 0 si c n =

1

2

n 3 +1 +

n 3 +2 +

+n = 0.

n

n

3

Exemplul 3.2. Calcul˜am lim n

k

n 2 +n

k

n 2 +k

k

+1 , k = 1,

n

2

= 1

= 2

1

n 2 +n

2

n 2 +n

1

n 2 +1

2

n 2 +2

=

1

n 2 +1

2

n 2 +1

n 2 +1 +

, n

, n.

1

n 2 + 1 n 2 + k n 2 + n, k = 1,

k

k

2

n 2 +2 +

k

Prin ˆınsumare,

= n

n

n 2 +n =

n

n 2 +n =

n

n 2 +1

1+2+

+n

1

n 2 +1 +

1

2

+

n +n 1+2+ n 2 +1

n

2

+n

+

n

n 2 +n

n(n+1)

2(n 2 +1) .

n(n+1)

2(n 2 +1)

+

n→∞ 1

−→

2 .

n 2 +n =

n

1

2 .

n 2 +n

n(n+1)

n 2 +2 +

2

b n =

Deci lim n

2(n 2 +n)

n(n+1)

2(n 2 +n)

n 2 +1 +

n→∞

1

n 2 +2 +

n 2 +2 +

−→

2 si c n =

1

n 2 +1 +

2

+

n 2 +n

n

Teorema 3.2. (Criteriul Stolz) Fie ¸sirurile de numere reale (a n ) nN ¸si (b n ) nN a.ˆı. i) 0 < b n < b n+1 , n N;

ii) b n → ∞ ;

iii)

Atunci a

¯

a n+1 a n b n+1 b n

l, l R.

n

b

n

l.

Exemplul 3.3. Calcul˜am lim n

1+ 2+ 3+

+

n

.

n n

a n = 1 + 2 + 3 +

lim n→∞

+ n si b n = n n > 0. b n → ∞ si b n

1+ 2+ 3+

+

n+ n+11 2 3

n

(n+1) n+1n n

a n+1 a n

b n+1 b n

= lim n

n+1

= (n+1) n+1n n = lim n

lim

n

n+1 [ (n+1) n+1+n n ]

(n+1) 3 n 3

= (n+1) 2 +n n 2 +1

lim

n

3n 2 +3n+1

= 2

3 .

< b n+1 .

Teorema 3.3. (Criteriul raportului) Fie ¸sirul de numere reale (a n ) nN ,

a n > 0, n N ¸si a n+1

l, l [0, +) ∪ {+∞} . Atunci

a

n

i) dac˜a l < 1, a n 0;

ii) dac˜a l > 1, a n +.

5

Exemplul 3.4. Calcul˜am lim n

n = lim n n+1 = 0 < 1

lim n→∞

Teorema 3.4. (Criteriul radicalului) Fie ¸sirul de numere reale (a n ) nN ,

a n > 0, n N ¸si

2 n

n! .

a n = 2 n > 0 si lim n

n!

2

n

n!

= 0.

a

n+1

a n

a

n+1

a

n

= lim n

2

n+1

n!

2

(n+1)! 2

l, l [0, +) ∪ {+∞} .

Atunci n a n l.

Exemplul 3.5. Calcul˜am lim n n n (n + 1)(n + 2)

1

(n + n).

Avem lim n n n (n + 1)(n + 2)

1

(n

+

n) = lim n→∞ n (n+1)(n+2) n n

(n+n)

Deci, a n = (n+1)(n+2)

n

n

(n+n)

> 0.

lim n→∞

=

a

n+1

a

n

= lim n

(n+2)(n+3)

(2n+2)

n n

(n+1) n+1

·

(n+1)(n+2)

(n+n)

·

n

(n+1) = lim n

n

n ) n = 4 e .

1

1

(

1+

2(2n+1)

n+1

·

n+1 n

n

lim n

lim

(2n+1)(2n+2)

(n+1) n+1

2(2n+1)

= n

n+1 · lim n

Deci, lim n n n (n + 1)(n + 2)

1

(n + n) = 4 e .

.

4 Exercit¸ii propuse spre rezolvare

I. Folosind definit¸ia cu ε, ar˜atat¸i c˜a:

1.

2.

3.

4.

lim n

lim n→∞

lim n→∞

lim n→∞

n+1

5n+2 =

1

5 ; g˜asit¸i rangul N (

1

10 ).

n

2

2n 2 +2 =

1

2 ; g˜asit¸i rangul N (

1

100 ).

n 2 3

n+1

=

1

; g˜asit¸i rangul N ( 2 ).

3n

+1 = 0; g˜asit¸i rangul N (

n

2

1

1000 ).

II. Studiat¸i convergent¸a urm˜atoarelor ¸siruri, stdiind monotonia ¸si m˜arginirea acestora:

1. a n = 2 n , n N.

n!

2. a n = 1 + n n , n 1.

3. a n =

1

1

n+1 +

1

n+2 +

1

+ n+n , n 1.

n 2 +1

4. n

a n =

n+1

k=1

k 4 +k 2 +1 k 4 +k

, n 1.

III. Studiat¸i convergent¸a urm˜atoarelor ¸siruri, cu ajutorul Criteriului lui Cauchy:

6

a

2. a

1.

n

= 1 + 1

1!

= 1 +

a n = 1 +

n

+

1 2 +

2

1

2 +

3.

1 2 ! +

1 2! +

1

1

3 2 +

3 2 +

1 3 +

+ 1

+

n! .

1

n 2 .

+ 1

n .

4. a

5.

6.

=

a n =

n

a n =

sin a

3

cos a

4

sin 1!

1·2

+

+

+

sin 2a

3

2

cos 2a

4

2

sin 2!

2·3

+

+

+

sin 3a

3

3

+

cos 3a

4

3

+

sin 3!

3·4

+

+

sin na

3

n

, a R.

+

cos na

+

4

sin n!

n

n(n+1) .

, a R.

IV. Calculat¸i urm˜atoarele limite de ¸siuri:

1. lim n

5n 3 4n+1 4n 3 +1

;

2. lim n→∞

3.

9n 2 +1

6n+7

;

lim n n n + 1 n ;

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

lim n n + n 2 + 1 n n 2 + 1;

lim

n

3 n+1 +6 n+1 ;

3

+6

n

n→∞

lim

n

(3) n +8 n (6) n +5

n ;

lim

n

(2)

(7) n +3 n ;

n

+6

n

lim

n

(1)

n 5 +2 ;

n

lim

lim n (5 n + 4 n ) ;

sin n

n 3 ;

n→∞

lim n→∞ n+2 n1

4n ;

12.

lim n 1 +

2n 1 n4 .

n

2

V. Calculat¸i urm˜atoarele limite de ¸siuri cu ajutorul Criteriului cle¸stelui:

1. n 2 +1 +

lim n→∞

n

2. n 2 +1 +

lim n→∞

1

3. n 3 +1 +

lim n

1

n

n 2 +2 +

2

n 2 +2 +

2

n 3 +2 +

+

+

+

+n ;

n

n

2

+n ;

n

n

2

+n ;

n

n

3

7

4. lim n

1

n 2 +1 +

1

n 2 +2 +

+

1

+n ;

n 2

5.

lim n→∞

a

n

(1+a)(1+a 2 )

(1+a

n