Sunteți pe pagina 1din 19

Dupa parcurgerea acestui capitol veti putea sa: 1.

Definiti aspectele emotionale ale pacientilor, familiei lor si ale salvatorilor. 2. Definiti cele 5 stadii ale reactiei normale in fata mortii. 3. Identificati cel putin sase semne sau simptome ale stress-ului. 4. Explicati masurile ce pot fi luate pentru a influenta stress-ul. 5. Descrieti urmatoarele trei fa e in reducerea stress-ului determinat de un incident grav: ! educatie anterioara pentru a face fata stress-ului. ! suport la locul incidentului ! anali a ulterioara ". Discutati despre importanta protectiei personale. #. Descrieti masurile de protectie universala impotriva $olilor infectioase cu transmitere sanguina sau aeriana. %. Descrieti trei etape ale securi arii onei de lucru. &. Descrieti 1' pericole ce pot aparea c(nd evaluati ona. 1'. Descrieti ec)ipamentul de securitate pe care ec)ipa tre$uie sa il ai$a la dispo itie *a salvator tre$uie sa stiti: 1. +a va puneti si sa va scoateti manusile de protectie. 2. +a evaluati siguranta onei de actiune, reala sau simulata. 3. +a folositi in mod adecvat ec)ipamentul de protectie. ,cest capitol este destinat a va face sa percepeti factorii ce va pot influenta starea fi ica sau emotionala. Dumneavoastra, pacientii, familiile lor, toti veti fi supusi stress-ului, deci acest capitol se adresea a metodelor pentru prevenirea si reducerea stresului. +e pre inta, de asemenea, pericolele la care sunteti expusi fata de $olile infectioase si metodele de a reduce riscul infectiilor. ,cest capitol tratea a si siguranta onei si protectia individuala, precum si a pacientilor. 1. Aspecte emotionale ale urgentelor medicale ,sigurarea asistentei medicale ca salvator este o experienta generatoare de stress. -eti simti stressul, la fel si pacientii, familiile lor, martorii oculari. .entru ca acesta nu poate fi indepartat total, tre$uie sa invatati cum sa evitati stresul suplimentar si cum sa preveniti cresterea gradului de stres. /nele dintre te)nicile de reducere a stresului pe care le veti invata pot fi folosite in acelasi mod de catre pacientii dvs, familiile si prietenii lor. Desi toate solicitarile medicale de urgenta produc un anumit nivel de stres, unele

IgIenA SI ProtecTIA sAlvAtoruluI

sunt mai stresante ca altele. Experienta anterioara poate face mai dificila a$ordarea anumitor tipuri de solicitari. De exemplu, daca un pacient cu le iuni severe va reaminteste de un mem$ru apropiat din familie veti avea pro$leme in tratarea pacientului fara un grad crescut al nivelului de stres. ,ceasta este mai ales adevarat daca este vor$a de un pacient foarte t(nar sau v(rstnic. +olicitarile ce implica moarte, violenta, victime multiple sau pacientii pediatrici determina, deasemenea, un nivel crescut de stres..entru ca lucrati intr-un mediu stresant tre$uie sa depuneti un effort constient pentru a preveni si reduce stresul inutil. .uteti face asta in diverse moduri: invat(nd sa recunoasteti semnele si simptomele stresului, adaptat(ndu-va viata la activitati ce reduc stresul si invat(nd ce servicii si resurse sunt disponi$ile pentru a va a0uta. nu subestimati efectul pe care stressul il poate avea asupra dumneavoastra. un salvator, un pompier, personal s.m.u., un om al fortelor de ordine poate vedea mai multa suferinta intr-un an dect altii intr-o viata. 2. reactia normala la stres 1re$uie sa intelegeti in ce fel va afectea a stresul pe dumneavoastra si pe cei carora le acordati a0utor de urgenta. .entru ca moartea este una din cele mai importante surse de stres, reactia pe care o avem c(nd ne confruntam cu aceasta realitate este un $un punct de plecare in anali a stresului. 2ricine este confruntat cu aceasta situatie - pacient, familia sau cei care il ingri0esc, trec prin acest proces, c)iar daca implicarea este diferita. /n $un model pentru reactia la confruntarea cu realitatea mortii descrie cinci stadii: negarea, supararea, negocierea, depresia si acceptarea. Dar nu toata lumea trece prin acest proces in acelasi fel. negarea (nu mie ! .rimul stadiu este negarea. 2 astfel de persoana nu poate crede ce se int(mpla. ,cesta fa a poate actiona ca un sistem protectiv pentru cel care se confrunta cu realitatea si poate constitui o protectie c)iar si pentru dumneavoastra, cel venit sa acordati a0utor. -a dati seama ca aceasta reactie este normala. suparare (de ce eu, de ce mie"! ,ccept(nd ca si acest al doilea stadiu al reactiei de stress este normal veti reusi sa

intelegeti sentimentul acesta care uneori este directionat catre dumneavoastra dinspre pacient sau familia acestuia. 3ncercati sa nu deveniti defensiv pentru ca aceasta furie este re ultanta situatiei existente si nu a activitatii pe care ati depus-o. 3nteleg(nd aceasta, va veti putea continua misiunea pe care o aveti fara sa fiti distras de reactia, repetam, normala a celor din 0ur. 1rec(nd prin aceasta fa a puteti a0unge sa va manifestati supararea fata de pacient, apartinatori, colegi de ec)ipa sau propria familie. +upararea, furia, sunt reactii normale la evenimente neplacute. /neori este util sa vor$iti despre aceasta cu colegii, familia sau un consilier speciali at. 3n acest fel veti evita introvertirea ce poate determina ulterior simptome neplacute sau reactii emotionale neadecvate. Direction(nd incarcatura energetica a furiei intr-un mod po itiv pentru a indeparta o situatie neplacuta va poate a0uta sa mergeti mai departe. De exemplu, in fata unui accident rutier puteti fi suparat ca un copil a fost implicat. *oncentr(ndu-va asupra acordarii celei mai $une ingri0iri copilului puteti trece mai usor peste situatie. negocierea (#ine,dar$! ,l treilea stadiu al procesului de confruntare cu stresul. 4egocierea este actul de a incerca sa am(ni evenimentul mortii. Daca int(lnesti un pacient aflat in aceasta situatie imediata 5iminenta mortii6, incearca sa oferi un spri0in real si util, de exemplu: 78acem tot ce putem, ec)ipa medicala avansata va fi aici in c(teva minute97si acest stadiu este o componenta normala. deprimarea ,cest al patrulea stadiu este caracteri at de multe ori prin tristete sau disperare. 2 persoana ce devine neo$isnuit de tacuta sau care pare sa se inc)ida in sine pro$a$il a a0uns la acest stadiu. ,cesta poate fi si punctual, persoana incepe sa accepte situatia. 4u este neo$isnuit ca pacientii si familiile lor sa devina astfel dupa ce s-au confruntat cu situatii ce implica moartea sau s-au terminat in acest fel. 4ici nu e surprin ator ca voi, ca si salvatori sa a0ungeti in acest stadiu. +ocietatea civila, si pro$a$il nu numai, tinde sa priveasca moartea ca un esec al actului medical, si nu ca pe un eveniment natural care se int(mpla

oricui. /n anumit grad de deprimare este o reactie normala la o pierdere ma0ora. Depresia poate fi moderata sau severa: poate fi de scurta sau de lunga durata. Daca ea e remanenta este neaparat nevoie de a0utor de specialitate.

Acceptarea /ltimul stadiu al acestui proces de confruntare cu realitatea mortii este acceptarea. ,ceasta nu inseamna ca esti multumit de situatie. 3nseamna insa ca intelegi ca a muri si moartea sunt realitati ce nu pot fi sc)im$ate. .oate sa ia ceva timp p(na se a0unge la aceasta. *a lucrator in sistemul medical de urgenta poti vedea acceptarea in r(ndul mem$rilor familiei care inteleg ca evenimentul ce se int(mpla celui drag este unul terminal si ca acesta nu isi va mai reveni. 3nsa nu toti cei care se confrunta cu aceasta realitate sunt capa$ili sa treaca peste aceasta si sa accepte pierderea. 3nteleg(nd aceste cinci stadii puteti intelege mai $ine reactia in fata mortii pe care o au pacientii, familiile lor, prietenii lor. .uteti, de asemenea, sa va intelegeti propriile reactii la situatii stresante. stresul - semne sI sImPtome /rmatoarele semne de alarma tre$uie sa va a0ute sa identificati stresul: ! irita$ilitate, uneori directionata catre colegi, familie sau prieteni ! imposi$ilitatea concentrarii ! sc)im$area dispo itiei ! tul$urari de somn, cosmaruri 5pot fi greu de recunoscut datorita modificarilor programului de somn oricum pre ent la cei ce lucrea a in ture de noapte6 ! anxietate ! lipsa de deci ie ! sentiment de vinovatie ! lipsa apetitului ! de interes in viata de cuplu ! de interes la locul de munca ! i olare *unosc(nd acesta semne va fi usor sa le identificati printre colegi, prieteni sau c)iar la dvs. %. managementul stresului *uprinde trei componente: 1. ;ecunoasterea 2. .revenirea 3. ;educerea 1. recunoasterea stresului /n pas important in managemenntul stresului este recunoasterea semnelor si

simptomelor. Dupa identificarea lor se poate continua cu prevenirea si reducerea lui. 2. Prevenirea stresului 1rei elemente, simplu de retinut, a0uta la prevenirea stresului: man(nca, $ea, fii $inedispus. mannca

Piramida alimentelor - variatie si ec&ilibru grupele de alimente si po'itia lor in piramida alimentelor .iramida alimentelor descrie diferitele grupe de alimente si importanta fiecareia. Ea va va fi utila pentru a pune la punct o alimentatie sanatoasa, ec)ili$rata si saraca in grasimi. <a $a a piramidei, in cantitatea cea mai mare se recomanda consum de p(ine, cereale, ore , paste fainoase. ,poi urmea a in cantitati egale legumele si fructele. +pre v(rful piramidei in parti egale se plasea a produsele lactate, $r(n eturile sla$e si iaurtul, dar si carnea, carnea de pasare, pestele, ouale, nucile si fasolea $oa$e. 3n v(rful piramidei descoperim, in cantitate foarte mica, a)ar, dulciuri, grasimi, maione a, margarina, unt, ulei pentru salate.

Pine, ore', cartofi, cereale 8urni ea a glucide complexe, vitamine din grupa =, potasiu. ,limentele cu amidon contin cantitati mari de fi$re alimentare 5su$stante de $alast6. Este de preferat sa alegeti produse pe $a a de cereale intregrale. Evitati alimentele rafinate 5produse pe $a a de faina al$a, ore al$6. Do e recomandate: De minim trei ori pe i produse cu amidon, cum ar fi p(inea, cartofii, ore ul, cerealele, pastele: incearca sa gatesti in fiecare i cereale integrale sau cartofi, folosind c(t mai putina grasime. legume 8urni ea a glucide, vitamine si saruri minerale. =ogate in fi$re alimentare 5su$stante de $alast6 si sarace in grasimi, legumele sunt alimentele ideale pentru cei care vor sa sla$easca. *rude, continutul lor in vitamine este mai ridicat si sunt mai potrivite pentru gustari, de aceea se recomanda consumul acestora minim o data sau de doua ori pe i. (ructe 8urni ea a glucide, vitamine, potasiu. 8ructele sunt $ogate in fi$re alimentare 5su$stante de $alast6 si sarace in grasimi. 4u ar tre$ui consumate in cantitati prea mari deoarece si aportul de glucide va fi prea ridicat. *rude, sunt potrivite mai ales pentru gustari, iar cel sau cea care man(nca regulat fructe va fi mai putin tentat de dulciuri. +e recomanda consumul unei portii de fructe de doua ori pe i. 2 portie corespunde, spre exemplu, unui mar, c(teva prune sau alte fructe. lactate 8urni ea a proteine, calciu, vitamina , si vitamine din grupa =. <aptele este $ogat in grasimi, drept pentru care este prefera$il sa fie consumate produse pe $a a de lapte sla$ sau degresat. 8urni or de calciu, laptele este esential pentru re istenta dintilor si oaselor. Doze recomandate: Doua sau trei portii pe i a c(te: ! 2 dl de lapte 5degresat6 sau ! iaurt 5pe $a a de lapte sla$6 sau ! 3' g de $r(n a tare 5sla$a6 sau ! "' g de $r(n a moale 5sla$a6 carne, peste, oua, legume 8urni ea a proteine, magne iu, fier, iod, inc, vitamine din grupa =. ,limentele din aceasta grupa sunt cele mai importante furni oare de proteine. ,sta nu inseamna ca tre$uie

sa consumam carne in fiecare i. .estele, leguminoasele, precum si laptele si produsele lactate furni ea a in egala masura cantitati importante de proteine. carnea ,r tre$ui preferate carnurile sla$e. 4u uitati ca me elurile si c(rnatii contin foarte multe grasimi >ascunse7. 2rganele interne sunt foarte $ogate in colesterol. Peste *ontine foarte multi aci i grasi valorosi, in special pestele oceanic din onele reci. /leiul de peste fiind sanatos, puteti consuma din c(nd in c(nd un peste gras, cum ar fi somonul. oua +e gasesc de0a in felurile de m(ncare preparate, cum ar fi sufleurile, cremele si produsele de patiserie. leguminoase 2fera numeroase avanta0e. +arace in grasimi, $ogate in proteine, in saruri minerale si in vitamine, ele contin o cantitate mare de fi$re alimentare 5su$stante de $alast6 care satisfac foamea. Doze recomandate: Carne: ! %' p(na la maxim 12' g de carne sla$a de 2 p(na la 4 ori pe saptam(na. ,ceasta cantitate poate fi, redusa: ! me eluri 5sunca, c(rnati, slanina6 maxim o data pe saptam(na: ! cel mult o data pe luna, %' p(na la 12' g de organe 5ficat, rinic)i, intestine6. Peste: 1'' p(na la 12' g o data sau de doua ori pe saptam(na. Oua: unul p(na la 3 oua pe saptam(na 5lu(nd in considerare si ouale din m(ncarurile preparate6. Leguminoase: o data sau de doua ori pe saptam(na 5linte, naut, fasole6. grasimi, uleiuri, 'a&ar ?rasimile sunt adesea >ascunse7 in diverse alimente precum c(rnatii si me elurile, pastele, $r(n eturile, m(ncarurile cu $r(n a, maione a, sosuri, produse de patiserie, ciocolata sau ing)etate. ?rasimile si uleiurile furni ea a aci ii grasi esentiali si contri$uie la o $una a$sor$tie a vitaminelor liposolu$ile 5,, D, E si @6. *)iar daca avem o alimentatie saraca in grasimi, aceste su$stante sunt furni ate in cantitati suficiente. Aa)arul, al$ sau $run, este o sursa de energie. El nu contri$uie totusi la aportul de vitamine si de saruri minerale si nu satura deloc pentru ca nu contine fi$re alimentare. 3n plus fata de a)ar,

multe dulciuri contin grasimi in cantitati deloc negli0a$ile: un motiv $un pentru a le evitaB 3n plus, adesea a)arul poate fi inlocuit cu un indulcitor. Doze recomandate: ! 2 lingurite de ulei vegetal 5ex. ulei de masline6 pentru sosurile de salata: ! maxim 2 lingurite de grasime pentru gatit 5ex. ulei de masline sau de ara)ide6: ! maxim 2 lingurite de grasime pentru tartine 5unt, margarina6: ! c(t mai rar, maxim o data pe saptam(na, un fel de m(ncare $ogat in grasimi 5c(rnati, $r(n eturi, sosuri cu sm(nt(na, ciocolata6: ! o data pe i, maxim 2 lingurite de dulceata, miere sau ing)etata. .ersoanelor care lucrea a in +.C./. le este destul de greu sa-si mentina un program regulat de mese. .rin programarea meselor si av(nd la dispo itie produse de calitate pot fi im$unatatite o$iceiurile alimentare. , m(nca sanatos nu a0uta numai la diminuarea nivelului de stres dar si la scaderea riscului $olilor cardio-vasculare, prima cau a de mortalitate in r(ndul celor care lucrea a in sistemul asistentei pu$lice. .astr(ndu-va greutatea in limite normale puteti face mai $ine fata stresului. variatie si ec&ilibru 2 alimentatie sanatoasa depinde de doua aspecte: variatie si ec)ili$ru. Ea va fi variata recurg(nd la diferitele grupe de alimente pe care le avem la dispo itie si ec)ili$rata tin(nd cont de nevoile organismului de su$stante nutritive. lic&ide 2 cantitate adecvata de lic)ide este necesara. Des)idratarea este un factor de risc pentru cei din fortele de ordine, pompieri, lucratori din +erviciile de urgenta ce poarta ec)ipamente speciale 5salopete speciale, veste antiglont, etc.6. /n adult normal pierde ec)ivalentul a opt pa)are de lic)id pe i prin transpiratie, respiratie si prin excretie. ,pa in cantitati adecvate este esentiala pentru mentinerea functionarii proceselor meta$olice. +ucurile de fructe sunt o alta sursa de )idratare. Evitati consumul exagerat de cafea si alcool. *ofeina este o su$stanta ce determina eli$erarea de adrenalina in organism: adrenalina creste tensiunea arteriala si nivelul de stres. <imit(nd consumul de $auturi ce contin cofeina, cum ar fi cafeaua si cola, puteti reduce tendinta de stres. De asemenea cafeaua si alcoolul produc des)idratare. *onsumul de $auturi alcoolice tre$uie descura0at. Desi $auturile alcoolice par sa relaxe e ele produc deprimare si scad a$ilitatea de a face fata la stres. dispo'itie 2 pesoana fericita nu sufera de stres. Este important sa va ec)ili$rati stilul de viata.

Evaluati-va locul de munca si viata de i cu i. <a serviciu a$ordati pro$lemele la timp in mod adecvat, ianinte ca acestea sa se transforme in factori de stres. 3ncearcati sa va programati activitatea astfel inc(t sa puteti aloca suficient timp pentru odi)na si activitati personale. Daca lucrati intr-o organi atie de voluntari evitati sa mo$ili ati pe toata lumea daca nu e necesar. 3ncearcati sa creati un mediu lipsit de stres in afara locului de munca. .etrece-ti timpul li$er cu prietenii si familia. 3n activitatile li$ere introduceti si prietenii care nu va sunt colegi. *ultivati-va )o$$D-uri si activitati care nu sunt legate de munca voastra. 8aceti activitati fi ice in mod regulat. ,cesta e un mod ideal de a indeparta stresul. 3notul, alergatul, mersul pe $icicleta sunt trei tipuri de exercitii recomandate. Evitati fumatul, acesta e un o$icei ce produce stres, nu il indepartea a. Ceditatia si activitatile religioase pot reduce stresul la unele persoane. *ei care pot contra$alansa presiunea de la servici cu activitati de relaxare sunt mai plini de viata dec(t cei care nu pot lasa neca urile si stresul de la munca in spate, venind cu ele acasa. Daca va simti stresat la serviciu incearcati sa o$tineti a0utor speciali at de la consilierii de specialitate. %. reducerea stresului. Daca pro$lemele de la serviciu sau de acasa produc un stres continuu s-ar putea sa aveti nevoie de a0utorul unui consilier pe pro$leme de sanatate mentala. ,ceasta persoana este instruita sa va asculte si sa va a0ute sa identificati componenta stresanta. +pecialistii in sanatate mentala sunt psi)ologi, psi)iatrii, asistenti sociali sau clerici special instruiti. /n astfel de personal de specialitate poate lucra in cola$orare cu departamentul dvs. Educatia pre-incident - furni ea a informatii despre stres si reactiile cu care v-ati putea confrunta. 3i a0uta pe cei ce lucrea a in sistemele de urgenta sa inteleaga stresul normal la situatiile anormale int(lnite. Suportul si asistenta la locul incidentului prin serviciile de asistenta sociala ofera asistenta la locul faptei in incidentele cu incarcatura deose$ita cum ar fi de astrele sau situatiile ce implica moartea unui coleg sau copil. Analiza post incident critic este folosita pentru a evidentia reactia cau ata de

situatiile generatoare de stres. ,cestea sunt int(lniri intre cei ce raspund solicitarii de urgenta si lideri cu pregatire speciala. +copul acestor anali e este de a purta o discutie desc)isa asupra trairilor, temerilor si reactiilor la situatiile de stres. 2 astfel de anali a nu este o investigatie sau o anc)eta. Ea se tine de o$icei intre 24 si #2 ore de la incident. Informati-va daca departamentul din care faceti parte are un asemenea program. *ontactati aceasta ec)ipa ori de c(te ori sunteti implicat intrun incident generator de stres 5ex: solicitari la pacienti cu v(rste extreme, incident cu mai multe victime, situatii ce implica violenta neo$isnuita6. Daca credeti ca pre entati semne si simptome de stres dupa un astfel de incident anuntati superiorul sau consilierul pe pro$leme specifice. ). siguranta la locul interventiei #olile infectioase si i'olarea individuala 3n ultimul timp sindromul imunodeficientei do$(ndite 5+ID,6, epidemiile si cresterea interesului fata de )epatita si tu$erculo a au facut sa creasca gri0a fata de $olile infectioase. *(teva informatii despre cele mai importante $oli infectioase sunt utile pentru a intelege cum sa va prote0ati de acestea si sa nu va alarmati inutil. ;eglementarile in vigoare impun tuturor celor care lucrea a in sistemul de sanatate, inclusiv salvatorilor, sa ia in considerare ca toti pacientii cu care vin in contact sunt potential infectati cu virusul EI-, cel care determina in final +ID,, virusul )epatitei = 5E=-6 sau alti germeni patogeni cu transmitere sanguina. ,ceste reglementari impun ca tot personalul implicat in asistenta medicala sa foloseasca ec)ipament de protectie pentru a preveni expunerea la s(nge sau secretii de origine umana. EI- este transmis prin contact direct cu s(ngle infectat, sperma sau secretii vaginale. 4u exista nici un argument stiintific cum ca virusul s-ar transmite prin transpiratie, saliva, lacrimi, sputa, urina, fecale, varsatura, secretii na ale, doar in ca ul in care respectivele secretii contin semne vi i$ile de s(nge. Eepatita = se transmite, de asemenea, prin contact direct cu s(nge infectat. +alvatori tre$uie sa foloseasca masurile de protectie universale descrise in paragraful urmator pentru a reduce posi$ilitatea infectarii. <uati legatura cu coordonatorul medical in vederea imuni arii prin vaccinare. ,cest vaccin se efectuea a gratuit. 1u$erculo a devine si ea o pro$lema si pre enta tulpinilor re istente la medicatie face aceasta afectiune foarte periculoasa pentru salvatori. 1u$erculo a este transmisa prin

aer ori de c(te ori o persoana infectata tuseste sau stranuta. /tili ati o masca faciala sau o masca cu filtru si puneti o masca de oxigen pacientului pentru a minimali a expunerea. Daca nu este disponi$ila o masca de oxigen puneti doar o masca faciala simpla. +alvatorii tre$uie sa faca o testare pentru 1=* in fiecare an. masurile de protectie universale 4u veti putea sti intotdeauna daca secretiile unui pacient contin s(nge sau nu. De aceea se recomanda ca toate persoanele care lucrea a in sistemul de sanatate sa foloseasca masurile de protectie universale, consider(nd ca toti pacientii sunt potentiali purtatori de agenti cu transmitere sanguina. Infectia nosocomiala 5I46 este infectia contractata in unitati sanitare cu paturi 5de stat si private6, care se refera la orice $oala infectioasa ce poate fi recunoscuta clinic siFsau micro$iologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contactarii in timpul spitali ariiFactului medical sau manevrelor medicale, care afectea a fie $olnavul datorita ingri0irilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorita activitatii sale si este legata prin incu$atie de perioada asistarii medicale in unitatea respectiva, indiferent daca simptomele $olii apar sau nu apar pe perioada spitali arii. Scopul precautiunilor universale: ! prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere la locul de munca al personalului. Conceptul de precautiuni universale se refera la: ! s(nge, alte fluide $iologice si tesuturile tuturor pacientilor sunt considerate infectate cu EI- si E=- si alti agenti micro$ieni cu cale de transmitere parenterala ! toti pacientii potentiali infectati cu EI-, E=- sau cu alti agenti micro$ieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: ! cei mai multi dintre purtatorii de EI-, E=- si alti agenti micro$ieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de porta0 ! testarea sistematica pentru EI- si E=- s-a dovedit neeficienta si c)iar mai mult, o incalcare a drepturilor omului la viata privata Reguli de baza in aplicarea precautiunilor universale: ! considera toti pacientii potentiali infectati ! considera ca s(ngele, alte fluide $iologice si tesuturile sunt contaminate cu EIsi E=! considera ca acele si alte o$iecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utili are Contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse trebuie considerat ca risc: ! s(nge ! lic)id amniotic, lic)id pericardic, lic)id peritoneal, lic)id pleural, lic)id sinovial, lic)id cefalora)idian ! sperma si secretiile vaginale ! orice alte fluide organice vi i$il contaminate cu s(nge

Important este utili area ec)ipamentului de protectie adecvat si corect. Ec)ipamentul de protectie este definit conform legii ca fiind >$ariera intre lucrator si sursa de infectie, utili ata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie7. ec&ipament de protectie personala ! /niforme cu culori vii si material reflectori ant ! Canusi ! *asti ! Casti ! =ocanci Manusile trebuie utilizate in urmatoarele situatii: ! anticiparea contactului m(inilor cu s(nge, lic)ide $iologice contaminate, alte lic)ide $iologice cu urme vi i$ile de s(nge, tesuturi umane: ! contact cu pacienti care s(ngerea a, au plagi desc)ise, orice fel de le iuni cutanate: ! manipularea, dupa utili are a instrumentarului contaminat, in vederea curatirii, decontaminarii. +palarea m(inilor este foarte importanta si contri$uie la prevenirea contaminarii si diseminarii agentilor micro$ieni. MinilE oR fi S!A"A#E: ! la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca: ! inainte si dupa examinarea fiecarui $olnav: ! inainte si dupa aplicarea unui tratament: ! dupa scoaterea manusilor de protectie: ! dupa scoaterea mastii folosita la locul de munca: ! dupa folosirea $atistei: ! dupa folosirea toaletei: ! dupa trecerea m(inii prin par: ! dupa activitati administrative, gospodaresti. C$M% ! indepartarea $i0uteriilor 5inele, $ratari6, ceasurilor: ! ung)ii ingri0ite, taiate scurt: ! utili are de apa curenta si sapun pentru spalarea o$isnuita: ! doua sapuniri consecutive: ! in ca uri de urgenta este permisa utili area de antiseptice ca inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina: ! in unele situatii spalarea este completata de de infectia m(inilor: ! dupa manipularea $olnavilor septici, a $olnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severa: ! inainte si dupa aplicarea sau sc)im$area pansamentelor S#ER&EREA, $SCAREA este o'li&A#oRiE ! cu )(rtie, prosop: ! prosop de unica intre$uintare. masuri de protectie universale ! .urtati intotdeauna manusi atunci c(nd manevrati pacientii si sc)im$ati-le dupa contactul cu fiecare pacient in parte. ! +palati-va pe m(ini dupa ce v-ati scos manusile. ;etineti ca manusile de piele nu confera protectie, pielea are pori si a$soar$e fluide. ! /tili ati intotdeuna dispo itive de protectie oculara sau faciala atunci c(nd anticipati ca picaturi de s(nge sau alte secretii pot fi proiectate. /tili ati un sort

de protectie c(nd anticipati contaminare cu s(nge cum este in ca ul nasterilor sau traumatismelor ma0ore. ! +palati-va m(inile sau alte one expuse daca au fost contaminate cu s(nge sau alte secretii. +c)im$ati )ainele contaminate si spalati ona de su$ acestea. ! 4u recapisonati, indoiti sau taiati acele folosite. ,runcati-le imediat in containerele speciale pentru o$iecte taioase. ! Desi saliva nu s-a demonstrat ca transmite EI-, puteti folosi un mi0loc de i olare daca pacientul necesita resuscitare. siguranta personala Ec)ipamentul simplu, porta$il poate preveni accidentele. ! Canusile de protectie, oc)elarii si masca previn propagarea infectiilor. ! Eainele in culori luminoase va fac mai vi i$ili iua. *ele cu $en i reflectori ante va fac mai vi i$ili noaptea. ! Canusile groase de piele va prote0ea a impotriva taierii la accidentele rutiere. ! 2 casca de protectie este necesara c(nd lucrati intr-o ona industriala sau la accidentele rutiere. /nele situatii cer ec)ipament de protectie suplimentar. 4u e itati sa-l solicitati. e*ercitiu practic - scoaterea corecta a manusilor Introduceti degetul in manusa. 1rageti manusa si intoarceti-o pe dos. .rocedati la fel si cu cealalta, fara a o atinge pe dinafara. +coateti si a doua manusa. Imuni'arile ,numite vaccinari sunt recomandate celor care lucrea a in sistemul medical de urgenta. ,cestea includ profilaxia antitetanica, antigripala si vaccinul impotriva )epatitei =. raspunsul la solicitare +iguranta onei este un element foarte important pentru salvatori. +iguranta presupune securitatea personala precum si a tuturor celor pre enti la locul incidentului. /n salvator ranit sau mort nu-i mai poate a0uta pe cei in nevoie si devine la r(ndul lui o persoana care are nevoie de a0utor, sporind gradul de dificultate al actiunii. ,cordarea atentiei cuvenite elementelor de siguranta poate preveni raniri inutile, le iuni sau c)iar moartea. dispeceri'area 8oloseste informatiile furni ate de dispecerat pentru a anticipa pericolele la care te poti expune si pentru a-ti pregati strategia de a$ordare. deplasarea la solicitare ,ccidentele rutiere sunt o cau a ma0ora de deces sau invaliditate pentru pompieri sau cei din fortele de ordine. 3n timpul deplasarii la solicitare readuceti-va aminte recomandarile despre siguranta perosnala. 8ixativa centura, asigurati-va ca toti mem$rii ai ec)ipa0ului sunt ase ati si au centurile fixate, planificati-va traseul, si deplasati-va rapid dar in siguranta la locul solicitarii. Parcarea autove&icolului

.arcati autove)icolul in asa fel inc(t sa prote0e e ona de lucru de pericolele din trafic. ,veti gri0a ca luminile de avarie sa fie aprinse. ,veti gri0a c(nd iesiti din masina mai ales daca tre$uie sa o faceti intr-o ona cu trafic aglomerat. *ulorile desc)ise sau vestele va fac mai vi i$ili in timpul ilei. Caterialele reflectori ante pe uniforma sau pe vesta va fac mai vi i$ili pe timp de noapte. Daca autove)icolul nu tre$uie sa prote0e e ona de actiune parcati-l in afara onei de trafic. ,sigurati loc si altor mi0loace auto am$ulante, descarcerare pentru a se po itiona in apropierea pacientului. 3nsa mai int(i de toate fiti sigur ca ati prote0at ona impotriva altor accidente. evaluarea locului interventiei ,0ung(nd la locul interventiei cercetati ona cu atentie pentru a descoperi pericolele existente. <uati in considerare posi$ilele pericole, in functie de tipul urgentei: a$ordati-le in orice ordine vi se pare mai adecvata. De exemplu, asigurati-va ca nu exista fire electrice ca ute la pam(nt la locul unui accident rutier, inaintea cautarii si inlaturarii resturilor de geam spart. traficul Este traficul o pro$lemaG /neori 5de exemplu pe o autostrada aglomerata6 primul lucru de facut s-ar putea sa fie sa controlati si sa diri0ati traficul pentru a impiedica alte accidente, care pot sa faca situatia mai grava. Daca considerati ca aveti nevoie de a0utor, solicitati-l inainte de a co$ori din masina. crima sau violenta Daca informatiile de la dispecerat va fac sa $anuiti ca incidentul ar putea implica crima sau violenta, apropiati-va cu atentie. Daca sunteti pregatit in procedurile utili ate de fortele de ordine utili ati protocoalele locale. Daca nu apartineti fotelor de ordine fiti foarte precaut. Daca aveti orice fel de indoieli referitor la locul actiunii este $ine sa va po itionati la distanta si sa solicitati a0utorul fortelor de ordine. Daca ona implica o crima este $ine sa retineti mental toate amanuntele si sa aveti gri0a sa mentineti pro$ele, nemisc(nd nici un lucru de la locul lui cu exceptia situatiei c(nd acest lucru e necesar ingri0irii pacientului. multimea ,ceasta poate avea diferite dimensiuni si diverse personalitati. Cultimea $inevoitoare a vecinilor sau cunostintelor nu interfera de o$icei prea mult cu indatoririle

dumneavoastra. Cultimea ostila insa poate necesita pre enta fortelor de ordine inainte de a putea acorda a0utor pacientului. Evaluati temperamentul multimii inainte de a va pune sau de a a0unge intr-o situatie fara iesire. +olicitati a0utorul fortelor de ordine inainte ca multimea sa devina de necontrolat. Din considerente de securitate este uneori mai $ine sa asteptati p(na la sosirea politiei inainte de a va apropia de pacient. curentul electric ,cesta poate fi pre ent in multe din situatiile de urgenta. .acientii aflati in interiorul cladirilor pot fi in contact cu o mare varietate de surse de curent, pornind de la o improvi atie electrica facuta in casa p(na la o linie de inalta tensiune intr-o )ala industriala. .acientii aflati afara se pot afla si ei in contact cu surse de inalta tensiune ca ute la pam(nt in urma unui accident rutier sau a unei furtuni. 1re$uie sa evaluati locul incidentului si sa identificati eventualele averti ari asupra unor posi$ile pro$leme electrice. 3n interiorul cladirilor cautati ca$luri, fire elctrice sau aparate electrice in contact sau in apropierea victimei: in afara lor uitati-va dupa i olatori defecti sau fire ca ute. 4u va apropiati de o ona periculoasa din acest punct de vedere. De asemenea, mentineti-i si pe ceilalti in afara onei periculoase. Deoarece curentul electric este invi i$il, asigurati-va ca alimentarea cu curent a fost intrerupta de o persoana competenta inainte de a patrunde in ona de actiune. (ocul ,cesta repre inta un pericol ce poate avea consecinte fatale asupra dumneavoastra sau a pacientului. Daca exista suspiciunea unui incendiu anuntati imediat Dispeceratul de /rgenta 112. Daca sunteti pregatit pentru asa ceva 5lupta cu focul6 aplicati procedurile cunoscute. ,ltfel insa nu va depasiti indatoririle si limitele de competenta. .atrunderea intr-o cladire in flacari fara dispo itive adecvate de stingere a focului si fara aparat de respirat este un o actiune neinteleapta. 2rice tentativa de a salva pe cineva dintr-o cladire in flacari este supusa unui risc ridicat. -e)iculele implicate intr-un accident repre inta, de asemenea, un risc crescut pentru incendiu de la car$urant sau alte lic)ide imprastiate. .astrati la distanta orice alte surse de foc - tigari, de exemplu. Evaluati cu gri0a pericolul incendiului inainte de a intra in actiune.

materiale periculoase *unoscute si ca >)a mats75din engle escul (azardous materials6 se pot int(lni practic peste tot. /nele accidente ale mi0loacelor de transport pot implica si astfel de materiale. +e pot int(lni si in locuinte, $irouri, ateliere de productie, etc. <egislatia in vigoare impune autove)iculelor ce transporta astfel de materiale sa ai$a marca0e adecvate. Daca $anuiti pre enta materialelor din aceasta categorie, la locul accidentului, opriti la distanta de locul accidentului si cautati placuta de identificare. 3n acest sens pre enta unui $inoclu in ec)ipamentul de urgenta este $inevenita. .lacuta indica apartenenta la o anumita clasa de su$stante. -a este util un mic manual de urgenta care sa va a0ute la identificarea rapida si corecta a su$stantelor implicate. .re enta unui miros particular sau a fumului poate fi primul indicator al pre entei unei astfel de su$stante in interiorul unei cladiri. Daca $anuiti pre enta unor astfel de materiale c)emati in a0utor structurile speciali ate in re olvarea unor asemenea pro$leme. ;am(neti la suficienta distanta pentru a nu deveni voi insiva victime ale acestor materiale. obiectele instabile 2$iectele insta$ile pot fi autove)icule, copaci, acoperisuri, cladiri, $ucati de materiale, etc. Dupa accident un autove)icul se poate afla intr-o po itie insta$ila. +ar putea sa fie necesara sta$ili area acestuia inainte de a incepe descarcerarea pacientului. 4u incercati sa intrati in sau su$ un ve)icul insta$il. ,ccidentele rutiere pot ele insele genera alte o$iecte insta$ile: acoperisuri, copaci, st(lpi loviti, etc. Incendiile si explo iile pot face cladirile insta$ile. Evaluati acest factor inainte de a tenta intrarea intr-o cladire. Daca aveti du$ii nu e itati sa cereti a0utorul personalului calificat inainte de a intra in cladire. obiectele ascutite ,cestea pot fi frecvent pre ente la locul accidentului. Ele pot fi de la resturile de geam spart ale unui autove)icul p(na la acele )ipodermice ale unui dependent de droguri. 8erindu-va de acestea va prote0ati impotriva unor evntuale le iuni at(t dumneavoastra, c(t si pacientul. Canusile de protectie sunt o $una $ariera in fata $olilor transmise prin s(nge dar nu pot oferi protectie in fata o$iectelor ascutite. 3n asemenea situatii numai manusile groase de piele sau cele din ec)ipamentul anti-incendiu va pot prote0a eficient.

Animalele ,nimalele, fie ca sunt de casa, din ferme sau sal$atice, pot fi int(lnite intr-o mare varietate de ca uri. *ele de casa pot sa ai$a un comportament anormal in situatia unei urgente medicale a stap(nului. 3nainte de a intra intr-o locuinta unde puteti int(lni asa ceva asigurati-va ca ele au fost i olate undeva departe de pacient. 2amenii calatoresc cu animalele lor si uneori si ele pot fi implicate in accident. *(inii utilitari pot fi foarte posesivi si protectivi fata de stap(nul lor. ,nimalele sal$atice pot si ele repre enta un pericol, atentie la locurile unde s-ar putea afla. .ericolul poate fi repre entat si de muscaturi sau g(rieturi. Evaluarea atenta a onei de lucru poate preveni evenimente neplacute. conditiile de mediu -remea este un element ce nu poate fi sc)im$at sau controlat. De aceea tre$uie luat in calcul efectul pe care il poate avea asupra interventiei de salvare. 8iti im$racat adecvat conditiilor de mediu. 8eriti pacientii de ume eala si prote0ati-i termic. 8iti pregatiti pentru temperaturi extreme, evitati insa supraincal irea sau frigul. 8iti pregatiti pentru precipitatii. 8iti pregatiti pentru consecintele v(ntului puternic. 3ntunericul va impiedica sa vedeti toate riscurile la care va expuneti. 8olositi luminile de urgenta sau lanternele ori de c(te ori e nevoie. situatii speciale Casuri speciale de siguranta tre$uie luate in situatiile ce implica salvarea din apa, g)eata, spatii inc)ise sau in fata actelor de terorism, multiple victime. 4u intrati intr-o ona nesigura daca nu sunteti ec)ipat si instruit adecvat. ,cest capitol evidentia a aspectele pe care stresul le 0oaca in viata celor implicati in activitatea de urgenta si a pacientilor ce au suferit un eveniment medical acut sau un accident. +tresul este o componenta normala a vietii noastre. *ele cinci stadii ale procesului de adaptare la impactul cu moartea sunt: negarea, furia, negocierea, depresia si acceptarea. .acientii si salvatorii traiesc aceste stadii la intensitati diferite. Canagementul stresului consta in recunoasterea, prevenirea si reducerea incidentelor stresante. +iguranta locului interventiei este o componenta importanta a activitatii. 1re$uie sa intelegeti modul de transmitere al infectiilor pe cale aeriana siFsau sanguina si modul in care actionea a masurile de protectie. 2data a0unsi la locul accidentului sau incidentului tre$uie sa evaluati ona asupra unei mari varietati de pericole ce includ traficul, posi$ila

crima, multimea, o$iecte insta$ile, o$iecte ascutite, electricitate, foc, su$stante periculoase, situatii de salvare speciale, expunerea la $oli infectioase. 1re$uie sa intelegeti rolul ec)ipamentului de siguranta necesar in actiunile de salvare. Patogeni H se refera la $oala, provoaca $oli, infectii Depresie H se manifesta printr-o tristete profunda si prin pierderea dorintei de viata Precautiuni universale H totalitatea masurilor a caror aplicare au drept scop prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului 1. 8olosirea manusilor de examinare. 2. Evaluarea onei de actiune 3. 8olosirea ec)ipamentului de protectie specific

Impreuna cu colegul de ec)ipa tocmai v-ati intors de la o solicitare: accident rutier. /n copil de doi ani a suferit un traumatism grav si un $ar$at de "# de ani a decedat. 1. !artenerul tau pare sa fie suparat) Este aceasta: a6 2 componenta normala a procesului de confruntare cu moartea $6 2 reactie neo$isnuita la acest gen de solicitare 2. Ce alte semne te pot a*uta sa recunosti ca partenerul tau sufera de stres% 1. ,nxietatea 2. Codificarea dispo itiei normale 3. ,fectarea puterii de deci ie 4. .ierderea interesului pentru munca ,. 1,2,3 =. 2,3,4 *. 1,2,4 D. 1,3,4 3. Care din urmatoarele ar trebui evitate pentru a preveni stresul suplimentar% a6 fructele si legumele $6 cafeaua si $auturile tip7cola7 c6 grasimile si uleiul d6 pastele si cerealele /rmatoarele intre$ari nu au legatura cu scenariul mentionat. 4. +epatita ': a6 este o afectiune usor trata$ila $6 nu poate fi prevenita c6 se transmite prin contact direct d6 nu repre inta un risc pentru salvatori 5. Sedinta asupra incidentelor stresante are loc de obicei:

a6 in timpul incidentului $6 1'-2' de ile dupa incident c6 1-3 ile dupa incident ". Curentul electric trebuie tratat ca un potential pericol: a6 numai daca exista sc(ntei $6 numai daca un conductor este in contact cu un autove)icol c6 p(na la intrerupera lui de catre cei a$ilitati d6 cu exceptia ca ului in care este inc)is de la intrerupator