Femeia modern? vs. Femeia din trecut Pe parcursul istoriei, pu?ine lucruri au mai r?

mas ca n trecut multe dintre ele suferind o mare transformare din toate punctele de vedere. Unul dintre aceste lucruri, este statutul femeii n societate. n civiliza?iile trecute situa?ia femeilor era foarte diferit?. Ele erau considerate ca proprietatea so?ului care avea dreptul de a lua decizii n ceea ce privea via?a lor, erau supuse ?i ncercau s? fac? totul ct mai bine pentru a nu-?i dezam?gi b?rbatul dar ?i pentru a nu fi agresat? fizic de c?tre acesta. up? cum se poate observa cu foarte mult? u?urin?? fetele tinere din ziua de ast?zi nu mai seam?n? deloc cu mamele lor. ac? n trecut femeile se c?s?toreau ntre vrsta de !"-#$ ani ?i la scurt timp f?ceau ?i un copil, astfel devenind ni?te femei cu responsabilit??i foarte mari de la o vrst? foarte fraged? acum lucrurile stau altfel. n trecut femeile erau concentrate pe ideea ngri%irii familiei, de a cre?te copii ?i de a avea gri%? de gospod?rie fiind supuse n totalitate b?rbatului. Familiile decideau cu cine s? se m?rite iar ele nu aveau aproape nici un drept asupra proprii vie?i. ns? n prezent situa?ia este cu totul diferit?. &st?zi, femeia modern? este cu totul diferit?. Ea ncearc? s?-?i mbun?t??eascc? n mod constant pozi?ia n societate, este preocupat? de aspectul fizic ?i ceea ce este foarte important ncearc? s? aib? o via?? normal? f?r? a fi constrns? de nimeni ?i nimic. &re dreptul s?-?i e'prime p?rerea f?r? a-i fi team? c? cineva o va lovi. eoarece tr?ie?te ntr-o lume sc(imb?toare ea poat? s? aleag? lng? cine tr?ie?te decide dac? se implic? ntr-o rela?ie sau nu. Femeia modern? ?i dore?te nti o carier?, un mod de via?? care s? i permit? s? aib? un copil ?i s? se poat? descurca singur? n cazul n care nu g?se?te b?rbatul potrivit care s? o spri%ine. n concluzie, dup? cum se poate observa e'ist? mari diferen?e ntre cele dou? tipuri de femei, aceast? mare sc(imbare fiind datorat? n primul rnd conte'tului social, a societ??ii n continu? sc(imbare care ne face s? nv???m s? devenim ni?te oameni independen?i. e abia spre sfarsitul secolului al !"-lea, in societatea burg(eza s-au facut auzite si primele voci care revendicau drepturi egale pentru femei. &cest lucru a avut mai multe cauze. )n primul rand, eclaratia repturilor *mului, elaborata pe baza dreptului natural in Franta si +tatele Unite, au facut ca si femeile sa emita pretentia unor drepturi egale. Prin dezvoltarea activitatii capitaliste de productie, locul de munca si cel de domiciliu au devenit entitati din ce in ce mai diferite. +ocietatea burg(eza nu permitea femeilor sa devina concurente directe in cadrul procesului de productie. Ele erau e'cluse de la multe decizii de ordin economic, politic si c(iar si privat. Femeile aveau posibilitati limitate de educatie, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau semna contracte si nici nu puteau sa lucreze fara consimtamantul sotului lor. )n divorturi si in (otararile %udecatoresti cu privire la custodia copiilor, femeile erau dezavanta%ate in mod clar. )n acelasi timp, femeile care munceau primeau cele mai mici salarii si erau e'ploatate la ma'imum. &ceasta situatie generala a constituit sursa din care sau nascut primele revendicari publice pentru dobandirea de drepturi si posibilitati egale pentru femei. Franta - , eclaratia drepturilor femeii si ale cetatencei, Femeile au %ucat un rol important in procesele de sc(imbare sociala din Franta secolului al !"-lea. -evoltele care izbucneau in Franta pe timpul foametei erau conduse in mod traditional de catre femei. .ulte femei au luptat cot la cot cu barbatii lor pe

baricade, in timpul -evolutiei Franceze. /otusi, dorinta lor de a fi considerate egalele barbatilor nu s-a implinit. Femeile au ramas in afara drepturilor proclamate. &cesta a fost conte'tul istoric in care scriitoarea *l0mpe de 1ouges a formulat , eclaratia drepturilor femeii si ale cetatencei,. *l0mpe 1ouges ocumentul este inspirat puternic din , eclaratia drepturilor omului si ale cetateanului,, proclamat in anul !2"3. 4eea ce este revolutionar in continuturile acestei eclaratii este implicarea consecventa a femeii in formularile si articolele legii5 ,Femeia are dreptul sa urce pe esafod. 6a fel, ea trebuie sa aiba dreptul sa se urce la tribuna pentru a se adresa multimii., *l0mpe de 1ouges a trimis aceasta declaratie &dunarii 1enerale spre ratificare, dar a zacut multa vreme neobservata prin ar(ive, nefiind inclusa pe lista oficiala a documentelor vremii. e abia odata cu aparitia miscarii feministe ea a fost redescoperit? si confirmat? in statutul ei de document istoric unic si valoros. )n !"7", in localitatea +eneca Falls din statul 8e9 :or; <+U&=, Elizabet( 4ad0 +tanton si 6ucretia .ott au organizat o conferinta pe a carei ordine de zi s-a aflat pentru prima data discriminarea femeilor. .a%oritatea femeilor de la acea intrunire se implicase de%a mai inainte in miscarea pentru drepturile negrilor. .iscarea anti-sclavagista a ascutit constiinta femeilor care si-au dat seama ca si ele erau discriminate. &deptele miscarii pentru drepturile femeii cereau, printre altele5 - dreptul de a dispune de proprietatea si veniturile proprii> - dreptul de a primi custodia copiilor in cazul unui divort> - posibilitati mai e'tinse de a le si aproba divortul> - drepturi legale si economice mai bune pentru femeile divortate> - acces sporit la educatie si activitati profesionale> - dreptul la vot. 4u toate ca , eclaration of +entimen, cat si autoarele ei au avut de indurat in cele ce au urmat remarci sarcastice si interpretari nedrepte, acest moment constituie inceputul miscarii feministe din +U&, care a intrat in lupta pentru impunerea drepturilor femeii mult mai devreme decat cele de pe continentul european si care a detinut cu siguranta o functie e'emplara. ,Prima miscare feminista, .iscarea Feminista Primele incercari ale miscarii feministe, aparute pe parcursul secolului al !3lea, au fost de a ameliora situatia femeilor in domeniul civil si sa devine mature legal <divort, custodie, desfiintarea statutului de fiinta superioara a barbatului in casnicie etc= Prima miscare feminista a insistat din ce in ce mai mult asupra dobandirii dreptului de vot. Feministele s-au asociat in organizatii proprii, autonome sau partial autonome. &ceste femei care s-au impus pe firmamentul vietii publice pot fi impartite in trei categorii distincte5 moderatele, radicalele si socialistele. .oderatele - este vorba de o grupare eterogena de asociatii de femei, ale caror membre incercau sa impuna anumite sc(imbari intr-o mai mica masura sau treptat, in cadrul societatii burg(eze pree'istente. -adicalele - aceasta era o categorie relativ restransa de burg(eze care se impuneau pentru o transformare radicala a societatii. Ele au fost forta motorie principala a luptei pentru obtinerea dreptului de vot la femei. &ceste femei sustineau din rasputeri egalitatea dintre se'e, femeile trebuind sa dispuna astfel de aceleasi drepturi ca si barbatii. +ocialistele - aceasta era gruparea femeilor organizate in mod relativ autonom in %urul miscarii socialiste si, mai tarziu, al miscarii comuniste. -evendicarile principale ale femeilor socialiste corespundeau revendicarilor

socialiste mai generale de dupa desfiintarea diferentelor dintre clase si a proprietatii private asupra mi%loacelor de productie. 4ele mai importante revendicari politice ale feministelor, mai ales dreptul de vot, au fost pana la urma solutionate. upa inc(eierea celui de-al oilea -azboi .ondial, atentia societatii s-a concentrat din nou asupra familiei si maternitatii, soldatii deziluzionati intorsi din razboi trebuiau ingri%iti, scaderea ratei natalitatii trebuia compensata. e abia ?$ de ani mai tarziu au fost reluate ideile generatiei bunicilor noastre. ," martie, - @iua )nternationala a femeii " martie a fost proclamata @iua Femeii )n anul !322, &dunarea 1enerala a *8U a proclamat - printr-o rezolutie - @iua 8atiunilor Unite pentru repturile Femeilor si Pace )nternationala. * sarbatoare a femeilor, recunoscuta international, dar fara a se preciza o zi anume, a fost (otarata inca din !3!$, de )nternationala +ocialista reunita la 4open(aga. upa primul razboi mondial &dunarea 1enerala a *8U a fi'at data de " martie ziua internationala a femeii. Femeile au inceput din nou sa demonstreze pentru drepturi egale si dreptul de vot al femeilor. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, in !32A, de catre *8U, a &nului )nternational al Femeilor si declararea perioadei !32? - !3"A ca eceniu *8U pentru conditia femeii. +ecolul #$, situatia femeilor se amelioreaza treptat &cest lucru s-a intamplat prin modificarea constitutiilor nationale si prin elaborarea unor declaratii si documente internationale. )n multe tari au fost desfiintate limitarile %uridice, astfel incat femeile au capatat acces la educatie, la sistemul sanitar si au putut sa participe si ele la viata politica. )n ciuda acestor fapte s-a vazut ca drepturile femeii nu sunt intotdeauna garantate, indiferent de conte'tul cultural. &ctele de incalcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violenta. 4el mai important drept al omului, dreptul la viata si la integritate corporala, este de foarte multe ori refuzat femeilor din intreaga lume. )n &rabia +audita, cea mai traditionalista dintre tarile arabe, femeile n-au inca drept de vot, n-au voie nu numai sa conduca o masina, dar nici macar sa mearga pe bicicleta. )n autobuze, au locuri rezervate in spate, separat de ceilalti calatori, iar interactiunea cu barbati e considerata generatoare de promiscuitate si trebuie evitata cu orice pret. )n lume, multe femei sufera inca de pe urma discriminarii esi emanciparea femeii nu este finalizata, caci discriminari continua sa e'iste, si desi inca e'ista societati in care femeile suporta tratamente umilitoare, ele fiind obligate sa accepte casatoria sotului si cu alte femei, in acelasi timp, sau sa fie supuse pana la moartea barbatului, in ma%oritatea societatilor moderne aceasta sc(imbare s-a produs intr-un timp destul de scurt, dar eficient, iar lupta pentru perfectionarea egalitatii continua sa fie purtata in fiecare zi, prin infiintarea organizatiilor impotriva violentei in familie si prin emiterea de noi legi tot mai specifice si e'plicite ce prote%eaza femeia casatorita si le pun n vedere sotilor ca o nevasta nu este o ac(izitie. 4u toate ca, probabil, vor mai trece multe secole pana ce barbatii vor accepta la nivel global egalitatea dintre ei si sotiile lor, in ma%oritatea societatilor evoluate mentalitatea s-a sc(imbat in general radical, astazi opinia publica privind agresarea unei femei, fie ea c(iar si propria nevasta, ca un act barbar, lipsit de onoare si in%ustificabil. 6a sfarsitul secolului al B)B-lea si inceputul secolului al BB-lea, pe plaiul romanesc au trait personalitati feminine de e'ceptie. Putini cunosc faptul ca in aceasta perioada -omania se putea mandri cu prima femeie ar(itect din lume

<Cirginia &ndreescu Daret=, prima femeie inginer din lume <Elisa @amfirescu=, prima femeie din lume doctor in drept <+armiza Eilcescu=, prima femeie neuroc(irurg din lume <+ofia )onescu=. )n perioada la care ne referim -omania era unul din noile state independente din Europa <in !"2" -omania obtine recunoasterea independentei fata de )mperiul *toman=, insa femeilor nu le era recunoascut dreptul de vot astfel incat participarea lor la viata politica erarestrictionata de normele legale in vigoare. 4u toate acestea femeile se bucurau de acces la educatie in toate formele de invatamant, fiind din acest punct de vedere mai avansata decat alte state europene. Educatia primara era obligatorie si gratuita in scolile de stat. Educatia femeilor aristocrate se facea in strainatate, cel mai frecventat centru universitar fiind Parisul. 4(iar daca la acea vreme educatia urmarea sa pregateasca tinerele fete pentru a deveni viitoare sotii si mame, scopul ma%or fiind sa le asigure o partida buna, ea permitea totusi femeilor dezvoltarea unor cariere profesionale. *data cu aparitia industrializarii, meseriile traditionale pentru femei F acelea de asistente medicale, secretare, croitorese, au fost completate de profesii in domeniul financiar, industrie, transport si servicii publice. )n ceea ce priveste miscarea feminista din -omania, in aceasta perioada sunt fondate primele organizatii si asociatii de femei, a caror activitate era vizibila mai ales prin intermediul revistelor si a ziarelor publicate. &cestea militau in principal pe emanciparea femeii prin cultura si educatie. Pe acest fond, a fost conturata personalitatea unor femei precum cea a savantei &na &slan, care a fost directorul Primului )nstitut de 1erontologie din lume, +toenescu-4aragiani Elena, prima femeie aviator din -omania, Florica Eagdasar F prima femeie ministru din -omania, Elvira Popescu F actrita si directoare de scena deosebit de apreciata in Franta, Dariclea arclee F soprana de renume international, .art(a Eibescu F G4ea mai importanta femeie a culturii romane din toate timpurileH, 4(abors;0 1abriela - prima femei conferentiar universitar din -omania, 4onstanziu-Classopol )rina F prima femei ofiter din marina 4omerciala -omana . intr-o bucat? din partea superioar? a corpului lui &dam, atunci ea ar fi fost superioar? lui> dac? ar fi fost creat? dintr-o bucat? din piciorul lui &dam, atunci i-ar fi fost inferioar?. ns? femeia a fost creat? din coasta lui &dam, deci din partea de mi%loc a corpului s?u tocmai pentru a-i fi egal?. 4u toate acestea, de-a lungul timpului au e'istat diverse atitudini fa?? de femeie n diverse societ??i, de la venera?ie ?i pn? ntr-acolo nct teologii au a%uns s? se ntrebe, dac? aceasta fiin?? care este femeia, are suflet. n perioada Evului .ediu, perioad? n care mentalul social medieval era structurat dup? modelul cre?tin, stigmatizarea trupului atingea apogeul atunci cnd era n %oc se'ualitatea ?i mai ales corpul feminin. oi inc(izitori germani, Denrv )nstitoris ?i Iacob +paenger, public? n !7"? J.alleus .aleficarumH, o carte misoginist?, n care snt prezentate argumente ce demonstreaz? inferioritatea intrinsec? a femeilor. &stfel este preluat un fragment din &ristotel n care femeia este considerat? Jun animal imperfectH, o creatur? rea, fi'nd diavolul, carnal? ?i senzual?. Femeia este o creatur? a lui umnezeu total lipsit? de credin??, idee argumentat? de o fals? etimologie conform c?reia cuvntul JfeminaH provine din JfeH ?i JminusH, care nseamn? Jf? r? credin??H. n anul !3"A, -udolp( .. Eell <n lucrarea JDolz &nore'iaH= consider? -eforma Jo ncercare masculin? de a ob?ine control total asupra femeilorH, datorit? faptului c? via?a femeilor a fost supus? unei atente cercet? ri masculine, fostele femei mistice fiind transformate n vr?%itoare.

-evenind ns? la conte'tul social actual, femeia a reu?it n urma unor transform?ri s? ob?in? un alt statut n societate. Femeia contemporan? este confruntat? cu alte aspecte dect cele specifice mentalit??ii medievale ?i anume problematica ndeplinirii rolurilor sale multiple5 de mam?, de so?ie, de aduc? toare de venit. n ce m?sur? reu?e?te ea s?-?i mplineasc? aceste roluri? nainte de a aborda aceasta problematic?, pe scurt, s? preciz?m c? statutul reprezint? Jtotalitatea atitudinilor, opiniilor, reac?iilor comportamentale la care un individ se a?teapt? din partea celorlal?i n virtutea pozi?iei pe care o ocup?H, iar rolul reprezint? Ja?tept?rile celorlal?i fa?? de persoana care de? ine o anumit? pozi?ieH <P. )lu?, !33A=. ac? n societ??ile tradi?ionale diviziunea rolurilor era mult mai puternic?, n sensul c? b?rbatul e'ercita o activitate e'tradomestic?, asigura resursele economice ale grupului familial, iar femeia e'ercita activit??i domestice, dintre care cre?terea ?i educarea copiilor, ceea ce conferea o stabilitate ?i o mai bun? n?elegere n grupul domestic, n societ??ile industriale, grupul domestic ndepline?te o func?ie de consum, tat?l fiind aduc?torul principal de venituri, iar mama ocupndu-se nc? cu treburile casnice ?i afective. &cest model a fost r?spndit n +.U.&. pn? n anul !3?$. up? aceast? perioad?, au avut loc dou? evenimente5 intrarea femeilor ntr-un num?r masiv n cmpul muncii ?i reactualizarea mi?c?rii feministe, care milita pentru reconsiderarea statutului politic, profesional, cultural al femeii, dar ?i al statutului ?i rolului ei n familie. &ceasta pentru c? multe femei au v?zut n departa%area de roluri de tip tradi?ional o mare inec(itate ?i o situa?ie conflictual?, iar drept reac?ie femeile au a%uns s? se anga%eze cu greu n institu?ia maria%ului, unele prefernd c(iar s? aib? copii n afara acesteia. 4ea mai bun? solu?ie ar fi o redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazat? pe egalitate n toate sarcinile domestice. /otu?i activarea femeilor n slu%be de opt ore de munc? nu a nsemnat ?i o nl? turare a sarcinilor casnice tradi?ionale. +tudii efectuate n Fran?a arat? c? femeia, indiferent de profesie, particip? n mare m?sur? la efectuarea sarcinilor gospod?re?ti. iferen?a ntre femeia casnic? ?i cea cu slu%b? este relativ mic?, mai ales la femeile muncitoare. ns?, odat? cu cre?terea muncii salariate feminine, se constat? ?i o p?trundere mai mare a b?rba?ilor n spa?iul domestic ?i asumarea de c?tre ace?tia a unor sarcini domestice. n materie de educa?ie, cercet?rile de sociologia familiei arat? c? b?rba?ii aloc? educa?iei copiilor durate mult mai mici de timp dect femeile. &stfel, ta? ii intervin direct n reglarea comportamentului copiilor de dou? ori mai pu?in dect mamele ?i atunci cnd o fac, interven?ia este normativ?, adic? comenteaz?, impun, permit sau interzic o activitate, e'plic? principii morale etc. 4opiii comunic? mai mult cu mamele, acesta fiind ?i un mod de compensare a caren?elor din comunicarea cu tat?l. ns? caren?ele n comunicarea cu mama nu snt niciodat? compensate prin comunicarea cu tat?l. &sumarea de c?tre b?rbat a unor sarcini educative este dependent? de activitatea profesional? a mamei. /otu?i rolul educativ al tat?lui nu este n?eles secundar, nici de femeie, nici de b? rbat, deosebirea dintre cele dou? roluri viznd natura implic?rii ?i nu gradul de implicare. n ceea ce prive?te femeia-mam?, maternitatea este gndit? ca maternitatefeminitate, ca e'presie a capacit??ii natural feminine de a iubi, de a manifesta disponibilitate, solicitudine, generozitate ?i sacrificiu de sine. -ela?ia mam?copil este transformat? ntr-un element important n n?elegerea procesului de umanizare ?i socializare a copilului, ceea ce presupune dezvoltare

intelectual? ?i emo?ional?, reu?ita ?colar?, fiind prezent? ?i ideea conform c? reia mama este vinovat? de relele care i se petrec copilului. n fapt, dac? n societ??ile tradi?ionale femeia nu avea un statut propriu, acesta fiind dat de statutul so?ului, n societ??ile moderne s-a realizat o sc(imbare a structurii de se', n sensul c? femeia dobnde?te un statut social propriu. &titudinile nontradi?ionale subliniaz? mp?r?irea rolurilor ?i egalitarismul, so?iile avnd puterea de decizie egal? n problemele importante din familie. Ele devin con?tiente de inegalitate dup? ce ncep s? lucreze, cnd doresc s? ob?in? educa?ie superioar? sau dac? au un copil de gen feminin. Pe de alt? parte, dac? femeile dornice de a-?i construi o carier? profesional? adopt? o atitudine mai pu?in tradi?ionalist?, calitatea lor marital? este perceput? ca fiind n sc?dere. 4onsecin?ele unei astfel de atitudini snt5 afecteaz? sentimentele personale, so?iile i plaseaz? pe so?i s? ngri%easc? mai mult de cas? ?i copii, mul?i dintre ace?tia refuznd sc(imbarea. 4nd atitudinile so? ilor snt mai progresiste, atunci apar conflicte ?i o lipsa a stabilit??ii familiale, so?ii sim?indu-se neferici?i dac? so?iile ?i e'pun punctul de vedere ?i se simt amenin?a?i dac? au succes n afaceri. +o?iile nontradi?ionaliste snt mai pu?in fericite dect cele tradi?ionaliste. Pe de alt? parte, e'ist? ?i so?i cu atitudini nontradi?ionaliste care sus?in carierele so?iilor, se ocup? de cas? ?i copii, mpart puterea de decizie cu so?iile lor, snt mai mul?umi?i de c?s? toria lor. -eferitor la puterea de decizie n cadrul grupului familial, teoriile sociologice consider? c? puterea de decizie masculin? se e'ercit? ntr-un registru temporal scurt, n timp ce puterea feminin? se e'ercit? ntr-un registru temporal lung, ea presupunnd construirea deciziei. &m urm?rit prin acest articol s? prezint succint o viziune realist? asupra femeii n societatea contemporan?. 8u inten?ionez s? scot n eviden?? via?a dificil? a femeii n raport cu b?rbatul, nu vreau s? m? revolt mpotriva unei societ??i predominant patriar(ale, n care b?rbatul nu prea ?i mai merit? pozi? ia de care uzeaz? n virtutea unei idei tradi?ionaliste ?i adnc impregnat? n subcon?tient nc? din epoca de piatr?. +itua?ia deplorabil? pe care o condamn, este lupta artificial? care e'ist? din nefericire c(iar ?i la oamenii foarte educa?i, ntre femei ?i b?rba?i. +-a a%uns la o absurditate n aceast? privin??K E?rba?ii ?i femeile tind s? se grupeze n func?ie de se' ?i devenind tot mai speria?i de diferen?ele dintre ei, caut? s?-?i rezolve problemele prin izolare n cercul aceluia?i se'. &poi, atitudinile bazate pe orgoliu ?i incapacitatea de a te adapta la o structur? psi(omental? destul de diferit? fa?? de a ta, conduc la o comunicare din ce n ce mai dificil? ntre b?rba?i ?i femei. &cest lucru este bine eviden?iat de%a n marile ora?e ale lumii occidentale. Pentru a n? elege mai bine complementaritatea b?rbatului ?i a femeii ?i necesitatea cooper? rii acestora spre binele fiec?ruia n parte, v? invit s? citi?i ?i articolul n care am urm?rit s? prezint o perspectiv? profund filozofic? a principiilor masculin ?i feminin