Bacovia Poezia lui Bacovia este, deci, expresia unei nevroze.

Prin concordana peisajului interior cu cel exterior, impresioneaz n ansamblu; nu reine, totui, prin amnunt ( . Poezia se reduce, ast!el, nu numai la un ni"ilism intelectual, ci i la unul estetic# emoiunea ei rudimentar nu are nici o le$tur cu arta privit ca arti!iciu.% (&u$en 'ovinescu, Istoria literaturii romne contemporane, &ditura (inerva, )*+* Temele, motivele si atitudinile abordate de simbolisti sunt urmatoarele: ). teme: natura, contemplarea locurilor exotice, calatoria, conditia eroului damnat, sin$uratatea eroului, boala, moartea, timpul ireversibil, dra$ostea, visul, evaziunea din real. ,. motive: toamna, amur$ul, orasul, ploaia, parcul, !antanile, !lorile, par!umurile tari, instrumentele muzicale, dro$urile, cimitir, cavou, ninsoarea, cosmarul. -. atitudini# spleenul., plictisul existential, dezolarea, indi!erenta, nevroza, dispretul, tristetea, melancolia.

muzicalitatea este asi$urata prin aliteratie si asonanta, dar si prin re!rene sau repetitii obsedante a unor cuvinte, care se constituie adesea in laitmotiv., sau prin re!ren;

prezrna simbolului i a laitmotivului, care $enereaz muzi/st!el exist un cod al interpretrii culorii bacoviene, care verdele crud, rozul i albastru su$ereaz starea de nevroz, albul ineexisten, ne$ru i rou moartea.0eor$e Bacovia pre!er culori nc"ise, sumbre 1 ne$ru, violet, $ri dar i pe cele desc"ise cum sunt albul, $albenul, etc. calitate, prezena unor motive literare precum# toamna parcul solitar, cromatica, su$estia.

/r$"ezi
, Lovinescu emisese despre Arghezi, in Criticele sale opinii elogioase, sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii romane contemporane:"Se poate afirma ca Tudor Arghezi incepe o noua estetica :"estetica poeziei scoasa din detritusuri verbale" ".in intregime adevarata, o alta opinie lovinesciana isi pastreaza si astazi valabilitatea, dupa opinia autorului " uta!iei valorilor estetice", estetica argheziana este "antisimbolista", deoarece spre deosebire de simbolistii manati de teribilul indemn de "spiritualizare a materiei", Tudor Arghezi "invers prin materializare. "

2onceptia#

Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 Cantare omuluieste o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. olumul 19!" # $eisaje %1955& evoca marea zguduire sociala din 'omania de la inceputul veacului. (n )ine, sa nu uitam proza, )ie cea pam)letara, )ie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. *ar cel mai reprezentativ volum de

versuri pentru aceasta tema este +lori de mucigai. Aici i#si gasesste e,presia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la estetica uratului, careia poetul ii dadea contur in -estament. *in /u/e, mucigaiuri si noroi 0 (scat#am )rumuseti si preturi noi.

eme si motive in creatia lui 3udor /r$"ezi.

a 4mul si societatea 5 tema realista, mociv de critica sociala# 6 b (itul 5 motiv de creatie literara# c 7atura 5 motiv romantic# d 8storia 5 tema realista, pretext pentru mesajul social#

4mul 5 centru al problematicii creatiei lui 3udor /r$"ezi

a prototipurile umane 5 sens major al actului de creatie# 5 "omo !aber# 7ascocitorul. 5 5 "omo sapiens# 2el ce $andeste sin$ur. 5 "omo ludens# 9lori de muci$ai ('ac"e, 9atalaul, 8on 8on, 3ecla, , :ada . b tipuri livresti# 2ali$ula.;amlet. c simboluri umanizate# Belsu$. 3estament, 9ocul si lumina. d mituri# intre doua nopti (lisus , <alan, 'a stele (Prometeu . e cronotopi# Patru al 2alrincii, 2onu 8liescu. ! poetul, purtator al destinului neamului# 3estament. $ omul, vreator al universului arti!icial# 2el ce $andeste sin$ur. " lupta pentru restaurarea omului si a societatii 5 sens al artei# 2uvinte potrivite, 3estament, 2antare omului. i omul, centru de corespondenta intre microcosmos si macrocosmos# 2antare omului. j societatea, o suma de modele umane de$radate.

.7ascut din $raiul sarac si !rust (=cu5ndemnuri pentru vite= al clasei taranesti, limbajul ar$"ezian secaracterizeaza prin !olosirea celui mal bo$at re$istru al limbii romane. /st!el, la nivel lexical, se constata prezenta unor termeni ar"aici (="risov=, =slova=, =buc"i= etc ,deopotriva cu !olosirea unor neolo$isme (=crepuscul=, =sublime=, =perimate= etc .8n ciclul intitulat =9lori de muci$ai=, poetul utilizeaza termeni ar$otici sau expresii a!late la peri!erialimbii, din dorinta de a descrie, in mod realist, lumea inc"isorilor (=strec"e=, =ma5ta=, =au dat ortul popi! etc. 'a polul opus se a!la numeroase cuvinte de rezonanta reli$ioasa# =>umnezeu=, ="eruvim=,=catapeteazma=, =tamaie=, =altar= etc.7outatea absoluta a limbajului ar$"ezian consta in opozitia dintre s!ere lexicale total deosebite, ast!el incat sublimul si $rotescul, seninul si noroiul isi $asesc locul deopotriva in lirica s

bla$a
Referindu-se la stilul innoitor al lui Lucian Blaga, Eugen Lovinescu afirma ca poetul din Lancram este "unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre"

principalele sale teme sunt elo$iul satului pastrator al valorilor traditionale, marea trecere, tristetea meta!izica, moartea, cunoasterea, dualitatea (satis!acerea unui pol satanic pentru a il atin$e pe cel sacru , conditia artistului sau raportul eu si univers. motive laitmotivul tainei, element esential al viziunii despre lume a poetului motivul '?(8788, simbolizand 2?74/<3&:&/ ( in alte poezii din volum, lumina reprezinta iubirea, ec"ilibrul interior, credinta, puritatea, principiu cosmic '?7/ nu mai este astru protector ca la romantici, ci element de analo$ie care intareste pledoaria poetului in !avoarea cunoasterii luci!erice 9lori, oc"i, buze si morminte @ sintetizeaza elementele constituente ale universului. rincipalele sale teme sunt elo$iul satului pastrator al valorilor traditionale, marea trecere, tristetea meta!izica, moartea, cunoasterea, dualitatea (satis!acerea unui pol satanic pentru a il atin$e pe cel sacru , conditia artistului sau raportul eu si univers. ingambament s.n. (lit. Procedeu de versi!icaie, cerut de necesiti prozodice sau de dorina de a evidenia anumite cuvinte, care const n continuarea ideii poetice n versul urmtor, !r a marca aceasta prin pauz

<crierea cu litera mica la nceputul unor versuri din poezie este o caracteristica a poeziei moderne, speci!ica liricii lui 'ucian Bla$a si su$ereaza continuitatea ideilor exprimate anterior, procedeu prozodic numit in$ambament (=scindare a unei unitati lexico5sintactice prin Prin intrea$a sa opera, 'ucian Bla$a prezinta o viziune despre luma individualizata prin pledoaria pentru (87?< 2?74/<3&:&, iar pre!erinta pentru meta!ore si in$ambamentul devin elemente care individualizeaza poeziile sale. limbajul artistic i ima$inile artistice sunt puse n relaie cu un plan !ilozo!ic secundar; or$anizarea ideilor poetice se !ace n jurul unei ima$ini realizate prin comparaia ampl a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic ima$ism; se cultiv cu predilecie metafora revelatorie, care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul !aptului, dar i metafora plasticizant, care d concretee !aptului, !iind ns considerat mai puin valoroas. 9r ndoial exist o relaie ntre poezia i !iloso!ia lui Bla$a, !r ca cele dou s se suprapun. 2oninutul !iloso!ic al ideilor poetice con!er limbajului re!lexivitate. d 5 5 Bla$a a !ost i un cercettor n domeniul stilisticii. &l identi!ic dou tipuri de meta!ora# meta!ora plasticizant (meta!ora obinuit d concretee !aptului; meta!ora revelatorie dezvluie oc"ilor notri cAte ceva din misterele lumii. 2onceptia lui bla$a
Cunoastere si mister 1ucian 2laga a ela/orat una dintre cele mai originale teorii asupra cunoasterii in secolul 33. 4l priveste cunoasterea ca )iind o valoare umana )undamentala, un act de creatie care se realizeaza prin stiinta, )iloso)ie, arta, sim/oluri etc. Ca act speci)ic de creatie, cunoasterea are o )unctie meta)orica si o )unctie stilistica. Cele doua atri/ute vor )i lamurite in continuare, dar este necesar sa precizam ca )unctia revelatorie indica tentativa omului, niciodata a/andonata, de a dezvalui si talmaci misterul lumii, iar cea stilistica presupune )aptul ca orice act de cunoastere este incadrat in categorii stilistice, adica in categorii relative si determinate. 2laga considera ca e,ista doua )orme de cunoastere, o cunoastere paradisiaca si o cunoastere luci)erica. Aceste distinctii vizeaza o di)erenta de atitudine spirituala, de o/iect, de proceduri metodologice si de sens. $entru a intelege rostul acestei distinctii este necesar sa precizam ca misterul, ca o/iect al cunoasterii, are doua aspecte, doua )ete. un aspect )anic %care se arata omului in e,perienta& si un aspect criptic %care se ascunde&. Cunoasterea paradisiaca are ca o/iect misterele latente si consta in cercetarea datelor reale si in )ormularea unor idei care se a)la in analogie cu materialul concret, )anic. 4ste o cunoastere )ara tensiune pro/lematica, impacata cu realul, prin care spiritul uman acumuleaza o serie de atri/ute e,plicative aplicate concretului, realizand un progres linear, cumulativ. Ca sens si metodologie, ea se /azeaza pe o/servatia si pe e,plicatia nepro/lematica. Cunoasterea luci)erica opereaza asupra unor mistere deschise carora le produce o variatie calitativa, lansand idei ce se a)la in opozitie %disanalogie& cu concretul. -eoria coperniciana este e,emplul clasic al cunoasterii luci)erice. Aceasta cunoastere este de)inita de o tensiune pro/lematica dintre spirit si o/iect, se /azeaza pe o o/servatie dirijata, tinzand la o e,plicatie pe /aza unei constructii teoretice care )ace saltul din planul )anic in cel criptic pe /aza unei idei %ipoteze, numite de 2laga idee teorica&. 4ste vor/a de o ipoteza teoretica pe care intelectul o ela/oreaza pentru a dezvalui structura de adancime a lumii. 4ste o cunoastere constructiva, activa ce presupune un progres in adancime, intensiv. *istinctia dintre cele doua )orme ale cunoasterii nu este identica cu distinctia dintre cunoasterea empirica si cea teoretica, nici cu distinctia dintre cunoasterea intuitiva si cea rationala, nici cea dintre cunoasterea naiva si cea ela/orata. 2laga precizeaza ca prin cunoasterea paradisiaca tre/uie sa intelegem cunoasterea primara, normala, ce urmareste determinarea o/iectului, iar prin cunoasterea luci)erica o cunoastere ce urmareste deschiderea misterelor, patrunderea in aspectul criptic al lor

Barbu 'ovinescu remarca !orma parnasiana, de !actura lar$a, cu stro!e ca arcuri puternice de $ranit, cu un vocabular dur, nou insa, cu un ton $rav, de $on$ masiv, intr5un cuvant o muzica impietrita=. Etapa parnasian cAteva sunt sonete 5, poeziile propun un univers tematic divers. Barbu descrie peisaje mineralizate, !orme ale $eolo$icului i ale !lorei , evoc zeiti mitolo$ice sau surprinde procese de contiin, cum ar !i solemnul le$mAnt al lepdrii de pcatul contemplaiei abstracte n !avoarea voinei de a tri cu !renezie, ntr5o total consonan cu ritmurile vii ale naturii. Etapa baladic-oriental[modificare]

?ltima etap a poeziei lui 8on Barbu este una de nci!rare a semni!icaiilor, numit din aceast cauz etapa ermetic. >ar mai ntAi a existat un moment de tranziie, reprezentat de 4ul do$matic,:itmuri pentru nunile necesare sau ?vedenrode, publicate ntre )*,B 5 )*,+. Cn ele se pstreaz nc le$tura cu etapa anterioar atAt prin pasajele descriptive cAt i prin cele narative, care !ac poezia mai uor de neles i desci!rat. 0eor$e 2linescu susine c de !apt aici exist ermetismul autentic al poeziilor lui 8on Barbu, pentru c se bazeaz pe simboluri, cel din Doc secund ne!iind decAt un ermetism de = di!icultate !ilolo$ic =, inAnd de o sintax poetic di!icil.

Pillat
ugen 1ovinescu, re)erindu#se la unirsul poetic al lui (on $illat, remarca pietatea lui )ata de )amilia si mosia sa, ilustrand 5patriarhala casa a /unicului, de la putina de unde isi lua /aia cu )oi de nuc, pana la ceasul lui de pe masa, 67 /unica si mai ales /unicul domina aceasta poezie domestica5

ion Pillat este un poet tradiionalist a crui activitate literara poate !i ncadrat n perioadainterbelic. 4pera sa se a!l la con!luena curentelor literare, n$lobAnd elemente romantice, parnasiene, simboliste clasice, dar i motive auto"tone, deci tradiionaliste 3emele predilecte ale liricii lui 8on Pillat sunt# timpul, spaiul natal i renvierea trecutulu

TEMA MORTII LA BACOVIA SI BLAGA

Larisa SUCEVAN clasa a XI-a D -oti marii poeti ai lumii au a/ordat pro/lematica mortii dupa propria lor conceptie despre lume si viata.Ast)el,8eorge 2acovia in poezia $lum/,1ucian 2laga in poezia 8orunul au incercat sa dea mortii o )orma cat mai sugestiva.

*aca in poezia lui 2acovia se )ace corespondenta intre elementele din natura si starile su)letesti #plum/ul avand drept corespondent metalul greu,cenusiu,cu sonoritate surda ce sugereaza apasarea,greutetea su)ocanta, cenusiul e,istential, in poezia lui 2laga gorunul %specie de stejar,un ar/ore )alnic&sugereaza conditia omului in 9nivers,viata si moartea cuprinzand deopotriva )iinta umana si copacul.

Atmos)era poetica in cele doua creatii este dominata de un calm resemnat de natura )olclorica amintind de atitudinea cio/anului moldovean din /alada populara Miorita.Aceasta liniste aparenta se strecoara insinuant in )iinta eroului liric,iar laitmotivul linistii prezent in )iecare secventa poetica se constituie ca o anticipare a ine,ora/ilului s)arsit.

:pre deose/ire de $lum/ care de/uteaza cu un ver/ la modul indicativ timpul imper)ect ;dormeauce sugereaza o actiune inceputa si neterminata, in poezia 8orunul registrul ver/al la modul indicativ timpul prezent se a)la in consonanta cu trairea eroului liric creand senzatia de dilatare a timpului.

*aca in poezia lui 8. 2acovia planul e,terior este reprezentat in prima secventa poetica de meta)ora ;sim/ol cavoucare reprezinta )ie universul inchis al targurilor de provincie )ie proprilu trup perisa/il#o temnita pentru su)letul dornic de inaltare spirituala,in poezia lui 1. 2laga planul e,terior reprezentat de turn si clopot este interiorizat prin )olosirea marcilor gramaticale ale prezentei eului liric#ver/eaud ,pronume la persoana ( singularimi.Ast)el individul este )amiliarizat cu linistea deplina a mortii. imi pare ca stropi de liniste imi curg prin vine, nu de sange.

A/ia in cea de# a doua secventa din $lum/are loc interiorizarea planului e,terior prin tehnica simetriei.Corespondentul sicrielor de plum/ din planul e,terior este amorul, cazut in somn, o stare premergatoare mortii ;prin pozitia ne)ireasca in care se a)la*ormea intors amorul meu de plum/.Acelasi vers con)irma sensul general al liricii /acoviene.caderea ,miscarea de involutie a vietii , pra/usirea in starile primare ale materiei.4,istenta umana este marcata de constrangerea sociala si, mai ales de cea a iminentei mortii.Mediul claustrant al cavoului sim/olizeaza neputinta depasirii propriei conditii#o sursa de su)erinta pentru intreaga lirica /acoviana.(n cadrul evocat,poetul traieste mai multe stari%singuratate,)rig,somn&si este cuprins de sentimente diverse.tristete,apasare su)leteasca,pustiu,neliniste,disperare,angoasa, pe care le transmite si cititorului.

<u aceleasi stari neplacute sunt transmise de creatia /lagiana.moartea nu este vazuta ca un s)arsit ci ca o trecere catre o lume superioara#un destin asemanator cu al ar/orelui sortit pierii,sim/ol al trecerii clipei ce duce spre moarte.4l se gaseste la margine de codru,ca un prag al trecerii spre o alta viata.pacea cu =aripi moi> aminteste de imaginea mitica a ingerului mortii cu aripi )rante.

(deea consu/stantia/ilitatii vietii cu moartea este relie)ata prin meta)orele sim/ol trunchiul,sicriul si scandurile reprezentant treptele alunecarii spre ne)iinta.4pitetul adver/ial mut creeaza o atmos)era solemna de interiorizare a sentimentului du/lei treceri a gorunului si a eroului liric,moartea unuia e moartea celuilalt.(deea de reciprocitate este scoasa in evidenta prin intermediul adjectivelor tau,meu.

Atat 8.2acovia a carui arta poetica il reprezinta pe deplin in poezia $lum/ cat si 1.2laga care gandeste e,istenta individului pe doua coordonate,a vietii si a mortii %ce se intrepatrund si se lumineaza reciproc cu seninatate&, au incercat sa orienteze discursul liric catre pro/lematica pro)unda e,istentiala.