Conceptul de Dumnezeu (Creator), apare tot mai des n tiin, omul tinzand s "copieze" pe Dumnezeu prin crearea inteligenei

artificiale, supusa evolutiei; sa creeaze mereu noi prototipuri, avnd la az vec!ile modele, iar incetul cu incetul, omul va deveni dumnezeu pentru inteligena artificial (creatia sa) aa cum omul are ca Dumnezeu pe cel din dimensiunea informaional" #voluia va continua i pe trm iologic i pe cel artificial, omul va crea viaa artificial, ce va avea contiin proprie, apoi, omul va crea un $nivers virtual pentru acele inteligene artificiale" %a urm, inteligenele artificiale, vor pctui fa de omul care le&a creat i nu&l vor mai recunoate, spunnd c nu e'ist" n urma numeroaselor cercetri i observaii din domeniul inveniilor, Raymond Kurzweil a formulat o lege, legea Kurzweil , sau, cum o numete el, legea ntoarcerilor accelerate. Aceast lege zice aa: dac inventm unelte mai une, sau descoperim fenomene, putem folosi aceste invenii sau descoperiri, pentru a inventa noi unelte, tot mai multe i tot mai une, i ntr&un ritm tot mai accelerat" Baz ndu!se "e ritmul tot mai accelerat de "rogres te#nic i tiinific, concluzia emis de Raymond Kurzweil este ca in secolul $%, ritmul "rogresului te#nic i tiinific, va avea o acceleraie tot mai mare, &nc t vom a'unge la un "rogres te#nic &n %(( de ani, c t am fi "rogresat &n $( ((( de ani, &n ritmul actual) Baz ndu!se "e legea lui Moore, fondatorul com"aniei *ntel, i inventatorul "rocesoarelor de calculator, lege care s"une c puterea calculatoarelor se du leaz n fiecare an , " n "e la mi'locul acestui secol, omul va "rogresa &ntr!un ritm tot mai accelerat, &nc t va a'unge s cunoasc)))totul + n acel moment, "uterea calculatoarelor cuantice va de"i "uterea creierului uman) ,rocesoarele calculatoarelor vor deveni at t de "uternice, &nc t vor a'unge s se &mbunteasc singure, a'ung nd s fie de miliarde de ori mai inteligente dec t creierul uman, de"ind cu mult omul &n inteligen, astfel c umanitatea va "ierde controlul uriaului avans "e care &l va lua inteligena artificial, care va tinde s"re supranteligen. -u" anul $(.(, omul &i va im"lanta neuroni artificiali, care vor da creierului uman o "utere de un miliard de ori mai mare dec t acum, cea ce va face din #ibridul om!calculator, o su"erinteligen, ca"abil s rezolve &n fraciuni de secund, orice "roblem matematic) -u" anul $($., se "reconizeaz a se "roduce "e scar larg, nanotehnologia, adic, te#nologia la scar atomic i molecular, care &n "rezent e doar &n faza de testare) /anote#nologia nu &nseamn altceva dec t crearea de molecule inteligente, i dre"t urmare, crearea materiei inteligente, "e care Kurzweil o antici"eaz du" anul $(0() -in materie inteligent, se vor "roduce celule inteligente, care tre"tat vor &nlocui celulele biologice umane, structura cor"ului rm n nd la fel) Aceast sc#imbare va anula &mbtr nirea, va elimina necesitatea alimentaiei cu m ncare, dar, cel mai &m"ortant, durata medie de via va deveni irelevant, "entru c un cor" sintetic, va avea o via de c teva milioane de ani) Adic, omul va deveni "ractic nemuritor i nesu"us &mbolnvirilor) n secolele i mileniile anterioare, omul a inventat noi materiale i alia'e, &nce" nd cu fierul, bronzul, oelul, iar &n secolul 11, "lasticul) 2e antici"eaz, c " n &n $(.(, se va crea cu a'utorul nanote#nologiilor, un nou material 3 fogletul. Acest material va fi com"us din molecule inteligente, care va "utea lua forma oricrui cor", fie el gazos, lic#id sau solid)))instantaneu) -u" anul $(4., tot mai muli oameni &i vor transfera contiina &n cor"uri din foglet, av nd creiere cu ca"aciti de calcul bazate "e com"utere cuantice, de miliarde de 5B 6yottabytes7) -u" acel an, nu mai "oate fi "rezis cursul istoriei omului, "entru c acceleraia "rogresului va fi aa de mare, &nc t &ntr!o or, societatea va a'unge s "rogreseze c t &ntr!o mie de ani, la ritmul anului $(%() Acel an Kurzeweil &l numete momentul Singularitii , un termen luat din astrofizic, unde, &n centrul unei guri negre, materia e aa de dens, &nc t formeaz un "unct numit singularitate , unde legile fizicii nu mai "ot fi a"licate) , n &n anul $$((, sunt "redicii care s"un c avansul te#nic i tiinific va fi aa de mare &nc t omul va renuna la cor"ul fizic, trind doar ca i o contiin &n s"aiu virtual)))"erfect) 8a controla &ntregul 9nivers, du" ce va unifica cele 4 fore universale fundamentale i va avea o inteligen aa de uria &nc t va face

toat materia s g ndeasc, materie care i se va su"une &n totalitate) -u" $$((, va fi ca"abil s sc#imbe legile fizicii, ieind &n afara tim"ului i s"aiului, ating nd punctul Omega , un "unct "e care c iva matematicieni &l descriu ca un "unct &n afara tim"ului i s"aiului care e:ist &n "rezent, &n care omul sub form de contiin atinge inteligena infinit, cunoaterea inf

Singularitii , un termen luat din astrofizic, unde, n centrul unei guri negre, materia e aa de dens, nct formeaz un punct numit singularitate , unde legile fizicii nu mai pot fi aplicate. Pn n anul 2200, sunt predicii care spun c avansul tehnic i tiinific va fi aa de mare nct omul va renuna la corpul fizic, trind doar ca i o contiin n spaiu virtual...perfect. Va controla ntregul nivers, dup ce va unifica cele ! fore universale fundamentale i va avea o inteligen aa de uria nct va face toat materia s gndeasc, materie care i se va supune n totalitate. "up 2200, va fi capa#il s schim#e legile fizicii, ieind n afara timpului i spaiului, atingnd punctul Omega , un punct pe care civa matematicieni l descriu ca un punct n afara timpului i spaiului care e$ist n prezent, n care omul su# form de contiin atinge inteligena infinit, cunoaterea infinit i puterea infinit, un punct pe care omul actual l numete "ivinitate. %u cred ca pro#lema apare atunci cand incercam sa masuram cu unitati de masura conventionale lucruri care nu sunt masura#ile in acest fel. &tiinta foloseste astfel de instrumente si unitati de masura, dar nu le putem folosi pentru a demonstra sau a masura e$istenta sau dimensiunile a ceva ce nu are lungime, latime, inaltime, densitate, greutate ... 'n aceste conditii, un lucru care nu poate fi astfel masurat nu e$ista. "ar, stiinta are legatura cu creierul omului. 'ntelegerea universului in care ma aflu imi parvine prin acceptarea unor legi descoperite, definite si acceptate ca reale. (m sta#ilit si am acceptat ca )*)+2 si am hotarat ca asta este adevarat si, prin e$tindere, toate celalte legi imi definesc, din punct de vedere material, spatiul in care ma aflu si invat cum anume este cel mai #ine sa interactionez cu el. ,-u ca asta i.a fost de vreun folos omenirii, pentru ca din atat de multa stiinta am a/uns sa distrugem micul nostru univers pe care tocmai ne straduim sa.l descoperim si sa.l intelegem0. "e celalata parte a creierului, nu in opozitie ci in completare, se afla sufletul unui om. Percepem lumea in care ne aflam nu numai cu mintea ci si cu trairile noastre. (cestea nu pot fi masurate de uneltele stiintei, dar ele e$ista si sunt foarte puternice, chiar daca nu au corporalitate1 #ucuria, tristetea, ura, iu#irea, mania, frica ... si atat de multele altele. Pot fi un om e$trem de inteligent, foarte cunoscator al stiintei in foarte multe domenii, un iluminat, si totusi viata mea, omul din mine sa fie nefericit, trist, neimplinit emotional ... n suflet pustiu nu poate echili#ra viata unui creier genial ... "e suflet se ocupa credinta. "umnezeul pe care 'l cunosc eu mi.a redat viata, m.a restaurat. ( adunat cio#urile risipite ale e$istentei mele si le.a recladit in omul care sunt astazi. 2redinta in "umnezeu nu inseamna ignoranta, dupa cum nici stiinta nu a adus lumina. "umnezeu viu si prezent in viata mea inseamna echili#ru, pace, ra#dare si puterea de a trece prin situatii potrivnice. 3ucruri pe care nu mi le da nici i.podul, nici automo#ilul electric, nici macar o calatorie pe

3una. 4iecare isi are locul sau, iar pentru o viata implinita avem nevoie de amandoua. "e stiinta, ca sa intelegem pe ce planeta traim, de "umnezeu pentru a intelege ce sens avem. Parerea mea ... 'ntr.o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie5 ;&a va e$plic care e conflictul intre stiinta si religie56 Profesorul face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare ;%sti crestin, nu.i asa, fiule76 ;"a, dle, spune studentul6 ;"eci crezi in "umnezeu76 ;2u siguranta6 ;"umnezeu e #un76 ;"esigur, "umnezeu e #un.6 ; % "umnezeu atotputernic7 Poate %l sa faca orice76 ;"a6 ;8u esti #un sau rau76 ;9i#lia spune ca sunt rau.6 Profesorul ateu zam#este superior1 ;(ha: 9i#lia:6 &e gandeste putin. ; ite o pro#lema pt tine. &a zicem ca e$ista aici o persoana #olnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. (i vrea sa il a/uti7 (i incerca76 ;"a, dle. (s incerca.6 ;"eci esti #un.6 ;-.as spune asta.6 ;"ar de ce n.ai spune asta7 (i vrea sa a/uti o persoana #olnava daca ai putea. <a/oritatea am vrea daca am putea. "ar "umnezeu, poate dar nu vrea56 &tudentul nu raspunde, asa ca profesorul continu. ;%l nu a/uta, nu.i asa7 4ratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui 'isus sa.l vindece. 2um de 'isus e considerat #un7 Poti raspunde la asta76 &tudentul tace. ;-u poti raspunde, nu.i asa7 =ai sa o luam de la capat, tinere.. "umnezeu e #un76 ;Pai5, da6, spune studentul ;&atana e #un76 &tudentul nu ezita la aceasta intre#are ;-u6 ;"e unde vine &atana76 &tudentul ezit. ;"e la "umnezeu.6 ;2orect. "umnezeu l.a creat pe &atana, nu.i asa7 >i.mi, fiule, e$ista rau pe lume76 ;"a, dle.6 ;?ul e peste tot, nu.i asa7 &i "umnezeu a creat totul pe lumea asta, corect76 ;"a6 ;"eci cine a creat rul7 "aca "umnezeu a creat totul, atunci %l a creat si rul. "in moment ce rul e$ist si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci "umnezeu e rau.6 "in nou, studentul nu raspunde. ;%$ista pe lume #oli7 'moralitate7 ra7 ratenie7 8oate aceste lucruri groaznice, e$ista76 &tudentul se foieste /enat. ;"a6 ;"eci, cine le.a creat76 &tudentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intre#area. ;2ine le.a creat76 -iciun raspuns. "eodata, profesorul incepe sa se plim#e in fata clasei. &tudentii sunt uimiti. ;&pune.mi, continua el adresandu.se altui student, crezi in 'isus =ristos, fiule76 Vocea studentului ii tradeaza nervozitatea. ;"a, dle profesor, cred.6 9atranul se opreste din marsaluit. ;&tiinta spune ca ai @ simturi pe care le folosesti pt a identifica si o#serva lumea din /urul tau. 3.ai

vazut vreodata pe 'isus76 ;-u, dle. -u 3.am vazut.6 ;(tunci spune.ne daca l.ai auzit vreodata pe 'isus al tau76 ;-u, dle, nu l.am auzit.6 ;3.ai simtit vreodata pe 'isus al tau, l.ai gustat sau l.ai mirosit7 (i avut vreodata o e$perienta senzoriala a lui 'isus sau a lui "umnezeu76 ;-u, dle, ma tem ca nu.6 ;&i totusi crezi in el76 ;"a.6 ;2onform regulilor sale empirice, testa#ile, demonstra#ile, stiinta spune ca "umnezeul tau nu e$ista. 2e spui de asta, fiule76 ;-imic, raspunde studentul. %u am doar credinta mea.6 ;"a, credinta6, repeta profesorul. ;(sta e pro#lema pe care stiinta o are cu "umnezeu. -u e$ista nicio dovada, ci doar credinta.6 &tudentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intre#are. ;"le profesor, e$ista caldura76 ;"a6 ;&i e$ista frig76 ;"a, fiule, e$ista si frig.6 ;-u, dle, nu e$ista.6 Profesorul isi intoarce fata catre student, vizi#il interesat. 2lasa devine #rusc foarte tacuta. &tudentul incepe sa e$plice. ;Poate e$ista multa caldura, mai multa caldura, super.caldura, mega.caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit Afrig6. Putem a/unge pana la .2BC,)@ grade su# zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. -u e$ista frig D daca ar e$ista, am avea temperature mai scazute decat minimul a#solut de .2BC,)@ grade. 4iecare corp sau o#iect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa ai#a sau sa transmita energie. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie a#senta caldurii. -u putem masura frigul. 2aldura poate fi masurata in unitati de msur a energiei, deoarece caldura este energie. 4rigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar a#senta ei.6 2lasa e invaluita in tacere. ndeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan. ;"ar intunericul, domnule profesor7 %$ista intunericul76 ;"a, raspunde profesorul fara ezitare. 2e e noaptea daca nu intuneric76 ;"in nou raspuns gresit, dle. 'ntunericul nu e cevaE este a#senta a ceva. Poate e$ista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu e$ista lumina atunci nu e$ista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu.i asa7 (cesta este sensul pe care il atri#uim acestui cuvant. 'n realitate, intunericul nu e$ista. "aca ar e$ista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu.i asa76 Profesorul incepe sa.i zam#easca studentului din fata sa. Fndi1 ;(cesta va fi un semestru #un6. ;2e vrei s demonstrezi, tinere76 ;"le profesor, vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la #un inceput si de aceea concluzia 8?%9 '% sa fie si ea gresita.6 "e data asta, profesorul nu.si poate ascunde surpriza. ;Fresite7 Poti e$plica in ce fel76 ;3ucrati cu premisa dualitatii, e$plic studentul, sustineti ca e$ista viata si apoi ca e$ista moarteE un "umnezeu #un si un "umnezeu rau. 2onsiderati conceptul de "umnezeu drept ceva finit, ceva ce se poate masura. "le, stiinta nu poate e$plica nici macar ce este acela un gand. 4oloseste electricitatea si magnetismul, dar -'<%-' nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. &a consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu e$ista ca lucru su#stantial. <oartea nu e opusul vietii, ci doar a#senta ei. (cum spuneti.mi, dle profesor, le predati studentilor teoria c ei au evoluat din maimuta76 ;"aca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.6 ;(ti o#servat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle76 Profesorul incepe sa dea din cap, inca zam#ind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. ; n semestru foarte #un, intr.adevar6.

;"in moment ce nimeni nu a o#servat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate

demonstra ca el are loc, dvs. le preda7i studentilor ceea ce credeti, nu7 (cum ce sunteti, om de stiinta sau predicator76 2lasa murmura. &tudentul tace pana cand emotia se mai stinge.. ;2a sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti.mi sa va dau un e$emplu, ca sa intelegeti la ce ma refer.6 &tudentul se uita in /urul sau, in clasa. ;% vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul domnului profesor76 2lasa iz#ucneste in ras. ;% cineva care a auzit creierul domnului profesor, l.a simtit, l.a atins sau l.a mirosit7 -imeni nu pare sa fi facut asta. "eci, conform regulilor empirice, sta#ile si conform protocolului demonstra#il, stiinta spune D cu tot respectul, dle D ca nu aveti creier. "aca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle76 (cum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se hol#eaza la student, cu o fata impenetra#ila. 'n fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, #atranul raspunde. ;Presupun ca va tre#ui sa crezi, pur si simplu56 ;"eci, acceptati ca e$ista credinta si, de fapt, credinta e$ista impreuna cu viata, continua studentul. (cum, dle, e$ista raul76 "e data aceasta nesigur, profesorul raspunde1 ;&igur ca e$ista. 'l vedem zilnic. ?aul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. &e vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. (ceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.6 3a asta, studentul a replicat1 ;?ul nu e$ista, dle, sau cel putin nu e$ist n sine. ?aul e pur si simplu a#senta lui "umnezeu. %, ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie a#senta lui "umnezeu. -u "umnezeu a creat rul. ?ul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui "umnezeu. %ste ca frigul care apare cand nu e$ista caldura sau ca intunericul care apare cand nu e$ista lumina..6 "aca ai citit pana aici si zam#esti cand ai terminat, trimite asta prietenilor si familiei, cu titlul A"umnezeu vs. stiint6 P&1 &tudentul se numea (39%?8 %'-&8%'-... (l#ert %instein a scris in )G2) o carte intitulata ;"umnezeu vs. stiinta6.