VICTOR BABE

S-a nscut n 1854 la Viena (n.4 iulie 1854 Viena - d.19 octombrie 1926 Bucuresti). A fost fiul lui Vinceniu Babe, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde i-a luat doctoratul. Babe i ncepe cariera tiinific n Budapesta ca asistent n laboratorul de Anatomie Patologic (1874 - 1881). n urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie i pleac la Paris unde lucreaz un timp n laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. mpreun cu acesta public primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactries et leur rle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). n anii 1885 - 1886 lucreaz n Berlin n laboratoarele lui Rudolf Virchow i Robert Koch. n 1881 primete titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar n 1885 postul de profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. n 1887 Victor Babe este chemat la Bucureti ca profesor la catedra de Anatomie Patologic i Bacteriologie. Activitatea tiinific a lui Victor Babe a fost foarte vast, cu un accent deosebit n problemele de tuberculoz, lepr, vaccinare anti-rabic i seroterapie anti-difteric. A demonstrat prezena bacililor tuberculozei n urina persoanelor bolnave i a pus n eviden peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebit importan este descoperirea unei clase de parazii - sporozoari intracelulari nepigmentai - care cauzeaz febra de Texas la pisici i alte mbolnviri la animale vertebrate. La Congresul Internaional de Zoologie din Londra (1900) aceti parazii sunt clasificai n genul Babesia. n 1892 public mpreun cu Gheorghe Marinescu i Paul Blocq un Atlas de Histologie patologic a Sistemului Nervos. A editat timp de mai muli ani Analele Institutului de Patologie i Bacteriologie din Bucureti . n anul 1893 este ales membru titular al Academiei Romne. Pe lng activitatea tiinific a fost preocupat de mbuntirea strii sanitare a populaiei, n special n combaterea i prevenirea pelagrei. Victor Babe, datorit formaiei sale tiinifice de baz, a creat concepia ce poate fi denumit "patomorfologia procesului infecios", sintez a microbiologiei cu histopatologia. A efectuat stagii de specializare la Mnchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin. A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, care-i poarta numele. Tot el a pus bazele publicatiilor: Analele Institutului de patologie si bacteriologie (1889), Romania medicala (1893) si Archives des sciences mdicales (1895). Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa cel infiintat de Louis Pasteur (1822-1895), la Paris. Victor Babes a fost membru al Academiei Romane, al Academiei de Medicina, din Paris, al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost distins, de trei ori, cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si premiul Breant in 1913. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. Savantul roman a fost unul dintre creatorii microbiologiei moderne si a avut contributii esentiale in studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, malariei etc. A publicat, in 1885, la Paris, impreuna cu savantul francez Andr-Victor Cornil (1837-1908), primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie: Les bactries et leur rle dans lanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses , distins cu premiul Montyon. Victor Babes

a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate (corpusculii Babes Negri) si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris. In memoria sa, au fost denumiti babesii , agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli babesiose ( babesia bovis si babesia ovis ). A descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala, de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca Metoda romana de tratament antirabic (1888). A fost promotorul conceptiei morfopatologice, despre procesul infectios, orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica. Savantul roman a inventat un nou tip de termostat, precum si o serie de metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice. A studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, concurenta vitala dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Gars care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si, in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921), care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei. In Bucuresti se afla Muzeul memorial prof. dr. Victor Babes, infiintat in memoria sa.