Sunteți pe pagina 1din 8

ARTICULATIA COTULUI

Articulatia cotului este formata din trei articulatii: Articulatia humero-cubitala Articulatia humero-radiala Articulatia radio-cubitala proximala.

Cele trei articulatii sunt conectate in interiorul aceleiasi capsule articulare, unice, ce delimitea a o sin!ura ca"itate articulara de

ARTICULATIA HUMERO-CUBITALA (HUMERO-ULNARA) TIP: trohleartro a, cu rol de limitare a inclinarilor laterale si care permite doar miscarile pe o si!ura directie de flexie si extensie a antebratului. #ste considerata articulatia principala pentru reali area acestor miscari. SUPRAFETE ARTICULARE

Trohleea humerusului Inci ura trohleara a cubitusului formata de unirea dintre procesul coronoidian si olecranian.

ARTICULATIA HUMERO-RADIALA TIP: o condilartro a, SUPRAFETE ARTICULARE


Capitulul humerusului foseta capului radiusului

Rol: stabili ea a lateral articulatia precedenta. #ste considerata articulatia secundara pentru reali area miscarilor de flexie - extensie, precum si pentru miscarile de pronatie - supinatie. ARTICULATIA RADIO-CUBITALA PROXIMALA TIP: - o trohoida, SUPRAFETE ARTICULARE

Radius $ partea interna a circumferintei capului radial Cubitus %ulna& $ inci ura capului radial

Rol: este considerata articulatia principala a miscarilor pronatie - supinatie, alaturi de articulatia humero-radiala %secundara&. 'entru aceasta miscare, lantul articular include si articulatia radio-ulnara distala asociata cu s(ndesmo a radio-ulnara mi)locie. MIJLOACELE DE UNIRE SUNT REPREZENTATE DE:

CAPSULA ARTICULARA,

#ste subtire si flasca, Urmareste conturul fosetelor anterioare si posterioare, trecand pe sub ba a epicondililor, care raman extracapsulari. La fel raman si "arful olecranului si procesului coracoid. *asciculele musculare apartinand tricepsului brahial si brahialului, care se insera pe suprafata externa a capsulei, au rolul de a pune in tensiune capsula, impiedicand antrenarea ei intre suprafetele articulare, in timpul miscarilor. Strat l !"#o$"al al %a&! l'" tapetea a fata profunda a capsulei, respecti" fata anterioara a fosei coronoidiene si a celei radiale, formand fundul de sac anterior bilobat. 'e fata posterioara, ea tapetea a fosa olecraniana, formand fundul de sac posterior %subtricipital&. 'relun!irile lui se !asesc intre triceps si cei doi epicondili. Intre membrana fibroasa si sino"iala capsulei, in dreptul

celor trei fose articulare, exista trei pachete de tesut adipos, considerate sisteme tampon de franare in miscarile extreme.

LI(AMENTELE COLATERALE

l")a*'#t l %olat'ral l#ar este o banda fibroasa, puternica, de forma triun!hiulara, cu ori!ine pe epicondilul humeral medial, format din trei fascicule: anterior, mi)lociu %li!amentul entorsei sau li!amentul 'OIRI#R& si un altul posterior %li!amentul +AR,I-#T&. Li!amentul colateral ulnar asi!ura stabilitatea in "al!us %spre partea interna& a articulatiei cotului, in cupla) cu articulatia humeroradiala. l")a*'#t l %olat'ral ra+"al se intinde intre epicondilul humeral lateral si li!amentul inelar. Reali ea a controlul po itiei ulnei fata de epicondilul lateral. Are, de asemenea, trei fascicule. Oricare ar fi po itia articulatiei, / fascicule din trei "or fi in tensiune. l")a*'#t l "#'lar (l")a*'#t l a# lar ra+"al) este o structura fibroasa, repre entand 012 din circumferinta unui inel, cu ori!inea pe mar!inea anterioara a inci urii radiale si insertia pe mar!inea posterioara a aceleiasi formatiuni. Impreuna cu inci ura radiala a ulnei, li!amentul inelar completea a ca"itatea de receptie circulara, osteofibroasa, pentru capul radiusului care poate pi"ota astfel, in cadrul articulatiei radioulnare proximale. l")a*'#t l &atrat este o banda fibroasa subtire, intinsa aproape in ori ontal intre mar!inea inferioara a inci urii radiale de pe ulna si colul radiusului. #l inchide spatiul articular inferior intre radius si ulna.

MISCARILE COTULUI Cotul este o articulatie cu un sin!ur !rad de libertate $ flexie1extensie, in )urul unei axe ce trece trans"ersal prin cot. 3iscarea este diri)ata de !eometria capetelor osoase, ceea ce determina de"ieri ale axului de miscare pe parcursul intre!ii curse a antebratului. Urmand trohleea humerusului, cubitusul executa in timpul flexiei si o rotatie axiala de 24 spre interior. Cind cotul este intins %extins&, intre axa mediana a bratului si axa mediana a antebratului se formea a un un!hi de 5644, deschis spre lateral %spre mar!inea radiala&- cubitus "al!us 7fi iolo!ic7, mai accentuat la femei si copii. ,aca se pronea a mana %palma se roteste in )os&, acest un!hi dispare. 3iscarea de extensie este blocata de ciocul olecranului in foseta olecraniana si de fasciculele anterioare ale li!amentelor.

ARTICULATIIL# RA,IO-UL-AR# %RA,IO-CU+ITAL#&

ARTICULATIA RADIOULNARA PROXIMALA

A fost descrisa anterior.

ARTICULATIA RADIOULNARA DISTALA


TIP: - trohoida, o articulatie uniaxiala de tip pi"ot SUPRAFETE ARTICULARE

Radius $ inci ura cubitala a radiusului, conca" Cubitus %ulna& $ capul ulnei, con"ex

MIJLOACE DE UNIRE

Ca&! la art"% lara este subtire, mai re istenta anterior si posterior.

Caracteristic pentru aceasta articulatie este pre enta unui +"!% art"% lar %dupa unii autori, li!amentul triun!hiular&care separa articulatia radio-ulnara distala de articulatia radio-carpiana. Centrul discului este perforat, permitand comunicarea intre cele doua ca"itati articulare. Cele doua articulatii au insa si elemente comune capsulare si li!amentare

MISCARILE ARTICULATIEI: pronatia si supinatia Rol: lea!a oasele antebratului intre ele, la extremitatea lor distala. Contribuie la reali area miscarii de pronatie - supinatie.

ARTICULATIA RADIOULNARA MIJLOCIE


TIP: %s(ndesmo a radioulnara& MIJLOACE DE UNIRE

#ste o articulatie falsa repre entata de le!atura fibroasa continua, intinsa in spatiul interosos radio-ulnar, cunoscuta si sub denumirea de membrana interosoasa. o 3embrana interosoasa conectea a mar!inile interosoase ale diafi elor celor doua oase. o In po itia intermediara a antebratului %intre pronatie si supinatie&, membrana este tensionata. o #a repre inta o suprafata de insertie pentru muschii antebratului. o 8e opune miscarilor de translatie dintre radius si ulna o Limitea a miscarea de pronatie maxima prin fibrele inferioare si supinatia maxima prin fibrele superioare o 'articipa la transmiterea fortelor de tractiune sau compresiune de la un os la altul.

MISCARILE ARTICULATIEI: pronatia si supinatia ARTICULATIIL# 9ATULUI 3AI-II %'U3-ULUI& 'umnul este un complex osteoarticular in care distin!em, in principal, articulatia radiocarpiana - o diartro a de tip condilian - si articulatia medio-carpiana. In aceste doua articulatii se executa miscarile pumnului. Articulatiile intercarpiene, nu intra in calculul acestor miscari.

ARTICULATIA RADIOCARPIANA
TIP: elipsoidala SUPRAFETE ARTICULARE

ca"itatea !lenoida antebrahiala %formata la randul sau din suprafata articulara inferioara a radiusului si fata inferioara a discului articular& suprafetele articulare ale scafoidului, semilunarului si mai putin ale piramidalului. ,in punct de "edere !eometric, ianastere o articulatie elipsoidala cu axul lun! dispus trans"ersal, Ca"itatea articulara are forma unei linii cu conca"itatea in )os, care uneste cele doua procese stiloide ale radiusului si ulnei.

MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara o este mai !roasa, tensionata palmar %fata pumnului&, mai subtire si mai relaxata dorsal %dosul pumnului&. o 3embrana sino"iala a acesteia poate pre enta comunicari cu ca"itatile articulatiei radio-ulnare distale si mediocarpiene.

MISCARILE ARTICULATIEI: este o articulatie cu doua !rade de libertate: flexie1extensie in sa!ital si miscari de abductie - adductie, in frontal.
ARTICULATIA MEDIOCARPIANA

TIP: Interlinia articulara este nere!ulata, are forma unui 8 ori ontal, fiind o artrodie %articulatie a& in partea externa si o condiliana in partea interna. SUPRAFETE ARTICULARE se formea a intre randul proximal, exceptand osul pisiform %scafoid, semilunar, piramidal&, si cel de-al doilea rand al oaselor carpiene %trape , trape oid, osul mare si osul cu carli!&. MIJLOACELE DE UNIRE pentru cele doua articulatii de mai sus sunt repre entate de:

li!amentul radiat al carpului, ase at pe fata palmara %anterior&. li!amentul posterior, slab de "oltat si inconstant. capsula articulara.

MISCARILE PUMNULUI

flexie 1 extensie, inclinare cubitala%adductie& 1 radiala %abductie& circumductie.

PARTICULARITATI

Articulatia radiocarpiana participa mai mult in flexie %244& si mediocarpiana in extensie %244&. Inclinatia radiala este reali ata predominant din radiocarpiana %544&, iar inclinatia cubitala, din mediocarpiana %/24&.