Credintele Fundamentale

Credin!
ele Fundamentale ale Bisericii Unite A Lui Dumnezeu

O Asocia!ie Interna!ional"
Fundamental Beliefs of the United Church of God, an International Association - Credin!ele Fundamentale ale Bisericii Unite A Lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional".doc -1-
Credin!ele Fundamentale
ale Bisericii Unite a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional"
Con!inut
Dumnezeu Tat"l, Isus Hristos #i Sfntul Duh..3 Cuvntul lui Dumnezeu5 Satana Diavolul.7 Omenirea...9 P"catul #i Legea lui Dumnezeu11 Sacrificiul lui Isus Hristos13 Trei zile #i trei nop!i..15 Poc"irea.17 Botezul cu Ap"..19 Ziua de Sabat..21 Pa#tele (Passover)...23 Festivalurile lui Dumnezeu.25 Legile alimentare ale lui Dumnezeu28 Serviciul Militar #i R"zboiul31 Promisiunile lui Avraam...33 Scopul lui Dumnezeu pentru Omenire..35 Biserica..37 Zeciuiala.39 nvierile...41 Rentoarcerea lui Isus Hristos.43
1998. 2003 Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional". Toate drepturile rezervate. Scripturile n aceast" bro #ur" sunt citate din traducerea romneasc" a lui Dumitru Cornilescu prin eSword copyright 2000-2005 Rick Myers, www.e-Sword.net, toate drepturile rezervate mondial (dac" nu este men !ionat altfel). Not": Aceast" bro #ur" descrie fiecare credin!" fundamental" din Constitu!ia Bisericii Unite a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional", dup" care explic" #i extinde pe fiecare din aceste credin!e. Bro#uri adi!ionale asupra acestor subiecte sunt disponibile f"r" cost contactnd Biserica Unit" a lui Dumnezeu la www.gnmagazine.org sau la adresele sau numerele de telefon aflat la sfr#itul acestei bro #uri. Ele pot fi desc"rcate de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm . ACEAST# PUBLICA$ IE NU ESTE DE VNZARE. Este un serviciu educativ gratuit n interesul public, publicat de Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional" [United Church of God, an International Association
Capitolul 1
Dumnezeu Tat"l, Isus Hristos %i Sfntul Duh Noi credem ntr-un singur Dumnezeu, Tat"l, existnd ve#nic, care este
Duh, o Fiin!" personificat" de inteligen!", cuno#tin!", dragoste, dreptate, putere #i autoritate suprem". El, prin Isus Hristos, este Creatorul cerurilor, al p"mntului #i a tot ceea ce este n ele. El este Sursa vie!ii #i Acel care a f"cut via!a omeneasc". Noi credem ntr-un singur Domn, Isus din Nazaret, care este Cuvntul #i care a existat ve#nic. Noi credem c" El este Mesia, Hristosul, Fiul divin al lui Dumnezeu, conceput de Sfntul Duh, n"scut n trup omenesc de Fecioara Maria. Noi credem c" prin El Dumnezeu a creat toate lucrurile, #i c" f"r" El nu s-a f"cut nimic din ce sa f"cut. Noi credem n Duhul Sfnt ca Duh al lui Dumnezeu #i al lui Hristos. Duhul Sfnt este puterea lui Dumnezeu #i Duhul de via!" ve#nic" (2 Timotei 1:7; Efeseni 4:6; 1 Corinteni 8:6; Ioan 1:1-4I Coloseni 1:16). _____________________________________________ Noi credem c" Dumnezeu este Suveranul universului, existnd supreme peste to!i. Dumnezeu este duh (Ioan 4:24), existnd ntr-un t"rm diferit de cel al oamenilor, care sunt din carne. n!elegerea #i percep!ia noastr" despre Dumnezeu, sunt bazate pe dezv"luirile lui Dumnezeu prin Cuvntul S"u scris, Biblia. Biblia dezv"luie pe Dumnezeu ca Tat"l #i pe Isus Hristos ca Fiul S"u. Distinc!ia ntre cei doi este implicat" dela nceputul revela!iei lui Dumnezeu (Genesa 1:1), unde este folosit cuvntul Ebraic Elohim (Elohim este forma plural" a cuvntului Ebraic pentru Dumnezeu, Eloah). Vechiul Testament se concentreaz" pe Dumnezeul Israelului, care se identific" pe Sine ca EU SUNT #i Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac #i Dumnezeul lui Iacov (Exodul 3:14-15), (cuvntul Domn fiind derivat dela Ebraicul YHWH). n Ioan 8:58, Hristos se refer" la El nsu#i ca Eu sunt. Acesta este acela#i Dumnezeu care i-a eliberat pe Israeli!i din Egipt, #i i-a nso!it n de#ert #i care mai trziu a fost cunoscut n Noul Testament ca Isus Hristos (1 Corinteni 10:4). Att Vechiul ct #i Noul Testamente, con!in referin!e la mai mult de un singur personagiu n Dumnezeu (Psalm 110:1, spre exemplu, care este citat n Faptele Apostolilor 2:29-36). Noul Testament i identific" pe ei ca fiind Dumnezeu Tat"l #i Isus Hristos Fiul (1 Corinteni 8:6). Fiul este de asemenea numit Dumnezeu (Evrei 1:8:9).
Isus Hristos este numit Cuvntul, care era cu Dumnezeu la nceput #i care este de asemenea identificat ca Dumnezeu (Ioan 1:1-2). El a creat toate lucrurile (versurile 3, 10), #i mai trziu S-a ncarnat #i a tr"it cu oamenii (Ioan 1:14). El este numit de asemenea cel nti n"scut dintre mai mul!i fra!i (Romani 8:29). Oamenii au un poten!ial #i o ocazie minunat" de a intra n familia lui Dumnezeu (Romani 8:14, 19; Ioan 1:12; 1 Ioan 3:1-2). Rela!ia dintre Cuvnt #i Tat" sunt definite mai bine n Noul Testament, cnd Cuvntul S-a f"cut trup (Ioan 1:14; Filipeni 2:5-11), este dezv"luit de Tat" discipolilor S"i (Matei 11:2527), a fost sacrificat pentru iertarea p"catelor noastre #i a fost din nou sl"vit de Tat" (Ioan 17:5). Noul Testament accentueaz" unitatea ce exist" ntre Tat" #i Fiu, totu#i face clar" distinc!ia dintre ei n numeroase scripturi (i.e. Ioan 20:17; Romani 15:6). Citim n Efeseni c" Dumnezeu a creat toate lucrurile prin Isus Hristos (Efeseni 3:9; Evrei 1:1-3). Rela!ia dintre Tat" #i Fiu demonstreaz" ve#nicul #i perfectul mod de via!" al lui Dumnezeu. Tat"l L-a iubit pe Fiu ntotdeauna, #i Fiul l-a iubit pe Tat" (Ioan 17:4, 20-26). Armonia dintre Tat" #i Fiu este o comuniune de minte #i scop, pe care Isus Hristos L-a rugat pe Tat" s-o aduc" asupra discipolilor S"i, El nsu#i #i Tat"l (versurile 20-23). Dumnezeu, cum este folosit n Biblie, poate fi o referin!" fie la Tat"l (Faptele Apostolilor 13:33; Galateni 4:6) sau ambele, Isus Hristos Fiul (Isaia 9:6; Ioan 1:1, 14) sau amndou" (Romani 8:9), depinznd de contextul scripturilor. Puterea #i mintea care pleac" dela Dumnezeu sunt numite Duhul lui Dumnezeu sau Duhul Sfnt (Isaia 11:2; Luca 1:35; Faptele Apostolilor 1:8; 10:38; 2 Corinteni 1:22; 2 Timotei 1:7). Duhul Sfnt al lui Dumnezeu nu este identificat ca o a treia persoan" dintr-o treime, dar este descris continuu ca puterea lui Dumnezeu. Duhul Sfnt este dat omenirii asupra poc"irii #i botezului (Faptele Apostolilor 2:38) ca s" serveasc" ca o arvun" pentru via!a ve#nic".(2 Corinteni 1:22; Efeseni 1:14). Dumnezeu vrea ca s"-L cunoa#tem astfel nct s" avem ncredere n El #i s"-L iubim. El a dest"inuit mult mai multe despre El prin numele pe care le-a dezv"luit celor care au lucrat cu El dealungul veacurilor. Aceste nume dovedesc c" Dumnezeu posed" inteligen!", putere, glorie #i n!elepciune supreme; c" El ntrupeaz" toat" dreptatea, perfec!iunea #i adev"rul; c" El posed" cerul #i p"mntul; c" El este nemuritor #i demn de toat" onoarea. Dumnezeu este furnizorul, lecuitorul, scutul, ap"r"torul, sf"tuitorul, nv"!"torul, legiuitorul, judec"torul, puterea #i mntuirea noastr". El este credincios, milos, generos, r"bd"tor, bun, drept #i comp"timitor. Dumnezeu aude rug"ciunile noastre, face o n!elegere cu noi, este un refugiu la nevoie, ne d" cuno#tin!" #i dore#te s" ne dea nemurirea pentru ca noi s" putem mp"rt"#i via!a ve#nic" cu El.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm bro#urile noastre gratuite Cine este Dumnezeu? #i Exist" Dumnezeu? ntrebarea fundamental" a vie!ii.)
Capitolul 2
Cuvntul lui Dumnezeu Noi credem c" Scriptura, att Vechiul ct #i Noul Testament, este dezv"luirea lui Dumnezeu #i
voin!a Lui complet", exprimat" pentru omenire. Scriptura este inspirat" n gnd #i cuvnt, infailibil" n scrierile originale; este autoritatea suprem" #i final" n credin!" #i via!"; #i este baza ntregului adev"r (2 Timotei 3:16; 2 Petru 1:20-21; Ioan 10:35; 17:17). _____________________________________________ Vechiul #i Noul Testament sunt unite n dezv"luirea planului de mntuire al lui Dumnezeu #i de mplinirea acelui plan n istoria omenirii. ntreaga Biblie faptele de interven!ie milostiv" ale lui Dumnezeu ca s" mntuiasc" omenirea pentru via!a ve#nic" n Familia Sa. n scrierea diverselor c"r!i ale Bibliei, personalitatea, stilul #i vocabularul propriu al fiec"ruia dintre autori sunt reflectate n ceea ce au scris. Cnd au scris, au f"cut astfel dup" cum erau inspira!i de Sfntul Duh (2 Petru 1:21). Astfel Dumnezeu a influen!at #i a ndreptat min!ile slujitorilor S"i, totu#i permi!nd expresia liber", cum scriau ei ceea ce ast"zi este cunoscut ca Cuvntul lui Dumnezeu. Sfintele Scripturi sunt singura baz" de cuno#tin!e #i adev"r pe care au folosit-o Isus #i apostolii ca text de baz" pentru propov"duirea c"ii de mntuire a lui Dumnezeu. Primul #i cel mai important Isus Hristos a dat exemplul n urmarea Scripturilor ca text autoritar final ntr-o via!" Cre#tin". Confruntnd cu succes tenta!ia Satanei Hristos a declarat: Omul nu tr"ie#te numai cu pine, ci cu orice cuvnt care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4:4; Luca 4:4; Deuteronom 8:3). Hristos a citat #i alte Scripturi n timpul luptei Sale mpotriva vechiului S"u du#man, diavolul (Matei 8:7; 10). Hristos $i-a nceput serviciul p"mntesc citind Scripturile #i declarnd: Ast"zi s-au mplinit cuvintele acestea din Scriptur", pe cari le-a!i auzit (Luca 4:16-21). n Ioan 10:35, Hristos a proclamat c" Scriptura nu poate fi desfiin!at". El s-a referit la Scriptur" ca la o surs" autoritar", activ" n via!a Sa (Ioan 7:38, 42). Nimic nu l-a distras pe Hristos dela concentrarea Sa pe Scripturi nici tr"darea, nici r"stignirea (Ioan 13:18; 17:12; 19:28; Matei 27:46; Psalm 22:1; Luca 23:46; Psalm 31:5). Apostolii au urmat exemplul lui Hristos. Miezul credin!ei, doctrinei #i al comport"rii Cre#tine a continuat s" fie definit prin Scripturi. Isus Hristos nviat a reluat educa!ia Lui personal" a discipolilor #i le-a deschis mintea, ca s" n!eleag" Scripturile (Luca 24:32, 44-45). Este prin Scripturi c" discipoli au fost f"cu!i din toate na!iunile, ca n exemplul eunucului etiopian (Faptele Apostolilor 8:26-35).
Pavel, apostolul pentru na!iuni, a apelat la autoritatea Scripturilor punnd ntreb"ri, cum ar fi: ce zice Scriptura? (Romani 4:3; 11:2;Galateni 4:30). Alte ori, Pavel a confirmat pozi!ia sa declarnd: dup" cum zice Scriptura, sau declara!ii asem"n"toare (Romani 10:11; Galateni 3:8, 22; 1 Timotei 5:18). Este evident c" Vechiul Testament #i Noul Testament fuseser" scrise pentru Evrei ct #i pentru Cre#tini. Exist" o continuitate ntre Vechiul #i Noul Testament (Matei 4:4, 2 Timotei 3:15-16). Noul cl"de#te #i amplific" Vechiul Testament (Matei 5-7). Istoria ne arat" c" singurele Scripturi care au exista n timpul serviciului lui Hristos #i n primele decade ale apostolilor au fost Scripturile Vechiului Testament. Citind, ascultnd #i f"cnd Cuvntul lui Dumnezeu sunt caracteristici cheie ale poporului lui Dumnezeu (Luca 8:21; 11:28). Cuvntul lui Dumnezeu cl"de#te credin!" n via!a unui individ. (Romani 10:17; Coloseni 3:16). Dumnezeu se a#teapt" c" poporul S"u s" studieze con#tiincios Cuvntul S"u pentru n!elegere, pentru edificare personal" #i pentru protejarea lor ntr-o societate f"r" dumnezeu (Faptele Apostolilor 17:11; Efeseni 6:17; 1 Ioan 2:14; Psalm 119:9). nsu#irea Cuvntului lui Dumnezeu ne ajut" s" ne ap"r"m credin!a (1 Petru 3:15). Sfintele Scripturi pot s" ne dea n!elepciunea care duce la mntuire, prin credin!a n Hristos Isus (2 Timotei 3:15). Biblia este vie cu aplica!ii f"r" timp pentru vie!ile noastre de zi cu zi (Evrei 4:12). Pavel, n timp ce era n nchisoare, i-a reamintit lui Timotei c", de#i omul poate fi restrns, Cuvntul lui Dumnezeu nu poate fi (2 Timotei 2:8-9). Biserica lui Dumnezeu men!ine mandatul biblic de a depinde de Cuvntul lui Dumnezeu n c"utarea adev"rului. Dup" cum este declarat n 2 Timotei 3:16, Cuvntul inspirat al lui Dumnezeu stabile#te doctrinele, combate erorile, administreaz" corec!ia #i face educa!ia. Adev"rul Bibliei nu numai c" nva!" #i ghideaz" poporul S"u, dar de asemenea sanctific" #i pune de o parte Biserica Sa (Ioan 17:17). Biblia serve#te ca un instrument esen!ial n rela!ia lui Dumnezeu cu Biserica Sa, ca s-o sfin!easc", dup" ce a cur"!it-o prin botezul cu ap" prin Cuvnt (Efeseni 5:26).
(Pentru mai multe am"nunte cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Este Biblia adev"rat"? #i Cum s" n !elegem Biblia)
Capitolul 3
Satana Diavolul Noi credem c" Satan o fiin!" spiritual" care este adversarul lui Dumnezeu #i al copiilor lui
Dumnezeu; Satanei i s-a dat st"pnire peste lume pentru un timp limitat; Satana a n#elat omenirea n a respinge pe Dumnezeu #i Legea Sa; Satana a guvernat prin n#el"ciune cu ajutorul unei mul!imi de demoni care sunt ngere r"zvr"ti!i, fiin!e spirituale care l-au urmat pe Satana n r"zvr"tirea sa. (Matei 4:1-11; Luca 8:12; 2 Timotei 2:26; Ioan 12:31; 16:11; Apocalipsa 12:4, 9; 20:1-3, 7, 10; Leviticul 16:21:22; 2 Corinteni 4:4; 11:14; Efeseni 2:2). _____________________________________________ Satana este adversarul lui Dumnezeu, cum este indicat chiar de semnifica!ia numelui s"u n limba ebraic" #i n limba greac". El se opune continuu lui Dumnezeu la orice ocazie. El dispre!uie#te planul lui Dumnezeu, n special c" Dumnezeu lucreaz" cu oamenii pentru a-i ad"uga familiei Sale. El este un n#el"tor #i un acuzator al fra!ilor (Apocalipsa 12:9-10). El este un asasin #i un mincinos #i tat"l minciunii (Ioan 8:44). El este descris ca un leu care r"cne#te, #i caut" pe cine s" nghit" (1 Petru 5:8). Satana nu este un oponent obi#nuit. El este un adversar extraordinar de ingenios #i de viclean al c"rui scop final este s" mpiedice mntuirea omenirii prin n#elarea ei, conducnd-o pe c"i gre#ite, ncurajnd-o s" p"c"tuiasc" #i ntorcnd-o contra lui Dumnezeu (Efeseni 6:11-18; 2 Corinteni 2:11; Luca 8:12). Satana poate s" ac!ioneze numai n cadrul limitelor permise de Dumnezeu (Iov 1:12; 2:6). Raportul lui Iov ilustreaz" atitudinea acuzatoare a Satanei #i l descrie clar ca o personalitate specific" #i o fiin!" real". El a venit la Isus Hristos ca o fiin!" real" ntr-un efort de a-L ispiti (Matei 4:1-11). Domnia lui ca dumnezeu al acestei lumi se va termina la a #aptea #i ultima trompet" cnd se rentoarce Isus Hristos (1 Corinteni 15:52; 1 Tesaloniceni 4:16; Apocalipsa 11:15), de#i el va fi eliberat pentru o scurt", ultim", perioad" de timp la sfr#itul Mileniului (Apocalipsa 20:3). Dup" cum ac!iunile Satanei sunt limitate de voin!a lui Dumnezeu, #i timpul este de asemenea limitat. El este n prezent dumnezeul acestei lumi (2 Corinteni 4:4; Ioan 12:31). El va fi nl"turat #i legat prin toat" domnia milenial" a Mntuitorului, dup" aceea va fi liberat pentru o scurt" perioad" de timp la sfr#itul celor 1000 de ani (Apocalipsa 20:3, 7-8). Satana nu va nceta s" existe, dar va fi f"cut f"r" putere de Mesia (Evrei 2:14). Cuvntul tradus nimicit n versul acesta cel mai des nseamn" s"-l fac" inofensiv. Satana a fost creat ca un nger pe pozi!ie #i autoritate nalt" (Ezekiel 28:14, 16). n Isaia 14:12 este numit Lucifer, care este tradus n alte versiuni ca steaua dimine!ii, steaua str"lucitoare sau luceaf"rul de diminea!". El a fost chemat ngerul miruit #i este
reprezentat ca avnd un rang cel pu!in ct al lui Michael, un arhanghel (Iuda 9). El a fost creat perfect #i f"r" pat", dar eventual a ales calea p"catului #i a r"zvr"tirii (Ezekiel 28:12, 15, 17). O treime din ngeri l-au urmat n insurec!ia sa, cum a fost m"rturia lui Hristos (Apocalipsa 12:4; Luca 10:18). El #i ngerii care s-au r"zvr"tit mpreun" cu el (demonii) au ncercat s"-L r"stoarne pe Dumnezeu au fost nvin#i #i au fost arunca!i afar" din rai (Isaia 12:15; 2 Petru 2:4). mp"r"!ia Satanei este caracterizat" prin ntuneric, nu lumin" (Luca 22:53; Efeseni 6:12, Coloseni 1:13). n anumite circumstan!e, Diavolul #i demonii lui, au reu#it s" controleze fiin!ele omene#ti, chiar #i animalele (Matei 8:28-33; 9:32.34). Satana nsu#i a intrat #i l-a posedat pe tr"d"torul Iuda (Luca 22:3). Hristos, a c"rui autoritate este mai mare dect a Satanei, a dat afar" demoni n timpul serviciului S"u pe p"mnt #i i-a mputernicit pe al!ii s" fac" la fel. Satana este referit cu multe nume #i descrieri, care denot" unele din rolurile, caracteriz"rile #i mputernicirile sale. Unele dintre acestea sunt ale diavolului Apolion, Abadon, Belial, Belzebut marele balaur #i Prin!ul puterii aeriene.
(Pentru mai multe am"nunte cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Este cu Adev"rat un Diavol?)
Capitolul 4
Omenirea Noi credem c" omenirea a fost creat" n imaginea lui Dumnezeu cu poten!ialul de a deveni
copiii lui Dumnezeu, p"rta#i la natura divin". Dumnezeu a format omenirea din carne, care este substan!" material". Fiin!ele omene#ti tr"iesc prin respira!ia vie!ii, sunt muritoare, supuse putrezirii #i descompunerii, f"r" via!" ve#nic", cu excep!ia ca un dar al lui Dumnezeu cu termenii #i condi!iile lui Dumnezeu cum sunt exprimate n Biblie. Noi credem c" Dumnezeu a pus n fa!a lui Adam #i a Evei alegerea ntre via!a ve#nic" prin ascultarea de Dumnezeu sau moartea prin p"cat. Adam #i Eva au c"zut n ispit" #i nu L-au asculta pe Dumnezeu. Ca rezultat p"catul a intrat n lume, #i, prin p"cat, moartea, Moartea domne#te acum peste toat" omenirea pentruc" to!i am p"c"tuit (Genesa 1:26; 2 Petru 1:4; Evrei 9:27; 1 Corinteni 15:22; Romani 5:12; 6:23). _________________________________________ Primul capitol din Sfnta Biblie dezv"luie c" Dumnezeu a creat b"rba!ii #i femeile n imaginea Sa (Genesa 1:26-27). Omenirea a fost creat" cu un poten!ial cu adev"rat extraordinar. Viitorul omenirii este s" fie copii n familia lui Dumnezeu (1 Ioan 3:1-2; 2 Petru 1:4; 2 Corinteni 6:18). Caracterul lui Dumnezeu Atotputernic este perfect. Este intrinsec bun #i nu poate p"c"tui. Chiar Dumnezeu, care este atotputernic, nu creeaz" caractere perfecte n oameni simplu prin voirea acelui rezultat. Formarea caracterului cere o decizie con#tient" de a unui agent moral liber care s"-#i asume responsabilitatea de a-#i conduce via!a lui, sau a ei, bazat" pe o cunoa#tere a ceea ce este moral corect #i ceea ce este moral gre#it. De asemenea cere o hot"rre s" aleag" ceea ce este drept #i s" resping" ceea ce este r"u. La nceput cnd au fost crea!i, primii no#tri p"rin!i, Adam #i Eva, au primit o via!" de o durat" limitat", o existen!" fizic". Atunci, lund Domnul Dumnezeu !"rn" din p"mnt, a f"cut pe om #i a suflat n fa!a lui suflare de via!" #i s-a f"cut omul fiin!" vie (Genesa 2:7, Biblia Ortodox" Romn"). Cuvntul ebraic nephesh, tradus fiin!" n Genesa 2:7, este folosit de patru ori n primul capitol al Genesei n leg"tur" cu animalele (Genesa 1:20, 21, 24, 30) #i este tradus ca trup n fraza trup mort n Numere 6:6. Primului b"rbat i s-a spus mai trziu, n sudoarea fe!ei tale s"-!i m"nnci pinea, pn" te vei ntoarce n p"mnt, c"ci din el ai fost luat; c"ci !"rn" e#ti, #i n !"rn" te vei ntoarce (Genesa 3:19). Cartea de n!elepciune biblic" cunoscut" ca Ecleziastul con!ine exortarea aceasta: Tot ce g"se#te mna ta s" fac", f" cu toat" puterea ta! C"ci, n locuin!a mor!ilor, n care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuial", nici #tiin!", nici n!elepciune! (Ecleziastul 9:10). Fiin!ele
omene#ti sunt muritoare, supuse putrezirii #i descompunerii. Fiin!ele omene#ti nu posed" nemurirea sub forma unui suflet. Ele sunt f"r" via!a ve#nic". O rug"ciune biblic" declar": Ce vei c#tiga dac"-mi ver#i sngele, #i m" pogori n groap"? Poate s" Te laude !"rna? Poate ea s" vesteasc" credincio#ia Ta? (Psalm 30:9). Dumnezeu dore#te s"-i dea fiec"rei fiin!e omene#ti darul vie!ii ve#nice ca membru al familiei Sale. Via!a ve#nic" nu este ceva pe care oricine o poate c#tiga. Totu#i, Dumnezeu nu va acorda acest dar pre!ios cuiva care nu I se pred" Lui #i Legii Sale (1 Corinteni 6:9-10). n Biblie, via!a ve#nic" n familia lui Dumnezeu este chemat" mntuire. Dumnezeu ne dezv"luie, prin Scripturile de inspira!ie divin", c" mntuirea nu este acordat" automatic fiec"rei fiin!e omene#ti. El va conferi aceast" binecuvntare numai acelora care au dovedit dorin!a lor de a I se supune Lui (Apocalipsa 21:32). Dumnezeu nu este obligat s" ne conserve pentru totdeauna ca copiii lui, bucurndu-ne de via!" pe t"rmul spiritual, dar noi #tim c" Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). Deci, din grij" altruist" pentru noi, El a conceput un plan n care li se poate acorda mntuirea fiin!elor omene#ti, cea mai mare binecuvntare posibil" pe care o poate acorda un Creator iubitor (Luca 12:32). Cnd Dumnezeu a creat pe primele fiin!e omene#ti, Adam #i Eva, le-a dat acces la pomul vie!ii, simbolic al vie!ii ve#nice (Genesa 2:9); 3:22). Le-a spus s" nu m"nnce din pomul cunoa#terii binelui #i a r"ului, care era simbol al alegerii omene#ti, separat de Dumnezeu, s" determine ce este bine #i ce este r"u. I-a instruit s" nu sfideze instruc!iunile Sale dezv"luite, ca f"cnd aceasta s" p"c"tuiasc" (Genesa 2:9, 16-17). P"catul conduce la moarte (versul 17; Ezekiel 18:4, 20; Romani 6:23). Fiecare p"cat d"uneaz" caracterul celui care l comite. A face p"cat d"uneaz" att p"c"tosului individual ct #i societ"!ii n general. Adam #i Eva au fost agen!i morali liberi, care, sub influen!a Satanei, au violat porunca explicit" a lui Dumnezeu (Genesa 3:1-6). Astfel, primii oameni au nceput s" tr"iasc" ntr-o manier" contrarie cu voin!a Creatorului lor iubitor, punndu-se sub pedeapsa cu moartea, despre care Dumnezeu i avertizase dinainte. Nici o fiin!" omeneasc", cu excep!ia lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu a tr"it o via!" f"r" p"cat (Ecleziastul 7:20; Evrei 4:15). n ciuda p"c"to#eniei omene#ti, planul final al lui Dumnezeu pentru omenire nu a fost z"d"rnicit. n n!elepciunea sa atotcunosc"toare, Dumnezeu a prev"zut metoda prin care fiin!ele omene#ti pot s" se mpace cu El (Ioan 3:16-17). Fiin!ele omene#ti nc" #i pot dezvolta caracterul dumnezeiesc care este o cerin!" necesar" pentru a primi darul cel mai pre!ios al lui Dumnezeu cel al vie!ii ve#nice ca copiii S"i (1 Corinteni 15:22; Galateni 2:20). Separat de izb"virea prev"zut" de Dumnezeu, moartea domne#te peste ntreaga omenire pentru c" to!i au p"c"tuit (Romani 3:23).
(Pentru mai multe am"nunte cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Care este destinul t"u?)
Fundamental Beliefs of the United Church of God, an International Association - Credin!ele Fundamentale ale Bisericii Unite A Lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional".doc - 10 -
Capitolul 5
P"catul %i Legea lui Dumnezeu Noi credem c" p"catul este nc"lcarea legii. Legea este spiritual", perfect", sfnt", dreapt" #i
bun". Legea define#te dragostea lui Dumnezeu #i este bazat" pe cele dou" mari principii ale dragostei fa!" de Dumnezeu #i fa!" de aproape. Este neschimb"toare #i obligatorie. Cele Zece Porunci sunt cele 10 puncte ale legii de dragoste a lui Dumnezeu. Noi credem c" nc"lcnd oricare punct al legii aduce asupra persoanei pedeapsa p"catului. Noi credem c" aceast" lege spiritual" fundamental" dezv"luie singura cale pentru via!a adev"rat" #i singura cale posibil" pentru fericire, pace #i bucurii. Toat" nefericirea, mizeria, suferin!a #i nenorocirea provin dela nc"lcarea legii lui Dumnezeu (1 Ioan 3:4; 5:3; Matei 5:17-19; 19:17-19; 22:37-40; Iacov 2:10:11; Romani 2:5-9; 7:12-14; 13:8-10). _____________________________________________ Noi credem c" Dumnezeu a creat omenirea pentru ca s" devin" membri ai familiei Sale, destina!i s" mo#teneasc" nemurirea #i s" tr"iasc" ntr-o rela!ie armonioas" cu El #i unul cu altul pentru eternitate (Evrei 2:6-13). Pentru a mp"r!i ve#nicia cu Dumnezeu, noi trebuie de asemenea s" mp"rt"#im gndurile Sale, s" fim de acord cu abordarea Lui, s" accept"m modul Lui de via!" #i s" apreciem #i s" sus!inem valorile Sale cum sunt exprimate de legea Sa. (Filipeni 2:5-13). Dezv"luirea scris" a lui Dumnezeu pentru omenire, Sfintele Scripturi; ne dezv"luie aceast" informa!ie esen!ial" prin legile #i nv"!"turile Sale (2 Timotei 3:15-17). Aceasta formeaz" funda!ia #i baza pentru rela!ia permanent" pe care Dumnezeu o dore#te s-o aib" cu noi. Deci este imperativ ca oricine care caut" aceast" rela!ie final" cu Dumnezeu s" urmeze directivele legii lui Dumnezeu cum este dezv"luit" n Cuvntul S"u. P"catul, nc"lcarea legii, a fost introdus omenirii n Gr"dina Eden. Satana i-a min!it pe Adam #i Eva privitor la pomul cuno#tin!ei binelui #i r"ului (Genesa 3:4; Ioan 8:44). Contrar cu prezicerea mincinoas" a Satane, Adam #i Eva au murit. Ca descenden!i ai lor, noi mp"rt"#im condi!ia comun" a mortalit"!ii (Evrei 9:27). Nu este coinciden!", c" prezen!a universal" a p"catului n to!i oamenii (Romani 3:23) este conectat" cu moartea #i re!inerea darului lui Dumnezeu, via!a ve#nic" (Romani 6:23). Natura p"trunz"toare a p"catului #i a mor!ii, este demonstrat" de tendin!a omeneasc" de a nu b"ga n seam" #i a nu se supune legii lui Dumnezeu (Romani 8:7). Decep!ia proprie adesea nso!e#te aceast" ndep"rtare dela directivele perfecte ale lui Dumnezeu (Ieremia 17:9; 10:23). Influen!a Satanei este f"r" ndoial" prezent" n acest sistem, att direct (Efeseni 2:1-3) ct #i indirect prin cei pe care el i n#eal" (2 Corinteni 11:13-15).
Devenind adversarul lui Dumnezeu prin r"zvr"tirea sa proprie, Satana a nscris n ascuns rasa omeneasc" n lupta aceasta, pentru c" tot p"catul, n adaos cu efectele sale asupra oamenilor, este prin defini!ie mpotriva lui Dumnezeu (Genesa 39:9; Psalm 51:4). Violarea oric"reia dintre instruc!iunile lui Dumnezeu este p"cat (1 Ioan 5:17; dar este de asemenea p"cat pentru cineva s" omit" s" fac" ceea ce #tie c" ar trebui s" fac" (Iacov 4:17) sau s" violeze con#tiin!a cuiva (Romani 14:23). Mai mult, p"catul este o putere de nrobire din care noi avem nevoie de mntuire #i de eliberare (Romani 7:23-25). Noi suntem f"r" putere s" ne ob!inem mntuirea pe contul nostru propriu (1 Petru 1:18-19). Pentruc" p"catul n orice form" ne aduce nstr"inarea de Dumnezeu (Isaia 59:1-3; Efeseni 4:17-19) #i eventual moartea, nici o cantitate de supunere urmnd unei asemenea comport"ri nu poate s" dea napoi efectul ei, de#i supunerea este de a#teptat. Numai sacrificiul perfect al lui Isus Hristos ne poate ob!ine eliberarea (Evrei 2:14-15) #i ne poate mp"ca cu Dumnezeu. Prin iertarea p"catului, oferit" de dragostea lui Dumnezeu (Romani 3:24), Cre#tinul g"se#te libertatea n ascultarea legii lui Dumnezeu (Iacov 1:21-25). n loc de a fi nrobi!i p"catului prin neascultare, noi l servim pe Dumnezeu prin ascultare #i umblnd pe poteca inten!ionat" de Dumnezeu, spre a fi condu#i la via!a ve#nic", n mp"r"!ia Sa, de darul S"u generos #i nemeritat (Romani 6:16-23). Rentoarcerea la o via!" anterioar" p"c"toas" este o chestiune foarte serioas" n ochii lui Dumnezeu (2 Petru 2:20-22). Totu#i, singurul p"cat ce nu poate fi iertat este acela de respingere inten!ionat" a sacrificiului lui Isus Hristos, prin care iertarea p"catelor a fost f"cut" posibil" (Evrei 6:4-6). Acest p"cat este descris de Hristos ca hula mpotriva Duhului Sfnt (Matei 12:31), o respingere inten!ionat" a puterii #i autorit"!ii lui Dumnezeu. Dup" ce fiecare fiin!" omeneasc" va fi avut ocazia de a fi mntuit", aceia nc" nepoc"i!i vor fi distru#i (Apocalipsa 20:2:1-3), astfel mplinind pedeapsa final" pentru p"cat, moartea a doua. De#i fiecare persoan" este responsabil" pentru p"catul ei propriu (Ezekiel 18:4, 20), Satana diavolul este identificat ca n#el"torul omenirii #i n final responsabil pentru conducerea omenirii la p"cat (Apocalipsa 12:9; 20:1-3).
(Pentru mai multe am"nunte cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Cele Zece Porunci).
Capitolul 6
Sacrificiul lui Isus Hristos Noi credem c" Dumnezeu att a iubit lumea de p"c"to#i neajutora!i c" $i-a dat pe singurul
S"u Fiu, care, de#i ispitit n toate lucrurile ca #i noi, a fost f"r" de p"cat n ncarnarea omeneasc". Acel Fiu, Isus Hristos, a murit ca un sacrificiu pentru p"catele omenirii. Via!a Lui, pentru c" El este Creatorul ntregii omeniri, este de valoare mai mare dect suma total" a tuturor vie!ilor omene#ti. Moartea Lui este, deci, suficient" s" pl"teasc" pedeapsa pentru p"catele fiec"rei fiin!e omene#ti. Pl"tind aceast" pedeaps" El a f"cut posibil, conform planului lui Dumnezeu pentru fiecare persoan" #i pentru omenirea ntreag", s" aib" p"catele lor iertate #i s" fie elibera!i de pedeapsa cu moartea (Evrei 4:15; 9:15; 10:12; Ioan 1:18; 3:16; Coloseni 1:16-17, 22; 1 Ioan 2:2; 4:10; Efeseni 1:11; Apocalipsa 13:8). ______________________________________________ Isus Hristos este punctul central al Cre#tinismului: Iertarea p"catelor #i n final darul vie!ii ve#nice, sunt posibile numai prin sacrificiul S"u. Noi suntem mp"ca!i prin moartea Sa dar mntui!i prin via!a Lui (Romani 5:10). Scripturile l descriu pe Isus Hristos prin folosirea mai multor titluri, inclus fiind: Cuvntul (Ioan 1:1); Mntuitorul nostru (1 Ioan 4:14); Marele nostru Preot (Evrei 9:11), Domnul nostru (Apocalipsa 22:21), Fiul lui Dumnezeu (Apocalipsa 2:18; 1 Ioan 5:5), Pa#tele nostru (1 Corinteni 5:7), Fiul Omului (Apocalipsa 14:14), #i mp"ratul mp"ra!ilor #i Domnul domnilor (Apocalipsa 19:16). Hristos este Mntuitorul nostru #i sacrificiul suprem pentru p"cat. De#i El a fost divin, Isus s-a f"cut o fiin!" omeneasc" pentru a muri pentru p"catele omenirii (Filipeni 2:5-7). El a fost f"cut pu!in mai jos dect ngerii pentru a suferi moartea (Evrei 2:9). Ca Fiu al Omului, el a putut suferi ncerc"rile vie!ii omene#ti (Evrei 4:15), pentru ca s" poat" avea mai mult" empatie ca Marele nostru Preot (Evrei 2:17). Hristos ca Mntuitorul nostru $i-a dat via!a pentru ca noi s" putem tr"i. El a murit o moarte hidoas", ca Pa#tele nostru, pentru ca noi s" putem n!elege m"rimea p"catului #i semnifica!ia monumental" a sacrificiului Lui, care a fost f"cut pentru fiecare fiin!" omeneasc". Isus a tr"it o via!" perfect" #i deci nu a meritat pedeapsa cu moartea. Totu#i, El a fost predestinat s" moar" dela crearea lumii (Apocalipsa 13:8). De#i Hristos, sacrificiul perfect pentru p"cat, a fost acuzat c" a nc"lcat legea lui Dumnezeu mai mult dect odat", El nu a violat legea lui Dumnezeu niciodat". Noi accept"m sacrificiul Lui ca fiind esen!ial pentru mntuirea noastr". Cum ne model"m vie!ile dup" Isus Hristos, noi ne purt"m crucea #i-L urm"m (Luca 14:27, care include o bun"voin!" de a suferi #i a fi persecuta!i cum ne-a dat El exemplu (1 Petru 2:19-23). Noi mul!umim lui Dumnezeu Tat"l pentru c" ne-a dat pe Fiul S"u Isus Hristos s" fie acel sacrificiu perfect pentru omenire (Ioan 3:16).
Toate p"catele sunt iertate n momentul poc"irii #i a accept"rii sacrificiului lui Hristos. Iertarea p"catelor cere sacrificiul suprem moartea lui Isus Hristos. R"stignirea Lui, acum mai mult de 1900 de ani a fost esen!ial" n planul lui Dumnezeu de r"scump"rare #i mntuire. n!elegnd aceast" credin!" fundamental" putem fi asigura!i c" p"catele noastre au fost #terse. Putem merge nainte cu vie!ile noastre Cre#tine#ti cu ncredere, #tiind c" prin sacrificiul lui Isus Hristos noi putem fi mp"ca!i cu Tat"l. Ca rezultat al acestei mp"c"ri, noi putem dezvolta o rela!ie cu Tat"l care ne aduce speran!" #i asigurare pentru viitor. Putem privi nainte spre via!a ve#nic" n mp"r"!ia lui Dumnezeu ca un dar al dragostei lui Dumnezeu din cauza sacrificiului lui Hristos pe care El de bun" voie l-a f"cut pentru fiecare dintre noi.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Cine este Dumnezeu? #i Planul Zilelor Sfinte al lui Dumnezeu: Promisiunea de speran!" pentru omenire.)
Capitolul 7
Trei Zile %i Trei Nop!i Noi credem c" Dumnezeu Tat"l l-a nviat pe Isus Hristos din mor!i dup" ce corpul Lui a z"cut
trei zile #i trei nop!i n mormnt, f"cnd astfel nemurirea posibil" pentru omul muritor. Dup" aceea El s-a ridicat la cer, unde este a#ezat acum la dreapta lui Dumnezeu Tat"l ca Marele nostru Preot #i Avocat (1 Petru 1:17-21; 3:22; Matei 12:40; 1 Corinteni 15:53; 2 Timotei 1:10; Ioan 20:17, Evrei 8:1; 12:2). ______________________________________ Unul dintre evenimentele cele mai dramatice, ncurajatoare #i pline de dragoste a tuturor timpurilor a fost nvierea lui Isus Hristos. Dumnezeu Tat"l L-a nviat pe singurul S"u Fiu, Isus Hristos, care fusese omort #i pus ntr-un mormnt imediat n afara Ierusalemului. Moartea Sa permis" de Tat"l #i supus" voluntar de Isus (Ioan 10:17-18), a pl"tit pedeapsa pentru toate p"catele tuturor fiin!elor omene#ti care au tr"it vreodat", cu condi!ia s" se poc"iasc" cu adev"rat de p"catele lor. Moartea Sa a fost preordinat" de Tat"l #i de Cuvnt dela nceputul lumii ca o parte necesar" pentru mntuirea omenirii (1 Petru 1:20). Dumnezeu, n suverana Lui dreptate, milostenie #i dragoste, a f"cut astfel posibil ca to!i oamenii s" aib" p"catele lor iertate (dup" poc"ire #i credin!") #i s" fie mp"ca!i cu El prin sngele lui Hristos ca Mielul lui Dumnezeu (Matei 26:28; Apocalipsa 12:11). Dar moartea lui Isus Hristos nu a fost sfr#itul. Noi suntem mp"ca!i cu Dumnezeu prin moartea lui Isus, dar suntem mntui!i prin via!a Lui (Romani 5:10). Numai prin nvierea lui Hristos la nemurire putem noi s" avem un Mntuitor viu care, ca Mare Preot, intervine pentru noi la Tat"l (1 Timotei 2-5; Evrei 4:15-16; Romani 8:26-27). Numai pentru c" Isus Hristos a fost n"l!at din mor!i au fiin!ele omene#ti motiv s" cread" n Evanghelia mp"r"!iei lui Dumnezeu sau s" cread" c" ele pot fi salvate dela moartea ve#nic" (1 Corinteni 15:14-19). nvierea Sa d" oamenilor baza pentru o speran!" vie c" #i ei vor mo#teni via!a ve#nic" (1 Petru 1:3). Isus a oferit att faptul ct #i am"nuntele nvierii Sale ca singurul semn divin pentru genera!ia Lui c" El era mai mare dect Iona #i mai mare dect Solomon #i c" mesajul Lui ar trebui s" conduc" pe ascult"torii Lui la poc"in!" (Matei 12:39-42). El a zis c" va fi trei zile #i trei nop!i o perioad" de 72 de ore (Ioan 11:9-10; Genesa 1:5) n inima p"mntului (mormntul), ntocmai cum Iona a fost trei zile #i trei nop!i n burta pe#telui (Iona 1:17). n alt loc, El a zis c" o s" fie omort, #i dup" trei zile s" nvieze (Marcu 8:31).
Problema cu credin!a acceptat" n mod obi#nuit privitor la r"stignire #i nviere este c" nu sunt trei zile #i trei nop!i ntre vineri dup" amiaz" #i duminic" diminea!". Noi credem c" greutatea dovezilor scripturale #i istorice conduc la concluzia c" Isus a murit miercuri dup" amiaza, a fost pus n grab" n mormntul lui Iosif din Arimatea cu pu!in nainte de apusul soarelui aceleia#i dup" amieze (ajunul Sabatului anual, prima zi a S"rb"torii Azimelor; Ioan 19:30-31, 42; Marcu 15:42-46) #i a fost nviat de Dumnezeu Tat"l cu pu!in nainte de apus smb"t", trei zile #i trei nop!i dup" ce a fost pus n mormnt, exact cum spusese El. Aceast" explica!ie este consistent" cu am"nuntele g"site n Scriptur". Nu cere o potrivire for!at" a trei zile #i trei nop!i ntre vineri seara #i duminic" diminea!a prin specul"ri despre p"r!i de zile #i de nop!i. mpac" relat"rile despre femei #i mirodenii, aflate n Marcu 16:1 #i Luca 23:56. n prima din aceste relat"ri, femeile credincioase ascult"toare s-au odihnit n timpul sfnt #i dup" aceea au procurat mirodeniile. n a doua relatare, femeile au preparat mirodeniile #i dup" aceea s-au odihnit n timpul sfnt. Aceste relat"ri sunt ajutate de n!elegerea c" au fost dou" perioade de timp sfnt n timpul s"pt"mnii n discu!ie. Isus a fost r"stignit n timpul Pa#telui [Passover] (Matei 26:18-20; 1 Corinteni 5:7), care a fost ziua de preg"tire (Marcu 15:42) pentru prima Zi Sfnt" anual" a calendarului evreiesc, prima zi a Azimelor. Femeile au a#teptat pn" a trecut ziua aceasta, au cump"rat #i preparat mirodeniile, s-au odihnit din nou n ziua Domnului de Sabat s"pt"mnal, #i dup" aceea s-au dus la mormnt, devreme duminic" diminea!a, ca s" pun" mirodeniile pe corpul lui Isus. Ele au vizitat mormntul dup" sfintele Sabaturi (plural) a acelei s"pt"mni (dup" cum ar trebui s" fie tradus originalul grec al Matei 28:1). Sabatul anual (Zilele Sfinte anuale sunt #i ele numite Sabaturi [Leviticul 16:31, 23:24]) a fost Joi, #i Sabatul s"pt"mnal a fost smb"t". Cnd ele au ajuns la mormnt duminic" diminea!a, ele l-au g"sit gol #i au auzit anun!ul ngerului c" Isus este n via!" #i nu mai era acolo (Marcu 16:6). O cantitate semnificativ" de documenta!ie istoric" #i Scriptural" indic" spre 31 A.D. ca anul n care a avut loc r"stignirea #i nvierea lui Hristos. Printre ace#ti indicatori sunt mplinirea profe!iei lui Daniel a venirii Mntuitorului (Daniel 9:24-26; Ezra 7 [decretul lui Artaxerxes], #i o considerare cu aten!ie a trei jaloane: data de na#tere a lui Isus, vrsta cnd a nceput El serviciul S"u #i durata serviciului S"u. Calendarul calculat al evreilor pune Pa#tele [Passover] n 31 A.D. ntr-o miercuri, #i moartea lui Hristos n acea zi mpline#te rolul Lui de adev"ratul Miel Pascal al lui Dumnezeu (1 Corinteni 5:7). Ziua urm"toare, joi, a fost un Sabat sfnt (anual). n joia aceea, preotul #ef #i Fariseii s-au dus la Pilat pentru a ob!ine permisiunea de a pecetlui #i a p"zi mormntul lui Isus (Matei 27: 62-66). Mai trziu, duminic", nviatul Isus a mers pe drumul spre Emmaus #i a vorbit cu doi dintre discipolii S"i, care discutau lucrurile care se ntmplaser", inclusiv vizita de joi a conduc"torilor la Pilat (Luca 24:13-14, 20). Ei au men!ionat c" ziua aceea, duminic", era a treia zi de cnd se ntmplaser" lucrurile acelea (versul 21). n rezumat, noi credem c" Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, a murit pentru p"catele noastre de Pa#ti [Passover], a fost nmormntat pentru trei zile #i trei nop!i (72 de ore) #i dup" aceea a fost nviat #i, dup" o perioad" de contact cu discipolii S"i, s-a n"l!at la cer s" #ad" la mna dreapt" a Tat"lui, mult deasupra tuturor celorlal!i n putere, glorie #i cinste (Efeseni 1:1923).
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Zile de s"rb"toare sau zile sfinte: are importan!" ce zile observ"m?). Fundamental Beliefs of the United Church of God, an International Association - Credin!ele Fundamentale ale Bisericii Unite A Lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional".doc - 16 -
Capitolul 8
Poc"irea Noi credem c" to!i cei care se poc"iesc cu adev"rat de p"catele lor n abandonare complet" #i
dispu#i s" I se supun" lui Dumnezeu, #i care prin credin!" l accept" pe Isus Hristos ca Mntuitorul lor personal, au p"catele lor iertate printr-un act de dragoste divin". Asemenea indivizi sunt justifica!i, ierta!i de pedeapsa pentru p"cat #i primesc darul Duhului Sfnt care cu adev"rat se afl" n"untrul lor #i le aduce dragostea divin" care este singura care poate mplini legea #i care poate produce neprih"nirea. Ei sunt boteza!i de Duhul Sfnt n Corpul lui Hristos, care este Biserica adev"rat" a lui Dumnezeu. Noi credem ntr-o schimbare real" a vie!ii #i atitudinii. Numai acei care au prezen!a interioar" #i sunt condu#i de Duhul Sfnt apar!in lui Hristos (Faptele Apostolilor 2:38; 3:19; 5:29-32; 2 Corinteni 7:10; Ioan 3:16; Efeseni 1:7; 2:79; Romani 3:21-26; 5:5; 6:6; 8:4, 9-10, 14; 13:1; Ieremia 33:8; Ioan 14:16-17; 1 Corinteni 12:12-13; Filipeni 2:3-5). ___________________________________________ Poc"irea de lucr"ri moarte este descris" n Evrei 6:1 ca o parte a funda!iei ce pn" la urm" conduce la perfec!iune #i via!a ve#nic". El a declarat de dou" ori dac" nu v" poc"i!i, to!i ve!i peri la fel (Luca 13:3, 5). Dumnezeu cere ca fiecare s" se poc"iasc" (Faptele Apostolilor 2:30; 2 Petru 3:9). n prima predic" din Biserica Noului Testament, Petru le-a spus oamenilor s" se poc"iasc" (Faptele Apostolilor 2:38). Poc"in!a merge dincolo de p"rerea de r"u #i de exprimarea de remu#c"ri pentru ac!iunile din trecut (2 Corinteni 7:8-11). Adev"rata poc"in!" implic" o recunoa#tere a naturii noastre #i opozi!ia ei lui Dumnezeu (Romani 8:7). Ea (poc"in!a) cere o schimbare dela mersul pe calea lumii la mersul pe calea lui Dumnezeu (Isaia 55:7-8; Faptele Apostolilor 26:20). Este predare complet" #i supunere voluntar", bazat" pe recunoa#terea a cum vrea Dumnezeu s" tr"im noi. Poc"irea ncepe cu strigatul nostru la Dumnezeu pentru iertarea p"catelor noastre #i acceptarea de c"tre noi a lui Isus Hristos ca Mntuitorul nostru personal. Nu este o hot"rre bazat" numai pe emo!ie, de#i emo!ia este o parte important" (Faptele Apostolilor 2:37), dar o hot"rre s"-L ascult"m cu sinceritate pe Dumnezeu prin credin!" n Isus Hristos. Neprih"nirea lui Hristos devine a noastr" prin credin!a n El (Filipeni 3:8-9; Romani 8:1-.4). Poc"irea nu este simpla consim!ire a unei religii sau a unui pachet de legi. ncrederea n Dumnezeu #i n c"ile lui va conduce ca omul s" ac!ioneze conform voin!ei Lui #i s" dezv"luie lucr"ri ale neprih"nirii (Iacov 2:17-26). Adev"rata poc"in!" de la Dumnezeu nu este ceva pe care o persoan" poate s-o ob!in" prin lucr"rile sale. Este un dar dela Dumnezeu (2 Timotei 2:25). Este unul dintre multele lucruri bune pe care ni Le d" Tat"l (Iacov 1:17). El ne conduce la poc"in!" (Romani 2:4).
Poc"in!a este o parte principal" a procesului de convertire. A#a cum a zis Petru n prima lui predic": Poc"i!i-v", #i fiecare din voi s" fie botezat n Numele lui Isus Hristos, spre iertarea p"catelor voastre; apoi ve!i primi darul Sfntului Duh (Faptele Apostolilor 2:38). Noi trebuie s" ne poc"im de p"cat, care este nc"lcarea legii lui Dumnezeu (1 Ioan 3:4). Poc"irea precede botezul. Dup" poc"ire #i botez, Duhul lui Dumnezeu este dat convertitului prin pusul minilor (2 Timotei 1:6). Acum Duhul Snt ne conduce s" tr"im calea lui Dumnezeu (Romani 8:14). Acum avem dragostea de Dumnezeu care ne motiveaz" s" !inem legile lui Dumnezeu (1 Ioan 5:3). Cre#tinii adev"ra!i au pe Duhul Sfnt (Romani 8:9) #i se str"duiesc s" tr"iasc" a#a cum a tr"it Isus Hristos (1 Ioan 2:6). Poc"irea implic" att triste!e ct #i bucurie. Poc"irea conduce la o rela!ie cu bucurie #i ve#nic" cu Dumnezeul nostru iubitor, Creatorul #i autorul nostru de via!". Poc"irea centralizeaz" viziunea noastr" pe dragostea #i mila lui Dumnezeu #i iertarea p"catului f"cut" posibil" prin sacrificiul Domnului #i Mntuitorului nostru, Isus Hristos. Poc"irea este necesar" pentru a ne dezb"ra de omul cel vechi #i s" devenim parte din familia lui Dumnezeu (Efeseni 4:20-24). Isus a spus, Poc"i!i-v", #i crede!i n Evanghelie (Marcu 1:15). Speran!a de a fi parte din mp"r"!ia lui Dumnezeu este cu siguran!" un motiv de bucurie! Curnd dup" poc"irea duhovniceasc", omul trebuie s" fie botezat #i s" primeasc" darul Sfntului Duh (Faptele Apostolilor 2:37-38), astfel s" #tearg" toate p"catele din trecut (Romani 3:25). Dup" aceea vine o via!" condus" de Duhul lui Dumnezeu, crescnd n mil" #i cuno#tin!", producnd fruct #i fiind perfectat n sfin!enie #i neprih"nire (2 Petre 3:18; Matei 13:23; 2 Corinteni 7:1). Poc"irea trebuie s" fie continu". Nu este o ac!iune de o singur" dat" n via!a credinciosului. O persoan" convertit" trebuie s" continue s" lupte cu p"catul din via!a lui sau a ei (1 Ioan 1:8-10; 2:1). Natura lui omeneasc" r"mne pentru restul vie!ii lui #i se lupt" contra min!ii lui, conducnd la p"cat (Romani 7:17; 20:21). Omul dore#te s" fac" pl"cere #i s"-L asculte pe Dumnezeu. Dragostea de Dumnezeu n persoana aceea (Romani 5:5) recunoa#te calea perfect" a lui Dumnezeu #i dore#te s" urmeze acea cale, dar de asemenea #i d" seama de sl"biciunile carnale (Romani 7:12-25). Dumnezeu nu-l condamn" pe credincios (Romani 8:1) atta timp ct el r"mne ntr-o atitudine de poc"ire de biruire a p"catului (Apocalipsa 2:7, 11, 17, 26; 3:5, 12, 21). Persoana convertit" continu" prin poc"ire #i credin!" s" depind" de sacrificiul lui Isus Hristos pentru a-#i acoperi p"catele n acest proces de biruin!" pe via!".
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Calea spre via!a ve#nic" #i Transformndu-!i via!a procesul de convertire.)
Capitolul 9
Botezul cu ap" Noi credem n ceremonia botezului de ap" prin imersie dup" poc"ire. Prin punerea minilor,
dup" rug"ciune, credinciosul prime#te Duhul Sfnt #i devine parte din Corpul spiritual al lui Isus Hristos (Matei 3:13, 16; Ioan 3:23; Faptele Apostolilor 2:38; 8:14-17; 1 Corinteni 12:13). _____________________________________ Ioan Botez"torul a introdus botezul de poc"ire, legat de ideea iert"rii p"catelor (Matei 3:1-6; Marcu 1:4-5). Isus nsu#i a fost botezat de Ioan (Matei 3:13-17), nu pentru c" El avea nevoie s" se poc"iasc" #i s" fie iertat, dar ca un exemplu pentru discipolii S"i de-a lungul veacurilor. Cuvntul botez este simplu o versiune a cuvntului grec baptizo, care nseamn" a scufunda. Prin defini!ie, atunci, singura form" biblic" de botez este o scufundare complet" n ap". Ioan Botez"torul a ales un anumit loc pe rul Iordan pentru botezurile sale pentru c" acolo era ap" destul" (Ioan 3:23). Pentru Cre#tin, ceremonia botezului este extraordinar de important". ntr-o singur" ac!iune, moartea, ngroparea #i nvierea lui Hristos sunt reamintite credinciosului #i legate de propria lui, sau a ei, moarte #i nviere simbolice din mormntul de ap" ca s" umble n noutatea vie!ii (Romani 6:3-6; Coloseni 2:12-13). De asemenea, inerent" n simbolism este promisiunea viitoarei nvieri a credinciosului n mp"r"!ia lui Dumnezeu. P"c"tosul, acum iertat, iese din apa botezului ca s" tr"iasc" o via!" nou" n Hristos, liber" de pedeapsa mor!ii c"p"tat" prin p"cat. Apa botezului a sp"lat simbolic toate p"catele acelea. n privin!a aceasta, botezul este o recunoa#tere extern" a inten!iei interioare a credinciosului de a da aten!ie #i de a supune via!a lui, sau a ei, lui Dumnezeu #i a felului Lui de via!" (Efeseni 4:20-24). Botezul, care este poruncit, trebuie precedat de credin!" #i poc"in!" (Faptele Apostolilor 2:37-38; Marcu 16:16). Chiar simbolismul botezului nsu#i arat" o nclinare s" ngroape via!a veche p"c"toas" (Romani 6:11). Recunoa#terea noastr" a vinov"!iei #i nevoia ca Isus Hristos s" ne mntuiasc" de consecin!ele p"catului este de importan!" absolut". Aceast" poc"in!" este caracterizat" de o schimbare a inimii #i a activit"!ii #i este bazat" pe credin!a personal", #i dedicarea total", n Isus Hristos #i Dumnezeu Tat"l (Luca 14:25-33; Coloseni 2:12). Botezul trebuie s" fie acceptat numai de cineva care este suficient de matur ca s" n!eleag" #i s" aprecieze dedica!ia cerut" pentru o via!" ntreag". Biblia nu d" nici o indica!ie s" botezul este potrivit pentru copii. Botezul este urmat de rug"ciune #i de pusul minilor. Aceasta este parte din procesul prin care primim darul Duhului lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 8:14-18). Este prin Duhul Sfnt c" Hristos tr"ie#te n Cre#tin (Ioan 14:16-17, 23; Galateni 2:20). Prin procesul acesta,
credinciosul este pus n Corpul spiritual al lui Hristos (1 Corinteni 12:12-13), aducnd bucurie n ceruri (Luca 15:7). Misiunea pe care Isus Hristos a dat-o discipolilor include autoritatea de a boteza credincio#ii (Matei 28:18-20). Astfel, cei care au ajuns la poc"in!" prin chemarea lui Dumnezeu (Ioan 6:44) caut" botezul pentru iertarea p"catelor, urmnd exemplul #i nv"!"tura lui Isus Hristos.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Calea spre via!a ve#nic" #i Transformndu-!i via!a: procesul de convertire.)
Capitolul 10
Ziua de Sabat Noi credem c" ziua a #aptea a s"pt"mnii este Sabatul Domnului Dumnezeul nostru.
n ziua aceasta noi suntem porunci!i s" ne odihnim de toate muncile noastre #i s" ne nchin"m lui Dumnezeu, urmnd nv"!"turile #i exemplul lui Isus, a apostolilor #i a Bisericii Noului Testament (Genesa 2:2-3; Exodul 20:8-11; 31:13-17; Leviticul 23:3; Isaia 58:13; Evrei 4:4-10; Marcu 1:21; 2:27-28; 6:2; Faptele Apostolilor 13:42-44; 17:2; 18:4; Luca 4:31). _____________________________________ Ziua de Sabat a fost f"cut" #i pus" de o parte pentru om din momentul crea!iei. Dumnezeu a binecuvntat #i a sanctificat ziua a #aptea, #i s-a odihnit n ea de toate muncile Lui. Sabatul a fost ziua dup" crearea primului om, un timp dedicat pentru om s" se concentreze pe o rela!ie personal" apropiat" cu Creatorul lui (Genesa 2:2-3). Sabatul a fost f"cut #i pus de o parte pentru om dela nceputul crea!iei #i ne beneficiaz" direct pe noi. Isus Hristos este Domnul Sabatului, deci legnd pentru totdeauna pe Creatorul nsu#i cu acest timp sfnt (Marcu 2:27-28). Este un timp foarte special pentru a adnci #i a l"rgi devo!iunea #i rela!ia omului cu Dumnezeu. Cnd ne ntoarcem dela c"utarea propriei noastre c"i, noi afl"m desf"tare n ceea ce i face pl"cere lui Dumnezeu (Isaia 58:13-14). Dumnezeu a dat instruc!iuni n ceea ce prive#te observarea Sabatului n Exodul 20:810. Omul urmeaz" s"-#i aduc" aminte de ziua de odihn", ca s-o sfin!easc". Omul #i aminte#te #i sfin!e#te Sabatul prin nchin"ciunea #i odihna n ziua a #aptea. A#a cum Cre#tinii urmeaz" acest obicei, ei urmeaz" exemplul Creatorului lor #i li se reaminte#te de Cel care i-a adus n existen!". n Deuteronom 5:12-15 Dumnezeu accentueaz" din nou nevoia de a !ine Sabatul. El ne explic" cum Sabatul este o reamintire nu numai a Creatorului, dar c" El este de asemenea acel care ne elibereaz" din robie (vezi de asemenea Luca 4:18-19). Israelul antic #i-a amintit c" a fost eliberat de robia fizic" a Egiptului. Cre#tinii #i amintesc c" sunt elibera!i de robia spiritual" #i elibera!i prin Isus Hristos (Romani 6:16-18). Exodul 31:13-17 arat" c" Sabatul este un semn ntre Dumnezeu #i poporul S"u #i constituie un leg"mnt perpetuu. Aceasta este n plus la nv"!"turile date la crea!ie #i la cele Zece Porunci. Urmeaz" s" fie p"strat sfnt ca o reamintire celor chema!i de Dumnezeu c" El este Cel care i-a pus de o parte #i c" ei sunt copiii lui Dumnezeu. Cnd Isus se va rentoarce pe p"mnt #i va stabili mp"r"!ia lui Dumnezeu, Sabatul va fi !inut regulat ca un mod de nchin"ciune #i servindu-L pe El (Isaia 66:23).
Adev"rul c" o odihn" de Sabat nc" r"mne pentru omenire (Evrei 4:9) este confirmat prin exemplul viu al lui Isus Hristos (Luca 4:31) #i de adep!ii Lui dup" moartea #i nvierea Lui. Pavel a nv"!at pe p"gni (gentili) n ziua de Sabat (Faptele Apostolilor 13:42-44), urmnd att legea lui Dumnezeu ct #i exemplul lui Hristos. Peste tot unde a mers Pavel el a nv"!at n ziua de Sabat, dup" cum i era obiceiul, #i a stabilit biserici care au !inut Sabatul (Faptele Apostolilor 17:2; 18:4). Nu se poate g"si nici un exemplu n scrierile apostolilor sau n practica Bisericii Noului Testament care s" arate vreo schimbare n exemplul #i nv"!"turile pe care ei le-au primit dela Hristos. n concluzie, Sabatul prive#te napoi la crea!ie #i i reaminte#te omului de Creatorul lui. n prezent, reaminte#te celor care !in ziua a #aptea sfnt" c" Dumnezeu este Cel care i-a r"scump"rat de la p"cat. n sfr#it, Sabatul prive#te nainte spre ntoarcerea lui Isus Hristos #i stabilirea mp"r"!iei lui Dumnezeu, cnd va fi cu adev"rat odihn" pentru toat" omenirea.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Dela apus la apus: Sabatul de odihn" al lui Dumnezeu.)
Capitolul 11
Pa%tele (Passover) Noi credem n s"rb"torirea Pa#telui Noului

Testament n noaptea de 14 a lui Abib, aniversarea mor!ii Mntuitorului nostru (Leviticul 23:5; Luca 22:13-14). _______________________________________ Pentru c" Isus a instituit noile simboluri ale Pa#telui al pinii #i al vinului, #i a spus despre vin acesta este sngele Meu, sngele leg"mntului celui nou (Matei 26:28; Marcu 14:24), indic" clar c" ceremonia Pa#telui pe care noi trebuie s-o !inem este o observare a unui Leg"mnt Nou (Noul Testament). De asemenea, Isus personal a identificat aceast" ceremonie memorial" (Luca 22:19) ca Pa#tele acestea (versul 15) #i a !inut-o pe data pus" de o parte n Leviticul 23 pentru observarea anual" pe 14 al lui Abib conform calendarului ebraic. Isus nsu#i a pus timpul serviciului Pa#telui Noului Testament n noaptea dinaintea mor!ii Sale. Pavel a confirmat c" noi urmeaz" s-o !inem n noaptea n care a fost vndut (1 Corinteni 11:23-26; Luca 22:14-20; Ioan 13:1-17) la nceputul lui Abib 14. Isus specific a aplicat numele de Pa#ti acestui serviciu memorial special (Matei 26:18; Luca 22:8, 15). El le-a dat discipolilor instruc!iuni privitor la cum, cnd #i unde s" prepare acest nou fel de a prezenta moartea Mntuitorului (Luca 22:7:13). Pa#tele Noului Testament nu este numai despre moartea Mielului lui Dumnezeu. Este de asemenea despre suferin!a Sa (Luca 22:15). Urmeaz" s" ne reamintim ntregul sacrificiu pe care l-a f"cut El att suferin!a Lui ct #i moartea Sa. Suferin!a, moartea #i ngroparea Sa toate au avut loc pe Abib 14. Simbolurile pinii #i vinului au nlocuit mieii de sacrificiu ai Vechiului Testament (Exodul 12), care erau un tip de Isus Hristos. Isus, ca Miel al lui Dumnezeu, este Pa#tele nostru (1 Corinteni 5:7). Pinea #i vinul reprezint" ntregul Lui sacrificiu suferin!a #i moartea Sa. Moartea lui Isus a avut loc dup" amiaza zilei de Abib 14, dar suferin!a Sa a nceput n noaptea dinaintea mor!ii Sale n timp ce nc" era cu discipolii S"i. A luat cu El pe Petru #i pe cei doi fii ai lui Zebedei, #i a nceput s" Se ntristeze #i s" se mhneasc" foarte tare. Isus le-a zis atunci: Sufletul Meu este cuprins de o ntristare de moarte (Matei 26:37-38). Obiceiul nostru de a ne reaminti de moartea lui Hristos ca Pa#tele nostru la nceputul lui 14, noaptea cnd Isus a fost vndut, #i !inerea Festivalului Azimelor dela nceputul lui 15 pn" la sfr#itul lui 21 satisface direc!iile date n Scripturi. nregistrarea biblic" este clar" n respectul acesta, #i nu avem nici o problem" s" discernem secven!a corect" a evenimentelor Pa#tele este s" fie urmat de S"pt"mna Azimelor. Cum Hristos este Pa#tele nostru, pinea #i vinul sunt amintiri a suferin!ei #i mor!ii Sale. Ca evrei, Isus Hristos #i discipolii S"i !inuser" Pa#tele toat" via!a lor. Dar acum sunt
simboluri noi. Hristos le-a ar"tat discipolilor S"i semnifica!ia profund" a Pa#telui prin noile simboluri #i prin suferin!a #i moartea Sa final" pe ziua 14 a primei luni. Dup" ce le-a spus discipolilor S"i s" bea vinul, Isus a zis; c"ci acesta este sngele Meu, sngele leg"mntului celui nou, care se vars" pentru mul!i, spre iertarea p"catelor (Matei 26:28). Instituirea de Hristos a simbolurilor Pa#telui este consistent" cu rolul Lui de Mijlocitorul leg"mntului celui nou (Matei 12:24). n sacrificiul S"u, El a luat asupra sa pedeapsa p"catelor omenirii (1 Petru 3:18). Cnd noi lu"m din pine #i vin, noi recunoa#tem c" trupul #i sngele Lui a fost dat ca s" acopere p"catele noastre. Prin credin!" n sacrificiul lui Isus Hristos suntem mp"ca!i cu Tat"l. mp"carea ne acord" acces la Tat"l, f"cnd posibil pentru noi s" venim cu curaj naintea tronului lui de dragoste s" afl"m ajutor la nevoie (Evrei 4:16). Este prin sacrificiul S"u c" noi suntem vindeca!i spiritual, fizic, mintal #i emo!ional (Isaia 53:4-5; Iacov 5:14). Cnd mnc"m pinea, simboliz"m pe Hristos tr"ind n noi (Ioan 6:5 3-54). De asemenea ar"t"m uniunea cu Hristos #i cu fiecare membru al corpului lui Hristos Biserica (1 Corinteni 10:16), la fel ca #i dorin!a noastr" de a tr"i conform cuvntului lui Dumnezeu. Isus ne porunce#te s" !inem serviciul de Pa#ti n amintirea Lui (Luca 22:19-20). Pavel ne spune clar n 1 Corinteni 11:20-26 c" Biserica trebuie s" v" aduna!i pentru ca s" mnca!i din pinea aceasta #i be!i din paharul acesta. Scopul ceremoniei acesteia este c" s" vesti!i moartea Domnului, pn" va veni El -- reprezentnd singura modalitate n care omenirea va fi mp"cat" cu Dumnezeu Tat"l. Pavel ne spune c" suntem mp"ca!i cu Dumnezeu Tat"l prin moartea lui Isus dar c" suntem mntui!i prin via!a sa (Romani 5:10). Partea sp"latului picioarelor a serviciului de Pa#ti a fost stabilit" de Isus. Dup" ce ne-a dat exemplul S"u personal de a fi un servitor prin sp"larea picioarelor discipolilor S"i, El ne-a spus: Dac" #ti!i aceste lucruri, ferice de voi, dac" le face!i (Ioan 13:17). Toate trei elemente sp"latul picioarelor, pinea #i vinul parte din ceremonia anual" !inut" de Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional". Aceast" ceremonie este !inut" odat" pe an, pu!in timp dup" apusul soarelui n seara nceputului zile a 14cea din prima lun" a calendarului Ebraic, dup" cum a fost stabilit de Cuvntul lui Dumnezeu.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Planul Zilelor Sfinte ale lui Dumnezeu: Promisiunea de speran!" pentru omenire.)
Capitolul 12
Festivalurile lui Dumnezeu Noi credem n observarea poruncit" a celor #apte Zile Sfinte anuale care au fost date
Israelului antic de Dumnezeu; au fost !inute de Isus Hristos, de apostoli #i de Biserica Noului Testament; #i vor fi !inute de ntreaga omenire n timpul domniei mileniale a lui Hristos. Aceste Zile Sfinte ne dezv"luie Planul lui Dumnezeu pentru mntuire (Coloseni 2:16-17; 1 Petru 1:1920; 1 Corinteni 5:8; 15:22-26; 16:8; Iacov 1:18; Exodul 23:14-17; Leviticul 23; Luca 2:41-42; 22:14-15; Ioan 7:2, 8, 10, 14; Faptele Apostolilor 2:1; 18:21; 20:16; Zaharia 14:16-21). ____________________________________ Cnd Dumnezeu a salvat na!iunea Israelului din captivitate n Egipt, El a poruncit na!iunii s" participe ntr-o nchin"ciune special" n timpul sezonului recoltei anuale (Exodul 23:14-16; Deuteronom 16:1-17). Dumnezeu a definit aceste celebr"ri ca festivalurile Lui, sau s"rb"torile Domnului (Leviticul 23:2-4). Mesajul evangheliei sau planul de mntuire al lui Dumnezeu sunt mbog"!ite prin n!elegerea c" strngerea fizic" a recoltelor de grne sunt tipuri de recolt"ri a oamenilor prin darul lui Dumnezeu al mntuirii de c"tre Isus Hristos (Matei 9:3738; Ioan 4:35; 15:1-8; Coloseni 2:16-17). Cele #apte Zile Sfinte anuale sunt Sabaturi anuale. Ele sunt convoc"ri sfinte, sau adun"ri poruncite, a poporului lui Dumnezeu. Aceste zile sunt sfinte pentru c" ele au fost sfin!ie (puse de o parte) de Dumnezeu. El porunce#te poporului S"u s" se adune pentru nchin"ciune #i s" nve!e despre El #i planul Lui. Porunca Lui merge mai departe dect numai nchin"ciunea; include sociabilitatea #i s"rb"torirea mpreun" (Leviticul 23:1-4; Deuteronom 14:23-26; Neemia 8:1-12). Relatarea Noului Testament arat" continuitatea !inerii acestor zile de Isus Hristos #i de Biserica Lui. Isus a !inut aceste festivaluri #i nou", ca adep!i ai Lui, ne este poruncit s" umbl"m cum a umblat El (Ioan 7:8-14; 1 Ioan 2:6). Biserica Noului Testament a nceput ntr-un festival anual Ziua Rusaliilor [Pentecost] (Faptele Apostolilor 2:1-4). Apostolii #i discipolii Bisericii de nceput au continuat s" !in" aceste festivaluri mult timp dup" moartea #i nvierea lui Isus (Faptele Apostolilor 18:21; 20:16; 27:9; 1 Corinteni 5:8). Pavel sus!ine observarea lor #i le prezint" ca umbre sau schi!e continue a extraordinarelor evenimente din planul de mntuire al lui Dumnezeu, care nc" urmeaz" s" fie mplinite (Coloseni 2:16-17). El de asemenea instrue#te congrega!ia din Corint, S" pr"znuim dar praznicul.. (1 Corinteni 5:8). Prin !inerea acestor festivaluri (praznice), poporul lui Dumnezeu se focalizeaz" pe lucrul lui Isus Mntuitorul #i le este amintit de El tot timpul anului. Este prin propov"duirea evangheliei mp"r"!iei lui Dumnezeu #i chemarea divin" la o via!" nou" (Ioan 6:44) c" noi
vedem cl"ditul Bisericii ca familia lui Dumnezeu. Prin Hristos ca punct al nostru central, noi ncepem s" n!elegem semnifica!ia special" a festivalurilor anuale. n cursul celor #apte festivaluri anuale sunt #apte Zile Sfinte, care sunt Sabaturi anuale. Aceste Zile Sfinte sunt prima #i ultima zi a Festivalului Azimelor, Ziua de Rusalii (Pentecostul), Festivalul Trmbi!elor, Ziua Isp"#irii, Prima zi a S"rb"torii Corturilor #i Ziua a opta (Ultima zi mare). De#i Pa#tele este un festival, nu este un Sabat anual. Planul Mntuirii cum ne este dezv"luit n Sfintele Scripturi este reflectat de semnifica!ia acestor #apte festivaluri anuale. Pa%tele [Passover] ne nva!" c" Isus Hristos a fost f"r" de p"cat #i, ca adev"rat Miel al lui Dumnezeu, $i-a dat via!a pentru ca p"catele omenirii s" poat" fi iertate #i pedeapsa cu moartea nl"turat" (1 Corinteni 5:7; 1 Petru 1:18-20; Romani 3:25). Pa#tele, de#i nu este !inut ca o Zi Sfnt", este primul festival al anului. Festivalul Azimelor ne nva!" c" am fost chema!i s" respingem f"r"delegea #i s" ne poc"im de p"cat. Noi urmeaz" s" tr"im prin fiecare cuvnt al lui Dumnezeu #i conform cu nv"!"turile lui Isus Hristos (1 Corinteni 5:8; Matei 4:4). n timpul acestui festival, drojdia simbolizeaz" p"catul #i, ca atare, este scoas" din casele noastre pentru cele #apte zile ct dureaz" s"rb"toarea (1 Corinteni 5:7-8; Exodul 12:19). Mncnd pine nedospit" noi descriem tr"ind o via!" de sinceritate #i adev"r, f"r" p"cat. Rusaliile [Festivalul de Pentecost], sau al primelor fructe, ne nva!" c" Isus Hristos a venit s"-$i cl"deasc" Biserica. Festivalul acesta descrie venirea Sfntului Duh #i stabilirea Bisericii. Primele fructe sunt acei c"rora le va fi dat" mntuirea la rentoarcerea lui Hristos. Ei au fost mputernici!i cu Duhul Sfnt, care creeaz" n fiecare o inim" #i o natur" nou" ca s" tr"iasc" conform poruncilor lui Dumnezeu (Exodul 23:16; Faptele Apostolilor 2:1-4, 37-39; 5:32; Iacov 1:18). Festivalul Trmbi!elor ne nva!" c" Isus Hristos se va rentoarce pe p"mnt n plin" vedere la sfr#itul acestei epoci. Atunci El i va nvia pe sfin!ii care nu mai tr"iesc #i i va schimba instantaneu pe sfin!ii nc" n via!" n fiin!e spirituale nemuritoare (Matei 24:31; 1 Corinteni 15:52-53; 1 Tesaloniceni 4:13-17). Festivalul acesta comemoreaz" sunatul trmbi!elor care vor preceda rentoarcerea Sa. $apte ngeri cu #apte trompete sunt descri#i n Apocalipsa 8-10. Hristos se va rentoarce la sunetul celei de a #aptea trompete (Apocalipsa 11:15). Ziua Isp"%irii ne nva!" c" Isus Hristos $i-a dat via!a ca s" isp"#easc" pentru p"catele ntregii omeniri. De asemenea arat" spre timpul cnd Satana va fi legat pentru 1000 de ani (Leviticul 16:29-30, 20:22; Apocalipsa 20:1-3). Aceast" Zi Sfnt" descrie pe Marele nostru Preot, Isus Hristos, f"cnd isp"#ire pentru p"catele noastre, care ne permite s" ne mp"c"m cu Dumnezeu #i s" intr"m n sfntul sfin!ilor (Evrei 9:8-14; 10:19-20). Postind n ziua aceasta, ne tragem mai aproape de Dumnezeu #i descriem mp"carea omenirii cu Dumnezeu. Hristos este parte esen!ial" din acest proces ca Marele nostru Preot (Evrei 4:14-15; 5:4-5, 10)#i ca sacrificiul nostru ve#nic pentru p"cat (Evrei 9:2628). Festivalul Corturilor ne nva!" c" atunci cnd Isus Hristos se va rentoarce, va fi stabilit" o societate nou" cu Hristos ca mp"rat al mp"ra!ilor #i Domn al Domnilor. Hristos, ajutat de sfin!ii nvia!i, va a#eza guvernul S"u pe p"mnt pentru 1000 de ani (Apocalipsa 19:11-16; 20:4; Leviticul 23:39-43; Matei 17:1-4; Evrei 11:8-9).
Guvernarea sub legile Lui va fi ntins" dela Ierusalem prin ntreaga lume ca s" introduc" o perioad" de pace #i prosperitate f"r" precedent (Isaia 2:2-4; Daniel 1:35, 44; 7:13-14). Ultima zi Mare, sau a opta zi, ne nva!" c" Isus Hristos va termina recolta lui de oameni prin nvierea dintre mor!i #i extinderea salv"rii tuturor fiin!elor omene#ti care au murit n trecut #i nu li s-a dat niciodat" o ocazie complet" pentru mntuire (Ezekiel 37:1-14; Romani 11:25-27; Luca 11:31-32; Apocalipsa 20:1113).
Ciclul anual al celebr"rii festivalurilor #i al Zilelor Sfinte amintesc discipolilor lui Hristos c" El lucreaz" la planul S"u de a extinde mntuirea, de p"cat #i de moarte, #i s" ofere darul vie!ii eterne n familia lui Dumnezeu ntregii omenirii din trecut, prezent #i viitor.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" de pe Internet la www.ucg.com/litlibrary/easteuropean/index.htm Planul Zilelor Sfinte al lui Dumnezeu: promisiunea de speran!" a omenirii.)
Capitolul 13
Legile Alimentare ale lui Dumnezeu Noi credem c" acele mnc"ri care sunt desemnate de Dumnezeu ca necurate n Leviticul
11 #i Deuteronom 14 nu trebuie s" fie mncate. ______________________________________ Scriptura ne dezv"luie c" Dumnezeu a creat o mare varietate de via!" animal" care populeaz" planeta noastr" #i declar" n continuare c" unele animale au fost create pentru motivul specific de a fi de mncare omenirii (1 Timotei 4:3). De#i Cre#tinul nu este obligat s" m"nnce carne, vegetarianismul, n diversele lui aspecte, practicat ca o chestiune de cerin!" religioas", este considerat a fi o sl"biciune spiritual" (Romani 14:2). Nu exist" o declara!ie clar" cnd a dezv"luit Dumnezeu prima dat" diferen!a dintre acele animale desemnate ca curate #i cele care nu sunt curate. Absen!a unei porunci clare n aceast" chestiune nu trebuie interpretat" ca dovad" c" nu a fost totu#i dat" nici o instruc!iune. Pu!ine porunci sunt clare n primele pagini ale Bibliei, dar exemplele care sunt nregistrate dezv"luie c" normele de bine #i de r"u au fost n!elese cu claritate. Spre exemplu, nu este o porunc" clar" mpotriva omorului, nainte ca s" omoare Cain pe fratele s"u, Abel, dar nimeni nu va trage concluzia c" omorul fusese deci acceptabil nainte de momentul acela. Cartea Genesa poate fi descris" ca o carte de nceputuri. Cartea a fost scris" de Moise ca s" prevad" o nregistrare istoric" a ceea ce a avut loc, dar nu ca o carte de legi. Cititorii nu trebuie s" presupun" c" legea nu a fost n existen!" dela nceput. Prima declara!ie n Scriptur" privitor la animale curate #i necurate se afl" n Genesa 7:2, unde lui Noe i se porunce#te s" ia #apte (sau #apte perechi) animale curate #i numai o pereche din cele necurate. Cnd Dumnezeu i-a spus lui Noe s" construiasc" o barc" gigantic", El i-a dat instruc!iuni specifice privitor la m"rimea ei, compozi!ia #i desenul ei, totu#i Dumnezeu nu a socotit necesar s"-i dea instruc!iuni lui Noe despre care creaturi erau curate #i care erau necurate. Instruc!iunile lui Dumnezeu #i r"spunsul lui Noe indic" clar c" Noe a n!eles care creaturi erau curate #i care nu. La concluzia potopului, Dumnezeu i-a spus lui Noe: Tot ce se mi#c" #i are via!", s" v" slujeasc" de hran": toate acestea vi le dau, ca #i iarba verde (Genesa 9:3). Ideea din versul precedent fiind c" chiar dac" fuseser" pu!ini oameni l"sa!i n via!", #i animalele mari #i periculoase au fost prezervate, Noe #i familiei lui nu trebuia s" le fie fric" de ele.
Versul 3 arat" c" animalele urmau s" fie pentru beneficiul omului. Ele au fost date sub controlul omului la fel cum fuseser" date plantele verzi. Unele plante sunt potrivite pentru mncat, altele pentru cl"dit, unele pentru nfrumuse!are sau pl"cere, #i altele sunt otr"vitoare #i te pot mboln"vi #i pot aduce moartea, cnd sunt mncate. n acela#i fel, unele animale sunt folositoare pentru mncat, n timp ce altele produc fibre pentru mbr"c"minte, putere pentru lucrul p"mntului sau protec!ie pentru pericole. ntotdeauna cnd animale sunt men!ionate n Scripturi ca surs" de mncare sau n leg"tur" cu sacrificii pe muntele Sinai, ele sunt invariabil animale curate (Genesa 15:9 vaca, oaia, capra, turturelele #i porumbelul. Genesa 22:13 oaia; Exodul 12:5 oaia sau capra). Legea c"rni curate #i necurate este clar c" precede Vechiul Leg"mnt indiferent de rolul pe care l-ar mai fi jucat n cadrul acelui Leg"mnt. Cnd a fost stabilit sistemul Levitic, a fost necesar s" codifice un num"r de probleme care fuseser" n efect pentru un timp. Dou" pasaje din Scriptur" (Leviticul 11 1-47 #i Deuteronom 14:3-21) arat" clar care sunt creaturile puse de o parte pentru alimentare #i care nu sunt, de#i pasajele acestea numai codific" obiceiuri care antedatau cu mult sistemul Levitic, Termenul folosit s" desemneze animalele acelea a c"ror carne era acceptabil" pentru mncat este curat n timp ce termenul folosit pentru acelea care nu sunt bune de mncat este necurat. Scripturile nu ne dezv"luie exact dece Dumnezeu a desemnat carnea unora dintre animale ca fiind potrivit" pentru mncat n timp ce carnea altora nu era acceptabil". Indiferent de motiv, Dumnezeu #tie dece #i cum a creat El fiecare animal, #i El desemneaz" unele substan!e ca bune pentru mncat #i altele ca neacceptabile. Diferite pasaje din Noul Testament arat" c" legile c"rnii curate #i necurate au fost nc" observate de Isus Hristos #i de discipolii s"i. Pe ct erau de ner"bd"tori conduc"torii religio#i s"-L acuze pe Isus c" a violat interpretarea lor a legii religioase, nu exist" nici o nregistrare c" ei l-au confruntat vre-odat" asupra nv"!"turilor #i practicilor lui n chestiunea aceasta. Dac" El ar fi propov"duit mncatul c"rnii necurate, ar fi fost un mod ideal de a ntina reputa!ia lui cu poporul, pentruc" ei ar fi fost ngrozi!i de o idee ca aceasta. Cuvintele lui Isus n pasajul adesea citat gre#it din Marcu 7 ar fi mniat pe conduc"torii religio#i dac" ei ar fi interpretat declara!ia Lui n felul n care mul!i oameni ncearc" ast"zi s-o explice. Folosirea lui Marcu 7 ca baz" pentru mncatul c"rnii necurate este aflat" ntr-o folosire diferit" a gramaticii care este g"sit" numai n foarte pu!ine manuscrise grece#ti. Faptele Apostolilor 10 ilustreaz" cu t"rie c" n!elegerea la nceput a Bisericii Noului Testament despre c"rnuri curate #i necurate, de#i nu este scopul principal din spatele visului. Petru a primit un vis dela Dumnezeu care l-a instruit s" ia mesajul evangheliei na!iunilor #i lumii n afara comunit"!ii evreie#ti. n timpul acestui vis, Petru a refuzat de trei ori s" m"nnce din animalele necurate ce i fuseser" ar"tate #i a r"mas ncurcat despre semnifica!ia unui asemenea vis pn" cnd Dumnezeu i-a dezv"luit c" a fost despre oameni #i nu despre animale curate sau necurate. i fusese dezv"luit lui Petru c" nici un om nu trebuie s" fie considerat spurcat sau necurat (versurile 28-29). Capitolul acesta se sfr#e#te cu Duhul Sfnt fiind dat gospod"riei lui Cornelius ca dovad" c" acum evanghelia urma s" se duc" la toate na!iunile (versurile 44-48). De#i partea aceasta a Scripturii a fost folosit" ca permisiune s" se m"nnce animale necurate, ea indic" clar opusul. Evenimentul acesta a avut loc c!iva ani n istoria Bisericii Noului Testament, totu#i Petru a respins ideea de a mnca carne necurat", mergnd att de departe nct s" protesteze c" el niciodat" n-a mncat ceva spurcat sau necurat (versul 14).
Pavel a scris despre creaturile pe cari Dumnezeu le-a f"cut ca s" fie luate cu mul!"miri de c"tre cei ce cred #i cunosc adev"rul #i a descris aceste creaturi ca fiind sfin!ite prin Cuvntul lui Dumnezeu #i prin rug"ciune (1 Timotei 4:3, 5). Cuvntul folosit s" descrie creaturile acestea, sfin!it, poart" conota!ia dubl" de a fi pus de o parte dela ceva la fel ca fiind pus de o parte pentru ceva. Animalele curate sunt acelea care au fost evident puse de o parte de Cuvntul lui Dumnezeu dintre toate celelalte animale #i pot fi folosite pentru nutrirea omului. Carnea acelor creaturi care au fost desemnate potrivite pentru mncare trebuie s" fie primite cu recuno#tin!" de acei care cred #i cunosc adev"rul. Deci Biserica Unit" a lui Dumnezeu propov"duie#te ab!inerea dela c"rnurile necurate bazat pe instruc!iunile #i exemplele enumerate mai sus.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Ce ne nva!" Biblia despre c"rnurile curate #i necurate.)
Capitolul 14
Serviciul Militar %i R"zboiul Noi credem c" Cre#tinii sunt interzi#i prin Poruncile lui Dumnezeu de a lua via!a
omeneasc" fie direct fie indirect #i c" luatul armelor este mpotriva acestei credin!e fundamentale. Deci, noi credem c" Cre#tinii nu ar trebui s" fie de bun"voie angaja!i n serviciul militar. Dac" ei sunt angaja!i f"r" voie n serviciul militar, atunci noi credem c" ei ar trebui s" refuze s" poarte arme #i pe ct posibil s" refuze s" ajung" sub autoritatea militar" (Exodul 20:13; Matei 5:21-22; 1 Corinteni 7:21-23; Faptele Apostolilor 5:29). ______________________________________ Calea lui Dumnezeu este calea dragostei, a sacrificiului #i a mp"r!irii (Romani 12:1, 10). nv"!"tura lui Dumnezeu pentru un individ privitor la luarea vie!ii omene#ti este nsumat" n Porunca a $asea, care spune, S" nu ucizi (Exodul 20:13). Hristos a repetat un mare principiu cnd a zis, S" iube#ti pe aproapele t"u ca pe tine nsu!i (Matei 22:29). Pavel a zis, Dragostea nu face r"u aproapelui (Romani 13:10). Isus a declarat, mp"r"!ia Mea nu este din lumea aceasta, Dac" ar fi mp"r"!ia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat (Ioan 18:36). Israelul spiritual al lui Dumnezeu nu mai este compus din cele 12 triburi fizice. Lume din toate na!iunile au fost altoite n Israelul spiritual (Romani 9:1-8) #i fac parte din Corpul spiritual al lui Hristos (Romani 2:25-29). Ca Cre#tini am ie#it din ntuneric, de sub puterea Satanei la puterea mp"r"!iei lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 26:28; Coloseni 1:11-13). Noi avem acum cet"!enia n ceruri (Filipeni 3:20). Noi trebuie s" emul"m ac!iunile lui Hristos (1 Petru 4:1, 13-16). Hristos nu a r"spuns n acela#i fel cnd a fost oc"rt, #i nu a amenin!at cnd a suferit. El a suferit pentru c" a f"cut bine #i a ndurat suferin!a cu r"bdare din cauza dorin!ei Lui de a face pl"cere lui Dumnezeu (1 Petru 2:19-24). El a propov"duit c" a fi mniat pe fratele t"u poate rezulta n p"cat (Matei 5:21-22). Noi trebuie s" ne iubim du#manii #i s" le facem bine celor ce ne ur"sc (versurile 43-44). Noi nu trebuie s" ne r"zbun"m; r"zbunarea apar!ine lui Dumnezeu (Romani 12:19). R"zboiul nostru ca Cre#tini este n domeniul spiritual (Efeseni 6:10-20). Noi nu ne lupt"m cu firea p"mnteasc" (2 Corinteni 10:3), dar duhurilor r"ut"!ii cari sunt n locurile cere#ti (Efeseni 6:12). Noi trebuie s" fim buni solda!i spirituali ai lui Isus Hristos (2 Timotei 2:3-4). Aceasta este chemarea noastr" n via!". Ca atare, Cre#tinii uneori trebuie s" confrunte conflictul dintre legile oamenilor #i legile Dumnezeului Atotputernici. Cnd se ntmpl"
aceasta, Cre#tinul trebuie s" se supun" legilor lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 5:29; 1 Petru 2:13-14). n cele mai multe !"ri, armata are propriile ei reguli #i regulamente. O persoan" n armat" nu poate hot"r singur" ce poate #i ce nu poate face. Cel mai n!elept curs de ac!iune este s" evi!i de a fi pus ntr-o asemenea situa!ie, pentru s" o persoan" n armat" este supus" autorit"!ii ei #i poate fi chemat" s" ia via!a omeneasc". Apostolul Pavel ne spune ca s" nu devenim sclavii oamenilor (1 Corinteni 7:23). Deci, Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional", suport" opunerea la r"zboi a membrilor s"i.
Capitolul 15
Promisiunile lui Avraam Noi credem n tr"inicia drept"!ii lui Dumnezeu.

Aceast" dreptate este demonstrat" prin exactitatea lui Dumnezeu n mplinirea tuturor promisiunilor f"cute de El lui Avraam, tat"l credincio#ilor. Cum a promis, Dumnezeu a nmul!it descenden!ii liniari ai lui Avraam astfel c" Avraam a devenit literal tat"l multor na!iuni. Noi credem c" Dumnezeu, cum a promis, i-a binecuvntat material pe descenden!ii liniari ai lui Avraam, Isac #i Iacob (al c"rui nume a fost schimbat mai trziu n Israel). Noi credem c" Dumnezeu, prin S"mn!a lui Avraam, Isus Hristos, ofer" mntuirea ntregii omenirii indiferent de descenden!a fizic". Mntuirea nu este, deci, un drept prin na#tere. Este oferit" liber tuturor acelora pe care i cheam" Dumnezeu, #i acei sunt considera!i descenden!i ai lui Avraam care sunt ai credin!ei, mo#tenitori conform promisiunilor. Noi credem c" #tiind c" Dumnezeu a mplinit, #i continu" s" mplineasc", promisiunile fizice f"cute lui Avraam #i copiilor lui, #i c" El mpline#te promisiunile spirituale prin Isus Hristos, este hot"rtor pentru n!elegerea mesajului profe!ilor #i cum se aplic" el lumii (Psalm 111:1-10; Romani 4:16; 9:7-8; Galateni 3:16; Genesa 32:28). _______________________________________ Dumnezeu i-a f"cut promisiuni materiale #i spirituale lui Avraam. Promisiunile materiale implic" m"re!ie material" pentru descenden!ii lui: Voi face din tine un neam mare, #i te voi binecuvnta; !i voi face un nume mare, #i vei fi o binecuvntare (Genesa 12:1-2). Aceste promisiuni materiale con!in asigurarea de p"mnt sau teritoriu #i de alte binecuvnt"ri (Genesa 12:7; 13:14-17; 15:18). Aceste promisiuni materiale au fost transmise formal descenden!ilor lui Avraam. Mai nti i-au fost transmise lui Isac (Genesa 26:1-4). Dup" aceea s-au transmis lui Iacob (Genesa 28:3-4, 13-14). Atunci au fost trecute lui Iosif #i n sfr#it celor doi fii ai lui Iosif, Efraim #i Manase (Genesa 48:15-19). Dar, din cauza sclaviei Israelului, mplinirea acestor promisiuni materiale a fost ntrziat". Mai nainte ca oricare dintre primii descenden!i ai lui Avraam s" mo#teneasc" !ara promis", ei au devenit sclavi n Egipt (Exodus 1:7-11). Israel a gemut din cauza robiei sale, #i Dumnezeu l-a auzit. n buna Sa credin!", Dumnezeu a hot"rt s"-l salveze Israelul din robie pentru a-$i !ine promisiunea f"cut" lui Avraam, Isac #i Iacob c" descenden!ii lui Avraam vor fi binecuvnta!i material devenind un mare popor pe p"mnt (Exodul 2:23-25; 6:7-8; 13:5; Deuteronom 9:4-6). Dup" aceea afl"m promisiunile de binecuvntare material" oferite Israelului. Numai dac" Israeli!ii l vor asculta pe Dumnezeu #i i vor !ine leg"mntul vor primi ei aceste
binecuvnt"ri. Dac" nu se vor supune condi!iilor leg"mntului, binecuvnt"rile vor fi re!inute #i n locul lor vor veni blesteme (Exodul 19:5-6; Leviticul 26:3-39; Deuteronom 28:1-68). Din cauza p"catelor Israelului #i a Iudeii, binecuvnt"rile au fost re!inute. Au fost numai perioade scurte de m"re!ie sub domnia ctorva regi drep!i. Dar din cauza drept"!ii lui Dumnezeu, eventual El i va binecuvnta cu m"re!ie pe descenden!ii lui Avraam. Descenden!ii din Efraim #i Manase (Marea Britanie #i Statele Unite) au primit binecuvntarea de n"l!are a m"re!iei na!ionale. Efraim a devenit un grup de na!iuni, iar Manase a devenit o singur" na!iune mare. Va fi prin aceste dou" na!iuni c" vor fi mplinite profe!iile din Biblie privitor la Israel (Genesa 48:16; 49:22-26). Con!inut" n promisiunea lui Avraam a fost promisiunea de mntuire pentru to!i oamenii care vor deveni s"mn!a lui Avraam (descenden!ii lui). Prin Avraam toate familiile de pe p"mnt vor avea acces la binecuvnt"rile lui Dumnezeu (Genesa 22:18). Aceste promisiuni f"cute lui Avraam nu erau limitate la binecuvnt"rile materiale dar au inclus binecuvnt"ri spirituale extinse ntregii omeniri. Pavel a n!eles c" mntuirea nu era numai pentru Evrei sau Israeli!i, dar pentru ntreaga omenire. A ar"tat c" s"mn!a la care s-a f"cut referin!" a fost Isus Hristos (Galateni 3:8, 14;16). Zaharia, la na#terea lui Ioan Botez"torul, a profesat c" Dumnezeu #i va aminti de un jur"mnt pe care L-a jurat lui Avraam (Luca 1:69-72). Pavel ia not" c" Isus Hristos a venit s" confirme promisiunile f"cute str"mo#ilor (Romani 15:8). Promisiunea mntuirii vine dela Dumnezeu prin Duhul Sfnt ca parte a Noului Leg"mnt pus la dispozi!ia noastr" prin moartea #i nvierea lui Isus Hristos. Duhul Sfnt este cheia promisiunilor mai bune care vin sub leg"mntul nou #i mai bun care a fost stabilit pe acele promisiuni mai bune (Evrei 8:6). Apostolilor li s-a spus s" a#tepte la Ierusalem pentru aceast" promisiune mai bun" (Faptele Apostolilor 1:4, 8). Ei au a#teptat s" primeasc" pecetea Duhului Sfnt al promisiunii, care era garan!ia mo#tenirii lor (Efeseni 1:13-14). Este prin Duhul lui Dumnezeu c" noi #tim c" suntem copiii lui Dumnezeu (Romani 8:9, 14-17) #i astfel s"mn!a lui Avraam (spiritual) #i mo#tenitori ai mntuirii conform promisiunii (Galateni 3:28). Aceast" promisiune nu este bazat" pe ras", dar pe chemarea lui Dumnezeu #i poc"irea individului, indiferent de ras" sau origine na!ional".
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Statele Unite #i Marea Britanie n Profe!ia Bibliei).
Capitolul 16
Scopul lui Dumnezeu pentru Omenire Noi credem c" scopul lui Dumnezeu este s" prepare pe acei pe care i cheam" #i care aleg
printr-o via!" de nfrngere a p"catului, dezvoltare de caracter drept #i cre#tere n neprih"nire #i cuno#tin!" s" posede mp"r"!ia lui Dumnezeu #i s" devin" regi #i preo!i domnind cu Hristos la rentoarcerea Sa. Noi credem c" motivul pentru existen!a omenirii este literal pentru a fi n"scu!i ca fiin!e spirituale n familia lui Dumnezeu (Romani 6:15-16; 8:14-17, 30; Faptele Apostolilor 2:39; 2 Petru 3:18; Apocalipsa 3:5; 5:10). __________________________________________ Este dorin!a lui Dumnezeu ca to!i oamenii s" devin" membri ai familiei Sale n mp"r"!ia lui Dumnezeu (2 Petru 3:9). Ca parte din acest proces, Dumnezeu i cheam" acum pe unii indivizi ca s" mo#teneasc" via!a ve#nic" la rentoarcerea lui Hristos pe p"mnt! (1 Corinteni 1:26-28; Matei 20:16; Ioan 6:44, 65), urmnd ca al!ii s" fie chema!i mai trziu. Acei care sunt ale#i acum l vor accepta pe Hristos ca Mntuitorul lor, vor abandona voin!a lor voin!ei lui Dumnezeu #i se vor str"dui s" nving" p"catul n vie!ile lor (Apocalipsa 3:21). Isus Hristos este referit ca, cel nti n"scut ntre mai mul!i fra!i (Romani 8:14-17, 29; Apocalipsa 1:5-6; Coloseni 1:15-18). La nviere la rentoarcerea lui Hristos, #tim c" atunci cnd Se va ar"ta El, vom fi ca El; (1 Ioan 3:2). n acel moment, to!i care au murit n credin!" vor fi nvia!i, #i cei care sunt n via!" n credin!" vor fi schimba!i. Ambii vor deveni fiin!e spirituale #i membri ai familiei lui Dumnezeu (2 Corinteni 6.18; 1 Corinteni 15:42-53). Ei vor servi atunci cu Hristos pe p"mnt ca regi #i preo!i n timpul domniei Lui mileniale (Apocalipsa 5:10; 20:4). mp"rat #i preot sunt amndou" func!ii de!inute de Hristos. El este mp"ratul mp"ra!ilor #i Domnul domnilor (Apocalipsa 19:15-16). El este de asemenea marele nostru Preot (Evrei 3:1; 4:14-16; 5:5-6; 6:20; 7:24-28; 8:1-6; 9:11; 10:12). Al!ii vor mp"rt"#i n r"spunderile Sale, de asemenea ca mp"ra!i #i preo!i, slujind sub El ca s" ndeplineasc" voin!a Tat"lui (Apocalipsa 5:10). Acei care vor deveni preo!i n timpul mileniului vor fi r"spunz"tori cu nv"!atul oamenilor s" fac" deosebire ntre ce este necurat #i ce este curat, o fraz" care include conceptul ajutndu-i pe al!ii s" fac" deosebirea ntre bine #i r"u Ezekiel 22:26; 44:23-24). Ca mesageri ai lui Dumnezeu ei vor nv"!a legea lui Dumnezeu #i vor face cunoscut semnifica!ia #i aplicarea ei (Maleahi 2:7-9).
Una dintre r"spunderi, ca mp"rat n Vechiul Testament, a fost s" scrie cuvintele legii lui Dumnezeu #i s-o citeasc" n toate zilele vie!ii lui astfel el ar !ine-o sub aten!ie #i nu s-ar abate dela ea (Deuteronom 17:18-20). Acei care sunt f"cu!i mp"ra!i #i preo!i n mp"r"!ia lui Dumnezeu vor fi aceia care i-au permis lui Dumnezeu s" scrie legile Lui n inimile #i min!ile lor n timp ce ei erau nc" fiin!e omene#ti (Evrei 8:10-11; Ieremia 31:33). Ca mp"ra!i n timpul Mileniului, vor nv"!a calea de via!" a lui Dumnezeu n oamenii nc" n via!" (Isaia 30:20-21). Ei vor administra guvernul lui Dumnezeu n zonele n care Isus Hristos le va da r"spunderi (Matei 19:27:28; Luca 19:11-19). Ei vor fi n ntregime supu#i voin!ei lui Hristos, la fel cum #i El este complet supus voin!ei Tat"lui (Ioan 5:30). Ca mo#tenitori asocia!i cu Hristos, ei l vor ajuta n nv"!area #i guvernarea muritorilor de pe p"mnt (Apocalipsa 5:10). Marele plan al lui Dumnezeu cuprinde ntreaga omenire. Judecata Marelui Tron Alb, descris" n Apocalipsa 20:11-13, ne dezv"luie c" toate fiin!ele omene#ti care au murit f"r" s" n!eleag" vreodat" acel plan vor fi nviate #i li se va dezv"lui adev"ratul lor destin. Planul lui Dumnezeu este cuprinz"tor. ntreaga omenire se va bucura de ocazia s" nve!e adev"rul lui Dumnezeu #i s" se poc"iasc" (1 Timotei 2:4; 2 Petru 3:9). Aceasta se va ntmpla n epoca de dup" Mileniu cnd vasta majoritate a fiin!elor omene#ti vor fi ridicate din mor!i pentru a primi ocazia lor pentru mntuire. Acei care se vor poc"i #i l vor accepta pe Isus Hristos ca Mntuitor al lor vor primi darul vie!ii ve#nice n familia lui Dumnezeu, n sfr#i realiznd destinul lor dat de Dumnezeu.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Care este destinul t"u?).
Capitolul 17
Biserica Noi credem c" Biserica este corpul de credincio#i care au primit, #i care sunt condu#i de,
Duhul Sfnt. Adev"rata Biseric" a lui Dumnezeu este un organism spiritual. Numele lui biblic este Biserica lui Dumnezeu. Noi credem c" misiunea Bisericii este s" propov"duiasc" tuturor na!iunilor evanghelia (ve#tile bune) ale venirii mp"r"!iei lui Dumnezeu ca o m"rturie, #i s"-i ajute s" se mpace cu Dumnezeu asemenea oameni cum sunt chema!i acum. Noi credem c" este de asemenea misiunea Bisericii lui Dumnezeu s" dea putere, s" edifice #i s" hr"neasc" copiii lui Dumnezeu n dragostea #i ndemnul Domnului nostru Isus Hristos (Faptele Apostolilor 2:38-39, 47; 20:28; Romani 8:14; 14:19; Efeseni 1:22-23; 3:14; 4:11-16; 1 Corinteni 1:2; 10:32; 11:16, 22; 12:27; 14:26; 15:9; 2 Corinteni 1:1-2; 5:18-20; Galateni 1:13; 1 Tesaloniceni 2:14; 2 Tesaloniceni 1:4; 1 Timotei 3:5, 15; Marcu 16:15; Matei 24:14; 28:18-20; Ioan 6:44, 65; 17:11, 16). _________________________________________ Cuvntul biseric" este tradus dela cuvntul grecesc ekklesia, care deriv" din verbul kaleo (nsemnnd a chema) #i cu prefixul ek (o prepozi!ie nsemnnd afar" din). nseamn" un grup de oameni care au fost chema!i afar" din, ntocmai cum fusese Israelul chemat afar" din Egipt ca s" se adune naintea lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 7:38). n prima men!ionare a ekklesia n Noul Testament, Isus a promis c" #i va construi biserica Sa. Este prezen!a Duhului Sfnt n min!ile membrilor (1 Corinteni 2:12-13; Efeseni 4:3-6) c" identific" Biserica lui Dumnezeu ca un grup special de oameni. Biserica lui Dumnezeu s-a n"scut n Ziua de Rusalii (Pentecost) dup" n"l!area lui Isus Hristos. Dumnezeu a rev"rsat Duhul S"u peste discipolii care erau aduna!i mpreun" n ziua aceea supu#i poruncii lui Hristos de a r"mne n Ierusalem (Luca 24:49; Faptele Apostolilor 2:1-4; 5:32). n cursul urm"toarelor ctorva zile, Dumnezeu ad"uga n fiecare zi la num"rul lor pe cei ce erau mntui!i (Faptele Apostolilor 2:47). Isus a zis, Nimeni nu poate veni la Mine, dac" nu-l atrage Tat"l, care M-a trimes (Ioan 6:44) #i dac" nu i-a fost dat de Tat"l Meu (versul 65). Deci, nimeni nu se poate al"tura Bisericii prin el nsu#i. Mai degrab", Dumnezeu ncepe procesul conducnd persoana respectiv" la poc"ire #i botez pentru iertarea p"catelor #i dnd darul Duhului Sfnt (Faptele Apostolilor 2:38), prin care o persoan" este pus" n Biseric". Din cauz" c" este prezen!a interioar" a Duhului Sfnt care identific" #i une#te poporul lui Dumnezeu (1 Corinteni 12:12-13), Biserica este un organism spiritual. Biserica este descris" n Efeseni 2:19-22, ca Templu sfnt. Fiecare membru individual este de asemenea Templul Duhului Sfnt (1 Corinteni 6:19).
Isus Hristos este Capul viu al Bisericii, care este descris" adesea ca trupul lui Hristos (1 Corinteni 12:27; Efeseni 1:22-23; 4:12; Coloseni 1:18). Biblia se refer" la ntregul Trup al lui Hristos sau la o congrega!ie individual" ca biserica lui Dumnezeu, sau bisericile lui Dumnezeu cnd se refer" la mai mult de o singur" congrega!ie. Isus i-a ns"rcinat pe discipolii S"i s" propov"duiasc" evanghelia n toat" lumea (Marcu 16:15) #i s" fac" discipoli din toate neamurile (Matei 28:19). Hristos ne cheam" afar" din r"ut"!ile lumii acestea (Ioan 17:15-16) #i ne pune de o parte prin adev"rul Cuvntului lui Dumnezeu (versul 17). El de asemenea ne trimite n lume (versul 18) s" propov"duim evanghelia mp"r"!iei lui Dumnezeu pentru o m"rturie (Matei 24:14). Munca de propov"duire a Bisericii, nso!it" de m"rturia combinat" a vie!ilor individuale ale membrilor Bisericii, ofer" un mesaj puternic de speran!" #i lumin" ntr-o lume aflat" n ntuneric (Filipeni 2:15; Matei 5:14-16). Membrii Bisericii lui Dumnezeu sunt poporul Lui special (Tit 2:14; 1 Petru 2:9), transforma!i de rennoirea min!ilor lor prin puterea Duhului Sfnt al lui Dumnezeu (Romani 12:2). Biserica ofer" de asemenea un loc pentru tov"r"#ie (Faptele Apostolilor 2:42; 1 Ioan 1:7), ncurajare (Evrei 3:13; 10:24) #i hran" spiritual" (Efeseni 5:19; Coloseni 2:19). Dumnezeu a dat daruri spirituale fiec"rui membru pentru n"l!area trupului (Romani 12:3-8; 1 Corinteni 12:4-28; Efeseni 4:7-8, 11-16). Aceste daruri trebuie s" fie folosite cu dragoste (1 Corinteni 13:1-3). Iubind unul pe altul stabile#te credibilitatea membrilor ca discipoli ai lui Isus Hristos (Ioan 13:34-35). Numele biblic al Bisericii este ar"tat s" fie Biserica lui Dumnezeu. n 12 ocazii n Noul Testament termenul Biserica lui Dumnezeu este folosit ca s" identifice organismul spiritual identificat ca poporul lui Dumnezeu, spiritualul Israel. Precedentul pentru folosirea frazelor descriptive mpreun" cu numele Biserica lui Dumnezeu este stabilit clar n Scriptur". Citim despre biserica lui Dumnezeu care este n Corint (1 Corinteni 1:2; 2 Corinteni 1:1), bisericile din Galatia (Galateni 1:2), #i biserica n Chenchrea (Romani 16:1). Isus a promis c" Biserica Sa nu va muri niciodat" (Matei 16:18) #i El nu ne va p"r"si sau abandona niciodat" (Evrei 13:5). El a promis s" fie cu poporul S"u pn" la sfr#itul veacului (Matei 28:19-20), mputernicindu-i s" fac" munca Sa. Cnd Hristos se rentoarce pe p"mnt s" stabileasc" mp"r"!ia lui Dumnezeu, Biserica Sa va guverna mpreun" cu El (Apocalipsa 2:26; 3:21; 5:10; Daniel 7:22, 26-27), pentru c" ei vor deveni nv"!"tori #i judec"tori (1 Corinteni 6:1-3).
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Biserica cl"dit" de Isus #i Aceasta este Biserica Unit" a lui Dumnezeu
Capitolul 18
Zeciuiala Noi credem n zeciuial" ca un mod de a-L onora pe Dumnezeu cu substan!a noastr" #i ca
un fel de a-L servi n propov"duirea evangheliei, ngrijirea Bisericii, asistarea la festivaluri #i ajutorarea celor n nevoie (Proverbe 3:9-10; Genesa 14:17-20; 1 Corinteni 9:7:14; Numere 18:21; Deuteronom 14:22-29). A zeciui (nseamn" n Ebraic" #i n Greac" s" dai sau s" iei a zecea parte din) nseamn" s" dai a zecea parte din toat" cre#terea (Deuteronom 14:22) derivat" din produsele agricole, proprietatea sau venitul cuiva, pentru suportul unui scop religios. Motivarea s" zeciuie#ti este o recunoa#tere de nchinare a lui Dumnezeu ca Creator #i Posesor al p"mntului #i tot ce este pe el, inclusiv noi n#ine. De#i zeciuiala a devenit o lege codificat", adic" scris", sub leg"mntul f"cut de Dumnezeu cu Israel, a fost practicat" istoric ntre cei care erau credincio#i lui Dumnezeu nainte de leg"mnt. Avraam, dup" ce a nvins pe cei patru regi, a dat zeciuial" din prada de r"zboi lui Melhisedec, preot al Dumnezeului Celui Prea nalt (Genesa 14:18-22). Este evident c" Avraam a n!eles c" dnd o zecime este un mod potrivit de a onora pe Dumnezeu cu posesiunile lui fizice. De asemenea este bine de observat c" Avraam a dat zeciuiala lui Melhisedec, un reprezentant al Creatorului Dumnezeu. Avraam a recunoscut premisa fundamental" a datului zeciuielii lui Dumnezeu: El este actualul Proprietar al cerului #i al p"mntului, care a f"cut posibil" victoria lui, #i toate binecuvnt"rile. Dumnezeu ne aminte#te prin toat" Biblia, #i poporul lui Dumnezeu recunoa#te cu respect, c" totul apar!ine lui Dumnezeu (Exodul 19:5; Iov 41:11; Psalm 24:1; 50:12; Hagai 2:8). Ci ca s"-!i aduci aminte de Domnul Dumnezeul t"u, le-a spus Moise, c" El !i d" putere s" faci bog"!ie (Deuteronom 8:18, Biblia Ortodox" Romn"). Zeciuiala este astfel, mai nti #i cel mai important, un act de recunoa#tere a lui Dumnezeu ca sursa noastr" de existen!", de binecuvntare #i de ajutor Iacov a urmat de asemenea exemplul bunicului s"u Avraam. Cnd Dumnezeu i-a reconfirmat promisiunile f"cute lui Avraam, Iacov I-a promis lui Dumnezeu, din toate ctemi vei da Tu mie, a zecea parte o voi da %ie" (Genesis 28:20-22, Biblia Ortodox" Romn"). Practica zeciuielii a fost ncorporat" n leg"mntul cu Israel ca o lege scris". Tribul lui Levi, c"ruia nu i-a fost dat" o mo#tenire de p"mnt din care s"-#i ob!in" profitul (Numere 18:23), a urmat s" primeasc" zeciuiala din produsele agricole n schimbul serviciului ecleziastic pentru na!iune. Levi!ii, bazat pe ce primiser" n zeciuial" dela popor, n schimb zeciuiau familiei preo!e#ti a lui Aaron (Numere 18:26-28).
Cu timpul, zeciuiala a fost neglijat" din neaten!ie n perioada dup" exil a lui Iuda, fapt pentru care Dumnezeu a certat na!iunea n termenii cei mai tari (Maleahi 3:8-10). Lipsa de a zeciui, a zis Dumnezeu, a fost echivalent cu jefuitul Lui, #i poporul a fost n consecin!" blestemat. Totu#i, El de asemenea le-a promis c" supunere rennoit" n zeciuial" va rezulta n binecuvnt"ri dela El att de abundente nct voi turna peste voi bel#ug de binecuvntare. Cteva secole mai trziu, Isus Hristos a sus!inut clar practica zeciuielii. Vai de voi, c"rturari #i Farisei f"!arnici! Pentruc" voi da!i zeciuial" din izm", din m"rar #i din chimen, #i l"sa!i nef"cute cele mai nsemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila #i credincio#ia; pe acestea trebuia s" le face!i, #i pe acelea s" nu le l"sa!i nef"cute (Matei 23:23). n loc de a folosi o ocazie foarte potrivit" de a abroga practica zeciuielii, Hristos a confirmat clar c" voin!a Lui era ca zeciuiala s" fie practicat" ntr-adev"r, mpreun" cu aderen!a la alte lucruri mai nsemnate pe care ei se vedea c" le neglijau. A#a cum zeciuiala #i darurile n Israel erau date tribului lui Levi pentru ntre!inerea lor #i serviciul lor pentru Dumnezeu, Biserica Noului Testament prevede suport financiar pentru preo!ime ca s" #i duc" munca lor. Asemenea situa!ii #i principiile legate de aceast" practic" se pot g"si n Luca 10:1, 7-8; 1 Corinteni 9:7-14; 2 Corinteni 11:7-9; Filipeni 4:14-18 #i Evrei 7. Din Deuteronom 14 putem recunoa#te dou" scopuri pentru zeciuial" asistarea la festivalurile lui Dumnezeu (Leviticul 23; Deuteronom 14:22-27) #i grija pentru s"raci #i nevoia#i (versurile 28-29). ntruct noi credem n !inerea festivalurilor lui Dumnezeu #i credem n a avea grij" de s"raci #i cei nevoia#i noi recunoa#tem continuitatea acestei practici. Ast"zi Biserica Unit" a lui Dumnezeu continu" nv"!"tura c" zeciuiala este o lege universal" #i c" supunerea voluntar" la aceast" lege reflect" natura generoas", d"t"toare a Creatorului #i Prev"z"torului nostru. Privitor la aplicarea acestei legi, este datoria Bisericii s"-i nve!e pe oameni s" dea zeciuial", dar este r"spunderea individului s" se supun". Zeciuiala este o chestiune personal" de credin!" ntre individ #i Creatorul lui. Noi nv"!"m c" oricine este devotat n a-L urma pe Dumnezeu trebuie s"-L asculte #i n felul acesta fundamental, dar nu este sarcina Bisericii s" sileasc" #i s" reglementeze pl"titul zeciuielii. Din cauza complexit"!ii economice a societ"!ii de azi, Biserica prime#te regular multe ntreb"ri tehnice despre zeciuial", #i noi c"ut"m s" g"sim direc!ii administrative n!elepte conform cu voin!a #i instruc!ia lui Dumnezeu. Prin zeciuiala care izvor"#te din datul de bun"voie #i cu bucurie (2 Corinteni 9:6-8), noi l onor"m pe Dumnezeu #i suport"m mijloacele fizice pentru munca Lui: propov"duirea evangheliei lumii ntregi #i f"cutul de ucenici n toat" lumea (Matei 24:14; 28:19-20). El a prev"zut sistemul financiar perfect, care are grij" de nevoile financiare ale muncii Lui, nevoile personale pentru a asista la festivalurile sale, #i nevoia de avea grij" de cei nevoia#i.
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Ce ne nva !" Biblia despre zeciuial" ?)
Capitolul 19
nvierile Noi credem c" singura speran!" a vie!ii ve#nice pentru oamenii muritori prin s"l"#luirea
Duhului Sfnt. Noi credem c" la rentoarcerea lui Isus Hristos va avea loc o nviere la via!a spiritual" a tuturor celor care au fost slujitori credincio#i ai lui Dumnezeu. Noi credem c", dup" ce Isus Hristos a domnit pe p"mnt 1000 de ani, va fi o alt" nviere la o via!" fizic" a vastei majorit"!i a tuturor oamenilor care au tr"it vre-odat". Noi credem c", dup" ce toat" aceast" lume a avut ocazia s" tr"iasc" o via!" fizic", dac" ei se convertesc, atunci vor primi #i ei via!a ve#nic". Noi credem de asemenea c" to!i cei care resping oferta de mntuire a lui Dumnezeu vor culege moartea ve#nic" (1 Corinteni 15:19, 45-52; Faptele Apostolilor 23:6; Ioan 5:21-29; Romani 6:23; 8:10-11; 1 Tesaloniceni 4:16; Ezekiel 37:1-14; Apocalipsa 20:4-5, 11-15; Ioan 3:16; Matei 25:46). _______________________________________ nvierea mor!ilor este una din doctrinele fundamentale conducnd la perfec!iune #i via!a ve#nic" (Evrei 6:1-2). F"r" nvierea mor!ilor, Hristos nu ar fi nviat #i credin!a noastr" ar fi de poman" (1 Corinteni 15:12-19). Oamenii sunt muritori, f"r" nemurire inerent". Mai mult, omul nu este capabil s"-#i dea el singur via!a ve#nic": deci nevoia pentru o nviere. Noi afl"m n 1 Corinteni 15 c" nvierea este speran!a ntregii omeniri. nvierea nseamn" ridicare sau n"l!are. Biblic, se refer" la n"l!area dintre mor!i din nou la via!". Scriptura ne nva!" c" nvierea a tuturor celor din morminte (Ioan 5:28), dar este o ordine n care to!i mor!ii vor fi nvia!i (1 Corinteni 15:23). Biblia ne dezv"luie c" unii vor fi nvia!i la via!a ve#nic" iar al!ii vor fi condamna!i la moartea ve#nic" (Daniel 12:2-3; Apocalipsa 20:13-15). nvierea este posibil" pentru c" Dumnezeu are puterea de a da via!". Dumnezeu, prin Cuvnt, care a devenit Isus Hristos, a dat via!" primului om, Adam. El are aceea#i putere de a da via!" unei fiin!e omene#ti #i a doua oar". Att Tat"l ct #i Fiul au via!a n"untrul lor n#i#i (Ioan 5:26). Aceast" putere inerent" a lui Dumnezeu poate produce att via!a fizic" ct #i cea spiritual". Dumnezeu are puterea de a nvia pe cineva din mormnt n form" fizic" sau spiritual" (1 Corinteni 15:35-38). Dumnezeu a dovedit c" poate nvia la via!a fizic" (Ioan 11:43-44; Matei 27:52-53) #i la via!a spiritual" (Matei 28:6-7): nvierea este posibil" pentru c" Hristos a fost nviat (1 Corinteni 15:20-22). nvierea Lui ca un Mntuitor n via!", a f"cut posibil" mntuirea tuturor oamenilor. Omenirea ar muri #i ar pieri pentru totdeauna dac" nu ar fi nvierea lui Hristos (Romani 5:10; 1 Corinteni 15:26, 55). Planul lui Dumnezeu pentru omenire cere nvierea tuturor celor care mor (Ioan 5:28). Apostolul Ioan descrie trei nvieri una la via!a ve#nic" (Apocalipsa 20:4-6); una la via!a
fizic" (versurile 11-12); #i una la moartea n lacul de foc (versurile 13-15) [de#i versurile acestea nu men!ioneaz" o nviere specific", r"ii incorigibili, care au respins oferta lui Dumnezeu pentru salvare, vor trebui s" fie nvia!i pentru a fi arunca!i n lacul de foc]. Ioan 5:29 este un alt vers important n n!elegerea planului lui Dumnezeu. Sunt dou" nvieri men!ionate n versul acesta, dar de fapt Biblia se refer" la trei nvieri. Prima nviere este chemat" pe numele acesta: Ei au nviat, #i au mp"r"!it cu Hristos o mie de aniFerici!i #i sfin!i sunt cei ce au parte de ntia nviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preo!i ai lui Dumnezeu #i ai lui Hristos, #i vor mp"r"!i cu El o mie de ani (Apocalipsa 20:4-6). Aceast" nviere va avea loc la a doua venire a lui Hristos cnd drep!ii mor!i vor fi nvia!i la nemurire (1 Corinteni 15:50-52; 1 Tesaloniceni 4:14-17). Aceasta este numit" o nviere mai bun" (Evrei 11:35) pentru c" este la nemurire #i la domnie cu Hristos n timpul Mileniului. A doua nviere va avea loc la sfr#itul celor 1000 de ani de domnie a lui Hristos #i a sfin!ilor. Ceilal!i mor!i n-au nviat pn" nu s-au sfr#it cei o mie de ani (Apocalipsa 20:5). Aceast" nviere este descris" mai departe n versul 12: $i am v"zut pe mor!i, mari #i mici, stnd n picioare naintea scaunului de domnie. Ni#te c"r!i au fost deschise. $i a fost deschis" o alt" carte, care este cartea vie!ii. $i mor!ii au fost judeca!i dup" faptele lor, dup" cele ce erau scrise n c"r!ile acelea. Aceasta este o nviere napoi la via!a fizic" (Ezekiel 37:1-14). Va include vasta majoritate a tuturor oamenilor care au tr"it vreodat" oameni care nu au #tiut pe Dumnezeu #i marele Lui scop pentru ei. Va fi o vreme foarte excitant" cnd ntreaga istorie va fi ntoars" la via!" (Matei 11:20-24; 12:41-42). Ace#ti oameni vor avea o a doua #ans" la via!a fizic" dar prima lor ocazie pentru mntuire #i nemurirea glorioas" n familia lui Dumnezeu. Ei vor avea timp suficient pentru a nv"!a #i a cre#te n modul de via!" al lui Dumnezeu. ntradev"r, planul lui Dumnezeu i include pe to!i. El nu dore#te ca nimeni s" piar" dar to!i s" vin" la poc"ire #i la mntuire (2 Petru 3:9; 1 Timotei 2:4). A treia nviere va avea loc la concluzia planului lui Dumnezeu pentru omenire. Aceasta va fi o nviere la via!a fizic" a tuturor celor care au respins oferta lui Dumnezeu a vie!ii ve#nice n epocile trecute o nviere la moartea n lacul de foc, Oricine n-a fost g"sit scris n cartea vie!ii, a fost aruncat n iazul de foc (Apocalipsa 20:14-15; Evrei 10:26-29; 2 Petru 3:10-12). Dumnezeul nostru iubitor d" fiec"ruia ocazia de a avea via!a ve#nic" #i dore#te ca nimeni s" nu piar". Dar dac" ei refuz", pedeapsa este a doua moarte, care le termin" vie!ile repede #i pentru totdeauna (Maleahi 4:1, 3; Matei 25:46). Aceste trei nvieri dezv"luie ordinea minunatului plan al lui Dumnezeu #i scopul pentru ntreaga omenire. Oamenilor le este rnduit s" moar" o singur" dat" (Evrei 9:27), dar dup" aceea va fi o nviere pentru fiecare care a tr"it vreodat".
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Ce se ntmpl" dup" moarte?, Rai #i Iad: ce ne nva!" Biblia n realitate, #i Planul Zilelor Sfinte al lui Dumnezeu: Promisiunea de speran!" pentru omenire).
Capitolul 20
Rentoarcerea lui Isus Hristos Noi credem n rentoarcerea n persoan", vizibil", premilenial" a Domnului Isus Hristos
pentru a guverna na!iunile p"mntului ca mp"rat al mp"ra!ilor #i s" continue n oficiul S"u preo!esc ca Domn al Domnilor. La epoca acea, El va #edea pe tronul lui David. n timpul domniei Lui de 1000 de ani pe p"mnt, El va restaura toate lucrurile #i va stabili mp"r"!ia lui Dumnezeu pentru totdeauna (Matei 24:30, 44; Apocalipsa 1:7; 11:15; 19:16; 20:4-6; 1 Tesaloniceni 4:13-16; Ioan 14:3; Isaia 9:7; 40:10-12; Evrei 7:24; Ieremia 23:5; Luca 1:3233; Faptele Apostolilor 1:11; 3:21; 15:16; Daniel 7:14, 18, 27). _________________________________________ Eu M" duc s" v" preg"tesc un loc. $i dup" ce M" voi duce #i v" voi preg"ti un loc, M" voi ntoarce #i v" voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, s" fi!i #i voi (Ioan 14:2-3). Rentoarcerea lui Isus Hristos ca mp"rat al mp"ra!ilor #i Domn al Domnilor este un adev"r reafirmat frecvent n Biblie. Este o realitate pentru credinciosul Sfintelor Scripturi, cum este scris n Vechiul #i Noul Testament (Matei 24:30; Faptele Apostolilor 1:11; Apocalipsa 1:7; 19:16; Isaia 40:10; Daniel 2:44; Mica 1:3). Deci, noi credem complet n rentoarcerea n persoan", vizibil", premilenial" (nainte de domnia de 1000 de ani a lui Hristos) a Domnului Isus Hristos. Rentoarcerea Sa nu va fi f"cut" n secret (Matei 24:30; Apocalipsa 1:7). C"ci nsu#i Domnul, cu un strig"t, cu glasul unui arhanghel #i cu trmbi!a lui Dumnezeu, Se va pogor din cer (1 Tesaloniceni 4:16). El se va lupta cu regii p"mntului, #i i va nvinge ca s" aduc" pacea (Apocalipsa 17:14). Suna!i din trmbi!" n Sion! Suna!i n gura mare pe muntele Meu cel sfnt, ca s" tremure to!i locuitorii !"rii. C"ci vine ziua Domnului, este aproape! (Ioel 2:1). Era mbr"cat cu o hain" muiat" n snge. Numele Lui este: Cuvntul lui Dumnezeu. O#tile din cer l urmau c"l"ri pe cai albi, mbr"cate cu in sup!ire, alb #i curat (Apocalipsa 19:13-14). $i El a zis, Dar chiar acuma, ntoarce!i-v" la Mine cu toat" inima, cu post, cu plnset #i bocet ! Sf#ia!i-v" inimile nu hainele (Ioel 2:12-13); Veni!i la Mine, to!i cei trudi!i #i mpov"ra!i, #i Eu v" voi da odihn"C"ci jugul Meu este bun, #i sarcina Mea este u#oar" (Matei 11:28-30). El va #edea pe tronul tat"lui S"u (str"mo#ul) David (Luca 1:32); Isaia 9:7; Ieremia 23:5) #i va stabili mp"r"!ia lui Dumnezeu pe p"mnt pentru totdeauna (Apocalipsa 11:15). n timpul primilor 1000 de ani ai acestei domnii, Hristos va inaugura un timp de refacere, un timp de restaurare a tuturor lucrurilor (Faptele Apostolilor 3:19, 21). El va fi ajutat de sfin!ii nvia!i la rentoarcerea Sa. Ei vor deveni copiii nemuritori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 15:50-53), se vor n"l!a s"-L ntlneasc" n aer (1 Tesaloniceni 4:17) #i I se vor al"tura ca
cuceritor al na!iunilor r"zvr"tite ale p"mntului #i n stabilirea mp"r"!iei lui Dumnezeu (Apocalipsa 5:10; 20:6), lumea minunat" de mine (Amos 9:13-14; Isaia 2:2-4; Mica 4:1-5): Isus Hristos a venit odat" ca s" poarte p"catele multora, #i cum a promis, va ap"rea a doua oar" (Evrei 9:28; Faptele Apostolilor 15:16-17; 1 Corinteni 15:23). mp"r"!iile acestei lumi vor deveni a Domnului nostru #i a Hristosului S"u #i va mp"r"!i n vecii vecilor (Apocalipsa 11:15, Biblia Ortodox" Romn"), #i sfin!ii Celui Preanalt vor primi regatul #i l vor !ine n st"pnire n veci #i n vecii vecilor (Daniel 7:18, Biblia Ortodox" Romn"), cu El. Iat", Eu vin curnd; #i r"splata Mea este cu Mine, ca s" dau fiec"ruia dup" fapta lui (Apocalipsa 22:12). Da, Isus Hristos se rentoarce. mp"ratul vine!
(Pentru mai multe am"nunte, cere sau descarc" depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm Evanghelia mp"r"!iei.)
Mai multe informa!ii despre subiectele acoperite de aceast" bro#ur" pot fi g"site folosind func!ia de c"utare la locul nostru de Web la www.gnmagazine.org .
ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

AMERICA DE NORD, DE SUD &I CENTRAL# Statele Unite: United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, Ohio 45254-1027 Telefon: (513) 576-9796 Fax (513) 576-9795 Web site: www.gnmagazine.org E-mail: info@ucg.org Canada: United Church of God-Canada Box 144, Station D Etobicoke, ON M9A 4X1 Canada Telefon: (905) 876-9966, (800) 338-7779 Web site address: www.ucg.ca Caraibe Bahamas: United Church of God P.O. Box N8873, Nassau, Bahamas Telefon: (242) 324-3169 Fax: (242) 364-5566 Martinique: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France. Zonele vorbind spaniola: Iglesia de Dios Unida, P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254-1027, U.S.A. Telefon: (513)576-9796 Fax (513) 576-9795 E-mail: info@ucg.org EUROPA Insulele Britanice: United Church of God P.O. Box 705 Watford, Herts, WD 19 6FZ, England Telefon: 020-8386-8467 Fax:020-8386-1999 Web site: www.goodnews.org.uk Fran!a: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France. Germania: Vereinte Kirche Gottes/Gute Nachrichten Postfach 30 15 09, D-53195 Bonn, Germany Telefon: 0228-9454636 Fax: 0228-9454637 E-mail: info@gutenachrichten.org Italia: La buona notizia, Chiesa de Dio Unita Casella Postale 187, 24121 Bergamo, Italy Telefon: (+39) 0338-409-7919 Fax: (+39) 035452.16.26 E-mail: info@labuonanotizia.org Olanda: United Church of God Holland P.O. Box 93, 2800 AB Gouda, Netherlands Scandinavia: Guds Enade Kyrka P.O. Box 3535, 111 74, Stockholm, Suedia. E-mail: sverige@ucg.org Australia: United Church of God-Australia GPO Box 535, Brisbane, Qld 4001, Australia Telefon: 07 55 202 111 Free call: 1-800-356-202 Fax: 07-55-202-122 Web site: www.ucg.org.au E-mail: info@ucg.org.au Fiji: United Church of God, P.O. Box 11081, Laucala Beach Estate, Suva, Fiji Noua Zeeland": United Church of God P.O. Box 22, Auckland, 1015, New Zealand Telefon: Toll Free 0508-463-763 Filipinele: United Church of God, P.O. Box 81840 DCCPO, 8000 Davao City, Philippines Telefon/ Fax: +63-82 241 0150 Celular/text: +63-918-904 4444 Web site address: www.ucg.org.ph Tonga: United Church of God - Tonga P.O. Box 127, NukuAlofa, Tonga TOATE ZONELE NEMEN $IONATE &I NA $IUNIELE AFRICA Africa de Est (Kenia, Tanzania, Uganda): United Church of God, Kenia, P.O. Box 75261, Nairobi, 00200 Kenia. E-mail: kenya@ucg.org Ghana: P.O. Box 3805 Kumasi, Ghana Mauritius: P.O. Box 53, Quatre Bornes, Mauritius E-mail: mauritius@ucg.org Africa de Sud (Namibia, Botswana, Lesotho, numai Swaziland): United Church of God, Africa de Sud P.O. Box 2209, Beacon Bay, East London 5205, Africa de Sud Telefon/Fax: 043-748-1694 E-mail: rsa@ucg.org Malawi: United Church of God, P.O> Box 32257, Chichiri, Blantyre 3, Malawi. E-mail: malawi@ucg.org Zambia: United Church of God P.O. Box 23076, Kitwe, Zambia Telefon: 02-226-076 E-mail: zambia@ucg.org Zimbabwe: United Church of God, Zimbabwe P.O. Box 928, Causeway, Harare, Zimbabwe. Telefon celular: 011-71-6273 REGIUNEA PACIFICULUI
United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254 - 1027 Telefon: (513) 576-9796 Fax: (5 13) 576-9795 Web site: www.ucg.org E-mail: info@ucg.org
Dac" dore%ti s" %tii mai mult

Cine suntem: Aceast" literatur" este publicat" de Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional", care are preo!i #i congrega!ii prin toat" lumea. Noi ne tras"m originea la Biserica pe care a nfiin!at-o Isus la nceputul secolului I, A.D. Noi urm"m acelea#i nv"!"turi, doctrine #i practice stabilite atunci. Comisiunea noastr" este s" proclam"m ntregii lumi ca un martor evanghelia sosirii mp"r"!iei lui Dumnezeu #i s" nv"!"m toate na!iunile s" observe ceea ce a poruncit Isus Hristos (Matei 24:14; 28:19-20). Gratis: Isus Hristos a zis: F"r" plat" a!i primit, f"r" plat" s" da!i (Matei 10:8). Biserica Unit" a lui Dumnezeu ofer" aceasta precum #i alte publica!ii gratis. Noi te invit"m s" ceri abonamentul t"u gratis la revista The Good News (Ve#tile Bune) #i s" te nscrii la cursul de 12 lec!ii (Curs de studiu al Bibliei) de asemenea gratis #i f"r" nici o obliga!ie. Noi suntem recunosc"tori membrilor bisericii, pentru dona!iile #i zeciuelile lor, #i a altor sus!in"tori care contribuie voluntar s" suporte aceast" munc". Noi nu solicit"m publicul general pentru dona!ii. ns" contribu!ii care s" ne ajute s" mp"rt"#im cu al!ii acest mesaj de speran!" sunt bine venite. Toate fondurile sunt revizuite anual de o companie independent" de contabilitate Consilieri personali la dispozi!ie: Isus a poruncit urma#ilor S"i s" hr"neasc" oile Sale (Ioan 21:15-17). Ca s" ajute s" satisfac" aceast" porunc", Biserica Unit" a lui Dumnezeu are congrega!ii prin ntreaga lume. n aceste congrega!ii credincio#ii se adun" s" fie instrui!i din Evanghelie #i s" #i !in" tov"r"#ie. Biserica Unit" a lui Dumnezeu este dedicat" n!elegerii #i practicii cre#tinismului Noului Testament. Noi dorim s" mp"rt"#im modul de via!" a lui Dumnezeu cu aceia care n mod sincer caut" s" se nchine #i s" urmeze pe Mntuitorul nostru Isus Hristos. Preo!ii no#tri sunt dispozi!ie pentru sfaturi, s" r"spund" la ntreb"ri #i s" explice Biblia . Dac" dore#ti s" iei leg"tura cu un preot sau s" vizitezi una dintre congrega!ii, te rug"m s" ne scrii la una dinte adresele cele mai apropiate sau s" iei leg"tura prin telefon. Pentru informa!ii suplimentare: Po!i folosi computerul t"u ca s" intri la loca!ia World Wide Web pe Internet. Adresa www.gnmagazine.org !i d" acces la informa!ii generale, numere trecute de The Good News (Ve#tile Bune), bro#uri #i multe altele. Pentru desc"rcarea bro#urilor direct de pe Internet folose#te adresa urm"toare: www.ucg.org/litlibray/easteuropean/index.htm

Credintele Fundamentale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Credintele Fundamentale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Credin!

ele Fundamentale ale Bisericii Unite A Lui Dumnezeu

Pa%tele (Passover) Noi credem n s"rb"torirea Pa#telui Noului

Promisiunile lui Avraam Noi credem n tr"inicia drept"!ii lui Dumnezeu.

ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

Dac" dore%ti s" %tii mai mult

S-ar putea să vă placă și