Pedagogia învăţământului preşcolar/primar JOCUL

Conf.dr. Laura Elena Ciolan

Universitatea din Bucuresti

 Satisfacerea nevoii de atenție acordată copilului.Când te joci cu copilul. .  Facilitarea învățării.(1)  Cunoașterea celuilalt. o apropiere afectivă și emoțională...  Dispare distanța.

.  Învață să stabilească relații cu cei din jur.. Cohen. . J.(2)  Ajutor în explorare și cunoaștere.L.  ”Jocul permite părinților să pătrundă în mintea copiilor”.  Disciplinarea într-o manieră mai facilă- jocul cu reguli.Când te joci cu copilul.

 Războiul jocului liber și al jocul organizat .Când te joci cu copilul...  ” Istoria timpului liber este partea cea mai importantă a vieții noastre”. nu un simplu gest.(3)  Alegerea jucăriei este un proces.Diderot.

86) . C. 2002. pag.” (A. Glava. ce au ca scop identificarea nevoilor educaţionale individuale sau ale unor subgrupuri din grupul-clasă şi crearea unui context educaţional care să vină în întâmpinarea acestor nevoi.Dezvoltarea globală şi individuală a copilului Diferenţierea şi individualizarea curriculară „presupune un ansamblu de acţiuni organizate şi sistematice ale cadrului didactic. Glava.

. medicală. – iniţierea şi conducerea unor acţiuni de asistenţă psihopedagogică. care să completeze programul educaţional individualizat. – promovarea principiului şanselor egale de dezvoltare din perspectiva unicităţii fiecărui copil. – derularea unor programe educaţionale individualizate care să elimine rămânerile în urmă în dezvoltarea copilului.Diferenţierea şi individualizarea curriculară au la bază următoarele aspecte: – identificarea în fază incipientă a copiilor cu cerinţe educative speciale.

. individualizarea este „orientarea procesului educativ în direcţia identificării caracteristicilor şi cerinţelor celui care învaţă. Individualizare înseamnă respectul individului în procesul educaţional. pag.” (Unicef. 23) . precum şi a stimulării şi sprijinirii acestuia. 1993.Individualizarea Din perspectiva strategiei didactice. Vrăsmaş et al. E.

. pag 23).  experienţa personală şi mediul social (cf. Vrăsmaş et al.  caracteristici personale. Unicef. E.  nivelul de dezvoltare. 1999.Condiţiile individualizării sunt date de cunoaşterea caracteristicilor de vârstă şi individuale. având în vedere:  gradul de dezvoltare a diferitelor domenii şi procese psihice.  ritmul de dezvoltare.  stilul de învăţare.

 importanţa este a procesului în care este implicat . motivaţia pentru desăvârşirea acţiunii. mobilizarea tuturor capacităţilor. de integrarea acestuia în grupul de joc.  jocul este activitatea care îl reprezintă pe copil în deplinătatea dezvoltării lui.Reuşita şi atingerea finalităţilor propuse în educaţie depind. copilul. concentrarea atenţiei. mai ales jocul liber creativ. de tratarea individuală a copilului. ales de copil conform motivaţiei interne. a voinţei. şi nu a produselor sau conţinuturilor. cu ceilalţi oameni. cu sine.  jocul oferă cele mai importante ocazii de învăţare. avem în vedere efortul depus.  învăţarea se produce în urma manipulării şi contactului direct cu obiectele. în mod radical.

de socializare primara.Martens. de exteriorizare a emotiilor si a sentimentelor. de exersare a unor capacitati.  Jocul este un mijloc de cunoastere si autocunoastere. R. (F.DEFINIREA JOCULUI (1)  “A priva un copil de joaca inseamna a-l priva de placerea de a trai.Kramerman)  Copilul “vorbeste” cand se joaca…  Orice joc este un mediator al dorintelor  Jocul satisface in cel mai inalt grad trebuintele copilului.”. . de antrenare si dezvoltare a capacitatilor cognitive.

vechiul cuvant spilan = miscare usoara. copilarii  la romani: ludo = bucurie. semnificatiile cuvantului joc se extind asupra unei sfere largi de actiuni umane. veselie  La evrei: joc = gluma. asemanatoare pendulului sau valurilor  Actual. cuvantul joc exprima actiuni proprii copiilor: a face nazbatii. nu presupune o munca grea si ofera satisfactii . lina.Definirea jocului (2)  La greci. haz  La germani.

.Definirea jocului (3)  M. el pune in miscare toata capacitatea sa de a stapani si influenta realitatea  E. PIAGET: cand un copil se joaca.MONTESSORI: jocul este munca realizata de copil. ERIKSON: jocul ca instrument prin care copiii actioneaza si scot la lumina sentimentele si ideile interioare. atrage atentia asupra efortului depus.  J.

 E.VRASMAS = jocul este activitatea prin care copilul se dezvolta. de orientarea catre proces. FROEBEL (fondatorul gradinitei de copii) – jocul este expresia cea mai intalta a dezvoltarii umane in copilarie pentru ca este expresia libera a ceea ce se afla in sufletul copilului. dar fiind dependent de propria sa alegere. de motivatia intrinseca.Definirea jocului (4)  F. de implicarea participarii active .

GROSS  Jocuri de experimentare  Jocuri de functii generale  Jocuri senzoriale  Jocuri motorii  Jocuri intelectuale  Jocuri afective  Jocuri de vointa .Clasificari ale jocurilor (1) B. QUERAT  Jocuri cu caracter ereditar  Jocuri de imitatie privind activitatile specific umane  Jocuri de imaginatie K.

Jocuri cu functii generale – Jocuri senzoriale – Jocuri motorii – Jocuri psihice (intelectuale si afective) 2. Jocuri privind functiunile speciale – jocuri de lupta – Jocuri de vânatoare – Jocuri speciale (comportamente sociale) – Jocuri familiale – Jocuri de imitatie . CLAPAREDE (dupa directia formativa a jocurilor) 1.Clasificari ale jocurilor (2) E.

jocuri cu o simbolistica inconstienta 3.Clasificarea jocurilor (3) J.Jocuri senzorio-motorii sau de manuire .cu reguli de la o generatie la alta Dupa sfera antrenata pot fi: .jocuri cu o simbolistica constienta . Jocuri simbolice .jocuri intelectuale . Jocuri cu reguli . exercitii. Jocuri exercitii (pre-exercitii.Jocuri de exersare a gandirii 2.jocuri senzoriale . PIAGET 1. post-exercitii) .cu reguli spontane .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful