Pedagogia învăţământului preşcolar/primar JOCUL

Conf.dr. Laura Elena Ciolan

Universitatea din Bucuresti

 Dispare distanța. o apropiere afectivă și emoțională. ..  Satisfacerea nevoii de atenție acordată copilului.  Facilitarea învățării.(1)  Cunoașterea celuilalt..Când te joci cu copilul.

L. Cohen. .(2)  Ajutor în explorare și cunoaștere.  ”Jocul permite părinților să pătrundă în mintea copiilor”..  Disciplinarea într-o manieră mai facilă- jocul cu reguli.  Învață să stabilească relații cu cei din jur.Când te joci cu copilul. J..

(3)  Alegerea jucăriei este un proces..  ” Istoria timpului liber este partea cea mai importantă a vieții noastre”.Diderot..Când te joci cu copilul. nu un simplu gest.  Războiul jocului liber și al jocul organizat .

Dezvoltarea globală şi individuală a copilului Diferenţierea şi individualizarea curriculară „presupune un ansamblu de acţiuni organizate şi sistematice ale cadrului didactic. 2002. ce au ca scop identificarea nevoilor educaţionale individuale sau ale unor subgrupuri din grupul-clasă şi crearea unui context educaţional care să vină în întâmpinarea acestor nevoi.” (A. 86) . pag. Glava. C. Glava.

Diferenţierea şi individualizarea curriculară au la bază următoarele aspecte: – identificarea în fază incipientă a copiilor cu cerinţe educative speciale. – derularea unor programe educaţionale individualizate care să elimine rămânerile în urmă în dezvoltarea copilului. medicală. – promovarea principiului şanselor egale de dezvoltare din perspectiva unicităţii fiecărui copil. . care să completeze programul educaţional individualizat. – iniţierea şi conducerea unor acţiuni de asistenţă psihopedagogică.

individualizarea este „orientarea procesului educativ în direcţia identificării caracteristicilor şi cerinţelor celui care învaţă.Individualizarea Din perspectiva strategiei didactice. E. 23) . precum şi a stimulării şi sprijinirii acestuia. Individualizare înseamnă respectul individului în procesul educaţional. pag. 1993.” (Unicef.. Vrăsmaş et al.

Vrăsmaş et al.  ritmul de dezvoltare.  stilul de învăţare.Condiţiile individualizării sunt date de cunoaşterea caracteristicilor de vârstă şi individuale. având în vedere:  gradul de dezvoltare a diferitelor domenii şi procese psihice. E. pag 23). . Unicef. 1999.  experienţa personală şi mediul social (cf.  nivelul de dezvoltare.  caracteristici personale.

de integrarea acestuia în grupul de joc. avem în vedere efortul depus. mobilizarea tuturor capacităţilor. cu ceilalţi oameni. mai ales jocul liber creativ. copilul. cu sine.Reuşita şi atingerea finalităţilor propuse în educaţie depind. în mod radical.  învăţarea se produce în urma manipulării şi contactului direct cu obiectele. şi nu a produselor sau conţinuturilor.  jocul este activitatea care îl reprezintă pe copil în deplinătatea dezvoltării lui.  jocul oferă cele mai importante ocazii de învăţare. ales de copil conform motivaţiei interne. a voinţei.  importanţa este a procesului în care este implicat . motivaţia pentru desăvârşirea acţiunii. de tratarea individuală a copilului. concentrarea atenţiei.

(F. de exteriorizare a emotiilor si a sentimentelor.DEFINIREA JOCULUI (1)  “A priva un copil de joaca inseamna a-l priva de placerea de a trai.Martens.Kramerman)  Copilul “vorbeste” cand se joaca…  Orice joc este un mediator al dorintelor  Jocul satisface in cel mai inalt grad trebuintele copilului. de socializare primara.  Jocul este un mijloc de cunoastere si autocunoastere. R. . de exersare a unor capacitati. de antrenare si dezvoltare a capacitatilor cognitive.”.

cuvantul joc exprima actiuni proprii copiilor: a face nazbatii. lina. copilarii  la romani: ludo = bucurie.Definirea jocului (2)  La greci. nu presupune o munca grea si ofera satisfactii . vechiul cuvant spilan = miscare usoara. veselie  La evrei: joc = gluma. asemanatoare pendulului sau valurilor  Actual. haz  La germani. semnificatiile cuvantului joc se extind asupra unei sfere largi de actiuni umane.

el pune in miscare toata capacitatea sa de a stapani si influenta realitatea  E. ERIKSON: jocul ca instrument prin care copiii actioneaza si scot la lumina sentimentele si ideile interioare.MONTESSORI: jocul este munca realizata de copil. . atrage atentia asupra efortului depus. PIAGET: cand un copil se joaca.  J.Definirea jocului (3)  M.

 E. dar fiind dependent de propria sa alegere.Definirea jocului (4)  F. de implicarea participarii active .VRASMAS = jocul este activitatea prin care copilul se dezvolta. de orientarea catre proces. FROEBEL (fondatorul gradinitei de copii) – jocul este expresia cea mai intalta a dezvoltarii umane in copilarie pentru ca este expresia libera a ceea ce se afla in sufletul copilului. de motivatia intrinseca.

GROSS  Jocuri de experimentare  Jocuri de functii generale  Jocuri senzoriale  Jocuri motorii  Jocuri intelectuale  Jocuri afective  Jocuri de vointa . QUERAT  Jocuri cu caracter ereditar  Jocuri de imitatie privind activitatile specific umane  Jocuri de imaginatie K.Clasificari ale jocurilor (1) B.

CLAPAREDE (dupa directia formativa a jocurilor) 1.Clasificari ale jocurilor (2) E. Jocuri privind functiunile speciale – jocuri de lupta – Jocuri de vânatoare – Jocuri speciale (comportamente sociale) – Jocuri familiale – Jocuri de imitatie . Jocuri cu functii generale – Jocuri senzoriale – Jocuri motorii – Jocuri psihice (intelectuale si afective) 2.

PIAGET 1.jocuri senzoriale .Clasificarea jocurilor (3) J. Jocuri simbolice .jocuri cu o simbolistica inconstienta 3.cu reguli spontane .Jocuri senzorio-motorii sau de manuire . post-exercitii) . Jocuri cu reguli .jocuri cu o simbolistica constienta .Jocuri de exersare a gandirii 2.jocuri intelectuale . Jocuri exercitii (pre-exercitii. exercitii.cu reguli de la o generatie la alta Dupa sfera antrenata pot fi: .