Izvoarele dreptului international al muncii si securitatii sociale

In dreptul international, prin izvoare se inteleg acele mijloace juridice cu ajutorul carora statele, pe baza acordului lor de vointa, creeaza norme noi ale dreptului international, dezvolta,precizeaza sau confirma normele existente pentru a reglementa raporturile dintre ele. Dreptul international al muncii are ca izvoare de baza norme ce se regasesc in Constitutia OIM, in conventiile si recomandarile acesteia. De fapt Constitutia OIM reprezinta ea insasi un izvor al dr.int al muncii,deoarece contine dispozitii de fond relative la munca. Organizaia Internaional a Muncii ( O.I.M.) e s t e o o r g a n i z a i e s p e c i a l i z a t a O N U c a r e d e i n e o competen general n domeniul muncii i securitii socale.n atribuiile sale intr ca activiti fundamentale:elaborarea de asisten tehnic statelor membre, in domeniile muncii i securitii sociale;elaborarea de norme internaionale pentru mbuntirea condiiilor de munc ale salariailor; pregtirea de personal, inclusiv prin finanarea unor cursuri cu participare internaional;elaborarea de studii, cercetri, sinteze de legislaie n materie de munc i securitate social;supravegherea aplicrii i respectrii conveniilor internaionale privin drepturile omului n domeniile muncii, social, al libertii de asociere sindical; Asadar,dispozitiile Constitutiei OIM au servit nu numai ca sursa de inspiratie,dar au generat si o serie de consecinte juridice pentru statele membre, in sensul acestea au fost tinute sa respecte anumite norme generale in materia libertatii sindicale si a nediscriminarii in munca. Conventiile ca tratate international,reprezinta izvorul principal esential al dr. internat.al muncii

In privinta recomandarilor ,sunt si ele un izvor de drept specific dr.internat al muncii deoarece reprezinta rezultatul acordului de vointa al statelor membre. Trebuie de subliniat faptul ca recomandarile sunt supuse,potrivit art.19 pct.5 din Constitutia OIM,spre examinare autoritatilor competente ale statelor membre. Desi nu sunt susceptibile de a fi ratificate,asigura,prin insasi examinarea respective, orientarea activitatii legislative. Faptul ca,potrivit practicii actuale,statele membre informeaza,periodic asupra masurilor luate in ceea ce priveste aplicarea conventiilor si a recomandarilor, adauga o nota in plus caracterului de izvor de drept al recomandarilor OIM. In comparative cu conventiile, recomandarile au aceeasi procedura de elaborare si sunt adoptate ambele cu o majoritate din 2/3din delegatii prezenti la Conferinta OIM.Recomandarile pot fi revizuite sau retrase ca si conventiile dar niciodata abrogate.

Un exemplu in acest caz ar fi ca:

O problema deosebita se ridica in ceea ce priveste Codul international al muncii care insa nu exista in materialitatea sa pina ce. Codul international al muncii nu este altceva decit o sistematizare a conventiilor si a recomandarilor adoptate de OIM. De asemenea in calitate de izvoare ale dreptului international al muncii si securitatii sociale pot fi: Reglementrile unor importante organizaii regionale cum sunt Consiliul Europei i Uniunea European

Conferintele,reuniunile tehnice si reuniunile de experti ale OIM elaboreaza o serie de acte,cum sunt rezolutiile,concluziile sau regulamentele tip.Acestea nu pot fi considerat izvoare ale DIM deoarece sunt doar niste forme de exprimare sau instrumente de lucru.Ele nu prezinta vointa convergenta a statelor. De asemenea nici activitatea de interpretare a conventiilor OIM, realizata de Curtea Internationala de Justitie, nu constituie izvor al DIM. La fel nici documentele elaborate de Comitetul libertatii sindicale si nici doctrina DIM nu sunt izvoare de drept. In concluzie trebuie de mentionat ca izvoarele DIM sunt: a)Constitutia OIM Conventiile OIM Recomandarile OIM b)Conventiile Consiliului Europei c) Normele Comunitatii Europene d) Declaratiile: 1)De la Philadelphia 1944

2) Declaratia universal a drepturilor omului adoptata la 10 dec 1948