SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE AL DREPTURILOR OMULUI CUPRINS CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE PROTECTIE AL DREPTURILOR OMULUI 1.

1 Evolutia doctrinei i le!i latiei dre"turilor o#ului 1.1.1 Dre"turile O#ului in lu#ea Conte#"orana $Li!a Natiunilor "rivind dre"turile o#ului 1.1.% Dre"turile O#ului in "erioada inter&elica 1.% Anali'a "rinci"alelor docu#ente internationale care !arantea'a dre"turile o#ului 1.%.1 Actul (inal al Con(erintei "entru ecuritate i coo"erare in Euro"a 1)*+ 1.%.% Docu#entul (inal al Reuniunii de la ,iena a re"re'entantior "artici"ante la Con(erinta "entru ecuritate i coo"erare in Euro"a 1.%.- Carta de la Pari "entru o noua Euro"a 1.%.. Declaratia dre"turilor o#ului i ale cetateanului din 1*/) 1.%...1 $Continutul Declaratiei. 1.%...% $Recunoa terea dre"turilor naturale in "rocla#area Declaratiei 1.%...- $Ori!inalitatea declaratiei. 1.%.... $Declaratia ca o"era colectiva cu con onanta 0uridica 1.%...+ 1.%...1 1.%...* 1.%.../ dre"turilor $Declaratia ca o"era etero!ena cu vocatie univer ala $Declaratia i evolutia dre"turilor o#ului $,aloarea 2uridica a Declaratiei dre"turilor (unda#entale $Tendinte conte#"orane in #aterie de Declaratie a tatelor

CAPITOLUL II PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI LA CONSILIUL EUROPEI %.1 Statutul Con iliului Euro"ei %.% Conventia Euro"eana a Dre"turilor O#ului %.- Carta Sociala Euro"eana %.. Mecani #e de "rotectie i !arantare a dre"turilor o#ului %...1 $Mecani #e i or!ani #e 2uri dictionale Euro"ene %...% $Mecani #e 3ua i$0uri dictionale %...- $Mecani #e ne0uri dictionale %...-.1 $Actul 4inal de la 5el in6i %...-.% $Li" a o&li!ativitatii 0uridice a an!a0a#entelor OSCE. %...-.- $Dre"turile OSCE %.... $Mecani #ul "reva'ut de Conventia Euro"eana %.....1$ Co#"unerea o#ului i (unctionarea Co#i iei euro"ene a dre"turilor

%.....% $Co#"onenta Co#i iei euro"ene $ $ $ $ $ $ Co#"onenta ratione loci Co#"onenta ratione "er onae Cererile inter tatale Cererile individuale Co#"etenta ratione #ateriae Co#"etenta ratione te#"ori

%.....- $Se i'area Co#i ie %....... $E7a#inarea ad#i i&ilitatii cererii

%.....+. $Incercarea de re!le#entare a#ia&ila %.....1. $Redactarea ra"ortului in ca' de ne olutionare a#ia&ila %.....*. $A"recieri critice a u"ra activitatii Co#i iei %.+ Noua Curte Euro"eana a Dre"turilor O#ului re!le#entata "rin Protocolul nr. 11 %.+.1. $Con tituirea i tatutul 0udecatorilor %.+.%. $Or!ani'area Curtii %.+.%.1 $Adunarea "lenara a Curtii %.+.%.% $Co#itetele %.+.%.- 8Ca#erele %.+.%.. $Marea Ca#era %.+.-. $Co#"etenta Curtii %.+.-.1 $Cererile inter tatale %.+.-.% $Cererile individuale %.+... $Conditiile de ad#i i&ilitate a cererilor %.+.+. $Procedura Curtii %.+.+.1 $Re'olvarea "e cale a#ia&ila %.+.+.% $Re'olvarea "e calea contradictorialitatii %.+.1. $Acordarea unei re"aratii ec9ita&ile %.+.*. $Caracterul de(initiv al 9otararilor Curtii %.+.*.1 $5otararile ca#erelor %.+.*.% $5otararile Marii Ca#ere %.+./ $Motivarea 9otararilor i deci'iilor %.+.) $4orta o&li!atorie i e7ecutarea 9otararilor

%.+.1: $Avi'ele con ultative %.+.11 $Conclu'ii %.1 Ro#ania i Or!ani'atia "entru Securitate i Coo"erare in Euro"a. %.* Relatiile Ro#aniei cu Con iliul Euro"ei. %./ Conventii internationale ela&orate in cadrul Con iliului Euro"ei CAPITOLUL III PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI IN UNIUNEA EUROPEANA -.1 Princi"iul re "ectarii dre"turilor o#ului in Carta O.N.U. -.% Tratatul de la A# terda#; -.- Mecani #e ne0uri dictionale de "rotectie i !arantare a dre"turilor o#ului -.-.1 $Si te#ul O.N.U. -.. Or!ani #e Internationale "entru Protectia i <arantarea Dre"turilor O#ului -...1$ Or!ani #e con tituite in i te#ul Natiunilor Unite -...1.1.$Co#i ia Dre"turilor O#ului -...1.% $Su&$co#i ia "entru Prevenirea Di cri#inarilor Minoritatilor -...1.- $Co#itetul Dre"turilor O#ului -...1.. $Co#itetul "entru Dre"turile Econo#ice; Sociale i Culturale -...1.+$Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarii Ra iale -...1.1 $Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarii i#"otriva 4e#eii -...1.* $Co#itetul i#"otriva torturii -...1./ $Co#itetul "rivind Dre"turile Co"ilului -.+ Lar!irea Uniunii Euro"ene "re Euro"a Centrala i de E t; aderarea Ro#aniei la Uniunea Euro"eana. -.+.1 $Lar!irea Uniunii Euro"ene =U.E.> -.+.%. $Sco"ul inte!rarii i Protectia

-.+.-. $Adancirea inte!rarii e7i tente -.+... $Le!iti#itatea in titutiilor euro"ene -.+.+ $A "ecte <eo"olitice -.+.1 $Cadrul 2uridic -.+.* $Strate!ia de "readerare -.+./ $Criteriile de aderare -.+.) $Politica E7terna i de ecuritate co#una CAPITOLUL I, APLICATII PRACTICE PRIVIND PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI IN SISTEMUL EUROPEAN Activitatea Curtii Euro"ene a dre"turilor o#ului in olutionarea ca'urilor 8 Ca'ul <older CAPITOLUL I, CONCLUZII ?I?LIO<RA4IE

CAPITOLUL

CONSIDERATII <ENERALE CU PRI,IRE LA SISTEMUL DE PROTECTIE AL DREPTURILOR OMULUI #ul &ene(icia'a de dre"turi inerente (iintelor u#ane oriunde $ar a(la; indi(erent de

tatutul au re!iunea unde $a na cut; locuie te; #unce te au traie te; indi(erent de nationalitate; ra a; e7; credinte reli!ioa e i (ilo'o(ice; tare #ateriala; (iindca ace tea au un caracter univer al; ceea ce con tituie un (unda#ent al dre"turilor lor e!ale i inaliena&ile; ca un corolar al li&ertatii; dre"tatii; ecuritatii i "acii in lu#e. In titutia dre"turilor o#ului; care a cuno cut; "e "arcur ul ti#"ului; un la&orio dar i indelun!at "roce de cri tali'are; e in(ati ea'a in "re'ent ca o in titutie deo e&it de co#"le7a; ce tine atat de ordinea 0uridica; interna; cat Re(lectand un anu#it i cea internationala. i tandard ca ti!at de "rotectia internationala a dre"turilor

li&ertatilot ce a"artin oricaror (iinte u#ane; ea de(ine te i in u#ea'a un an a#&lu de dre"turi; li&ertati i o&li!atii ale oa#enilor unii (ata de altii; ale tatelor de a a"ara i de a "ro#ova ace te dre"turi; ale intre!ii co#unitati internationale de a ve!9ea la re "ectarea dre"turilor i li&ertatilor re "ective in (iecare tara; intervenind in acele ituatii in care dre"turile o#ului ar (i incalcate intr$un anu#it tat. Cu"rin'and "rinci"ii; #ecani #e;"roceduri ce tin de ordinea 0uridical interna; dar i de cea internationala; in titutia dre"turilor o#ului "re'inta un caracter &ivalent; (iind in acela i ti#" o in titutie

de dre"t intern; inte!rata nor#elor con titutionale; dar

i o in titutie de dre"t

international; con(i!urand tra aturile unui "rinci"iu 0uridic a"lica&il in relatiile dintre tate. Lar!ul intere de care e &ucura a ta'i "ro&le#atica dre"turilor o#ului con tituie; de alt(el; o recunoa tere de neta!aduit a co#"le7itatii i ori!inalitatii ace tei in titutii 0uridice; dar i a (a"tului ca (ara ace te dre"turi nu e "oate in(a"tui o ocietate de#ocratica 8 conditie (irea ca a a(ir#arii de#nitatii (iecarui individ 8 dar nici reali'a cadrul 0uridic nor#al indi "en a&il cola&orarii natiunilor. Ne(iind nu#ai o "ro&le#a interna a tatelor; "ro&le#a dre"turilor o#ului e te una dintre "ro&le#ele #a0ore ale conte#"oraneitatii; a carei re "ectare i a"licare de#on trea'a ca"acitatea de intele!ere i coo"erare a tuturor tatelor i "o"oarelor ca in "ra! de nou ecol i #ileniu; a "ractice acele #a uri i actiuni care (avori'ea'a de#ocratia; li&ertatea; intele!erea; coo"erarea #ulti(or#a; toleranta i "rietenia intre toate natiunile i tatele; !ru"urile entice i reli!ioa e in co"ul alva!ardarii "acii i ecuritatii in lu#e. Societatea u#ana conte#"orana; co#unitatea u#ana nu ar#onio au ne ocotita; caci ne ocotirea e "oate de'volta a duca la

i in rit# a cendent daca acea ta di#en iune (unda#entala a ei e te i!norata au incalcarea ace teia e te #enita

intar'ieri; di (unctionalitati au c9iar convul ii in cadrul ocietatii. De aceea; tatele i or!ani'atiile internationale create de ele; "recu# i or!ani'atiile non !uverna#entale au in tituit nor#e 0uridice; te9nici tatelor "entru incalcarea i #etode adecvate "entru re "ectarea dre"turilor o#ului; "entru ne ocotirea i !arantarea a"licarii e(ective a ace tora. S$a in tituit ra "underea internationala a dre"turilor tandardelor internationale in acea ta "rivinta. Pro&le#a nere "ectarii dre"turilor o#ului nu e te nu#ai o "ro&le#a nationala; interna a tatelor; ci una internationala; #ondiala; in a carei re "ectare e te intere ata intrea!a co#unitate internationala Or!ani'atia Natiunilor Unite. A(ir#area; re "ectarea i !arantarea #ateriala a dre"turilor o#ului "rin le!i latia interna a tatelor i "rintr$un control international e(icace al Natiunilor Unite i al in titutiilor "eciali'ate e te de natura a conduca la "revenirea incalcarilor i la corecta i in "ri#ul rand

a"licare a le!i latiei internationale care con acra dre"tul o#ului la viata; de#nitate; ecuritate; la "ace; "ro"rietate; la "rotectia a ociala i "olitica i#"otriva atin!erilor adu e "er oanei ve7atiunilor. O#ul; dre"turile ale i#"re cri"ti&ile; re"re'inta cea #ai #are valoare a ale au (o t a(ir#ate; "rocla#ate; con acrate "rin ale; dre"turilor ale acre; i#"otriva tuturor di cri#inarilor i

u#anitatii. De aceea; dre"turile

#i0loace 0uridice; #ateriale i in titutionale; a t(el ca "er oana a (ie "rote0ata i a"ara de e(ectele nocive ale ra'&oaielor i ale altor acte de &ar&arie; de #ani(e tarile de intoleranta etnica; reli!ioa a; (ilo'o(ica i "olitica. Dintotdeauna dre"turile o#ului i li&ertatile (unda#entale au re"re'entat o tema psihologica; !reu de ocolit i i#"o i&il de evitat in de'&aterea "u&lica. E7"licatia con ta in (a"tul ca nu e7i ta o# in acea ta lu#e; caruia a ii (ie indi(erent; con tient au incon tient; #odul "rin care ii unt ocrotite dre"turile i li&ertatile. 4a"tul ca (iinta u#ana $a na cut "entru a$ i de'volta eul i tinde "re de"lina lui de'voltare; ceea ce e te util ocietatii i in acela i ti#" i individului deter#ina in acela i ti#" li&ertatea lui "er onala. Pierderea ace tei li&ertati duce la de!radarea i uciderea relatiior de orice (el la care e te u"u a (iinta u#ana. Tema politica o con tituie i#"ortanta cu care e te "u a in di cutie; de catre cei care acced la "utere; nevoia dre"turilor o#ului. Intr$o !uvernare anatoa a unde e te a i!urata li&ertatea "u&lica iar dra!o tea de "atrie; cea de li&ertate i virtutea "olitica; conduc; cetateanul tre&uie a "artici"e la toate ace tea cu ra "undere; intere i "r everenta. Dea e#enea; dre"turile o#ului i li&ertatile "er onale de c9id i o tema sociala; "entru ca de(a"t ace t #otiv a (o t unul "rinci"al "entru care ace te dre"turi e7i ta a ta'i. Tre&uie u&liniat ca indi(erent de !radul de ca"acitate "e care il are un tat; ace te dre"turi nu "ot (i ne!li0ate iar o#ul tre&uie a intelea!a ca di#en iunea acce"tarii ace tor dre"turi "entru (iecare dintre noi; nu contea'a ; ra a; culoare; tatutul ocial; e te e entiala "entru reu ita unei convietuiri "er(ecte . Re "ectarea e(ectiva a dre"turilor o#ului; "re u"une toc#ai eradicarea araciei i acce ul tuturor oa#enilor la un nivel de trai decent; "e care ocietatea u#ana cu

"o i&ilitatile ei conte#"orane tre&uie a$l a i!ure tuturor #e&rilor ai "e &a'a cuceririi tiintei i te9nicii i a (olo irii nationale a re ur elor #ateriale i (inanciare; a t(el incat (iecare individ a (ie intere at in "ro!re ul ocietatii i al au "er onal. Acea ta i#"lica un ra"ort ar#onio intere co#un. Re "ectarea "lenara a dre"turilor o#ului; "re u"une e!alitatea intre &ar&ati i (e#ei; o de"lina e!alitate intre e7e a t(el incat ocietatea a &ene(icie'e de a"ortul con tructive al tuturor #e#&rilor ei ca"a&ili de a$ i e7"ri#a o vointa "olitica i de a "artici"a in #od con tient la luarea deci'iilor adecvate in intere ul co#unitatii. 1.1 Evolutia doctrin i !i l "i!lati i dr #turilor o$ului data cu con olidarea "uterii "olitice a &ur!9e'iei dre"turile o#ului au devenit dre"turi (unda#entale ale cetateanului. Traditia declaratiilor in a n$a di "arut; "a trandu$ e in activitatea unor li!i i a ociatii create in e"oca #oderna i conte#"orana. In(luenta doctrinelor i declaratiilor (rance'e "rivitoare la dre"turilor o#ului $a re i#tit "uternic in !andirea "olitica i 0uridica a tatelor de "e toate continentele; in "ecial "e continentul euro"ean; in(luentand i te#ul con titutional al #ultor tate. Ideea dre"turilor o#ului e tran (or#a in "ri#a 0u#atate a ecolului al @I@$lea in "rinci"alele i cele #ai ve9iculate idei "olitice i 0uridice; (iind re'ultatul (ire c al a(ir#arii i de'voltarii ocietatii ca"itali te. Ca ur#are; a"ar c9i#&ari con titutionale in Suedia=1/:)>; S"a#a =1/1%>; Norve!ia =1/1.>; ?el!ia =1/-:>; Sardnia=1/./>etc. Ideea ca e7i ta anu#ite dre"turi !enerale; u#ane; indi(erent de con acrarea lor intr$o le!i latie au alta e te 0u ti(icata de de'voltatea econo#ica i ociala "e care "o"oarele au "arcur $o du"a revolutia (rance'a din 1*/); cotand in evidenta a "ectele co#une ale vietii ociale i de tat din di(eritele tari; ca i inde"endenta lor intr$o erie de nevoi i#"ortante. Intrea!a literatura "olitica i 0uridica de#on trea'a ca #i carile "ro!re i te e ituea'a tot #ai "re!nant "e "o'itia a"ararii dre"turilor o#ului. intre o#; tat i ocietate; o olidaritate reci"roca acce"tata in

Secole de$a randul "ro&le#atica dre"turilor o#ului a con tituit o noutate "entru dre"tul international. S"re (ar itul ecolului al @I@$lea e in#ulte c ca'urile; cand "entru recunoa terea unor dre"turi ca (iind de intere univer al u#an e coali'ea'a #ai #ulte tate; (olo ind in ace t co" "uterea dre"tului con titutional. 4or#ele 0uridice i de cu"rindere a dre"turilor o#ului "e "lan international; initial au con tituit i'voarele cla ice ale dre"tului inte#ational "u&lic. In "ri#ele decenii ale ecolului al @@$lea au (o t ta&ilite o erie de re!le#entari "reci e "rin conventii i 9otarari luate in co#un acord de un nu#ar din ce in ce #ai #are de tate. In ace t "irit e in criu Conventrile de la <eneva din 1):1 i 1)%) "entru i#&unatatirea oartei oldatilor raniti din ar#atele de ca#"anieA Conventia de la 5a!a din 1):* "rivind trata#entul "ri'onierilor de ra'&oi. In "ri#ele doua decenii ale ecolului al @@$lea; in "ecial in ti#"ul "ri#ului ra'&oi #ondial; a i ta# la o erie de #i cari de (a urate de #inoritatile nationale "entru dre"turi e!ale cu natiunea do#inanta; i#"unand recunoa terea i ocrotirea #inoritatilor nationale "rin o erie de tratate inte#ationale inc9eiate in "erioada 1)1)$1)%:. 1.1.1 Dre"turile O#ului in lu#ea Conte#"orana Li"a Natiunilor #rivind dr #turil o$ului u"a "ri#ul ra'&oi #ondial; alaturi de dre"turile civile i "olitice; au (o t in cri e in unele con titutii ado"tate dre"turi noi; denu#ite ociale =dre"tul indical; dre"tul la !reva; dre"tul la ecuritatea #uncii>; con acrandu$le ca (iind un dre"t acru i inviola&il. In aca ta "erioada $a in(iin at o co#i ie "eciala internationala "entru a"ararea dre"tuirlor o#ului. Li!a Natiunilor; creata in 1)1); reu e te "ro&le#ele le!ate de unele dre"turi individuale con titutionale; in care re(lecta "ro!re con titutii; "rintre care a reali'e'e o cola&orare lar!a in i colective con iderate de intere

!eneral i u#an. Un nu#ar in e#nat de tari euro"ene "un &a'ele unei noi or!ani'ari i re!la#entarea dre"turilor (unda#entale ale cetateanului i cea a Ro#aniei; din anul 1)%-; o con tituie u&linierea (ata de con titutiile anterioare. Contri&utia "rinci"ala a ace tor

deo e&ita a unor dre"turi (unda#entale; re!le#entarea con titutionala i ad#ini trativa a "rinci"iului e!alitatii nationale. De i nor#ele ta&ilite n$au (o t intotdeauna con ecvente; totu i ele au reu it ca; "e lan!a accentuarea in "rinci"iu a e!alitatii; a ela&ore'e in titutii i (or#e 0uridice noi; ori!inale; de concreti'are a di "o'itiilor !enerale. De e7e#"lu; in Ce9o lovacia; in co"ul de'voltarii "rinci"iului dre"tului de li#&a; o le!e "eciala; votata la %) (e&ruarie 1)%:; introduce un i te# de (olo ire a #ai #utor li#&i; in (unctie de co#"o'itia nationala a diver elor unitati ad#ini trative. Avand in vedere #ulti"lele "ro&le#e re(entoare la e!alitate; li#&a i cultura

nationala !enerate de con ecintele ra'&oiului i evolutia ocietatii; ace t do#eniu al dre"turilor colective a (o t #ai #ult i#&rati at i de'voltat in tratatele de "ace; (iind o&iect de "reocu"are "entru Li!a Natiunilor. A t(el; $a recuno cut ca o o&li!atie internationala; e!alitatea #inoritatilor nationale cu cele ale natiunilor do#inante; "eci(icandu$ e i a "ectele "rinci"ale ale e!alitatii =(olo irea li#&ii #aterne; crearea de coli in li#&a #inoritatilor etc.> Statele e#natare; care au avut #inontati "u e Sarcina !arantarii dre"turilor #inontatilor nationale a (o t incredintata Li!ii Natiunilor. Pana la cel de$al doilea ra'&oi #ondial; con titutiile #a0oritatii tatelor contineau "revederi a#"le re(entoare la dre"turile o#ului; in a; e7ce"tand "rotectia 2uridica internationala. claviei i "rotectia #inoritatilor; dre"turile (unda#entale ale o#ului nu au do&andit o di#en iune u& ocrotirea tratatelor; $au o&li!at a in crie di "o'itii in acela i en in con titutiile lor.

1.1.% Dre"turile O#ului in "erioada inter&elica $au intre"rin a#"le cercetari de i te#ati'are a "ro&le#elor dre"tunlor o#ului. La 1% octo#&rie 1)%) la NeB Cor6 a (o t ado"tata Declaratia internationala a dre"turilor o#ului avand la &a'a "roiectul ela&orat de In titutul de dre"t international. In "ri#ul articol al Declaratiei e arata ca Orice tat are datoria de a recunoa te (iecanu individ dre"tul e!al la viata; li&ertate i "ro "eritate i de a a i!ura "e teritoriul au tuturora (ara deo e&ire de nationalitate; e7; ra a; li#&a au reli!ie; de"lina i co#"leta ocrotire a ace tui dre"t ; Orice tat are datoria de a recunoa te (iecarui individ dre"tul de a e7ercita li&er; atat in "u&lic; cat i "rivat; orice credinta au reli!ie a carei "racticare nu va (i inco#"ati&ila cu ordinea "u&lica au cu &unele #oravuriD=art %> Tra!edia #ilioanelor de victi#e din ti#"ul celui de$al doilea ra'&oi #ondial a de'valuit adevarul ca ra'&oiul nu ar (i avut loc daca toate tarile ar (i re "ectat dre"turile i li&ertatile (unda#entale ale o#ului. Inca din "ri#ii ani ai celui de$al doilea ra'&oi #ondial; cercurile conducatoare din unele tari "artici"ante la coalitia anti9itleri ta individuale cla iceD. Declaratia Natiunilor Unite; din 1 ianuarie 1).%; e#nata de %1 de tate; la care au aderat ulterior 1) tate; #entionea'a ca Dvictoria co#"leta a u"ra du #anilor e te nece ara in vederea a"ararii vietii; li&ertatii; inde"endentei i li&ertatii reli!ioa e ca i "entru #entinerea dre"turilor o#ului i 0u titiei; atat in tarile "ro"rii; cat i in alte tariD. Pe #a ura ce ororile dictaturilor (a ci te au luat "ro"ortii #ai #ari; (ortele de#ocratice convoaca; in 1)..; o co(erinta la P9iladel"9ia; la care au "artici"at .1 de tari; ado"tand o DDeclaratieD; "rocla#and; "rintre altele; ca nu "oate e7i ta "ace dura&ila (ara dre"tate ociala; (ara ca oa#enii; indi(erent de ra a; credinta i e7; a "oata duce $au "reocu"at de ideea con (intirii "e "lan international a unor "rinci"ii de dre"t "rivind dre"turile o#ului; Dre taurarii li&ertatilor

#ai de"arte "ro!re ul lor #aterial i de'voltarea lor "irituala in li&ertate; de#nitate; i!uranta econo#ica i an e e!ale. Pe linia con acrarii "olitice i le!ale a dre"turilor o#ului o i#"ortanta deo e&ita are DE7"unerea dre"turilor e entiale ale o#uluiD; ela&orata de un Co#itet de Con iliu i ado"tata; in (e&ruarie 1)..; in Statele Unite. 1.% Anali'a "rinci"alelor docu#ente internationale care !arantea'a dre"turile o#ului 1.%.1 Actul (inal al Con(erintei "entru ecuritate i coo"erare in Euro"a 1)*+ e'ultat al unui a#"lu i la&orio "roce de ne!ocieri care $a de (a urat in "rinci"al in trei (a'e; Actul 4inal dc la 5el in6i re"re'inta un docu#ent de o #are co#"le7itatce; care #arc9ea'a o de'voltare a "ro&le#aticii dre"turilor o#ului la nivel euro"ean #ondial. Actul 4inalD edi(icarea increderii e co#"une; de (a"t; din #ai #ulte docu#ente i anu#ite a "ecte ale tiintei ecuritatii i te9nicii u& u#ate unei i

conce"tii unitare; vi'and "rinci"iile care !uvernea'a relatiile coo"erarea in do#eniilc econo#iei;

tatelor euro"ene;

i de'ar#arii "e continent; i #ediului incon0urator;

coo"erarea in do#eniul u#anitar i in alte do#enii. E te de re#arcat ca ace t docu#ent #arc9ea'a o recunoa tere neec9ivoca a "rotectiei dre"turilor o#ului ca un "rinci"iu (unda#enlal al dre"lului international. A l(el; "unclul ,II din decalo!ul de la 5el in6i con acra ca un "rinci"iu de re "ectarea dre"turilor o#ului tatelor "artici"ante ine tatator i li&ertatilor (unda#entale; inclu iv a li&ertatii de i

!andire; con tiinta; reli!ie au de convin!ere . Printre alte o&li!atii in cri e in arcina unt acelea de a re "ecta drc"turile o#ului; de a "ro#ova incura0a re "ectarea e(ectiva a ace tor dre"turi; inclu iv dre"tul "er oanelor a"artinand #inoritatilor nationale la e!alitate in (ata le!ii i de a e &ucura e(ectiv de toate dre"turile i li&ertatile (unda#entale ale o#ului. Se "reci'ea'a ca in do#eniul dre"turilor o#ului i li&ertatilor (unda#entale; tatele "artici"ante vor actiona in con(or#itate cu co"urile i "rinci"iile Cartei Natiunilor Unite; cu Declaratia Univer ala a Dre"turilor O#ului; cu tratatele i conventiile internationale inc9eiate in ace t do#eniu. Tre&uie u&liniat i

(a"tul ca "rinci"iul re "ectarii dre"turilor o#ului e te con acrat de Declaratia "rivind "rinci"iile care !uvernea'a relatiile reci"roce dintre tatele "artici"ante i#"reuna cu alte "rinci"ii dc o i#"ortanta #a0ora ale relatiilor dintre tate; "recu# e!alilatea uverana; re "ectarea dre"turilor inerente uveranitatii; nerecur!erea la (orta au la a#enintarea cu (orta; inviola&ilitatea (rontierelor; inte!ritatea teritoriala a tatelor; re!le#entarea tatelor "a nica a di(erendelor; nea#e tecul in tre&urile interne .a. Ur#ea'a; a a dar; a e intele!e ca "rinci"iul re "ectarii dre"turilor o#ului re"re'inta $ in conce"tia "artici"ante $ o i#"ortanta nor#a de co#"orta#ent international ce tre&uie inter"retata i a"licata intr$un de"lin con en cu toate celelalte "rinci"ii (unda#enlale. Prin ur#are; "rinci"iile "oate uveranitatii; nea#e tecului etc; nu "ot (i invocate ca un te#ei "entru uveranitatii tatelor i a celorlalte "rinci"ii nere "ectarea dre"turilor o#ului; tot a a du"a cu# nere "ectarea dre"turilor o#ului nu a duca in (inal la conte tarea (unda#entale. In le!atura cu caracterul Actului 4inal $a "ornit de la a "ectul (or#al i anu#e ca Actul 4inal nu a (o t inre!i trat ca un docu#ent al Or!ani'atiei Natiunilor Unite; $a e#i "arerea ca el ar re"re'enta nu#ai un docu#ent cu valoare "olitica #orala; "eci(ica co#unicatelor i altor docu#ente co#une "u&licate la ter#inarea unor con(erinte internationale. Un a e#enea "unct de vedere nu "oate (i acce"tat deoarece "rin e#naturile de"u e de e(ii celor -+ de tate "artici"ante; Actul 4inal are valoarea unui an!a0a#ent in ter#enii cate!orici; a carui (orta nu "oate (i conte tata. Dealt(el; in in u i te7tul Actului 4inal; e(ii tatelor "artici"ante declara ca au ado"tat docu#entul in #od ole#n; ceea ce e7clude orice du&ii a u"ra valorii 0uridice a Actului 4inal. Rea(ir#area ulterioara a Actului 4inal "rin nu#eroa e docu#ente u& ecvente; ca i valoarea univer ala a "rinci"iilor "rocla#ate in 1)*+; de#on trea'a "aternitatea ideilor in cri e in ace t docu#ent; concordanta lor de"lina cu #arile "rinci"ii ale dre"tului international conte#"oran.

1.%.% Docu#entul (inal al Reuniunii de la ,iena a re"re'entantior tatelor "artici"ante la Con(erinta "entru ecuritate i coo"erare in Euro"a ce t docu#ent a (o t ado"tat "rin con en ; la ,iena; la 1+ ianuarie 1)/) con tituind re'ultatul unei con(erinte a tatelor "artici"ante la "roce ul C.S.C.E.; care $a de (a urat 8 con(or# "revederilor Actului 4inal de la 5el in6i 8 in "erioada . noie#&rie 1)/1$1) ianuarie 1)/). Rea(ir#and ata a#entul (ara de "rinci"iilc in cri e in Actul 4inal; docu#entul introduce o erie de idei noi; ca de "ilda; cola&orarea talelor in lu"la i#"otriva terori #ului; ta&ilind totodata #a uri concrete de natura a !aranta li&ertatea reli!ioa a; dre"tul indivi'ilor de a actiona "entru traducerea in viata a li&ertatilor (unda#entale. O #entiune "eciala tre&uie (acuta in le!atura cu "revederile in cri c la "ct. 1-E+ din Ca"itolul Princi"iiD; "rin care tatele e an!a0ea'a a re "ecte dre"tul cetatenilor lor de a contri&ui activ; individual; au in a ociere cu altii; la "ro#ovarea dre"turilor o#ului i "rote0area i a li&ertatiilor (unda#entaleD; te7t ce a con tituit &a'a 0uridica a

recunoa terii dre"turilor di'identilor i a ociatiilor "entru re "ectarea dre"turilor o#ului in tarile Euro"ei de ra arit. O "revedere relevanta e te i cea in cri a la "ct. %1; care recon(ir#a ideea ca eventualele re trictiiD de la !arantarea dre"turilor civile i "olitice au un caracter de e7ce"tieD; tatele "artici"ante an!a0andu$ e a nu a&u'e'e de ace te re trictii i ca ele a nu e a"lice ar&itrar; ci de o #aniera care a #entina e7ercitarea e(ectiva a ace tor dre"turiD. Docu#entul ado"tat la ,iena #ai cu"rinde "revederi le!ate de cre terea increderii; ecuritatii i de'ar#arii "e continent; coo"erarea in do#eniul tiintei; culturii; econo#iei; tran "orturilor; turi #ului; te9nolo!iei i #ediului incon0urator; in do#eniul u#anitar; inclu iv "ro&le#ele e#i!ratiei i reuni(icarii (a#iliilor .a. La 1 ianuarie 1)):; Mini terul A(acerilor E7terne al Ro#aniei a (acut cuno cut (a"tul ca tara noa tra i$a retra re'ervele i declaratiilc inter"retativeD ce (u e era (or#ulate din ordinul vec9iului re!i# la 1+ ianuaric 1)/); in lc!atura cu "revederile Docu#entului 4inal de la ,iena; con(ir#ind acce"tarea ace tui docu#ent international in

totalitatea a i e7"ri#and vointa Ro#aniei de a actiona "entru traducerea lui in viata inte!ral i cu de"lina &una credinta.

1.%.- Carta de la Pari "entru o noua Euro"a ri!inalul Cartei de la Pari va "a tra in ar9ivele "entru o noua Euro"a; redactat in !er#ana; en!le'a; tatele "artici"ante a "ri#it de la <uvernul

"aniola; (rance'a; italiana i ru a a (o t re#i <uvernului Re"u&licii 4rance'e; care il ale. 4iecare din Re"u&licii 4rance'e o co"ie ca (or#a a Cartei de la Pari . Te7tul Cartei de la Pari a (o t "u&licat de (iecare tat "artici"ant; care l$a di(u'at i l$a (ace cuno cut cat #ai lar! "o i&il. <uvernul Re"u&lican 4rance' tran #ite Secretarului !cneral al Natiunilor Unite te7tul Cartei de la Pari "entru o noua Euro"a; care nu e te u"u inre!i trarii in te#eiul articolului 1:% din Carta Natunilor Unite; "entru di(u'area a catre toti #e#&rii Or!ani'atiei ca docu#ent o(icial al O.N.U. <uvernul Re"u&licii 4rance'e tran #ite te7tul Cartei dc la Pari or!ani'atii internationale #entionate in te7t. Docu#ent de o con idera&ila i#"ortanta "olitica i 0uridica; Carta de la Pari are #eritul de a recon idera di#en iunile cola&orarii euro"ene in conte7tul ra"orturilor de (orte; "ra&u irii i te#elor totalitare in Euro"a de ra arit econo#ia de "iata. El e(ectuea'a; totodata; o c9i#&arii i trecerii la celorlalte

u& tantiala anali'a a "ro&le#elor

Euro"ei; indicand cai i directii in care trc&uie actionat "entru a (ace "o i&il triu#(ul #arilor valori euro"ene i in "ri#ul rind a "rinci"iului re "ectarii dre"turilor o#ului. 1. E te de#n de e#nalat (a"tul ca ace t docu#ent enunta de la &un ince"ut cadrul (unda#ental c9i#&at al de (a uarii actuale a ra"orturilor dintre tatele euro"ene. In acea ta ordine de idei e te e#ni(icativa con tatarea ca era de

con(runtare i divi'are a Euro"ei a luat (ar it. Noi declara# ca relatile noa tre e vor inte#eia de acu# inainte "e re "ect i coo"erare.

%. Carta de la "ari "entru o noua Euro"a ierar9i'ata in #od nou "ro&le#ele cola&orarii euro"ene. A t(el; de i e rea(ir#a valoarea tuturor celor 'ece "rinci"ii ale Actului (inal de la 5el in6i; "ro&le#atica dre"turilor o#ului F in trecut co ul treiD F trece acu# "e "ri#ul "lan. Marile "ro&le#e "e care Carta de la Pari le enunta untG dre"turile o#ului; de#ocratia i tatul de dre"t; li&ertatea econo#ica tatele "artici"ante; i re "on a&ilitatea; relatiile de "rietenie intre ecuritatea euro"eana; unitatea; le!atura dintre

"roce ul euro"ean i "roce ele #ondiale. In cadrul directiilor i reorientarilor de viitor "e "ri#ul "lan a"are di#en iunea u#ana a relatiilor dintre tate; ur#and a"oi ccuritatea; coo"erarea econo#ica; "ro&le#ele #ediului incon0urator; cultura; "ro&le#ele #uncitorilor i#i!ranti; "ro&le#ele Mediteranei; or!ani'atiile ne!uverna#entale etc. -. Modul in care unt rede(inite "ro&le#ele "er#ite identi(icarea unor nuante noi; e#ni(icative "entru cunoa terea orientarii actuale a "roce ului euro"ean. A a; de "ilda; "ro&le#ele dre"turilor o#ului a"ar; de acea ta data; tran corelate de ideea de#ocratiei "lurali te i de tatul de dre"t. Se a(ir#a ca li&ertatea i "lurali #ul "olitic unt ele#ente nece are in reali'area o&iectivului de de'voltare a econo#iilor de "iata "entru o cre tere econo#ica u tinuta; "ro "eritate i 0u titie ociala. .. In Carta dc la Pari a"ar "reocu"ari noi "entru #inoriatile nationale . Se a(ir#a ca identitatea etnica; culturala; lin!vi tica i reli!ioa a a #inoritatilor nationale va (i "rote0ata iar "er oanele a"artinand ace tor #inoritati au dre"tul de a e7"ri#a li&er; "re'erva i de'volta acea ta identitate; (ara nici o di cri#inare i in conditiile unei de"line e!alitati in (ata le!iiD. In ca"itolul "rivind orientarile viitoare ale "roce ului C.S.C.E. e te in cri a i

(or#ularea ca "ro&le#ele re(eritoare la #inoritatile nationale "ot (i olutionate in #od ati (acator nu#ai intr$un cadru "olitic de#ocraticD. Du"a "arerea noa tra; toate ace te "reci'ari noi tre&uie ra"ortate la con ideratiile !enerale ale Cartei de la Pari ; care rea(ir#a ideea ca toate "rinci"iilc ="roce ului C.S.C.E. F n.n.> e a"lica in #od e!al i (ara re'erva; (iecare dintre ele (iind inter"retat tinand ea#a de celelalteD. E te clar; "rin ur#are; ca noile (or#ulari cu "rivire la dre"turile #inoritatilor nu "ot (i inter"retate in nici

un ca' ca o di#inuare a cadrului 0uridic o(erit dc "rinci"iile dre"tului international; inclu iv uveranitatea; nea#e tecul; re "ectul inte!ritatii teritoriale; iar re "ectul ea#a de ace te "rinci"ii nu identitatii #inoritatilor va trc&ui reali'at toc#ai tinand ne ocotindu$le. +. Carta de la Pari or!ani #eG a> Con iliul #ini trilor a(acerilor e7terne; care e va intalni cel "utin o data "e an i care va re"re'enta (oru#ul central al con ultarilor "olitice in cadrul C.S.C.E.A &> un Co#itet al inaltilor (unctionari care va "re!ati reuniunile con iliului; va e7ecuta deci'iile core "un'atoareA c> un Secretariat al tatelor "artici"ante; avand ediul la Pra!a; cu co"ul de a (acilita con ultarile intre tatele ce iau "arte la "roce ul C.S.C.E.A d> Reuniunea tatelor "artici"ante; ce va avea loc la (iecare doi ani; "entru a "er#ite tatelor a evalue'e ituatia i a ado"te #a uri "entru continuarea "roce ului C.S.C.E.A e> un Centru "entru "revenirea con(lictelor; cu ediul la ,iena; avand arcina a a0ute tatele a "revina ri curile de con(lictA (> un ?irou "entru ale!eri li&ere cu ediul la ,ar ovia; avand #i iunea de a (acilita contactele i c9i#&ul de in(or#atii a u"ra ale!erilor in tatele "artici"anteA !> Adunarea "arla#entara C.S.C.E.; reunind #e#&rii ai "arla#entelor din toate tarile "artici"ante. 1. Docu#ent de inconte ta&ila i#"ortanta "entru rede(inirea arcinilor actuale ale "roce ului C.S.C.E.; Carta de la Pari tratea'a totu i in #od ine!al anu#ite "ro&le#e . ale; va anali'a "ro&le#ele curente i va "utea lua deci'ii ta&ilc tc o erie de #ecani #e noi de natura a a i!ura

in titutionalitatea i continuitatea "roce ului C.S.C.E. A t(el; e ta&ile c ur#atoarele noi

A a; de "ilda; de i e rea(ir#a ca ucce ul tran'itiei la econo#ia de "iata de catre tari care (ac e(orturi in acea ta directie e te i#"ortant i in intere ul tuturorD; nu e intalne c "reci'ari in le!atura cu #odul in care (o tele tate ociali te vor "utea (i a0utate ca a$ i re(aca econo#ia. De alt(cl; intre!ul ca"itol al relatiilor econo#ice e te redactat intr$o (or#a !enerala. Docu#entul vor&e te de "re continuarea "ri0inului; acordat tarilor de#ocratice in tran'itia "re econo#ia de "iataD; in a "revederile concrete unt (oarte "utine. Pro&le#a #uncitorilor i#i!ranti e te nu#ai enuntata; (ara a e "reconi'a nici un (el de #a uri "ractice "entru re'olvarea ei. Pro&le#ei #inoritatilor nationale i e acorda o i#"ortanta con idera&ila; "reva'andu$ c; in detaliu; o&iectivele reuniunii de e7"erti "e acea ta te#a ce a avut loc intre 1$1) iulie 1))1 la <eneva. Ne intre&a# daca acea ta "ro&le#a avea intr$adevar o "rioritate atat de #are (ata de convul iile ociale din tarile Euro"ei de ra arit i (ata de cerintele de a e !a i re'olvari "ro&le#ei re#edierii econo#iei ace tor tate; tinerii in (rau a o#a0ului i olutionarii unor "ro&le#e ociale !rave; ce ar "utea duce la ur#ari incontrola&ile.

1.%.. Declaratia dre"turilor o#ului i ale cetateanului din 1*/) toria Declaratiei din 1*/) e te i#"ortanta "entru a intele!e atat te7tul in u i; valoarea a i#&olica; i #ai ale evolutia a in #od cronolo!ic; Declaratia core "unde "rocla#arii dre"turilor o#ului; intr$o lar!a #a ura; na terea lor i#ultana; in S.U.A. i 4ranta; e7"lica i#"ortanta i evolutia dre"turilor o#ului in ra"ort cu Declaratia; a ta'i; ea re"re'entand; o !arantie a ace tor dre"turi. 1.%...1 Continutul Declaratiei. Declaratia "re u"une de (a"t; doua cate!orii de articole de natura di(eritaG "rinci"iile or!ani'arii "olitice i recunoa terea dre"turilor naturale ale o#ului. Din "er "ectiva "rinci"iilor or!ani'arii "olitice; Declaratia include #ai intai o (ilo'o(ie a a ocierii "olitice care e te e7"ri#ata in articolul doi a t(elG D co"ul tuturor a ociatiilor "olitice e te con ervarea dre"turilor naturale i i#"re cri"ti&ile ale o#ului. Ace te dre"turi unt li&ertatea; "ro"rietatea i re'i tenta la o"re iuneD. 4inalitatea ocietatii; din acea ta "er "ectiva; vede# ca o con tituie individul i nu

con tran!erea ociala in ine. Declaratia "revede in "ecial dre"tul cetatenilor de a "artici"a in (era a(acerilor "u&lice "entru ca; dincolo de calitatea u#ana; individului i e recunoa te i calitatea de cetatean. Ace te doua calitati unt le!ate intre ele. <ratie calitatii ale de cetatean; o#ul i i a"ara dre"turile ale individuale. Ace t (a"t de i li&ertatea e &a'ea'a "e doua traditiiG #o tenirea antica; "entru care li&ertatea e te le!ata de tatutul de cetatean =a (i li&er in ea#na a (i cetateanul unei cetati li&ere> i e u"une nu "oate revendica nici un dre"t vi'avi de cetate>. Calitatea u#ana e &a'ea'a "e dre"turile naturale; inaliena&ile i acre. caracteri'ea'a "rin "artici"area la viata "olitica i "rin u"unerea (ata de le!e =cel ce nu

Cetateanul le (i7ea'a i le re!le#entea'a "rin inter#ediul le!ii Dca e7"re ie a vointei !eneraleD. Na terea lor e te le!ata de "artici"area la viata cetatii; iar acea ta "re u"une e!alitatea tuturor. Con tata# ca indivi'ii tre&uie a contri&uie; in #a ura (acultatilor lor; la a"ararea (ortei "u&lice i de"endenta ace teia (ata de ad#ini tratie.

Declaratia aduce cu ea o revolutie 0uridica. De aici inainte; #onar9ica e te inlocuita cu uveranitatea nationala. DPrinci"iile intre!ii

uveranitatea uveranitati

re'ida in #od e ential in e7i tenta natiunii. Nici o tare ociala; nici un individ nu "oate a$ i e7ercite autoritatea care nu e#ana de la natiuneD. Potrivit ace tui "rinci"iu; in ti#"; 4ranta a "utut deveni o de#ocratie re"re'entativa; "entru ca a(ir#area "rinci"iului e!alitatii i#"lica; in #od lo!ic; u(ra!iul univer al; &a'a tuturor de#ocratiilor. Con titutia de la 1*/) va utili'a "rinci"iul uveranitatii nationale; "entru a "une in #i care cetatenii a"ti a e7"ri#e vointa natiunii. Su(ra!iul univer al; "rocla#at in 1*)-; va deveni realitate "entru &ar&ati in 4ranta in 1/./ i in 1).. "entru (e#ei. In con titutia (rance'a din 1)+/; notiunea de uveranitate nationala i de

uveranitate "o"ulara unt con(undate; "entru ca de#ocratia (rance'a ra#ane in #od e ential re"re'entativa (iind li#itata la in titutii de#ocratice e#idirecte. In 1*/* a#ericanii au retinut "rinci"iul e"ararii "uterilor in tat. Inter"retarea lui e re!a e te in con titutia lor; in #odelul re!i#ului "olitic "re'idential care "re u"une o e"arare ri!ida intre "uterea e7ecutiva i cea le!i lativa. 4iecare di "une de o lar!a co#"etenta; in "ro"riul do#eniu; dar e7i ta "utine #i0loace de cola&orare ="re edintele nu "oate di'olva Con!re ul i Con!re ul nu "oate (or#a <uvernul>. Curtea Su"re#a are o #are inde"endenta (iind ar&itru intre DCei Doi D. 1.%...% Recunoa terea dre"turilor naturale in "rocla#area Declaratiei In "rea#&ulul Declaratiei e a(ir#a ca Doa#enii e na c li&eri i e!ali in dre"turiD =art. 1> i ca Dtinta tuturor a ociatiilor "olitice e te con ervarea dre"turilor naturale i#"re cri"ti&ile ale o#ului. Ace te dre"turi unt li&ertatea; "ro"rietatea i re'i tenta la o"re iuneD =art. %>. De (a"t; ulti#a con tatare nu core "unde intr$adevar unui "rinci"iu de dre"t; "entru ca acea ta ti"ulatie nu (i!urea'a in #od e7"licit in cadrul nici unui i te# 0uridic e7i tent; dar nici i#"otriva lui. Li&ertatea e te de(inita in art... Ea con ta in "uterea de a (ace orice (ara; in a ;a le'a "e altul. Aici accentul e "une "e ter#enii Da le'aD i D"e altulD. Doua con ecinte "articulare ale ace tui "rinci"iu unt e7"licate cu re(erire la li&ertatea reli!ioa a =art. 1:> i la "ro&le#atica li&erei co#unicari a ideilor =art.l 1> u& controlul le!i latorului.

Si!uranta e te in #od e7tre# le!ata de li&ertate; atunci cand li&ertatea e te re'ultatul unei deli&erari ar&itrare = u&iective>. Dre"tul la "ro"rietate e te "reci'at in articolul % la nivelul dre"turilor naturale i i#"re cri"ti&ile ale o#uluiA in art. 1* el e te con (intit ca (iind Dun dre"t inviola&il i acru. Acea ta conce"tie; ra "un'and codului civil; e te con(or#a unei utili'ari din ecolul al @,III$lea; unde dre"tul de "ro"rietate era inca i#ilar cu dre"tul "ri#ului na cut. Con tata# ca dre"tul de "ro"rietate e te in!urul dre"t care are caracter "rivat in ca'ul nece itatii "u&lice cu conditia e7i tentei unei de#nitati "reala&ile recuno cuteD. 1.%...- Ori!inalitatea declaratiei. Declaratia e te co"ul i "ro!ra#ul Revolutiei; nere"re'entand un ter#en

con(lictual (ata de vec9iul re!i#; ci re"re'inta un eveni#ent al evolutiei intre!ii lu#i. A t(el; nu "ute# u tine (a"tul ca Declaratia e re'ultatul unei revelatii divine i nici o"era unui !eniu. Ea e re'ultatul unei #unci colective; a unui an a#&lu "olitic co#"u din oa#eni (oarte di(eriti. Din acea ta "er "ectiva; ea a (o t u"u a unor curente contrare i diver e. Cu toate ace tea; a a"arut i a"are ca o o"era colectiva; avand o con onanta 0uridica; i datorita etero!enitatii ei; a avut i are o de c9idere univer alaA c9iar i a ta'i; "entru #ulte tate; "rinci"iile ei re"re'inta inca un de'iderat. 1.%.... Declaratia ca o"era colectiva cu con onanta 0uridica Adunarea !enerala (rance'a din 1*/); du"a !9ilotinarea lui Ludovic al @,I$lea; a (o t con tituita din 1%:: de #e#&ri re"re'entanti ai clerului; no&ili#ii i #ulti (unctionari de tat. Ulti#ii erau avocati cu o olida (or#atie 0uridicaA "utini dintre ei aveau var ta de .+ de ani i cei #ai #ulti intre .+$.). Ace tia re"re'inta; a"riori; oa#eni "onderati; care nu "uteau (i &anuiti de o aver iune "articulara (ata de vec9iul re!i#; i nici luati de curentul noilor e7a!erari. Ei au "utut a de'&ata i a decida acea ta declaratie in #od ec9ili&rat i o&iectiv.

Pro&le#a reala care

e "une era cea a di ci"linei de vot; care deter#ina o

#a0oritate; in conditiile unei ituatii (ara "recedent. In #od traditional; #a0oritatea nu e (oarte en i&ila la (orta de convin!ere a unui (oarte &un orator; oricare ar (i i#"licatiile di cur ului au in "lan #oral i 0uridic. Pro&le#a care a a"arut a (o t ur#atoareaG voca&ularul Declaratiei re"re'inta Dvoca&ularul au "iritul ecoluluiDH Anu#ite cuvinte revin (oarte ade ea u& o (or#a au alta la li&ertate; natura; contract ocial; ratiune; (ericire; "ro"rietate; e!alitate i initiativa. Acea ta con tatare are o ratiune o&iectiva; "entru ca nu e "oate (ace o ru"tura totala intre dre"turile naturale ale o#ului i ter#enii 0uridici in care a (o t redactata Declaratia. 1.%...+ Declaratia ca o"era etero!ena cu vocatie univer ala. Declaratia din 1*/) e te o o"era etero!ena; cu toate ca unitatea voca&ularului i a tilului au di i#ulat ur ele ei (oarte di(erite. A t(el; ea ne a"are ca (iind re'ultatul !andirii unui !ru" re tran de oa#eni ca "roiect al unei #inoritati; in a; ea 0udeca dre"t toate cate!oriile ociale e7i tente in 4ranta acelor ti#"uri =cele "atru tari ociale>. ,ede# ca ea e te o"era unei #inoritati di ci"linate; ce (ace un "roiect ocial "e care il i#"une unei #a0oritati; tinand ea#a de "iritul ti#"ului. Ace t "irit al ti#"ului a (acut "o i&il con en ul dintre #inoritate i #a0oritate; i a t(el Declaratia a (o t recuno cuta i de catre adver arii ai. Declaratia devine a t(el o"era univer ala "entru ca oc9ii intre!ii lu#i erau atintiti a u"ra ei. Ea e te in #od inconte ta&il o o"era univer ala ce a (acut "o i&ila i Declaratia a#ericana. Acea ta calitate a "uterii ei de atractie e e7"lica "rin (a"tul ca 4ranta era atunci "ri#a "utere Politica occidentala. Revolutia (rance'a a avut ecouri a u"ra intre!ii Euro"e; li#&a (rance'a era intelea a atunci de toate #ediile cultivate. Con tituanta (rance'a "unea accent "e cunoa terea tuturor cate!oriilor ociale; ace t lucru in tituind un (a"t latent; neavand radacini in cre tini #; i "e un #odel "olitic ne#aiintalnit "ana atunci ce "area a re'olve toate "ro&le#ele. 1.%...1 Declaratia i evolutia dre"turilor o#ului

Pentru a ur#ari evolutia ce $a "rodu du"a 1*/); tre&uie a "leca# de la dre"turile "rocla#ate atunci. Denuntate ca dre"turi e!oi te c9iar de catre de#ocratiile li&erale; ele au (o t co#"letate cu noi dre"turi. Daca adunarea nationala con tituanta le$ a "rocla#at ca (iind naturale i univer ale; i i (ace loc intre&area daca ele au "rodu o anu#ita civili'atie intr$un anu#it conte7t i toric. Dre"turile naturale i i au ori!ine in <recia antica i in !andirea cre tinaA au (o t recuno cute i declarate 4iintei Su"re#e; ca dre"turi ale o#ului i cetateanului. Prin ele; individul autono# i li&er e te co"ul u"re# al or!ani'arii ociale i a tatului. Produ e de o anu#ita ituatie; intr$un anu#it conte7t i toric = ituatia ocietatii (rance'e de la 1*/)>; ele au (o t (unda#entate (ilo'o(ic rational; aratand "rin ce e de "art de Da&u'urile vec9iului re!i#D; unde "rivile!iile a"artineau nu#ai no&ililor. 4oarte re"ede $a ince"ut a e ur#area ca in erarea !arantiilor ace tor dre"turi in Con titutie i le!i. Din ratiuni diver e Declaratia a (o t revi'uita in anii 1*)-; 1*)+; 1/1.; 1/-:; 1/./; 1/+%; a"oi a (o t co#"letata in Prea#&ulurile con titutiilor (rance'e din 1).1 i 1)+/; unde unt rea(ir#ate i recuno cute in #od ole#n dre"turile i li&ertatile o#ului i cetateanului. A ta'i Conventia Euro"eana a Dre"turilor O#ului; "lecand de la Declaratia din 1*/) a de'voltat ur#atoarele ideiG a> S$a trecut de la dre"turile a& olute la cele relative; a&andonandu$ e ideea o#ului i'olat i a& tract in (avoarea ideii o#ului concret ce e a(la intr$o anu#ita ituatieA &> Dre"turile econo#ice i in "ecial dre"tul "ro"rietatii unt anali'ate din

"er "ectiva unei anu#ite (inalitati ociale. A t(el Con titutia !er#ana din 1).) in art. 1.$ % "uneG DPro"rietatea o&li!a. 4olo irea ei tre&uie a contri&uie in acela i ti#" i la &inele "u&licD. c> Dre"tul de a ociere a a"arut du"a cel individual. A ta'i tatele recuno c i !arantea'a dre"tul de a ociere al indivi'ilor unde ei i 0 "ot e7ercita li&er co#"etentele individuale. d> Dre"tul de a "artici"a la viata "u&lica (ara nici un (el de di cri#inari. A ta'i ace te dre"turi au devenit cla ice.

Caracterul teoretic i a& tract al Declaratiei din 1*/) a (o t ade ea cel care a (acut ca ea a (ie con iderata uneori ca avand doar o valoare (ilo'o(ica $ #eta(i'ica; (ara i#"licatii 0uridice; "entru ca nu continea !arantiile 0uridice nece are. Ace t ec9ili&ru (ra!il a evoluat datorita evolutiei "olitice din anul 1)*-. Realitatea 0uridica a Declaratiei a ince"ut a devina e(ectiva in Con titutia din 1/+% dar i atunci e !a ea intr$o (or#a a#&i!ua. A&ia du"a 1:: de ani; in 1)+/; Re"u&lica a "atra (rance'a a !arantat 0uridic; (ara ec9ivoc; u"re#atia Declaratiei.

1.%...* ,aloarea 2uridica a Declaratiei dre"turilor (unda#entale E te vor&a de o controver a cla ica intre 0uri ti. Ea "oate (i (or#ulata u& (or#a de intre&areG "oate un individ a olicite; a &ene(icie'e de una din di "o'itiile cu"rin e in Declaratie au; daca ea e te cuno cuta necore "un'ator; a o&tina o re"aratie in (ata unui 0udecatorH Daca da; atunci Declaratia are (orta 0uridica. Ra "un urile doctrinare la acea ta intre&are unt doua. A t(el; "entru unii; a in "ire

Declaratia deoarece nu e te inclu a in con titutie; nu (or#ulea'a re!uli o&li!atorii; (iind doar o e7"unere cu caracter (ilo'o(ic. Ea enunta "rinci"ii care tre&uie le!iuitorul au 0udecatorul; dar ea nu le i#"une acea tuia. In ace te conditii ea are doar o valoare #orala; (iind e7"re ia dre"tului natural i nu a celui "o'itiv. Mai #ult; ea re"re'inta co"uri care tre&uie c atin e de !uvernanti; dar ni#ic in "lu . Acea ta conce"tie; care (ace di tinctie intre declaratia dre"turilor i !arantarea lor; a (o t i#"arta ita #ai ale de #a0oritatea revolutionarilor (rance'i. Po'itivi tii; au a"arat ace t "unct de vedere con iderand ca Declaratia nu (ace decat "roceduri adecvate. Pentru altii; di#"otriva =cu# ar (i Du&uit a enunte dre"turile con titutiei "ro"riu$'i e; ace teia revenindu$i #i iunea de a le !aranta "rin i #ai recent Rene Ca"itant>; tre&uie a e acorde Declaratiei cel "utin (orta 0uridica; a le!ii o&i nuite; daca nu cea a le!ii con titutionale. Daca ea nu are valoare 0uridica; atunci nu e te decat o ole#nitate inutila. Unii autori conte#"orani a"ara c9iar; in ca'uri "reci e; te'a valorii con titutionale a "rea#&ulului i invita 0udecatorul; #ai ale in #aterie de control a con titutionalitatii le!ilor; a (aca re "ectate "rinci"iile care unt inclu e aici. 4ata de acea ta diver itate de o"inii; ce releva "ractica tatelorH 4iecarui tat ii revine a i i (i7e'e "olitica a u"ra ace tei c9e tiuni. Se "ot di tin!e cel "utin doua i"ote'eG 1.S$a a0un ca enuntarea dre"turilor (unda#entale a (ie inclu a in Con titutie; iar anu#ite "rinci"ii "rocla#ate in "rea#&ul a (ie reluate in c9iar te7tul Con titutiei. Ace te

"rinci"ii devenite (or#al re!uli con titutionale

unt deci o&li!atorii

e i#"un

0udecatorului in #a ura in care ele unt u ce"ti&ile de a (i a"licate i#ediat. %.Daca dre"turile nu (i!urea'a decat in "rea#&ul; "are nor#al; in orice ca' reali t; a recunoa te (oita 0uridica a celor care unt e7"ri#ate in #aniera "reci a i unt u ce"ti&ile a (ie a"lica&ile i#ediat. Cele care nu a"ar decat ca de'iderate va!i evident ace tui trata#ent. Aici e #ani(e ta variatii la nivel de tate. 1.%.../ Tendinte conte#"orane in #aterie de Declaratie a dre"turilor Daca e ra"ortea'a la te7te (ara a uita e"aratia dintre teorie i "ractica; care e te ade ea "rea (la!ranta in do#eniul "rotectiei dre"turilor o#ului; e "ot releva trei tendinteG Cre terea dre"turilor va!i i deci i li&ertatilor "rocla#ate e te in otita de indatoriri !eneral; #orala "u&lica; li&ertatile ca"a

nu#eroa e i; #ai ale ; de li#ite in e7ercitarea ace tor dre"turi (or#ulate in ter#eni u ce"ti&ile de inter"retare e7ten iva =intere "erenitatea tatului>. De alt(el; li&ertatile colective (ac ca a &una cu

individuale; dar ace t (a"t "rovoaca ade ea controver e. Unii ar dori a treaca dre"turile "o"orului =cu continut cel "utin incert> inaintea dre"turilor individului. Daca e are in vedere conce"tia ori!inara a dre"turilor o#ului =dre"turile individului au (o t diri0ate in "ri#ul rand ca &ariera de "rotectie contra actiunii tentaculare a "uterii>; atunci e "oate con tata la ce evolutie $a a0un ; in ce "rive te acea ta c9e tiune; in decur ul a doua ecole de la a"aritia Declaratiei. Se #ai "oate di cuta i de "re e#ni(icatia li&erala a anu#itor declaratii; unde accentuarea indatoririlor i a e7ce"tiilor e ituea'a dea u"ra dre"turilor. Tendinta de a recunoa te o oarecare (orta 0uridica a Declaratiei dre"turilor; "rin "re'enta catorva dintre ace tea in continutul unor Con titutii recente. E te vor&a de o "reocu"are reali ta; care da 0udecatorului o "utere de a"reciere i#"ortanta ce nu "oate (i acce"tata intotdeauna (ara iritare de catre "uterea e7ecutiva; in ciuda Princi"iului e"aratiei "uterilor. Oricu#; acea ta orientare in tituie un "ro!re inconte ta&il i

contri&uie la cetateanului.

ar#oni'area conce"tului de dre"turi (unda#entale ale individului

In (ine; te9nica !arantarii dre"turilor "are ca e u"ra"une "ro!re iv "e te cea a Declaratiilor; con titutionali'and li ta dre"turilor (unda#entale; adica incor"orandu$le in articolele con titutiilor; con(erindu$le; a t(el; o (orta 0uridica; i#ediata. Acea ta "re u"une e7i tenta unui control 0uridic i o redactare (ara a#&i!uitatiA in acea ta "rivinta con tituanta i i ia ade ea "recautii u"li#entare "entru a i!urarea e(icacitatii. Te9nica nu e te noua; ea a (o t (olo ita in S.U.A. in 1*)1 in "ri#ele 'ece a#enda#ente =?ill o( Ri!9t > dar ea tinde a e !enerali'e'e. Se "oate a"recia ca in an a#&lu; e7i ta un inconte ta&il "ro!re 0uridic; ra#ane; in a; doar "ro&le#a a"licarii e(ective a ace tor !arantii. Tre&uie a e recunoa ca ca daca li ta dre"turilor o#ului e te a ta'i; in lu#e; #ai #ult au #ai "utin uni(or#a i tereoti"a; "unerea ei in a"licare; adica re "ectarea ace tor dre"turi de intere e etc. Ace t docu#ent de re(erinta in !andirea #ondiala "rivind Dre"turile o#ului a valori(icat toate contri&utiile anterioare in do#eniu; aducand totodata; contri&utii noi la ela&orarea Conce"tului "rivind Dre"turile o#ului. Nici una din lucrarile de re(erinta din ace t do#eniu n$au "utut evita acea ta Declaratie; care va ra#ane $ i in viitor $una din "rinci"alele ur e de in "iratie "entru orice anali'a erioa a a u"ra Dre"turilor o#ului i Li&ertatilor "u&lice. Declaratia a&ordea'a tatutul (iintei u#ane din "er "ectiva dre"turilor anatate; la ecuritate; ale i i li&ertati (unda#entale; varia'a #ult; de"in'and de ti"urile de civili'atie; de ideolo!ii; de rivalitati

naturale inaliena&ile $ dre"tul la viata; la e7i tenta; la

dre"turilor cetatene ti; in en ul relatiei (iintei u#ane cu Cetatea. Se tie ca cetateanD "rovine de la latine cul civita D; locuitorul unui ora ; unei Cetati; deci a unei co#unitati care e conduce du"a anu#ite re!uli convenite de co#un acord. Intr$o tara; (iecare o# actionea'a ca cetatean; in en ul ca i i a u#a acel tatut

convenit de co#unitate ; avand dre"turi dre"turile i o&li!atiile "u&lice ale celorlalti.

i o&li!atii "u&lice; care

unt corelate cu

Un cetatean (rance' $ ca; de alt(el; (iecare cetatean; in !eneral; $ era i e te con iderat i a ta'i a avea (acultatea de a$ i u&ordona (a"tele i actele "ro"rii; le!ilor i randuielilor co#une. Acea ta (acultate a (iecaruia dintre noi "re u"une u"unerea con tienta a individului ideii i conce"tului de "atrie; in en ul de co#unitate nationala. In anii Revolutiei 4rance'e $a a(ir#at cu "utere ideea ca a #uri "entru Patrie e te oarta cea #ai (ru#oa a; cea #ai vrednica de "i'#uire. Ra"ortul individului cu "atria a i#"lica; deci; indatorirea de a o a"ara; de a$i !aranta de'voltarea i a(ir#area. A adar; c9iar din titlul Declaratiei e "reci'ea'a ca (iecare dintre noi are i calitatea de cetatean; (iind a"artinatori ai unei "atrii anu#eD; locuind "e un anu#it teritoriuD; u"u acelora i le!i; ceea ce $ in o"tica "arintilor Revolutiei $ in ea#na ca (ac "arte din aceea i natiune; Ro#ain Rolland "reci'a ca "atria unt eu; e ti tu; e tot ceea ce iu&i#; tot ceea ce vi a#; tot ceea ce va (i cand nu vo# #ai (i noiD. Su&liniind le!atura individului cu "atria; 2ean$2ac3ue Rou eau arata ca %de indata ce

nu mai are patrie, omul inceteaza de a mai fi ; el taruia a u"ra legaturii omului cu patria sa, ca cetatean al ei D $ idee "ro!re i ta; cu o e#ni(icatie deo e&ita in "roce ul declan arii Revolutiei i a(ir#arii natiunii #oderne. 4ranIoi $Marie Arouet ,oltaire arata ca este intristator ca adeseori, pentu a fi bun patriot, unii isi inchipuie ca trebuie sa fie inamicii restului omeniriiD. ,oltaire u"rinde in acea ta 0udecata raportul individului cu patria sa si cu restul lumii D; atra!and atentia a u"ra (a"tului ca in calitatea a de cetatean al unei tari; o#ul nu e o"une celorlalti oa#eniD. Le!atura a cu "atria careia ii a"artine nu e7clude ra"orturile cu cetatenii altor tari; ci; di#"otriva; le i#"lica; iar $ in e"oca #oderna $ ace te ra"orturi e de'volta; e diver i(ica; e a#"li(ica continuu. Nesocotirea drepturilor omului sunt singurele pricini ale relelor publice D. Re"re'entantii "o"orului (rance' $ con tituiti in Adunarea Nationala $ au in cri in Prea#&ulul Declaratiei dre"turilor o#ului i ale cetateanuluiD ca nestiinta, uitarea sau nesocotirea drepturilor omului sunt singurele pricini ale relelor publice si ale coruptiei guvernelorD.

Adunarea Nationala a 4rantei ti"ula in Declaratie ca toc#ai datorita !ravelor con ecinte ale ne ocotirii dre"turilor o#uluiD a 9otarat a e7"na intr$o Declaratie ole#na dre"turile naturale; nein traina&ile i (inte ale o#uluiD. Re"re'entantii "o"orului (rance' au 9otarat ca Declaratia a (ie necontenit

prezentata tuturor membrilor Corpului social D; a#intindu$le "er#anent ace tora drepturile si datoriile lorD. In ace t (el; actele "uterii le!iuitoare i a celei e7ecutive; putand oricand sa fie comparate cu tinta oricarui asezamant politic D ; re "ectate. Conce"tia autorilor Declaratiei dre"turilor o#ului a (ie #ai i ale cetatea$nului

includea posibilitatile de control popular asupra actelor Guvernamantului D. Un a e#enea control; ca expresie a exercitarii libertatilor publice, i#"licaG cunoa terea de catre (iecare cetatean a dre"turilor i o&li!atiilor "ro"rii; "recu# i a acelor dre"turi i o&li!atii ce revin autoritatilor "u&liceA evaluarea activitatii autoritatilor in re "ectarea; "ro#ovarea i a"licarea #a urilor care a a i!ure in(a"tuirea dre"turilor (iecarui e "oate co#"ara activitatea #e#&ru al Co#unitatii. Nu#ai "e o a e#enea &a'a "uterilor tatului cu co"urile lor "ro!ra#atice. Re"re'entantii "o"orului (rance' ur#areau $ "e acea ta cale $ a o(ere !arantia ca reclamatiile cetatenilor, intemeiate pe niste principii simple si netagaduite, sa tinda pururea la mentinerea Constitutiei si legilor obstesti D. Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi ' C9iar din "ri#ul au articol; Declaratia dre"turilor o#ului i ale cetateanului; ado"tata de Adunarea Nationala a 4rantei la % octo#&rie 1*/); a con acrat acea (or#ula cele&ra care avea a (ie "reluata i co#entata in toate docu#entele ulterioare re(eritoare la dre"turile o#ului. Con acrand ca oa#e$nii e na c i ra#an li&eri i e!ali in dre"turiD; Revolutia 4rance'a avea a recunoa ca tuturor (iintelor u#ane unul din cele #ai i#"ortante dre"turi; acela de a e na te i a trai in li&ertate i e!alitateD. Dante Ali!9eri =1%1+ $1-%1> $ unul din cei #ai cuno cuti !anditori; (ilo'o(i i literati ai vre#ii ale $ in cuno cutul au Tratat de ?iolo!ie a(ir#a ca li&ertatea e te (acultatea ce o are individul de a e "urta "otrivit (irii ale; u& inraurirea i#"re0urarilor din care "urced din tructura creierului au Ji din a e'area actuala a re'iduurilor (or#ate #ai inainte; "otrivit (irii ale;

u& inraurirea con$ditiilor e7terioare E7i ta; deci; o le!atura or!anica intre li&ertatea interioara i li&ertatea e7terioara a individului. Critica celor care u tineau ca Declaratia Revolutiei 4rance'e e7a!era cand "rocla#a ca o#ul e te li&er de la na tereD nu re'i ta unei anali'e atente; deoarece "arintii Revolutiei nu vi'au ne#i0locit (unc$tiile or!ani #ului u#an la na tere; ca"acitatea (atului; a noului na cut de a rationa; de a (i con tient de (a"tele Ji actele (rance'ilor. In acela i articol $ cu care de&utea'a Declaratia $ e ti"ulea'a ca deo e&irile ociale nu e "ot inte#eia decat "e (olo inta o& tea caD. Atat in ti#"ul "roce ului revolutionar; cat i du"a aceea; (olo inta o& tea caD a "ri#it conotatii di(erite; toate; in a; au incercat a e7"lice deo e&irile ocialeD; care $du"a con olidarea Revolutiei in "lanul tructurilor Puterii $ de"arte de a e di#inua; $au accentuat continuu; "ana la di cre$"antele incredi&ile din 'ilele noa tre. A u"ra u"oitului o& te c al deo e&irilor aveau a e e7"ri#e nu#eroa e "uncte de vedere. Unii anali ti o& ervau ca autorii Declaratiei (u e era o&li!ati a recunoa ca e7i tenta deo e&irilor ociale; care au e7i tat i "ana la Revolutie i du"a RevolutieD. Toti au con iderat ca (olo inta o& tea ca era o e7"licatie #ult "rea !enerala a ace tor deo e&iriD. In celelalte articole ale Declaratiei unt ti"ulate acele cai i #odalitati "ractice "entru con ervarea i reali'area dre"turilor naturale i i#"re cri"ti&ile ale o#uluiD. Ace te dre"turi untG li&ertatea; "ro"rietatea; i!uranta i o"unerea la a u"rire. In Declaratie e ti"ulea'a ca li&ertatea con ta in "utinta de a (ace tot ceea ce nu vata#a altuiaD; "reci'andu$ e K in ace t (el $ ca "ractica dre"turilor naturale ale o#ului nu are alte #ar!ini decat cele care a i!ura celorlalti #e#&ri ai ocietatii reali'area acelora i dre"turiD. <eor! Lill9el# 4riedric9 5e!el arata ca atunci cand e u tine ca li&ertatea in !enere e te a "oti actiona a a cu# vrei; o atare re"re'entare "oate (i luata nu#ai ca totala li" a a culturii !andirii; in care nu e !a e te inca nici o ur#a a ceea ce e te vointa li&era in i "entru ine; dre"tul i #oralitatea. Avand in vedere i#"ortanta "reci'arii ace tor li#ite; in Declaratie e con acra o&li!atia de a e deter#ina nu#ai "rin le!e #ar!inile li&ertatiiD; la con$(luenta li&ertatii unei "er oane; cu li&ertatea altei "er oane. C9arle Loui de Secondat Monte 3uieu "reci'a ca li&ertatea e te dre"tul de a (ace tot ceea ce in!aduie le!ileA i daca un cetatean ar "utea a (aca ale. Autorii Declaratiei "rocla#au un Princi"iu , cel al li&ertatii; in cri $ alaturi de E!alitate i 4raternitate "e (ronti ci"iciul #arii Revolutii a

ceea ce ele inter'ic; el nu ar #ai avea li&ertate; "entru ca i ceilalti ar "utea a (aca la (el. Declaratia ti"ulea'a ca le!ea nu are dre"tul decat de a o"ri actiunile

vata#atoare ocietatiiD; in (elul ace ta e con acra li#ita in care "oate actiona le!eaD; re "in!andu$ e "ractica a&u'urilor i (aradele!ilor conda#nate de "o"orul ra culat al 4rantei in 1*/)D; "reci'and ca tot ceea ce nu e te o"rit de le!e nu e "oate i#"iedica; i ni#eni nu "oate (i ilit a (aca ceea ce le!ea nu "orunce teD. Princi"iu "ro!re i t "entru acele vre#uri revolutionare; in care (aradele!ea i ar&itrariul lua era "ro"ortii revoltatoareD. La o anali'a ulte$rioara; #ai atenta; $a atra atentia a u"ra ca"canelor "e care il i#"lica. A t(el; $a o& ervat ca a"recierea caracterului vata#ator al actiunilor $ (iind; de re!ula; o o"eratiune u&iectiva; in "uterea unor indivi'i care di "un vre#elnic de "ar!9iiile de co#anda ale unei natiuni $ "oate (i a&u'ivaD. Ceea.ce "entru un !ru" de intere e e te con iderat vata#atorD; "entru un alt !ru" de intere e "oate (i nece ar; util etc.D. De aceea; cei #ai re"utati anali ti in do#eniu au con iderat ca le!ile care "orunce c in ace t do#eniu tre&uie e#i e "e criterii obiective, re tran!andu$ e i; "e cat "o i&il; eli#inandu$ e deter#inarile u&iectiveD. ,aloarea "ro!ra#atica a Declaratiei dre"turilor o#ului i ale cetateanului; i ca toti

ela&orata de "arintii Revolutiei 4rance'e con ta i in (a"tul ca ti"ulea'a rolul o& ti in actul de <uvernareD; "reci'and ca le!ea e te e7"re ia vointei o& te tiD cetatenii au dre"tul a ia "arte "er onal au "rin re"re'entantii lor la alcatuirea le!iiD. Revolutia 4rance'a a con acrat "rinci"iul "otrivit caruia %legea trebuie sa fie aceeasi pentru totiD; (ie ca ocrote te; (ie ca "ede" e te. Toti cetatenii (iind e!ali in (ata le!ii; unt deo"otriva ad#i i la toate demnitatile, la toate locurile si slujbele publice, dupa capacitatile lor si fara alta deosebire in afara de virtutile si de talentele lor . Ace te "rinci"ii !eneroa e ale Revolutiei 4rance'e au (o t "reluate i con acrate in toate le!ile (unda#entale ale tarilor de#ocraticeD. E7"erienta a de#on trat i de#on trea'a; in a; ca $ in #ulte ca'uri $ $au con tatat incalcari i a&u'uri; unii (unctionari a0un i in (unctii i de#nitati i#"ortante con iderandu$ e #ai "re u de le!eD; a a cu# e inta#"la in

Ro#ania in anii 1)))$%:::; cand "ana i cei #ai inalti de#nitari ai tatului incalca !rav c9iar Con titutia tarii. Declaratia con acra li&ertatea de"lina a o"iniilor; ti"uland ca ni#eni nu tre&uie a (ie tul&urat "entru "arerile ale; (ie c9iar reli!ioa e; atat ca; #ani(e tarile ace tor "areri; a nu tul&ure ordinea "u&lica ta&ilita de le!eD. Inca din 'ilele Revolutiei 4rance'e $a "u in di cutie conce"tul de ordine "u&lica; a"reciindu$ e ca de(inirea a "oate (i ar&itara; deoarece $ (iind la at la latitudinea le!iuitorului; deci a unei co#"onente #a0ore a <uverna#antului $ e7i ta ri cul ca !uvernantii a con idere ca ordinea "u&lica e te aceea convena&ila lorD i nu ordinea convena&ila i nece ara intre!ii co#unitatiD. Li&era co#unicare a cu!etarilor i a "arerilor e te unul din dre"turile cele #ai de ea#a ale o#uluiD. 2ule Renard =1/1. $ 1)1:> $ un #are criitor i "oet (rance'; laureat al Pre#iului <oncourt in anul 1):* $ a"recia ca o#ul nu e te li&er; daca nu$ i "oate tran #ite "arerileD i ca in!radirile "racticate in acea ta "rivinMa unt contrare "ro!re uluiD. Totodata; dan ul o& erva ca oa#enii au ra "underea o"iniilor "ro"riiD. Cuvintele nu tre&uie a (ie decat 9aina !andului; (acuta (oarte ri!uro "e #a uraD. In te#eiul Declaratiei; (iecare cetatean "oate vor&i; crie; ti"ari; in c9i" li&er; ra#anand a ra "unde de a&u'ul ace tei li&ertati in ca'urile deter#inate de le!eD. In ace t docu#ent de re(erinta al Revolutiei 4rance'e e ti"ulea'a ca e te nece ara o Putere "u&lica "entru a c9e'a ui dre"turile o#ului i ale cetateanuluiD i ca acea ta Putere e te inte#eiata "re (olo ul tuturor; iar nu "re (olo inta "articulara a celor carora le e te incredintataD. E te i#"ortant de o& ervat ca $ inca din acele #o#ente ten ionate ale Revolutiei; luandu$ e in con iderare e7"erienta anilor de a&u'uri i ine!alitati $ $a a0un la conclu'ia nevoii controlului ocial a u"ra tre&urilor "u&liceD. In ace t en ; in Declaratie $a ti"ulat ca ocietatea are dre"tul de a cere ocoteala oricarui a!ent "u&lic de "re ad#ini tratia luiD. Controlul ocietatii a u"ra <uverna#antului a (o t in atentia lui Monte 3uieu; a lui 2ean$2ac3ue Rou eau i a con tituit u&iect de de'&atere "u&lica in anii tu#ulto i ai Revolutiei 4rance'e. Conclu'ia la care $a a0un a (o t ca a!entii "u&lici tre&uie a (ie controlati de ocietate "entru ca acte(e !uverna#antului a nu (ie contrare co#unitatii; ci nu#ai in (olo ul eiD.

Co#"le7a e te i lu"ta "entru le!i(erarea dre"turilor o#ului in 4ranta. Declaratia (rance'a; ado"tata la %1 au!u t 1*/) de catre Adunarea Nationala; e7"ri#a cerinte "olitice i 0uridice ale tran (or#arii oranduirii (eudale intr$una ca"itali ta; "e un "lan #ai !eneral; in(ati andu$ e; un ti#" de #ai #ulte decenii; ca "ro#otor al ti#"urilor #oderne. Re(lectand !andirea "olitica; #orala i ociala a ecolului al @,III$lea; Declaratia 4rance'a din 1*/); a "rocla#at "rioritatea individului (ata de tat. Individul; declarat cetatean uveran cu dre"turi acre; e te indre"tatit a$ i e7ercite dre"turile c9iar i#"otriva tatului i a ocietatii; (ara a (i criticat ca a&u'ea'a; "entru ca el e te creatorul ordinii le!ale a tatului. Declaratia (rance'a "oarta titlul de DDeclaratia Dre"turilor O#ului i Cetateanului i incearca a le!ali'e'e in viata de tat ace te doua cate!orii de dre"turi. In &a'a declaratiei unt con iderate ca dre"turi a& olut "er onale de care indivi'ii tre&uie a e &ucure; in calitatea lor de oa#eniG li&ertatea; e!alitatea; "ro"rietatea =care e te "rocla#ata dre"t inviola&il i acru>; i!uranta i re'i tenta i#"otiva a u"ririi. Ace te dre"turi; u& a "ectul continutului lor ocial; re"re'inta conditiile inerente ale inlaturarii "rivile!iilor (eudale i ale in taurarii noii oranduiri; ca"itali te; &a'ata "e "ro"rietatea "rivata; "e econo#ia de "iata. Ele unt dre"turi (unda#entale cetatene ti; deoarece oa#enii; revendicand "o i&ilitatile e!ale de a (i ad#i i in toate de#nitatile; "o turile i erviciile "u&lice; e "re'inta in calitatea lor de #e#&ri ai tatului "u&lic. DOa#enii e na c i ra#an li&eri i e!ali in dre"turi; e arata in Declaratia Dre"tunlor O#ului i Cetateanului =art.l>. Li&ertatea con ta in a "utea (ace tot ceea ce nu e te in detri#entul altuia =art .>; DToti cetatenii (iind e!ali in (ata ei ; unt deo"otriva ad#i i in toate de##tatile; "o turile i erviciile "u&lice; du"a ca"acitatea lor i (ara alta deo e&ire decat aceea a virtutilor i talentelor lorD =art. 1>. Orice cetatean "oate a vor&ea ca; a crie; a ti"area ca in #od li&er; cu conditia a ra "unda de (olo irea a&u'iva a ace tor li&ertati in ca'urile deter#inate de le!e =art. 11>. Contri&utia co#una nece ara intretinerii (ortei "u&lice tre&uie a (ie re"arti'ata intre cetateni in #od e!al; in ra"ort cu "o i&ilitatile lor=art. 1- >.

Le!ea nu tre&uie

ta&ilea ca decat "ede" ele

trict;

i in #od evident

nece are; i ni#eni nu "oate (i "ede" it decat in virtutea unei le!i ta&ilite i "ro#ul!ate anterior delictului i a"licate in #od e!al =art. />. Orice o# tre&uie con iderat nevinovat "ana la "ro&area cul"a&ilitatii "oate (i con tran ale. DLe!ea n$are dre"tul a inter'ica decat actiunile daunatoare ocietatii. Tot ceea ce nu e te inter'i "rin le!e nu "oate (i o"rit i ni#eni nu a (aca ceea ce nu$i ordonaD =art.+>. i 0uridica a ti#"ului;

Marcand un #o#ent i#"ortant in !andirea "olitica

Declaratia Dre"turilor O#ului i Cetateanului; din 1*/); a con tituit un "unct de "lecare "entru con titutiile ce au (o t ela&orate ulterior. Ea a a"arut ca "rea#&ul in cadrul Con titutiei (rance'e din 1*)1 i rea(ir#ata de con titutiile (rance'e din 1).1 i 1)+/. Declaratiile ado"tate in "erioada 1*)1$1*)e re#arca "rin e7"licarea i i te#ati'area Ddre"turilor o#ului in ocietateD. Alaturi de dre"turile o#ului unt enuntate i e7"licate indatoririle (unda#entale ale cetateanului. Actul de na tere al ace tei declaratii e#nea'a actul de dece al vec9ii oranduiri i (unda#entea'a "rinci"iile "olitico$0uridice ale noii oranduiri &ur!9e'e. Avand ca e7e#"lu DECLARATIA DREPTURILOR de la 11/); din An!lia; i #ai ale DECLARATIA DE INDEPENDENTA A STATELOR UNITE ALE AMERICII; din . iunie 1**1; ea a (o t "rince"uta ca o declaratie univer al$vala&ila , a& tracta e7"re ie a ratiunii eterne; ceea ce i$a a i!urat o ra "andire (oarte lar!a i dura&ila. Studiind e!alitatea oa#enilor in (ata le!ii i in criind "ro"rietatea "rintre dre"turile naturale; ea nu e atin!e u& nici o (or#a "ro&le#a ine!alitatii de avere. Se "oate a(ir#a cu certitudine ca ace t docu#ent a in e#nat un #o#ent deo e&it de i#"ortant in i toria !andirii "olitice. Re"re'entantii "o"orului (rance'; con tituiti in adunarea nationala; con iderand ca i!norarea; ne ocotirea au di "retuirea dre"turilor o#ului unt in!urele cau'e ale ne(ericirii "u&lice i ale coru"tiei !uvernelor; au 9otarat a e7"una intr$o declaratie ole#na dre"turile naturale; inaliena&ile i acre ale o#ului. In con ecinta; adunarea nationala recunoa te i declara u& au "iciile 4iintei Su"re#e; ur#atoarele dre"turi ale o#ului i cetateanuluiG

$Oa#enii e na c i ra#an li&eri i e!ali in dre"turi; iar deo e&irile ociale nu "ot (i &a'ate decat "e utilitatea "u&lica. $Sco"ul oricarei a ociatii "olitice e te con ervarea de"rinderilor naturale o"re iune. $Natiunea e te ur a e entiala a "rinci"iului oricarei uveranitatiA nici o !ru"are; nici un individ; nu "ot e7ercita vreo autoritate care a nu e#ane de la ea. $Li&ertatea con ta in a "utea (ace tot ceea ce nu daunea'a altuia. A t(el; e7ercitarea dre"turilor naturale ale (iecarui o# nu are li#ite decat acelea care a i!ura celorlalti #e#&ri ai ocietatii (olo irea de acelea i dre"turiA ace te li#ite nu "ot (i dater#inate decat "rin le!e. $Le!ea nu are dre"tul a inter'ica decat actiunile vata#atoare ocietatii. Tot ceea ce nu e te inter'i ; "rin le!e; nu "oate (i con tran a (ace ceea ce le!ea nu o&li!a. $Le!ea e te e7"re ia vointei !eneraleA toti cetatenii au dre"tul a contri&uie; i

i#"re cri"ti&ile ale o#uluiA ace te dre"turi unt li&ertatea; "ro"rietatea i re'i tenta la

"er onal au "rin re"re'entantii lor la alcatuirea eiA ea tre&uie a (ie aceea i "entru toti; (ie ca a"ara; (ie ca "ede" e te. Toti cetatenii (iind e!ali in (ata le!ii; au acce ; in #od e!al; la orice de#nitati; "o turi; (unctii "u&lice; du"a ca"acitatea lor deo e&iri; decat cele ale virtutiilor i talentelor lor. $Nici un o# nu "oate (i acu'at; are tat; nici detinut decat; in ca'urile ta&ilite de le!e i "rin (or#ele "re cri e de ea. Cei care olicita; dau; e7ecuta au (ac a e e7ecute ordine ar&itrare tre&uie a (ie "ede" iti; dar orice cetatean o#at au are tat in virtutea le!ii tre&uie a e u"una i#ediatA daca o"une re'i tenta; el e (ace vinovat. $Le!ea nu tre&uie a ta&ilea ca decat "edea" a trict i evident nece ara i ni#eni nu "oate (i "ede" it decat in virtutea unei le!i ta&ilite i "ro#ul!ate anterior delictului i a"licata le!al. i (ara alte

$Orice o# e te "re u"u

inocent; "ana in #o#entul in care a (o t declarat

vinovatA daca e con idera indi "en a&il a$1 are ta; orice act de con tran!ere in a(ara celor nece are "entru retinerea lui; tre&uie a "ru "ede" ite de le!e. $Ni#eni nu "oate (i tra la ra "undere; "entru o"iniile ale; (ie ele c9iar reli!ioa e; daca "rin #ani(e tarea lor nu contravine ordinea "u&lica; ta&ilita "rin le!e. $Co#unicarea li&era a !andurilor i o"iniilor e te unul din dre"turile cele #ai de "ret ale oa#enilorA orice cetatean "oate; deci; a vor&ea ca; a crie i a ti"area ca; li&er; in a(ara ca'urilor "reva'ute "rin le!e; in care va tre&ui a ra "unda de (olo irea a&u'iva a ace tei li&ertati. $<arantia dre"turilor o#ului i ale cetateanului nece ita o (orta "u&licaA acea ta (orta e te in tituita; in avanta0ul tuturor; i in (olo ul "er onal al acelora carora le e te incredintata. $Pentru intretinerea (ortei "u&lice cetatenii; in ra"ort cu "o i&ilitatile lor. $Cetatenii au dre"tul a con tate ei in i i au "rin re"re'entantii lor nece itatea contri&utiei "u&lice i a o acce"te; in #od li&er; a ur#area ca de tinatia care i e da; a$i deter#ine cuantu#ul; &a'ele; "rice"erea i durata. $Societatea are dre"tul a ceara ocoteala oricarui (unctionar "u&lic; "entru i "entru c9eltuielile de ad#ini tratie e te a (ie re"arti'ata; e!al; intre toti

indi "en a&ila o contri&utie co#unaA ea tre&uie

#odul in care i i inde"line te (unctia. $Orice ocietate care nu a i!ura !arantia dre"turilor i nu tatornice te e"ararea "uterilor; e te li" ita de con titutie. $Pro"rietatea (iind un dre"t inviola&il i acru ni#eni nu "oate (i "rivat de ea; decat in ca'urile in care nece itatea "u&lica; le!al con tituita; "retinde in #od evident ace t lucru; i cu conditia unei 0u te de "a!u&iri "reala&ile.

CAPITOLUL PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI LA CONSILIUL EUROPEI

%.1 Statutul Con iliului Euro"ei nca de la con tituirea Con iliului Euro"ei; "rinci"iul re "ectarii dre"turilor o#ului a (o t una dintre "ietrele de te#elie ale or!ani'atiei. In ti#"ul unei reuniuni de la 5a!a din 1)./; Con!re ul Euro"ei a (o t catali'ator "entru crearea Con iliului Euro"ei "rin ado"tarea unei re'olutii avand ur#atorul continutG Con!re ulG $A"recia'a ca Uniunea au 4ederatia ce va lua na tere tre&uie a ra#ana

de c9i a catre toate natiunile euro"ene cu o !uvernare de#ocratica care e vor an!a0a a re "ecte o Carta a dre"turilor O#uluiA $5otara te a cree'e o Co#i ie "entru i#ediata inde"linire a du&lei arcini de a redacta ace ta carta i de a enunta nor#ele carora un Stat tre&uie a i e con(or#e'e "entru a #erita nu#ele de de#ocratie. $Orice #e#&ru al Con iliului Euro"ei recunoa te "rinci"iul u"re#atiei dre"tului i "rinci"iul in virtutea caruia orice "er oana a(lata u& 0uri dictia a tre&uie a e &ucure de dre"turile o#ului i de li&ertatle (unda#entale. Nu#eroa e alte di "o'itii din Statutul Con iliului Euro"ei u&linia'a i#"ortanta dre"turilor o#ului i articolul / ti"ulea'a c9iar ca !rave incalcari ale dre"turilor o#ului i ale li&ertatilor (unda#entale 0u ti(ica u "endarea au e7cluderea unui tat #e#&ru al Con iliului Euro"ei. Statutul a (ot e#nat la + #ai 1).). Intoc#irea unei carte a dre"turilor o#ului a con tituit o "rioritate a& oluta "entru noul Con iliu i la nu#ai 1/ luni du"a ado"tarea Statutului; cele 'ece tate #e#&re e#nau la . noie#&rie 1)+: Conventia Euro"eana "entru a"ararea Dre"turilor O#ului i a Li&ertatilor 4unda#entale; conventie ce a intrat in vi!oare la - e"te#&rie 1)+-. %.% Conventia Euro"eana a Dre"turilor O#ului

onventia Euro"eana a Dre"turilor O#ului nu a a"arut dintr$un vid 0uridicA ea a (o t "recedata atat de Declaratia niversala a Drepturilor Omului cat i de Declarafia americana a drepturilor si indatoririlor omului. Declaratia Univer ala ocu"a; de (a"t; un loc deo e&it in Prea#&ulul Conventiei Euro"ene. Tot a t(el; nu ar tre&ui u&a"reciata i#"ortanta te7tului euro"ean in cadrul "rotectiei dre"turilor o#ului la nivel international. In Prea#&ulul au; Conventia enunta intr$adevar "rinci"ii i#"ortanteG !"azele justitiei si a pacii in lume a caror mentinere se sprijina in mod esential pe un regim cu adevarat democratic pe de o parte, si, pe de alta parte, pe o conceptie comuna si un respect comun al drepturilor omului din care decurg acestea#$ <uvernele tatelor euro"ene in u(letite de acela i "irit $ i "o edand un i de

"atri#oniu co#un de idealuri

i de traditii "olitice $ ;de re "ectarea li&ertatii

u"re#atia dre"tului = unt 9otarate> a ia "ri#ele #a uri #enite a a i!ure !arantarea colectiva a unora dintre dre"turile enuntate in Declaratia Univer ala. E7i ta in ace t te7t ter#eni nede(initi 0uridicG "ace; re!i# de#ocratic; re "ect co#un. Prea#&ulul; e o& erva; (or#ulea'a notiunea de de#ocratie "olitica ce nu

(i!urea'a in Statutul Con iliului Euro"ei. Tot la (el de i#"ortant e te i accentul "e care Parla#entul il "une "e !arantarea colectiva a dre"turilor o#ului. Conventia Euro"eana a (o t "ri#ul in tru#ent international ce e re(era la

dre"turile o#ului avand ca co" "rotectia unui lar! evantai de dre"turi civile; care; "e de o "arte i#&raca (or#a unui tratat ce aduce din "unct de vedere 0uridic con tran!eri "entru inaltele Parti Contractante; iar "e de alta "arte in taurea'a un i te# de control a u"ra a"licarii dre"turilor de nivel intern. Cea #ai "ro(unda contri&utie a a e re!a e te "ro&a&il in di "o'itia =Articolul %+> in con(or#itate cu care o Inalta Parte Contractanta "oate acce"ta controlul Co#i iei Euro"ene a dre"turilor O#ului in ca'ul cand "rocedura e te "ornita de un individ i nu de catre Stat. Succe ul Conventiei "oate (i di#en ionat "rin recunoa terea de catre toate inaltele Parti Contractante a ace tui dre"t de recur individual. %.- Carta Sociala Euro"eana

arta ociala euro"eana; la (el ca i Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului; a (o t ela&orata u& au "iciile Con iliului Euro"ei. Ea co#"letea'a Conventia care !arantea'a nu#ai dre"turi civile i "olilice; ta&ilind un i te# euro"ean re!ional de "rotectie 1N1O "entru dre"turile econo#ice i ociale. Carta a (o t de c9i a "re e#nare la 1/ octo#&rie 1)11 i a intrat in vi!oare la %1 (e&ruarie 1)1+. Mai #ult de 0u#atate din tatele #e#&re ale Con iliului Euro"ei unt "arti la acea ta Carta. La + #ai 1)// a (o t inc9eiat un Protocol aditional la Carta %N%O "rin care e lar! te li ta de dre"turi. De i intrat in vi!oare la . e"te#&rie 1))%; (iind nece are trei rati(icari "entru a$l (ace o"erational; (oarte "utine tate l$au rati(icat "ana in "re'ent. La %1 octo#&rie 1))1 a (o t e#nat Protocolul de a#endare a Cartei ociale euro"ene -N-O. Ace t in tru#ent care aduce c9i#&ari in #ecani #ul de u"rave!9ere al Cartei; nu e te inca in vi!oare. Carta "rocla#a o li ta de 1) cate!orii de Ddre"turi i "rinci"iiD; inclu'and dre"tul la #unca; la conditii "rielnice de #unca in conditii de i!uranta; la re#uneratie ec9ita&ila; la or!ani'are; i la ne!ociere colectiva. Carta "rocla#a dre"lul la "rotectie al co"iilor; tinerilor i (e#eilor an!a0ate. Sunt de a e#enea recuno cute dre"tul (a#iliei la "rotectie ociala; 0uridica i econo#ica; dre"tul #a#elor i al co"iilor la "rotectie ociala i econo#ica; i dre"tul lucratorilor i#i!ranti i al (a#iliilor lor la "rotectie i a i tenta. Alte dre"turi enu#erate in Carta unt dre"tul la "re!atire i indru#are "ro(e ionala; la ocrotirea anatatii; la a i!urari ociale; la in!ri0ire ociala i #edicala; i dre"tul de a &ene(icia de ervicii de a i tenta ociala. E te de a e#enea tatuat dre"tul la "re!atire i recu"erare al "er oanelor 9andica"ate (i'ic au " i9ic i dre"tul de a de (a ura activitati lucrative "e teritoriul altor Parti Contractante. Protocolul aditional u"li#entea'a li ta cu inca "atru Ddre"turi i "rinci"iiD; inclu'and dre"tul celor ce #unce c la trata#ent e!al i nedi cri#inare in (unctie de e7 i dre"tul de a lua "arte la ta&ilirea i a#eliorarea conditiilor de #unca i de #ediu la locul de #unca. De a e#enea e "revede ca D(iecare "er oana in var ta are dre"tul la "rotectie ociala.D.N.O

1[1] Lundberg. The Protection of Social Rights in the European Communit ! Recent "e#elopments.$ %[%] R. &oebel' $Emplo ee Rights in the European Communit ! ( Panorama from the 1)*+ Social (ction Piogram to the Social Charter of 1),)'$ -[-] "r.e/ic0i et al., supra, la pag. 11)' prl#ind diferentele intre Carta sociala a Comunitatii Europene si Carta sociala europeana a Consiliului Europei. +[+] (ceste drepturi sunt enuntate in termeni generali in Partea 1 a Cartei si Protocolului aditional

Se de(ine te i detalia'a intele ul DDDdre"turilor i "rinci"iilorD +N+O enuntate doar in ter#eni !enerali in Partea I. Dre"tul la conditii de #unca i!ienice i in i!uranta 1N1O; e re!a e te e7"ri#at in an!a0a#entul continut la articolul - din Partea a II a& 1. a e#ita re!ula#ente de "rotectie i i!iena #unciiA %. a ur#area ca a"licarea unor a t(el de re!ula#enteA -. a con ulte; du"a ca'; or!ani'atiile "atronale i ale an!a0atilor "rivind #a urile "reconi'ate in vederea i#&unatatirii "rotectiei i i!ienei #uncii. %artile Contractante si obligatiile lor juridice *N*O. Devenind "arte la Carta; tatul e an!a0ea'a D a con idere Partea 1 a "re'entei Carte ca (iind o declaratie "rivind co"urile "e care intentonea'a a le "ro#ove'e "rin toate #i0loacele adecvateD /N/O. Statul tre&uie a acce"te ca avand o&li!ativitate 0uridica ana!a0a#entele continute in cel "utin cinci din a"te articole din Partea a II a. Cele a"te "revederi unt dre"tul la #unca; or!ani'are; ne!ociere colectiva; "rotectie ociala; dre"tul la a i tenta ociala i #edicala; dre"tul (a#iliei la "rotectie ociala; 0uridica i econo#ica; dre"tul lucratorilor #i!ranti i al (a#iliilor lor la "rotectie i a i tenta. 4iecare tat "arte #ai are o&li!atia de a ale!e inca un nu#ar deter#inat de dre"turi au u&cate!orii de dre"turi "e care e an!a0ea'a a le rc "ecte. Ace t i te# de o"tiuni incura0ea'a tatele a rati(ice Carta (ara a le o&li!a a acce"te toate dre"turile "e care acea ta le "rocla#a au a (aca re'erve co#"le7e. De a e#enea; Carta e te ela&orata in a a (el incat a a i!ure a u#area de catre toate tatele "arti a o&li!atiei re "ectarii a cel "utin catorva dintre dre"turile de &a'a. Putine unt tatele care au acce"tat toate dre"turile ti"ulate in Carta. &asuri 'nternationale pentru aplicarea drepturilor Cartei . Carta in tituie un i te# de ra"oarte; a"lica&il i Protocolulul aditional "entru #onitori'area re "ectarii de catre

2[2] Partea a 33 a Cartei si a Protocplului aditional 1[1] enuntat la paragraful - din Partea 1 a Cartei *[*] (rticolul %4' partea 333 a Cartei ,[,] Carta. art. %45l65a6.

tate a o&li!atiilor ce le revin. Ea indica doua ti"uri de ra"oartecare unt e7a#inate de diver e or!ani #e ale Con iliului Euro"ei $ra"oarte care tre&uie intoc#ite la (iecare doi ani i care e re(era la "unerea in "ractica la nivel national a dre"turilor enuntate in Partea a II a acce"tate de re "ectiv)N)O. $ra"oarte care e re(era la tatutul dre"turilor enu#erate in Partca a II a "e care re "ectivul tat nu le$a acce"tat. A#&ele ra"oarte tre&uie "re'entate la intervale "reci e; ta&ilite de Co#itetul de Mini tri al Con iliului Euro"ei 1:N1:O. tatul

)[)] Carta. art. %1. 14[14] Carta. art. %%.

%.. Mecani #e de "rotectie i !arantare a dre"turilor o#ului a nivelul continental; #ecani #ele con tituite in &a'a Conventiei "entru a"ararea dre"turilor o#ului i a li&ertatilor (unda#entale ado"tata la Ro#a; la . noie#&rie 1)+:; a i!ura "o i&ilitati "orite "entru re"ararea incalcarilor dre"turilor o#uluiD; daca e con tata violari a ace tor dre"turiD. Ace te #ecani #e re"re'inta un i te# inc9e!at care #ai ale in anii 1))+$%:::$ i$a de#on trat e(icienta in "rotectia i !arantarea dre"turilor o#ului in tatele euro"ene. %...1 Mecani #e i or!ani #e 2uri dictionale Euro"ene intre #ecani #ele cuno cute "e "lan international "entru !arantarea dre"turilor o#ului #ecani #ele 0uri dictionale i$au dovedit in "ractica cea #ai #are e(icacitate. Ele au la &a'a ado"tarea unor in tru#ente 0uridice "rin care e creea'a or!ane cu atri&utii 0uri dictionale; care au co#"etenta a e7a#ine'e "lan!erile ce le unt adre ate i a "ronunte o 9otarare care a ai&a autoritate de lucru 0udecat. Ace t ti" de #ecani # e te caracteri tic i te#elor re!ionale de "rotectie a

dre"turilor o#ului; e7i tente "e continentul euro"ean $ in cadrul Con iliului Euro"ean $ i "e continentul a#erican $ in cadrul Or!ani'atiei Statelor A#ericane $ in tituite "rin Conventia euro"eana "entru alv!ardarea dre"turilor o#ului i a li&ertatilor ale (unda#entale =1)+:> i "rin Conventia a#ericana "rivind dre"turile o#ului =1)1)>. In literatura 0uridica de "ecialitate $a evidentiat "recaritatea "rocedurilor de

!arantare a dre"turilor o#ului. Se arata ca ur a ace tei "recaritati ar (i (a"tul ca nu toate tatele unt de acord cu o con(or#are "e "lan intern la cerintele tandardelor internationale in #ateria dre"turilor o#ului i a t(el; in (unctie de conce"tiile ideolo!ice do#inante; au de alte ele#ente relevante in ceea ce "rive te "olitica "e care o ur#ea'a in ace t do#eniu; invoca de tul de de e7clu ivitatea co#"etentei uverane "entru a i#"iedica e7ercitarea controlului international. In ceea ce "rive te controlul 0uri dictional; e re#arca; de a e#enea; in literatura de "ecialitate raritatea ace tui ti" de control. Atunci cand e (ace o a t(el de con tatare; evident e are in vedere (a"tul ca #ecani #ele 0un dictionale de !arantare

a dre"tunlor o#ului

e intalne c nu#ai "e "lan re!ional =euro"ean

i a#erican>;

celelalte continente (iind li" ite de ace t ti" de control. E te adevarat ca o a e#enea a"reciere are in vedere (a"tul ca din "unct de vedere al u"ra(etei !eo!ra(ice; cat i al nu#arului "o"ulatiei cu"rin e in "lanul re!ional in care e e7ercita ace t ti" de control 0un dictional; ele re"re'inta un "rocent #inoritar; dar i anu#ite ele#ente care a incerce a e7"lice e7i tenta ace tuia in re!iunile re "ective. 4a"tul ca "entru "ri#a data o a t(el de "rocedura 0uri dictionala a"are "e continentul euro"ean la (oarte "utin ti#" de la ado"tarea Delaratiei Univer ale a Dre"turilor O#ului; e te in "rinci"al; re'ultatul (a"tului ca al doilea ra'&oi #ondial a avut ca teatru de o"eratii in "ecial Euro"a; iar unele dintre cele #ai !rave incalcari ale dre"turilor o#ului i ale li&ertatilor (unda#entale $au "rodu ; atat in "erioada "re#er!atoare cat i in ti#"ul de (a urarii ale; "e ace t continent. Mecani #ul euro"ean de !arantare a dre"turilor o#ului; are un caracter co#"le7 in e7ercitarea atri&utiilor ale; ace ta; la in(iintare; avea in vedere activitatea a trei or!ane care i i de (a urau activitatea in cola&orare; de i aveau natura di(erita. Pri#ul or!an care intervenea in "roce ul de a i!urare a re "ectarii dre"turilor o#ului; a a cu# "revedea initial Conventia Euro"eana "rivind Dre"turile O#ului; era Comisia pentru Drepturile Omului. e te un or!ani # i#"ortant de "rotectie a dre"turilor o#ului; alcatuita dintr$un nu#ar de #e#&ri e!al cu acela al tatelor. Ace tia unt ale i in #od individual de catre Co#itetul de Mini tri al Con iliului Euro"ei "otrivit "rocedurilor Co#itetului. Li ta de "ro"uneri e te alcatuita de ?iroul Adunarii Parla#entare i; a"oi; e te u"u a Co#itetului de Mini tri al Con iliului Euro"ei "entru a ea i!ura de o electie cat #ai ri!uroe a. Mandatul Co#i iei e te de 1 ani; "erioada u(icienta "entru a a i!ura continuitatea i (inali'area unor cau'e u"u e Co#i iei. Du"a ale!ere; Co#i ia i i de (a oara activitatea "e &a'a "ro"riului au Re!ula#ent; in &a'a caruia i i ale! un Pre edinte i doi vice"re edinti "e o "erioada de trei ani. Sediul Co#i iei e te in ora ul Stra &our!. Lucrarile co#i iei nu unt "u&lice. Do arele unt con(identiale; iar edintele e de (a oara in #od ecret; tinand ea#a de i#"licatiile (iecarui ca' adu in (ata ace tui or!ani # euro"ean.

Acea ta era con tituita din cate un re"re'entant al tuturor Conventie

tatelor "arte la

i care actionau cu titlu individual. Co#i ia a"area a t(el ca un or!an e derula o "rocedura co#"le7a; care cu"rindea doua (a'eG

inde"endent; cu co#"etente cva i 0udicitare i de conciliere. Acea ta re'ulta din (a"tul ca in (ata ace teia e7a#inarea ad#i i&ilitatii cererii adre ate de catre "er oana care e con idera victi#a a violarii unui dre"t recuno cut de Conventie i e7a#inarea cau'ei in (ond. Din ace te con iderente; "ri#a (a'a era con iderata ca (iind 0udiciara; ea e7"ri#andu$ e "rintr$o 9otarare de(initiva de re "in!ere au ad#itere a cererii; iar (a'a a doua nu e te con iderata ca 0udiciara; intrucat in ca'ul ad#i i&ilitatii cererii i ne olutionarii ace teia "e cale a#ia&ila; Co#i ia nu "utea decide in cau'a; acea ta "utand (i inaintata; in anu#ite conditii; Curtii "entru dre"turile o#ului; de Co#i ie. Co#i ia a"area a t(el ca un "ri# or!an cu care tre&uia a e intalnea ca orice cerere re(eritoare la o incalcare a dre"turilor o#ului "reva'ute in Conventie; indi(erent daca acea ta cerere "rovenea de la un tat "arte au de la o "er oana (i'ica. Co#i ia utili'a a t(el doua cate!orii de "roceduri de inve ti!are a cererilor "ri#iteG "rocedura u#ara; "eci(ica ituatiilor cand "lan!erea nu ridica "ro&le#e i deo e&ite; (iind de tul de evident (a"tul ca ea tre&uia declarata inad#i i&ila; au in ca' de ne e i'are a Curtii; Co#itetul Mini trilor al Con iliul Euro"ei e "ronunta in cau'a "e &a'a ra"ortului inaintat

"rocedura in ca'ul unor "lan!eri #ai di(icile; cand era nece ara o anali'a #ai co#"le7a. In ti#"ul e7a#inarii cererii; Co#i ia "utea de (a ura i o activitate de olutionare a#ia&ila; ea o(erindu$ i &unele o(icii; iar in ca' de reu ita de(erendului. In ca' de nere'olvare "e cale a#ia&ila; Co#i ia redacta un ra"ort de tinat co#itetului Mini trilor; in care arata (a"tele i o"inia a re(eritoare la (a"tul daca a con tatat o incalcare a dre"turilor "etitionaruiui din "artea tatului recla#at. Al doilea or!an care intervenea in "roce ul de olutionare a unei "lan!eri "rivind incalcarea unor dre"turi re!le#entate de Conventie e te Curtea (uropeana a drepturilor e a0un!ea la tin!erea

Omului. Acea ta e te in!urul or!an 0uri dictional "ro"riu$'i din i te#ul e7i tent. A (o t creat in anul 1)+/ i a ince"ut a 0udece; un an #ai tar'iu; in anul 1)+). Con tituirea Curtii a (o t con iderata a (i nece ara "entru a o(eri !arantiile "e care le a tea"ta euro"enii in reali'area dre"turilor ce le$au (o t con acrate. Curtea e co#"une dintr$un nu#ar de 0udecatori e!al cu acela al tatelor

#e#&re. Pe &a'a unei li te "re'entate de tatele #e#&re; 0udecatorii unt ale i de catre Adunarea "arla#entara a Con iliului Euro"ei; "re deo e&ire de "rocedura (olo ita in ca'ul ale!erii #e#&rilor Co#i iei Euro"ene a Dre"turilor O#ului. In ca'ul "lan!erilor cu caracter tatal; "rocedura e declan ea'a in &a'a art. %. din Conventia Euro"eana a Dre"turilor O#ului; iar in ca'ul "lan!erilor individuale; te#eiul 0uridic al declan arii "rocedurii il con tituie art. %+. Evident; e te vor&a de "rocedura; #ai intai in (ata Co#i iei; care e te indrituita a e i'e'e Curtea. Atat Co#i ia Euro"eana a Dre"turilor O#ului; cat i Con iliul de Mini tri "ot e i'a Curtea Euro"eana a Dre"turilor O#ului. Curtea "oate (i e i'ata i direct de catre un Stat$"arte la Conventie ori de catre tatul al carui cetatean a (o t victi#a unei incalcari au unor incalcari. De la con tituirea Co#i iei Euro"ene a Dre"turilor O#ului i a Curtii Euro"ene a Dre"turilor O#ului $a acu#ulat o e7"erienta; care a con(ir#at rolul i#"ortant al ace tor #ecani #e in do#eniul "rotectiei i !arantarii dre"turilor o#ului. Atat Co#i ia; cat i Curtea Euro"eana a Dre"turilor O#ului au acu#ulat o

e7"erienta &o!ata in do#eniul olutionarii unor ca'uri concrete de incalcare a dre"turilor o#ului in di(erite tari euro"ene. Art. .1 din Conventie ta&ile te ca tatele "arti tre&uie a acce"te "rintr$o

declaratie co#"etenta Curtii; acea ta ne(iind deci o&li!atorie. Ace te declaratii e "ot (ace u& (or#a "ura i i#"la; u& conditia reci"rocitatii din "artea anu#itor au #ai #ultor tate; au "entru o anu#ita "erioada de ti#". Se intalne c in ace t en ituatii di(erite; unele tate recuno cand co#"etenta Curtii "entru "erioade #ai curte =-$+ ani>

care unt a"oi reinnoite; iar alte tate au recuno cut co#"etenta Curtii "e "erioade nedeter#inate. S$a recuno cut in literatura de "ecialitate un dre"t "e care l$a avut Co#i ia de a re"re'enta "er oanele care au "retin ca li $au incalcat dre"turile. Comitetul &inistrilor era cel de$al treilea or!an al Con iliului Euro"ei careia Conventia ii recuno tea co#"etente i atri&utii i in do#eniul !arantarii dre"turilor o#ului. Ace tui or!an i e recuno teau (unctii 0udiciare; "reva'ate de art. -% i +. din Conventie inainte de #odi(icarea ace teia. Intr$o alta o"inie ; Co#itetul Mini trilor era con iderat or!an "olitic de deci'ie. Alti autori; anali'ea'a interventia Co#itetului; ca or!an "olitic; intr$o "rocedura 3ua i$ 0udiciara; (a"t "entru care a (o t de eori criticat; incercandu$ e !a irea unor e7"licatii in ituatia con0uncturala a Euro"ei din deceniul a e; cand ado"tarea Conventiei Euro"ene a in e#nat o revolutie in !arantarea 0undica a dre"turilor o#ului con iderentul ca era "o i&il ca nu toate 2un dictionala a Curtii; tatele i cand; din a recunoa ca co#"etenta

$au con(erit a e#enea co#"etente Co#itetului Mini trilor;

"entru a e a i!ura re "ectarea dre"turilor o#ului "e cale "olitica. Con idera# ca e te un "unct de vedere care "oate (i acce"tat in conte7tul ituatiei Euro"ei "o t&elice; dar; in acela i ti#"; ne ralie# o"iniei con(or# careia i te#ul Con iliului Euro"ei; de i era cel #ai avan at dintre toate te#ele e7i tente; nu era li" it de i#"er(ectiuni; (a"t care a du la nu#eroa e critici ; iar in cele din ur#a a deter#inat nece itatea re(or#arii ale. In ace t en avand in vedere i ituatia care $a actionat tot #ai #ult "entru crearea unui in!ur or!an in locul Co#i iei i Curtii; care e a"recia ca va (i rnai e(icient; e "revedea; re "ectiv de e7tindere a Con iliului Euro"ei "rin nu#irea (o telor tate ociali te; din "artea carora e e ti#a "ri#irea unui nu#ar a"recia&i de "lan!eri.$Din ace te con iderente a (o t ado"tat Protocolul nr. 11. %...% Mecani #e 3ua i$0uri dictionale

n cate!oria #ecani #elor 3ua i$0uri dictionale unt cu"rin e unele dintre cele e7i tente "e "lan re!ional; cu# ar (i #ecani #ul in tituit "rin Carta Sociala Euro"eana din cadrul Con iliului Euro"ei; care nu "revede or!ane cu activitate i co#"etenta 0uri dictionala. %...- Mecani #e ne0uri dictionale ecani #ele ne0uri dictionale de !arantare a dre"turilor o#ului e caracteri'ea'a "rin (a"tul ca nu di "un de "roceduri care a "oata utili'a (orta de con tran!ere nece ara a i!urarii inde"linirii lor; atunci cand nu unt tran "u e in "ractica de &una voie de catre tate. Ace te #ecani #e unt caracteri tice i te#ului univer al de "ro#ovare i !arantare a dre"turilor o#ului re "ectiv or!anelor Securitate i Coo"erare in Euro"a. Con(erinta "entru Securitate i Coo"erare in Euro"a =C.S.C.E>; care in 1)). a devenit Organizatia pentru )ecuritate si Cooperare in (uropa *O.).C.(+ ; nu e te o or!ani'atie trict Euro"eana. De i include toate tarile euro"ene; Statele Unite i Canada au (o t #e#&rii c9iar de la ince"ut. O.S.C.E. coo"erea'a indea"roa"e cu Con iliul Euro"ei in "rivinta a "ectelor le!ate de "ro#ovarea dre"turilor o#ului. CSCE a (o t in(iintat "rin Actul 4inal de la 5el in6i =A45>; e#nat in 1)*+ de -de tate euro"ene; inclu iv Uniunea Sovictica; i de Statele Unite i Canada. Doar Al&ania a re(u'at atunci a (ie "arte. Du"a inc9eierea Ra'&oiului Rece co#"onenta OSCE $a lar!it la "e te +: de tate inclu'and Al&ania i noile tate inde"endente din (o ta Uniune Sovictica. Conce"ut ca un in tru#ent de co#"ro#i "entr a con titui o "unte "e te "ra"a tia ideolo!ica ce de "artea E tul de ,e t in anii D*:; A45 a de c9i o noua eta"a in "roce ul de ne!ociere; tatornicind o le!atura deo e&it de in!enioa a intre dre"turile o#ului i "reocu"arile "entru ecuritate 11N11O. Acea ta le!atura; care "la a dre"turile o#ului "e un loc i#"ortant in relatiile "olitice e t$ve t nu i$a "ierdut in e#natatea odata cu inc9eierea Ra'&oiului Rece. Ea a "er#i OSCE a 0oace i in continuare un rol #a0or in Euro"a de a ta'i i a in(luente'e "oliticile "rivind dre"turile o#ului in #ulte dintre tarile #e#&re. %...-.1 Actul 4inal dc la 5el in6i. A a cu# e tc el a ta'i i te#ul "rivind dre"turile o#ului al OSCE con ta dintr$un catalo! de dre"turi ale o#ului i !arantii cone7e; i de in titutii de u"rave!9ere cu rol 11[11] 7. 8aresca' To 9elsin0i! The Conference on Securit and Cooperation in Europe' 1)*-: 1)*2 51)*,6 i or!ani #elor din cadrul

Or!ani'atiei Natiunilor Unite; "recu# i i te#ului in tituit de catre Or!ani'atia "entru

#ulti"lu care $au de'voltat in ti#" din A45. Acea ta evolutie a (o t "o i&ila datorita #odului in care a (o t ela&orat A45 i #ecani #ul au de u"rave!9ere; "recu# i datorita caracterului au #ai #ult de in tru#ent "olitic decat de in tru#ent cu "utere 0uridica1%N1%O. Actul 4inal de la 5el in6i e te un docu#ent volu#ino ; cu"rin'and "atru ca"itole au Dco uriD. Cosul ' ; DA "ecte le!ate de ecuritatea in Euro"aD. contine doua ectuni DPrinci"iile directoare "rivind relatiile intre tatele "artici"anteD i DMa uri de cladire a increderii i anu#ite a "ecte ale ecuritatii tiintei i de'ar#ariiD>. Cosul '' i te9nolo!iei e re(era la DCoo"erarea in do#eniul econo#iei; i #ediilui incon0urator.D

Su&iectul Cosului ''' e te DCoo"erarea in do#eniul u#anitar i alte do#enii.D Cosul ',; ulti#ul ca"itol; (ace "reci'ari re(eritoare la a a$nu#itul "roce Dde ur#areD 1-N1-O. Pro&le#ele re(eritoare la dre"turile o#ului unt tratate in "rinci"al la ca"itolul Princi"ii Directoare; Co ul I i intr$o oarecare #a ura in Co ul III; de i ace ta din ur#a i$a "ierdut din i#"ortanta intrucat u&iectele "e care le a&ordea'a $contactele u#ane; reuni(icarea (a#iliei etc. $ nu #ai au relevanta "e carc o aveau in "lin Ra'&oi Rece. Dintre cele 'ece "rinci"ii directoare ale A45. doua e re(era la dre"turile o#ului. Unul e te Princi"iul ,II =DRe "ectul "entru dre"turile o#ului e!ale i autodeter#inarea "o"oarelorD>. Celelalte "rinci"il i li&ertatile (unda#entale; e re(era la uveranitate; inclu iv li&ertatea de !andire; con tiinta; reli!ie au credintaD> i Princi"iul ,III =DDre"turi (olo irea (ortei; inviola&ilitatea (rontierelor; inte!ritatea teritoriala; olutionarea "a nica a di(erentelor; nea#e tecul in tre&urile interne; coo"erarea intre tate; i inde"linirea cu &una credinta a o&li!atiilor 0uridice internationale. Princi"iul ,II are o"t "ara!ra(e nenu#erotate. In "ri#ele doua; tatele

"artici"ante e an!a0ea'a a Dre "ecte dre"turile o#ului i li&ertatile (unda#entaleD i D a "ro#ove'e i a incura0e'e e7ercitarea e(ectiva a dre"turilor i li&ertatilor civile; "olitice; econo#ice; ociale; culturale i de alta naturaD. Ace t "rrinci"iu e re(era i la li&ertatea de reli!ie; dre"turile "er oanelor a"artinand #inoritatilor nationale; i Ddre"tul "er oanei 1%[1%] (.;loed < P. =an "i>0 5eds.6' Essa s on 9uman Rights in the 9elsin0i Process 51),26 1-[1-] Russell' The 9elsin0i "eclaration! ;robdingnag or Lilliput?'*4 (m.7.int@l L.%+% 51)*16

de a cunoa te i de a actiona in con(or#itate cu dre"turile i indatoririle ale in ace t do#eniu.D Ulti#ul "ara!ra( al Princi"iului ,II una a t(elG In do#eniul dre"turilor o#ului i li&ertatilor (unda#entale; Statele "artici"ante vor actiona in con(or#itate cu co"urile i "rnci"iile Cartei Natiunilor Unite i Declaratiei Univer ale a dre"turilor o#ului. Ele i i vor inde"lini de a e#enea o&li!atiile ce le revin in virtutea declaratiilor i acordurilor internationale in ace t do#eniu la care "ot (i "artii; inclu iv; "rintre altele. Pactele internationale "rivind dre"turile o#ului.I#"ortanta ace tui "ara!ra(; la #o#entul ado"tarii ale; e datora (a"tului ca "ana in acel #o#ent unele dintre tatele "artici"ante; inclu iv Uniunea Sovietica; nu recuno cu era niciodata in #od (or#al o&li!atia de a e con(or#a Declaratie Univer ale a dre"turilor o#ului. =Uniunea Sovietica $a a&tinut la ado"tarea Declaratiei Univer ale de catre Adunarea <enerala a ONU. Princi"iul ,II (iind "ri#a recunoa tere neec9ivoca a caracterului Dnor#ativD al ace tui in tru#ent.> Prici"iul ,III dedica "atru "ara!ra(e u&iectului Ddre"turi e!ale i

autodeter#inarea "o"oarelor.D Du"a a u#area an!a0a#entului de a re "ecta dre"turi e!ale "entru "o"oare i dre"tul ace tora la autodeter#inare 1.N1.O; tatele "artici"ante recuno c Dca "o"oarele au intotdeauna dre"tul de a 9otari in de"lina li&ertate; tatutul lor "olitic intern i e7tern; cand i cu# dore c; (ara a#e tec din a(araD. A durat de tul de #ult "ana cand Uniunea Sovietica i aliatii ai au recuno cut "e de"lin ca ace te doua "rinci"ii directoare au in cri "ro&le#atica dre"turilor o#ului "e a!enda dialo!ului "olitic E t$,e t in cur de de (a urare. Tre"tat; ace te incercari $au redu i "re (ar itul aniilor D/:; a&ordarea unor incalcari "eci(ice ale dre"turilor o#ului a devenit o c9e tiune o&i nuita in cadrul reuniunilor CSCE. I#"actul i#"ortant "e care l$a avut CSCE in (era dre"turilor o#ului "oate (i in "arte atri&uit "roce ului de continuare a de#er urilor initiate de CSCE "reva'ut in Co ul I, al Actului 4inal de la 5el in6i; cuno cut ca "roce ul OSCE. E7i tenta ace tui "roce de ne!ociere a "er#i co#"letarea; reinter"retarea i revi'uirea e7ten iva a Actului 4inal de la 5el in6i; cu oca'ia con(erintelor ulterioare. Ace te reuniuni au con tituit de a e#enea un "rile0 "entru a atra!e atentia o"iniei

1+[1+] R. Steinhardt' 3nternational La/ and Self:"etermination 5The (tlantic Council' 1))+6

"u&lice a u"ra unor tate care nu erau la inalti#ea an!a0a#entelor a u#ate "rivind dre"turile o#ului1+N1+O. Acea ta actiune nor#ativa e te (inali'ata "rin inc9eierea unui Ddocu#ent (inal ado"tat "rin con en la ace tc con(erinte11N11O.

12[12] (. Rosas < 7. 9elgesen 5eds.6' 9uman Rights in a Changing EastABest Perspecti#e %+1 51),*6. 11[11] Schlager' The Procedural Crame/or0 of the CSCE! Crom 9elsin0i Consultation to the Paris Charter' 1)*%:
1))4'$ 1% 9um. Rts. L.7. %%1 51))16.

%...-.% Li" a o&li!ativitatii 0uridice a an!a0a#entelor OSCE. Actul 4inal de la 5el in6i nu e te un tratat; ne(iind in intentia tatelor "artici"ante de a crea o&li!atii cu "utere 0uridica. A (o t conce"ut ca un in tru#ent continand declaratii de an!a0are "olitica. Prin ur#are; nere "ectarea de catre un tat a unuia dintre ace te an!a0a#ente va atra!e du"a ine con ecinte "olitice i nu 0uridice. Alt(el "u nere "ectarea unui an!a0a#ent nu va con titui un #otiv "entru tra!ere la ra "undere in &a'a dre"tului international; dar ar "utea avea erioa e re"ercur iuni "olitice. Nici docu#entele OSCE inc9eiate ulterior nu au ur#arit in tituirea unei o&li!atii 0uridice; %...-.- Dre"turile OSCE Sunt enuntate dre"turilor individuale de &a'a; i cele ale #inoritatilor; a "tecte le!ate de "ree#inenta dre"tului; valorile de#ocratiei; ale!eri; etc. Pute# vedea Euro"a li&era i de#ocratica in care dre"turile o#ului l u"re#atia le!ii unt la loc de cin te. OSCE "orne te de la "re#i a ca dre"turilc individuale unt cel #ai &ine ocrotite in tatele care unt ade"te ale "ree#inentei dre"tului i valorilor de#ocratiei i care unt a t(el or!ani'ate incat "er#it in(lorirea ace tor conce"te. Odata cu inc9eierea Ra'&oiului Rece; acca ta idee a (o t acce"tata lu#ii1*N1*O. De i docu#entul (inal al Con(erintei de la Madrid =1)/-> i cel al Con(erintei de la ,iena =1)/)> au lar!it intr$o oarecare #a ura catalo!ul OSCE al dre"turilor o#ului; reali'area cea #ai i#"ortanta a (o t ado"tarea Docu#entului (inal al Con(erintei de la Co"en9a!a =1)):>1/N1/O. Pe lan!a o ectiune re(eritoare la dre"turile o#ului i li&ertatile (unda#entale; ace t in tru#ent contine ca"itole "rivitoare la "ree#inenta dre"tului; ale!eri li&ere i valorile de#ocratiei; care con(era noi di#en iuni catalo!ului OSCE al dre"turilor o#ului. Sunt e7tin e an!a0a#entele anterioare din cadrul OSCE relaliv la dre"turile #inoritatilor. Docu#entele OSCE ulterioare; de la Carta de la Pari "entru o noua Euro"a =1)):>; Docu#entul (inal de la Mo cova =1))1>. Docu#entul din 1))% dc 1*[1*] Steiner' Political Participation as a 9uman Right'? 1 9ar#. 9uman. Rts.D.;.** 51),,6 1,[1,] ;uergenthal' The Copenhagen CSCE 8eeting! ( Ee/ Public Frder for Europe'? 11 9um.Rts.L.7.%1*51))46 i in alte "arti ale

la 5el in6i =DS(idarile c9i#&ariiD>; "ana la Docu#entul de la ?uda"e ta din 1)). =DCatre un Parteneriat autentic intr$o noua eraD>; au nuantat; au reiterat re(u!iatilor; lucratorilor #i!ranti i "o"ulatiilor indi!ene. Dre"turile o#ului i li&ertatile (unda#entale; "ree#inenta dre"tului i in titutiile de#ocratice "revenirea tau la &a'a "acii con(lictelor. i ecuritatii; con tituind o contri&utie #a0ora la dre"turilor o#ului; inclu iv a dre"turilor Salv!ardarea i au e7tin ace te an!a0a#ente; a ta'i (iind inclu e i re(eririle la dre"tul international u#anitar i dre"turile

"er oanelor a"artinand #inoritatilor nationale; e te o co#"onenta de &a'a e entiala a ocietatii de#ocratice civile1)N1)O. De la "reocu"area internationala traditionala "entru dre"turile o#ului; OSCE a trecut la enuntarea cu claritate a acelor "rinci"ii de#ocratice con litutionale de &a'a i a #i0loacelor 0uridice care a !arante'e e7ercitarea de catre toate in titutiile tatale a autoritatii de tat in con(or#itate cu le!ile ado"tate de "o"or "rin inter#ediul re"re'entantilor ai ale i in #od de#ocratic. %.... Mecani #ul "reva'ut de Conventia Euro"eana onventia Euro"eana "entru alva!ardarea dre"turilor o#ului i a li&ertatilor (unda#entale =ado"tata in anul 1)+: i intrata in vi!oare in anul 1)+-> a re"re'entat; la vre#ea re "ectiva; cea #ai e(icienta #odalitate de !arantare a dre"tunlor o#ului e7i tenta in cadrul co#u#tatilor inte#ationale. Ace t #ecani # e &a'a "e con tituirea; in &a'a Conventiei; a doua or!ani #e; re "ectiv Co#i ia Euro"eana a dre"turilor i Curtea euro"eana a dre"turilor o#ulului. In (unctionarea #ecani #ului #ai intervenea i Co#i#tetul Mini trilor cu anu#ite atri&utii "eci(ice. In tituirea ace tui #ecani # co#"u din doua or!ane a (o t re'ultatul unor di "ute i al unor co#"ro#i uri. Mecani #ul de control al "rotectie dre"turilor o#ulului "ro"u du"a cel de$al doilea ra'&oi #ondial a (o t #ai indra'net decat cel care a (o t ta&ilit de catre inventia euro"eana. A t(el; Mi carea ei din euro"eanaD care a tinut in #ai 1)./ Con!re ul de la 1)[1)] Capitolul =33' paragraful %' al "ocumentului de la ;udapesta

5a!a a "ro"u crearea unei Curti de 0u titie care a (ie ace i&ila oricarui cetatean in ca' de incalcare a dre"turilor ale. Acea ta "ro"unere a (o t in a "ri#ita cu reticenta catre ai&a caracter a&u'iv au ne e#ni(icativ. Din ace te con iderente $a in tituit Co#i ia ca or!an care a ai&a rolul de a (iltra recla#atiile contra tatelor i de a declara ad#i i&ile doar "e cele care releva incalcari evidente ale dre"turilor recuno cute de Conventie. 4a"tul ca "er oana (i'ica nu "utea e i'a direct Curtea dre"turilor o#ului; iar 0un dictia ace teia era (acultativa =art. .1>; a deter#inat tatuarea interventiei Co#itetului Mini trilor al Con iliului Euro"ei; care ur#a a decida in ca'urile care nu au (o t inaintate Curtii. %.....1 Co#"unerea i (unctionarea Co#i iei euro"ene a dre"turilor o#ului Con(or# art. %: din Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului; co# ia era co#"u a dintr$un nu#ar de #e#&ri e!al cu cel al tatelor "arte la Conventie. E7i ta o di(erenta intre co#"o'itia Co#i iei i cea a Curtii; acea ta din ur#a (iind (or#ata dintr$ un nu#ar de 0udecatori e!al cu cel al intrucat; de re!ula; de la "ri#irea unui re"re'entarea tatului i in Co#i ie. Me#&ri Co#i iei erau ale i con(or# art. %% de catre ?iroul Adunarii Parla#entare a Con iliului Euro"ei; "e &a'a "ro"unerilor (acute de catre tatele "arti la Conventie. 4iecare tat "oate "ro"une "ana la trei candidati; cel "utin doi tre&uind a ai&a cetatenia tatului re "ectiv. Co#itetul Min trilor ale!e Co#i ia "rin vot ecret; "e &a'a #a0oritatii a& olute. Nu "ot (i ale i doi #e#&ri cu aceea i cetatenie =art. %:>. Articolul %% ta&ilea #andatul co#i iei "entru o "erioada de a e ani; ace ta "utand (i reinnoit. Pentru "ri#ele ale!eri; #andatul a a"te #e#&ri ta&iliti "rin tra!ere tatelor #e#&re ale Con iliului Euro"ei. Din tat ca #e#&ru al Con iliului Euro"ei e te ace te con iderente; nu#arul #e#&rilor Co#i iei era #ai #ic decat cel al Curtii; nece ara o "erioada de ti#" "ana la rati(icarea Conventiei; (a"t care "er#ite tate care i i vedeau

a#enintata uveranitatea; "e de alta "arte nu doreau a (ie antrenate in actiuni care a

la

orti e7"ira du"a trei ani; in

co"ul reinnoirii a a"ro7i#ativ 0u#atate din #e#&ri

Co# iei din trei in trei ani a a i!urarii in acela i ti#" a continuitatii. Ace t i te# $a dovedit in a i#"er(ect; conducand in "ractica la o tate rati(icau Conventia i erie de

ituatii di(icile; ca ur#are a (a"tului ca noi

e i#"unea

ale!erea #e#&rilor Co#i iei "ro"u i de tatele re "ective. Intrucat #andatul ace tora ur#a a (ie de a e ani de la data ale!erii; nu e #ai incadra in "erioada ale!erilor trienale. Din ace te con iderente; "rin Protocolul nr. + din 1)11 $a a#endat articolul %% din Conventie; in en ul ca $a ta&ilit ca inaintea ale!erii oricarui #e#&ru "rin ale!eri oca'ionale a e (i7e'e i ter#enul #andatului ace tuia; care nu va "utea (i #ai #are de noua ani; dar nici #ai #ic de trei ani; in vederea alinierii ace tuia la unul din cele doua !ru"uri de #e#&rii e7i tente. Puteau (i "ro"u i candidati "entru co#i ie; a a cu# cerea art % din Protocolul nr. /; "er oane care e &ucura de cea #ai inalta con ideratie #orala i care intrune c conditiile cerute "entru e7ercitare de inalte (unctii 0udiciare au a (ie "er oane care unt recuno cute "entru co#"etenta lor in do#eniul dre"tului national au inte#ational. Me#&rii Co#i iei actionau in cadrul ace teia cu titlu individual; a a cu# "reci'a art. %- din Conventie. Ca ur#are; nu "uteau (i ale i in Co#i ie (unctionari !uverna#entali i nu "uteau "ri#i in tructiuni din "artea !uvernelor tatelor ai caror cetateni erau. De a e#enea; "rin a#enda#entul adu de Protocolul nr. /; art. -; e tatua ca ace tia nu "uteau a$ i a(ir#e in ti#"ul #andatului (unctii inco#"ati&ile cu cerintele de inde"endenta; i#"artialitate i di "oni&ilitate care unt inerente re "ectivului #andat. La "reluarea #andatului ei e#nau o declaratie in ace t en =Re!ula % din re!ulile de "rocedura>. In vederea a i!urarii inde"endentei; atat #e#&rii; cat i Co#i ia &ene(iciau de inde#ni'atiile i "rivile!iile "reva'ute de cel de$al doilea Protocol "rivind Acordul !eneral cu "rivire la "rivile!iile i i#unitatile Con iliului Euro"ei. Co#i ia i i ta&ilea re!ulile de "rocedura con(or# art. -1. Co#i ia i i ale!ea "re edintele i doi vice"re ed#ti al caror #andat era de trei ani. Pre edintele "re'ida

lucrarile Co#i iei; iar in a& enta lui acea ta

arcina revenea "ri#ului vice"re edinte;

re "ectiv celui de$al doilea =art. 1 i * din Re!ulile de "rocedura>. Articolul -+ din Conventie "revedea ca reuniunile Co#i iei au loc atunci cand i#"re0urarile o cer la convocarea Secretariatului <eneral al Con iliului Euro"ei. Ca ur#are in a a cre terii "er#anente a nu#arului ca'urilor cu care Co#i ia a (o t e i'ata; acea ta tine a"ro7i#ativ o"t reuniuni anuale; (iecare cu o durata de doua a"ta#ani. Se iunile Co#i iei e de (a urau cu u ile inc9i e; con(or# art -- din Conventie. Acea ta "revedere a Conventiei a dat na tere unor critici ca ur#are a (a"tului ca "artile i#"licate in cau'a nu unt autori'ate a (aca "u&lice in(or#atii re(eritoare la #odul de de (a urare a "rocedurii. Erau avute in vedere #ai ale ca'urile cu re'onanta "olitica care ar i#"une de (a urarea "u&lica a lucrarilor ace teia; "entru inlaturarea oricaror u "iciuni; cu atat #ai #ult cu cat rolul au era acela de a"arator al dre"turilor o#ului. Pe de alta "arte; avand in vedere rolul "e care il avea de a reali'a o olutionare a#ia&ila a ca'ului; e a"recia ca acea ta e "utea reali'a #ai &ine in cadru con(idential decat in "u&lic i "er#itea o #ai co#"leta e!alitate intre "er oana (i'ica i !uve#ul acu'at de incalcarea unor dre"turi; care #ai !reu ar acce"ta o de'&atere "u&lica; au "entru a "rote0a tatul de "lan!eri ne0u ti(icate au rau$intentionate. Co#i ia (iind or!an cu caracter ne"er#anent; ecretariatul ace teia era a i!urat de catre Secretarul <eneral al Con iliului Euro"ei =art. -* din Conventie>. In a(ara de Secretar; ace ta #ai cu"rindea i un nu#ar de 0uri ti "roveniti din tatele #e#&re ale Con iliului i (unctionari ad#ini trativi. Prici"alele era arcini ale Secretariatului con tau in u"unerea de a i!ararea core "ondentei cu "er oanele (i'ice i tatele i#"licate in ca'urile cu care e i'ata Co#i ia; "re!atirea ca'urilor in vederea e7a#inarii lor; ra"oarte Co#i iei cu "rivire la "ro&le#ele de le!i latie interna a tatelor #e#&re au a re!le#entarilor Con iliului Euro"ei; acordarea de a i tenta #e#&rilor Co#i iei in vederea redactarii deci'iilor i ra"oartelor =re!ula 1%>. Me#&rii Co#i iei nu "uteau "artici"a la e7a#inarea unui ca' in care au un intere "er onal au daca au "artici"at la luarea oncarei deci'ii le!ate de ca'ul in

"eta; au in calitate de con ilier al vreuneia din "artile i#"licate =re!ula %1; "ara!r. 1>. Co#i ia decidea in ca'urile in care "re edintele ace teia con idera ca un #e#&ru nu "artici"a la e7a#inarea unui ca' din con iderente de a i!urare a i#"artialitatii. De a e#enea; un #e#&ru "utea decide; "entru alte #otive; a nu "artici"e la e7a#inarea unui ca'; con ultandu$ e cu "re edintele Co#i iei. In ca' de de'acord intre ace tia; decidea Co#i ia =re!ula %1; "ara!r; %; i re!ula %%>. Co#i ia "utea e7a#ina cererile "ri#ite in trei co#"uneri di(eriteG in "len; in ca#ere i in co#itete.

%.....% Co#"onenta Co#i iei euro"ene Co#"onenta Co#i iei euro"ene a dre"turilor o#ului e te anali'ata in literatura de "ecialitate ratione loci; ratione "er onae; ratione #ateriae i ratione te#"ori . 'Componenta ratione loci Co#"onenta Co#i iei e e7ercita "e teritoriul tatelor "arti la Conventia Euro"eana; Ace te teritorii cu"rind atat teritoriile nationale; cat i cele la care tatele re "ective a i!ura relatiile internationale. Din ace t "unct de vedere; Conventia euro"eana are caracterul unui tratat inc9i ; ne"er#itand aderarea tatelor care nu unt #e#&re ale Con iliul Euro"ei. 'Componenta ratione personae Co#i ia era co#"etenta in ceea ce "rive te e i'arile "rovenind de la orice tat "arte =art. %.> au orice "er oana (i'ica; orice or!ani'atie ne!uverna#entala au orice !ru" de "articulari care e "retindeau victi#e ale unei violari a dre"turilor lor de catre un tat "arte la Conventie; in ca'ul in care ace ta a declarat ca recunoa te co#"etenta Co#i ei in acea ta #aterie. Dre"tul de a e i'aD e re(era la dre"tul de a initia o "rocedura de control "reva'uta de Conventie "e &a'a unei acu'atii de incalcare a ace teia de catre un tat "arte. Se di tin!eau deci; din art. %. i %+ ale Conventiei; doua cate!orii de e i'ari ale Co#i ieiG "rin cerere de e i'are inter tatala i "rin cerere individuala de e i'are. $ Cererile interstatale Se i'area inter tatala e &a'ea'a "e art. %. din Conventie. E te recuno cuta in dre"tul intenational "rocedura cand un tat aduce "e altul in (ata in tantei internationale "e #otivul ca ace ta e te "re u"u a u#ate "rintr$un tratat. autor al unei violari a o&li!atiilor internationale

In cadrul "rotectiei di"lo#atice a cetatenilor ai; un tat "oate introduce o actiune i#"otriva altui tat "e #otiv ca cetatenii ai au (o t tratati intr$un #od contrar nor#elor dre"tului international. In &a'a Conventiei euro"ene a dre"turilor o#ului un tat "oate introduce o cerere de e i'are "rivind violarea de catre alt tat a dre"turilor nu doar (ata de cetatenii ai; ci i (ata de "er oanele care nu au cetatenia tatului recla#ant; care unt (ara cetatenie; "recu# i in ca'ul cetatenilor tatului acu'at. Se recunoa te dre"tul oricarui tat de a recla#a nere "ectarea dre"turilor o#ului din Conventie de catre alt le!i latiei interne; (ara ca a tat in cadru e (aca re(erire la "er oanele care au (o t victi#e ale

ace tor ituatii; "rin a a nu#itele recla#atii a& tracteD Acea ta ituatie e te a"reciata ca in tituind un i te# de !arantie colectiva a re "ectarii Conventiei; ceea ce (ace ca (iecare tat a (ie re "on a&il de re "ectarea dre"turilor o#ului "e intre! teritoriul "e care Conventia are a"lica&ilitate; #otiv "entru care oricarui tat "arte (ata de co#unitatea Con iliului Euro"ei. Dre"tul tatului de a introduce o e i'are i#"otriva altui tat care incalca $a a"reciat ca dre"tul de a introduce o recla#atie in acea ta "rivinta do&ande te #ai #ult caracte#l de datorie a

dre"turile cetatenilor tatului au a "er oanelor cu care ace ta are anu#ite le!aturi a (o t recuno cut de Co#i ie "rin ad#i i&ilitatea recla#atiilor adre ate de Ci"ru contra Turciei "rivind incalcarea dre"turilor ci"riotilor in ti#"ul ocu"ani ace tei in ule au in ca'ul <reciei "rivind acu'atiile adu e Marii ?ritanii re(eritor la trata#entul ci"riotilor de ori!ine !reaca. Din anali'a ca'urilor adu e in (ata Co#i iei "re e7a#inare; in ur#a e i'arii inter tatale; e con tata ca tatele au actionat doar in acele ituatii in care ele au avut un intere ; (a"t "entru care i"ote'a !arantiei colectiveD #entionate nu a"lica&ilitatea i e(icienta. Acea ta introducerea unei e i'ari de catre un tat i#"otriva altui i$a dovedit in ituatie i i "oate !a i e7"licatia in (a"tul ca tat intervine #ai ale

#o#ente de cri'a "olitica; iar "rin actionarea in (ata Co#i iei nu e a0un!e de re!ula la re'olvarea di(erendelor de (ond. Introducerea unei e i'ari in alte #o#ente decat cele a(ectate de ratiuni "olitice ar (i ea in a i de natura a cree'e ten iuni intre re "ectivele

tate; (a"t "entru care in !eneral "roceduri. C r ril individual

tatele #ani(e ta o retinere in (olo irea ace tor

Introducerea in Conventie a dre"tului de e i'are individuala a Co#i iei cu "rivire la incalcarea dre"turilor recuno cute de Conventie nu $a (acut (ara unele di(icultati. In !eneral; tatele #ani(e ta reticenta in acordarea dre"tului de "lan!ere al

"er oanelor (i'ice i#"otriva lor. 4recvent intalnita in "lan inte#ational cu oca'ia di cutarii di(eritelor docu#ente in cadrul O.N.U.; acea ta di "uta $a #a#(e tat i cu "rile0ul ado"tarii te7tului Conventiei euro"ene a dre"turilor o#ului intre Adunarea con ultativa i Co#itetul Mini trilor. A t(el; in ti#" ce Adunarea "revedea e7ercitarea dre"tului individual de e i'are in orice ituatie; Co#itetul Mini trilor u tinea ca ace ta a (ie e7ecutat nu#ai cu e i'ari. In (inal; "rin con i#ta#antul !uvernului in cau'a; "recu# i recunoa terea unui dre"t de veto al tatului cu "rivire la e7a#inarea de catre Co#i ie a unei co#"ro#i "ri#i $a a0un la "revederea din Conventie con(or# careia dre"tul Co#i iei de a

e i'ari "rivind incalcarea unor dre"turi e te conditionat de recunoa terea

ace tuia in #od e7"re de catre tat =art. %+>. Acea ta "revedere a Conventiei era con iderata ca o reali'are "ro!re i ta; intrucat inlatura "rinci"alul #otiv "entru care individul nu are dre"t de "etitie in dre"tul inte#ational. De a e#enea; dre"tul individual de "etitie la Conventiei. In ca'ul in care un tat a recuno cut co#"etenta Co#i iei; con(or# art. -., orice "er oana care e te "lan!ere i#"otriva u& 0un dictia tatului re "ectiv =art. 1> "oate a adre e'e o tatului in cau'a; cetatenia "er oanei re "ective neavand nici o u"line te !arantarea dre"turilor i in ca'ul in care un tat #ani(e ta retineri in recla#area altui tat cu "rivire

relevanta ace tia "utand (i cetateni ai altor tate "arte la Conventie; cetateni ai unor

tate care nu au aderat la ace tea au "er oane (ara cetatenie. Pot adre a o e i'are i or!ani'atiile ne!uve#a#entale i !ru"uri de "er oane. Re(eritor la or!ani'atiile ne!uve#a#entale $a ta&ilit de catre Co#i ie ca

ace tea tre&uie a (ie or!ani'atii "rivate i nu or!ani'atii ad#i# trative locale. <ru"urile de "er oane tre&uie a (ie con tituite con(or# re!le#entarilor iterne ale unuia dintre tate "arti; iar in ca' contrar re "ectiva va tre&ui a (ie e#nata de catre toate "er oanele care alcatuie c !ru"ul re "ectiv; a a cu# a ta&ilit Co#i ia cu "rile0ul "ri#ei ale reuniuni. S"re deo e&ire de art. %. care "er#ite; in ca'ul cere ca u&iectele care (ac "lan!erea a "ret#da ca e i'arilor inter tatale;

ad#i i&ilitatea ace tora in orice ca'uri de incalcare a di "o'itiilor Conventiei; art. %+ unt victi#e ale incalca# dre"tBilor recuno cute de Conventie. Nu e ad#it deci acu'atii a& tracte au cu "rivire la ca'urile altor "er oane (i'ice. Co#i ia a ad#i devenind de intere totu i unele "lan!eri individuale care aveau "artial caracter e7tinderea notiunii de

a& tract; din con iderente de !arantare a unor dre"turi care de"a e c cadrul individual; "u&lic. De a e#enea; Co#i ia a ad#i victi#a i la unele "er oane care aveau un intere "er onal i care a (o t violat. Pentru ad#i i&ilitatea "lan!erii e cere; "e lan!a conditia ca "er oana care o adre ea'a a "retinda ca e te victi#a unei violari a unui dre"t; i ca acu'atia e re(era la un tat "arte la Conventie. Nu unt ad#i e "lan!erile care "rive c tatele care nu unt "arte la Conventie; care au e#nat$o dar nu au rati(icat$o au care nu au recuno cut co#"etenta Co#i ei; con(or# art. %+. Li#&a o(iciala e te en!le'a i (rance'a; dar i#t ad#i e i cereri (o##late in li#&ile tatelor #e#&re care au (acut declaratii de acce"tare a dre"tului individual la "etitie. In ca'uri e7ce"tionale; Co#i ia "oate autori'a ca cererile a (ie inaintate in alta li#&a decat in ace tea.

Acela i te7t ta&ile te in arcina tatelor an!a0a#entul recuno cut "er oanelor (i'ice de a adre a "lan!eri i#"otriva ace tor tate intrucat in "ractica a t(el de ituatii a"ar #ai ale in ca'ul "er oanelor a(late in detentie; "rin "revederile Acordului Euro"ean "rivind "er oanele care "artici"a la "rocedurile in (ata Co#i iei euro"ene a dre"turilor o#ului; $au ta&ilit unele #a uri care a !arante'e ace tor "er oane dre"tul la li&era core "ondenta cu Co#i ia i Curtea; "recu# i alte #a uri care a atin!a acela i co". $Co$# t nta ration $at ria Co#"etenta Co#i iei e e7tindea a u"ra tuturor dre"turilor recuno cute de catre Conventie i de catre "rotocoalele aditionale ale ace teia. Ace tea "ot (i dre"turi u&iective recuno cute in titlul 1 al Conventiei ca dre"turi "rocedurale; ace tea din ur#a (iind in a neinvocate "ana in "re'ent. $Competenta ratione temporis Co#"etenta Co#i iei e intindea a u"ra tuturor (a"telor ulterioare intrarii ale in vi!oare; "entru (iecare "arte contractanta. In ceea ce "rive c (a"tele anterioare intrarii in vi!oare a Conventiei; Co#i ia a ta&ilit ca li e a"lica "revederile ace tora nu #ai daca i in #a ura in care unt u ce"ti&ile de a "roduce o violare continua a "revederilor Conventiei i du"a data intrarii ei in vi!oare. %.....- Se i'area Co#i ie Co#i ia era e i'ata de catre un tat "arte la Conventie; de catre "er oana

(i'ica; or!ani'atia ne!uverna#entala au !#"ul de "er oane "rintr$o cerere adre ata Secretarului !eneral al Con iliului Euro"ei. Acea ta era tran #i a "re edintelui Co#i iei; (iind inre!i trata de catre ecretariatul ace teia. Nu e ad#iteau decat cererile cri e.

Cererea tre&uia

a continaG nu#ele; var ta; ocu"atia

i adre a recla#antului; i "revederile

nu#ele; ocu"atia i adre a re"re'entantului

au =daca e te ca'ul>; no#inali'area

tatului i#"otriva caruia e te adre ata cererea; o&iectul recla#atiei

Conventiei care unt recla#ate a (i (o t incalcate; "re'entarea (a"telor i ar!u#entelor "e care e &a'ea'a acu'atia; orice alte docu#ente i ele#ente care con idera ca unt nece are in "ri0inul ace teia. Du"a e i'are ur#a e7a#inarea ad#i i&ilitatii cererii. %....... E7a#inarea ad#i i&ilitatii cererii Procedura de ad#itere era di(erita in (unctie de calitatea recla#antului. A t(el; e7i ta o "rocedura individuale. In "re'ent acea ta "rocedura nu #ai e te in vi!oare. %.....+. Incercarea de re!le#entare a#ia&ila Articolul %/; "ara!r. 1 &. din Conventie tatua ca daca o cerere e te retinuta de catre Co#i ie; ea e "oate "une la di "o'itia "artilor intere ate in vederea unei re!le#entari a#ia&ile a ca'ului; care a e in "ire din re "ectarea dre"turilor o#ului; a a cu# unt ele cuno cute de catre Conventia Euro"eana. Se con tata o atentie i#"ortanta acordata de autorii Conventiei re'olva# cau'ei "rin conciliere; (a"t care e a"recia'a ca ar 0u ti(ica i de'&aterea cu u ile inc9i e a cererii. Re'olvarea a#ia&ila a ca'ului de"inde in #are #a ura de "articularitatile (iecaruia. Se con tata ca in "ractica acea ta de"inde de tul de #ult de o"inia Co#i iei "rivind e7i tenta unei violari a Conventiei. Daca Co#i ia a0un!e la conclu'ia e7i tentei unei violari din "artea unui tat a dre"turilor necuno cute de Conventie; de re!ula tatul acce"ta "rocedura re!le#entarii a#ia&ile; "re deo e&ire de ituatia contrara $ Co#i ia "ro"une re'olvarea a#ia&ila "artilor (ie e"arat; (ie in cadru co#un. "eci(ica recla#atiilor inter tatale; una "eci(ica e i'arilor

A0un!erea la o re!le#entare a#ia&ila de catre "arti tre&uie a"ro&ata de catre Co#i ie care ve!9ea'a in ace t (el la re "ectarea di "o'itiilor Conventiei Euro"ene i a i!urarea cu "rivire la (a"tul ca olutionarea $a (acut (ara con tran!erea recla#antului de catre tat. In ituatia re'olvarii a#ia&ile; Co#i ia "roceda la redactarea unui ra"ort in &a'a articolului %/; "ara!r %; care tre&uia a cu"rinda o curta de criere a (a"telor i olutia la care au a0un "artile i#"licate. Ra"ortul era tri#i "artilor; Co#itetului Mini trilor al Con iliului Euro"ei "u&licarea ace tuia. %.....1. Redactarea ra"ortului in ca' de ne olutionare a#ia&ila In ca' de nere!le#entare a ca'ului "e cale a#ia&ila; con(or# art; -1; Co#i ia redacta un ra"ort in care con tata (a"tele i (or#ulea'a un avi' "entru a deter#ina daca (a"tele con tatate evidentia'a; din "artea tatului intere at; o violare a o&li!atiilor care ii revin con(or# "revederilor Conventiei. Ra"ortul "utea ca'ul; o"iniile e"arate ale #e#&rilor Co#i iei a cu"rinda; daca era i "utea (or#ula "ro"unerile i Secretarului <eneral al Con iliului Euro"ei care di "unea

core "un'atoare ale Co#i iei. Ra"ortul era tran #i Co#itetului Mini trilor i co#unicat tatelor intere ate care nu aveau (acultatea de a$i "u&lica; con(or# art -1; "ara!r %. Prin redactarea ace tui ra"ort e inc9eia "ri#a (a'a a "rocedurii de control a Conventiei euro"ene a dre"turilor o#ului. In ceea ce "rive te ra"ortul Co#i iei; e a"recia'a in literatura de "ecialitate ca ace ta nu are (orta o&li!atorie; de i "re'inta toate caracteri ticile unui act 0un dictional. I e "oate totu i conte ta li" a de "u&licitate care are ca 0u ti(icare con iderente de alta natura; a a cu# au (o t "re'entate. Con idera# ca acea ta a(ir#atie nu e te "e de"lin 0u ti(icata; avand in vedere (a"tul ca "rin ace t ra"ort nu e olutionea'a ca'ul. I#"ortanta acordata ace tor ra"oarte continand avi'e ale Co#i iei a u"ra inter"retarii unor "revederi ale Conventiei a du la crearea unei 0uri "rudente a Co#i iei care con tituie un "unct i#"ortant de re"er in activitatea "revederilor conventionale. tatelor de a"licare a

Prin redactarea ace tui ra"ort e inc9eia "ri#a (a'a a "rocedurii de control a a"licarii Conventiei euro"ene a dre"turilor o#ului. In continuare ur#a (a'a u"unerii ca'ului (ie unei "roceduri 0uri dictionale; (ie de natura "olitica; du"a cu# cau'a era inaintata Curtii dre"turilor o#ului de catre "artile co#"onente intr$un interval de trei luni; iar in ca' contrar; du"a e7"irarea ace tui ter#en; Co#itetul Mini trilor lua o deci'ie de(i#tiva; de natura "olitica in con(or#itate cu art. -%; "rin care e tatua a u"ra e7i tentei au ine7i tentei unei violarii a "revederilor Conventiei. Prin Protocolul nr. ) $a "reva'ut in art. +; "ara!r. I; lit. e dre"tul "er oanei (i'ice; al unei or!a#'atii ne!uverna#entale au a unui !ru" de "articulari care au e i'at Co#i ia de a e i'a i ele Curtea dre"turilor o#ului; e7tin'andu$ e; in (elul ace ta; co#"etenta e i'arii Curtii la toate "artile i#"licate in cau'a in (ata Co#i iei euro"ene a dre"turilor o#ului eli#inandu$ e "rin acea ta o ine!alitate ce e7i ta intre "arti din ace t "unct de vedere. %.....*. A"recieri critice a u"ra activitatii Co#i iei Inainte de 1)/%; nu#arul cererilor adre ate Co#i iei era de a"ro7i#ativ +:: anual; "entru ca; de atunci; nu#arul ace tora a crea ca i#titor; a0un!and in 1)// la 11+* ca'uri; (a"t "entru care "artea Co#i ia $a va'ut in ituatia de a nu "utea re'olva cererile re "ective in ti#" re'ona&il. Cu toate ca nu#arul #e#&rilor Co#i iei a cre cut; in rit# cu cre terea nu#arului tatelor "arti la Conventie; a (o t nece ara ado"tarea unor #odi(icari ale Conventiei i Re!ula#entului interior al Co# iei =intrat in vi!oare la 1 octo#&nc 1)):> "entru a e ado"ta o t#ctura adecvata conditiilor e7i tente =in(iintarea ca#erelor i a co#itetelor>. 4a"tul ca ra"ortul Co#i iei era inaintat Co#itetului Mini trilor; care lua o deci'ie "olitica; era de natura a cree'e unele o&iectii (ata de ace t #ecani #. De i in cele #ai #ulte ca'uri e tinea ea#a de (a"tele ta&ilite de Co#i ie i de a"recierile ale; totu i; deci'ia Co#i iei nu avea (orta 0uridica o&li!atorie.

Din ace te con iderente; ca

i din altele care ur#are c (ie eli##area du&lei

anali'ari a unui ca' de catre Co#i ie i Curte; (ara ca ace tea a re"re'inte un du&lu !rad de 0uri dictie; $a avut in vedere re(or#a #eca# #ului Conventiei euro"ene de !arantare a dre"turilor o#ului "reva'ut in Protocolul nr. 1.

%.+ Noua Curte Euro"eana a Dre"turilor O#ului re!le#entata "rin Protocolul Nr. 11 %.+.1. Con tituirea i tatutul 0udecatorilor on(or# art. 1) din Conventia euro"eana; #odi(icata "rin Protocolul nr. 11; Curtea Euro"eana a Dre"turilor O#ului =C.E.D.O.> e in(iintea'a in co"ul a i!urarii re "ectarii an!a0a#entelor care decur! "entru inaltele "arti contractante din Conventia euro"eana i din "rotocoalele ale. Ea va (unctiona "er#anent. Curtea e co#"une dintr$un nu#ar de 0udecatori e!al cu cel al tatelor care au rati(icat Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului; deo e&indu$ e de Curtea anterioara cand nu#arul 0udecatorilor era e!al cu cel al tatelor #e#&re ale Con iliului Euro"ei. Acea ta "re u"une (a"tul ca un tat care devine #e#&ru al Con iliului Euro"ei nu va "utea a ai&a un 0udecator la Curte daca nu a rati(icat i Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului. Con(or# art. %1; 2udecatorii tre&uie a e &ucure de cea #ai inalta re"utatie #orala i a intrunea ca conditiile cerute "entru e7ercitarea unor inalte (unctii 0udiciare au a (ie 0uri ti de o co#"etenta recuno cuta. 2udecatorii i i e7ercita #andatul cu titlu individual; ceea ce "re u"une ca du"a ale!erea lor ei nu #ai unt le!ati de tatul ai caror cetateni unt; (a"t "reva'ut i in alin. % al art. 1; care le i#"une ace tora a nu e7ercite #ci o alta activitate inco#"ati&ila cu cerintele de inde"endenta; i#"artialitate au de di "oni&ilitate; orice "ro&le#a ridicata din ace t "unct de vedere ur#and a (i olutionata de catre Curte.

Ale!erea 0udecatorilor e te (acuta de catre Adunarea Parla#entara "entru (iecare tat "arte la Conventie de "e li ta de trei candidati "ro"u i de catre tat; "e &a'a votului #a0oritar al #e#&rilor Adunarii Parla#entare. 4ara a con titui o e7ce"tie de la acea ta cerinta; EIvetia are doi 0udecatori; dar unul re"re'inta Lic9tcn tein$ul; ca i Italia; unul re"re'entand San Marino. Mandatul 0udecatonlor a (o t redu de la ) la 1 ani; ei "utand (i reale i. In co"ul a i!urarii reinoirii Curtii la (iecare - ani; la "ri#a ale!ere $a ta&ilit ca "ri#a tra!ere la orti e(ectuata de catre Secretarul !eneral al Con iliului Euro"ei du"a ale!erea lor; #andatul a 0u#atate din 0udecatori a e inc9eie trei ani. 2udecatorii i i inc9eie #andatul la var ta de *: ani; dar ei continua a e ocu"e de cau'ele cu care au (o t de0a e i'ati. E te "reva'uta i "o i&ilitatea revocarii unui 0udecator "rin votul a doua trei#i din nu#arul total al 0udecatorilor Curtii; atunci cand e a"recia'a ca el nu #ai core "unde conditiilor nece are. %.+.%. Or!ani'area Curtii urtea "oate a (unctione'e in "len; in Co#itete; in Ca#ere i in Marea Ca#era. De a e#enea; ea di "une de o !re(iera ale carei arcini i or!ani'are unt ta&ilite "rin re!ula#entul Curtii i e te a i tata de ecretari 0uridici. %.+.%.1 $ Adunarea "lenara a Curtii Con(or# art; %1 din Conventie; Curtea e reune te in "len in ur#atoarele ituatiiG a>cand ale!e "entru o "erioada de - ani "re ed#tele vice"re edinti care unt neeli!i&iliA &>cand unt con tituite Ca#erele "entru o "erioada deter#inataA c>cand unt ale i "re edintii Ca#erelor; care "ot (i reale iA d>cand e ado"ta re!ula#entul CurtiiA i unul au doi

e>cand unt ale i !re(ierul Curtii i unul au #ai #ulti !re(ieri ad0uncti. %.+.%.% 'Co#itetele Co#itetele unt co#"u e din trei 0udecatori. Ele unt con tituite de ca#ere "entru o "erioada deter#inata =art. %*"ara!r. 1>. Rolul Co#itetului e te de a declara "rin vot unani#; nead#i i&ilitatea au

coaterea de "e rol a unei cereri individuale; introdu a in &a'a art. -. din Conventie; atunci cand o a t(el de deci'ie "oate (i luata (ara o e7a#inare co#"le#entara; deci'ia re "ectiva (iind de(initiva. Se o& erva din "revederile art. %/ din Conventie ca ace t Co#itet de - 0udecatori are un rol de (iltrare al cererilor individuale; a a cu# "ana la intrarea in vi!oare a Protocolului nr. 11 ace t rol il avea Co#i ia euro"eana a dre"turilor o#ului. %.+.%.-$Ca#erele Ca#erele unt co#"u e din * 0udecatori. In co#"unerea unei Ca#ere e te #e#&ru de dre"t 0udecatorul tatalui $ "arte la liti!iu. In ca'ul a& entei ace tuia au in ituatiile cand el nu$ i "oate de (a ura

activitatea; tatul $ "arte va de e#na o "er oana in calitate de 0udecator. Ca#erele unt co#"etente a e "ro##te in ca'urile in care nu a (o t luata nici o deci'ie de catre Co#itet; con(or# art. %/; au in cau'ele inter tatale; con(or# art. --. Art. -: din Conventie "revede i "o i&ilitatea de e i'arii unei Ca#ere in (avoarea Marii Ca#ere. A t(el; in ca'ul in care cau'a adu a in (ata unei Ca#ere ridica o "ro&le#a !rava "rivind inter"retarea Conventiei au Protocoalelor ale; au daca olutionarea ituatie in care e va "ronunta a u"ra ad#i i&ilitatii i a (ondului cererilor individuale introdu e con(or# art. -. din Conventie;

cau'ei "oate conduce la o contradictie cu o 9otarare anterioara a Curtii; ca#era "oate; inainte de a e "ronunta; a e de e i'e'e in (avoarea Marii Ca#ere; in a(ara ca'ului cand una dintre "arti e o"une la acea ta. %.+.%.. $ Marea Ca#era Marea Ca#era e te (or#ata din 1* 0udecatori. Ea e te (or#ata din "re edintele Curtii; vice"re edinti; "re edintii Ca#erelor 0udecatorul ale al tatului$"arte in liti!iul i alti 0udecatori de e#nati con(or# au; in li" a re!ula#entului Curtii. Din Marea Ca#era (ace "arte de dre"t; con(or# art. %* "ara!r % i olutionat de catre acea ta ace tuia; "er oana de e#nata de catre re "ectivul tat ca 0udecator. In ituatia in care Marea Ca#era 0udeca o cau'a care i$a (o t o(erita in &a'a art. .- din Conventie =retri#iterea in (ata Marii Ca#ene>; nu "oate (ace "arte d# Marea Ca#era nici un 0udecator care a (acut "arte din ca#era care a o#i Marea Ca#era are ur#atoarele atri&utiiG a> e "ronunta a u"ra cererilor introdu e in &a'a art. -- =cau'e inter tatale> au art. -. =cau'e individuale> atunci cand cau'a i$a (o t de(erita de ca#era in &a'a art. -: =de e i'area in (avoarea Marii Ca#ere> au cand cau'a i$a (o t de(erita in &a'a art. .=retri#iterea in (ata Marii Ca#ere>. Potrivit art. .- din Conventie; Marea Ca#era e7ercita i atri&utiile unui du&lu !rad de 0uri dictie in ace t i te# euro"ean de "rotectie a dre"turilor o#ului. Orice "arte in cau'a "oate in ter#en de trei luni de la data luarii unei 9otarari de catre o Ca#era a ceara in ca'uri e7ce"tionale retri#iterea cau'ei in (ata Marii Ca#ere. Acea ta cerere va (i e7a#inata de catre un cole!iu (or#at din + 0udecatori ai Marii Ca#ere i in ca'ul in care acea ta ridica o "ro&le#a !rava re(eritoare la a"licarea Conventiei au a "rotocoalelor ale au o alta "ro&le#a !rava cu caracter !eneral "oate decide ad#iterea ei. Daca re "ectivul Cole!iu acce"ta cererea; Marea Ca#era e va "ronunta a u"ra ace teia "rintr$o 9otarareA 9otararea; cu e7ce"tia "re edintelui Ca#erei i a 0udecatorului care re"re'inta tatul$"arte intere at.

&>e7a#inea'a cererile de avi'e con ultative introdu e in &a'a art. .* din Conventie; re "ectiv la cererea Co#itetului Mini trilor. %.+.-. Co#"etenta Curtii on(or# art -%; Co#"etenta Curtii aco"era toate "ro&le#ele "rivind inter"retarea i

a"licarea Conventiei i Protocoalelor ale care ii unt u"u e in conditiile art. --; -. i .*. Para!ra(al % al aceluia i articol "revede ca in ca' de conte tare a co#"etentei ale; Curtea 9otara te. Re'ulta; deci; ca in co#"etenta Curtii intra cererile inter tatale; cererile individuale i avi'ele con ultative. %.+.-.1$Cererile inter tatale Potrivit art$ -- din Conventie; orice alta "arte contractanta "oate e i'a Curtea cu "rivire la orice

%.+.-.% $ Cererile individuale

Con(or# art$ -. din Conventie; orice "er oana (i'ica; or!ani'atie ne!uve#a#entala au !ru" de "articulari care e "retind victi#e ale unei incalcari a dre"turilor recuno cute de catre Conventie au de Protocoalele ale de catre una din inaltele "arti contractante "oate e i'a "rintr$o cerere Curtea cu "rivire la ace t (a"t. Statele "arti au o&li!atia de a nu i#"iedica "rin nici o #a ura e7ercitarea ace tui dre"t de "etitie. %.+... Conditiile de ad#i i&ilitate a cererilor rticolul -+ din Conventie "revede conditiile de ad#i i&ilitate a cererilor; re "ectivG $e"ui'area cailor interne de recur A $ a nu de"a ea ca 1 luni de la data ra#anerii de(initive a deci'iei interne. In ca'ul cererilor individuale e #ai cereG $ a nu (ie anoni#aA $ a nu (ie in #od e ential aceea i cu o alta cerere e7a#inata anterior de Curte au adre ata altei in tante internationale de anc9eta contine (a"te noiA $daca e te inco#"ati&ila cu "revederile Conventiei i ProtocoalelorA $daca e te in #od vadit ne(ondata au a&u'iva. Cererea con iderata inad#i i&ila in a"licarea "re'entului articol e te re "in a initial au in orice tadiu al "rocedurii. Potrivit art. %) "ara!r. - din Conventie; in a(ara unor ituatii e7ce"tionale; deci'ia de ad#i i&ilitate a cererii e te ado"tata e"arat de deci'ia a u"ra (ondului cau'ei. au de re!le#entare; daca nu

%.+.+. Procedura Curtii n ca'ul in care Curtea declara o cerere ad#i i&ila; ea va intre"rinde ur#atoarele activitatiG $va "roceda la e7a#inarea in conditii de contradictorialitate i#"reuna cu re"re'entantii "artilor i; daca e i#"une; va decide e(ectuarea unei anc9ete la care tatele intere ate unt o&li!ate a (acilite'e toate in(or#atiile nece are; $ e va "une la di "o'itia "artilor in co"ul de a e a0un!e la olutionarea cau'ei "e cale a#ia&ila; "e &a'a re "ectarii dre"turilor o#ului; a a cu# unt ele recuno cute in Conventia euro"eana i in "rotocoalele ace teia. %.+.+.1 $Re'olvarea "e cale a#ia&ila In ituatia re'olvarii cau'ei "e cale a#ia&ila; acea ta e te coa a de Curte de "e rol "rintr$o deci'ie care ado"tate. Acea ta "rocedura are caracter con(idential. %.+.+.% $ Re'olvarea "e calea contradictorialitatii In acea ta ituatie; Curtea va "roceda la 0udecarea cau'ei # edinta "u&lica; in a(ara ca'ului in care Curtea decide alt(el; "e &a'a unor #otive e7ce"tionale. Con(or# art .: "ara!r. %; e te "er#i acce ul "u&licului la docu#entele de"u e la <re(a; cu e7ce"tia ca'ului in care "re edintele Curtii decide alt(el %.+.1. Acordarea unei re"aratii ec9ita&ile cordarea unei re"aratii ec9ita&ile "er oanei ale carei dre"turi au (o t incalcate de catre tat e (ace in &a'a art. +: din Conventie. O&li!atia acordarii revine tatului vinovat de re "ectivele incalcari. Prevederile art. .1 din Conventie unt co#"letate cu di "o'itiile art. .) i +- din re!ula#entul interior al Curtii. De re!ula; Curtea; ia cererea "artii; decide a u"ra de "a!u&irilor acordate in aceea i 9otarare in care a tatuat cu "rivire la e li#itea'a la o curta e7"unere a (a"telor i a olutiei

e7i tenta unei violari a Conventiei; au "oate a e "ronunte a u"ra ace tora intr$o 9otarare ulterioara =in ca'ul in care din anu#ite con iderente nu "oate decide atunci a u"ra 9otararilor>. Curtea "oate a "reci'e'e i #odalitatile in care a e reali'e'e acea ta o&li!atie a tatuluiG loc de "lata; #oneda; cutiri de i#"o'ite etc. In ituatia in care intre "er oana recla#anta i tatul vinovat intervine o intele!ere in ceea ce "rive te de "a!u&irea; Curtea; in &a'a art. +- "ara!r. . din Re!ula#entul inteior; veri(ica daca ace t acord e te ec9ita&il coate cau'a de "e rol. Con(or# art. ./ "ara!r. - din Re!ula#entul interior; 9otararea e te co#unicata Co#itetului Mini trilor care u"rave!9ea'a e7ecutarea. In vederea ta&ilirii de "a!u&irilor acordate e tine ea#a de "re0udiciul #oral au i "ronunta o 9otarare "rin care e

#aterial cau'at "er oanei; de ta7ele "latite i c9eltuielile (acute de recla#ant. A"licarea art .1 din Conventie intervine in ca'urile in care dre"tul intern nu "er#ite inlaturarea con ecintelor violarii dre"turilor "er oanei din di(erite con iderente; iar re titutio in inte!ru#D nu e te "o i&ila. Recla#antul tre&uie a 0u ti(ice "retentiile ale i a e con tate un ra"ort de cau'alitate intre actiunea =inactiunea> tatului i "rc0udiciul cau'at "er oanei. In "ractica 0uri dictionala; Curtea a acordat in #ai #ulte ca'uri "er oanelor recla#ante de "a!u&iri con tand in u#e a"recia&ile. In alte ca'uri; Curtea a acordat alte ati (actii decat cele "ecuniare. %.+.*. Caracterul de(initiv al 9otararilor Curtii %.+.*.1 $ 5otararile ca#erelor Potrivit art. .% din Conventie; 9otararile Ca#erelor devin de(initive daca intrune c conditiile "reva'ute de art. .. "ara!r. %; re "ectivG a> cand "artile declara ca nu vor cere retri#iterea cau'ei in (ata Marii Ca#ereA

&> du"a - luni de la data 9otararii daca nu a (o t ceruta retri#iterea in (ata Marii Ca#ereA c> cand Cole!iul Marii Ca#ere re "in!e cererea de retri#itere (or#ulata in &a'a art. .- din Conventie.

%.+.*.% $5otararile Marii Ca#ere 5otararile Marii Ca#ere unt de(initive con(or# art. .. "ara!r. 1. Potrivit art. .. "ara!r. -; 9otararile de(initive e "u&lica. %.+./. Motivarea 9otararilor i deci'iilor otararile i deci'iile "rin care unt declarate ad#i i&ile au inad#i i&ile cererile adre ate Curtii unt #otivate. Orice 0udecator are dre"tul neintrunire a u#anitatii. %.+.). 4orta o&li!atorie i e7ecutarea 9otararilor tatele $ "arti la Conventie e an!a0ea'a a e con(or#e'e 9otararilor de(initive ale Curtii in cau'ele in care nu unt i#"licate. Co#itetul Mini trilor va "ri#i 9otararea Curtii i va u"rave!9ea e7ecutarea a adau!e 9otararii o"inia a e"arata; in ca' de

ace teia. Se o& erva; deci; ca di "are (unctia de deci'ie a Co#itetului Mini trilor "reva'uta de art. -% din Conventia euro"eana in vec9ea a redactare. %.+.1:. Avi'ele con ultative otrivit art. .* din Conventie; Curtea "oate; la cererea Co#itetului Mini trilor; a dea avi'e con ultative cu "rivire la "ro&le#ele 0uridice "rivind inter"retarea Conventiei i a Protocoalelor ale. Ace te avi'e nu "ot in a a e re(ere la "ro&le#ele care "rive c continutul au intinderea dre"turilor i li&ertatilor cu"rin e in titlul 1 al Conventiei euro"ene i in Protocoalele ale i nici la "ro&le#ele de care Curtea au Co#itetul Mini trilor ar "utea a ia cuno tiita ca ur#are a introducerii unui recur "reva'at de Conventie.

Co#itetul Mini trilor va decide a u"ra olicitarii unui avi' con ultativ "rin votul #a0oritatii #e#&rilor ai. Curtea va decide; con(or# art. ./; daca cererea Co#itetului Mini trilor "rivind avi'ul con ultativ e te de co#"etenta a. Avi'ul con ultativ tre&uie a (ie #otivat; iar 0udecatorul care are o"inie e"arata are dre"tul a i$o e7"ri#e. Avi'ul e tran #ite Co#itetului Mini trilor. %.+.11 $Conclu'ii ecani #ele internationale de !arantare a dre"turior o#ului diver i(icate. unt co#"le7e i

Se i#"une in "ri#ul rand a"recierea; "reocu"area co#unitatii internationale "entru a i!urarea cadrului nor#ativ; atat international; cat i intern; de "ro#ovare i !arantare a dre"turilor o#ului i a li&ertatilor ale (unda#entale. In al doilea rand; tre&uie evidentiat rolul #ecani #elor internationale de

u"rave!9ere a re "ectarii dre"turilor o#ului "e "lan intern; ca or!ani #e care au arcina de a corecta acele deci'ii interne care unt de natura a incalce in vreun (el dre"turile i li&ertatile cetatenilor. De a e#enea; in cadrul e7a#inarilor e(ectuate cu "rivire la activitatile or!ani #elor internationale; tre&uie relevata e(icienta "orita a "rocedurilor 0un dictionale au a celor 3ua i$0uri dictionale in co#"aratie cu cele cu caracter "olitic. Atat la nivel univer al; cat i la nivel re!ional; e7i ta o u"ra"unere; atat in ceea ce "rive te "ro#ovarea; cat i in ceea ce "rive c #ecani #ele de !arantare a dre"turilor o#ului. Acea ta e re(era la con acrarea acelora i dre"turi in in tru#ente cu caracter univer al i re!ional =avand au nu (orta 0uridica>; "recu# i la in tituirea unor #ecani #e de control a caror co#"etenta e re(era la acelea i dre"turi. Ace te a(ir#atii e "ot e7e#"li(ica "rin (a"tul ca dre"turile civile i "olitice unt "ro#ovate i !arantate atat "rin Pactul international "rivind dre"turile civile i "olitice i

"rin cele doua "rotocoale ale ace tuia; cat i "rin alte conventii cu caracter univer al =Conventia i#"otriva torturii i a altor "ede" e au trata#ente cu cru'i#e; inu#ane au de!radante; Conventia i#"otriva claviei etc.> "recu# i in docu#ente 0uridice re!ionale =Conventia euro"eana; Conventia a#ericana i Carta a(ricana>. Acea ta re!le#entare du&la au uneori tri"la "oate (i con iderata &ene(ica in

ceea ce "rive te cre terea !radului de !arantare a dre"turilor re "ective; dar in acela i ti#"; "oate a conduca la unele ituatii de i#"o i&ilitate de "ri#ire a unei co#unicari de catre un or!an; "e con iderentul ca a (o t e i'at de un alt or!an cu aceea i c9e tiune. Acea ta ituatie conduce la a!lo#erarea activitatii or!anelor co#"etente ca ur#are a "o i&ilitatii e i'arii i#ultane a ace tora. Statele "arti la conventiile internationale invocate "rin re "ectivele e i'ari unt o&li!ate a (aca (ata unor olicitari cel "utin du&le de a ra "unde la acu'atiile care le unt adu e de a "re'enta o&li!atiile i "unctele lor de vedere i de a e "re'enta in (ata or!anelor la care unt citate. Pentru inlaturarii ace tor "o i&ile ituatii de u"ra"unere e te nece ara o

in(or#are reci"roca intre ace te or!ane i evitarea ado"tarii unor conventii care a le du&le'e "e cele e7i tente i care au un #ecani # "ro"riu de u"rave!9ere. Daca totu i tatele vor con idera ca e te nece ar a ado"te noi conventii "rivind !arantarea u"li#entara a anu#itor dre"turi; e te de dorit a nu con tituie alte or!ani #e; ci a con(ere co#"etentele re "ective or!anelor de0a e7i tente. In ceea ce "rive te activitatea or!anelor in tituite "rin tratatele internationale in #aterie; nu e "oate trece cu vederea o oarecare &irocratie; durata (oarte #are a "rocedurilor i c9iar a& enta (ortei 0uridice a deci'iilor unora dintre ace te or!ane. Pentru re#edierii ace tor de(iciente; "e lan!a "er(ectionarea cadrului nor#ativ care re!le#entea'a activitatea ace tor or!ane; unt nece are i unele re(or#e adu e re!ula#entelor interioare ale ace tora; in en ul nu#irii unor ra"ortori interi#ari; care a

"re!atea ca ra"oartele ce ur#ea'a le!atura cu tatele vi'ate.

a (ie anali'ate in cadrul

e iunilor

i "entru

Totodata e i#"une i o "er(ectionare a activitatii de in(or#are a ace tor or!ane; o diver i(icare a ur elor; atat "rin atra!erea or!ani'atiilor ne!uverna#entale; cat i "rin (olo irea altor in(or#atii care a nu "rovina de la or!anele de tat =de e7e#"lu "rin #i0loace de in(or#are in #a a>. Nici i te#ul anc9etelor "reva'ut de unele conventii internationale cu caracter univer al nu e te deo e&it de e(icient. Se are in vedere #ecani #ul in tituit de Conventia O.N.U. i#"otriva torturii; co#"arativ cu activitatea Co#itetului contra torturii con tituit "rin conventia in #aterie ado"tata de catre Con iliul Euro"ei. O alta "ro&le#a (oarte i#"ortanta in ace t do#eniu o re"re'inta in u(icienta #i0loacelor (inanciare care unt nece are de (a urarii activitatii ace tor or!ani #e. De i ele unt (inantate "otrivit re!le#entarilor in vi!oare; din &u!etul O.N.U. au din cel al or!ani'atiilor re!ionale in cadrul carora iti de (a oara activitatea; cel "utin la nivelul O.N.U.; cri'a &u!etara cu care e con(runta acea ta or!ani'atie e re i#te i in a i!urarea re ur elor (inanciare nece are (unctionarii nor#ale a ace tor or!ani #e. Ca ur#are a ace tor cau'e a"ar ituatii in care unele dintre ace tea =de e7e#"lu Co#itetul contra torturii> au tre&uit a renunte la de (a urarea unor e iuni. E te adevarat ca nici #ecani #ul e7i tent in cadrul Con iliului Euro"ei =con iderat a (i cel #ai evoluat> nu e te li" it de de(iciente. Intrea!a co#unitate internationala e te de acord cu crearea cadrului international de dre"turilor O#ului i a li&ertatilor i (unctionarea

u"rave!9ere a #odului de re "ectare "e "lan intern a ale (unda#entale. A con iderat in a ca ace t

#ecani # e te unul "er(ect; re"re'inta; de i!ur; un "unct de vedere care nu tine ea#a de realitate; in acela i ti#" in a; a con idera ca ace ta nu tre&uie a (unctione'e i a e "er(ectione'e; in ea#na ai a&dica de la "rinci"iul (unda#ental al nece itatii ire "ectarii univer ale a dre"turilor o#ului; (ara nici un (el de di cri#inare; indi(erent de criteriul "e care ace ta $ar (ace.

%.1 Ro#ania i Or!ani'atia "entru Securitate i Coo"erare in Euro"a. u"a caderea re!i#urilor co#uni te in tarile Euro"ei Centrale i de E t; OSCE; a inclu dre"tul "rivind #inoritatile nationale i #ecani #ul de i#"le#entare a ace tora. Du"a retra!erea re'ervelor i declaratiilor inter"retative (acute la docu#entul 4inal al reuniunii de la ,iena; Ro#ania a acce"tat "ractic toate celelalte docu#ente in cadrul OSCE; inclu iv in tru#entele a(late la di "o'itie in cadrul Mecani #ului Di#en iunii U#ane. Un rol a"arte la ra"orturile Ro#aniei cu OSCE il ocu"a relatia cu Inaltul Co#i ariat "entru Minoritatile Nationale. Ace ta a vi'at Ro#ania de #ai #ulte ori; <uvernul ro#an cola&orand de (iecare data "entru reali'area ace tor vi'ite. Doua "reci'ari ar tre&ui (acute in le!atura cu docu#entele ado"tate in cadrul OSCE i care in(luentea'a i relatiile Ro#aniei cu acea ta in titutie. Pri#a e re(era la caracterul lor. Docu#entele ela&orate in cadrul OSCE au un caracter "olitic; ceea ce "re u"une e7i tenta unei o&li!atii "olitice a tatelor care au con i#tit la ado"tarea lor de a re "ecta ace te docu#ente. A doua "reci'are e re(era la "o i&litatea ca ele a do&andea ca (orta 0uridica o&li!atorie "rin includerea lor in le!ile interne ale tatelor. In ca'ul Ro#aniei; Docu#entul Reuniunii de la Co"en9a!a "rivind Di#en iunea U#ana; care contine a#"le re(eriri la dre"turile #inoritatilor nationale; a (o t inclu in Tratatul intre Ro#ania i Re"u&lica 4ederala <er#ania "rivind coo"erarea "rietenea ca i "arteneriatul in Euro"aD. Partile contractante convin a "una in a"licare; ca nor#e 0uridice; tandardele "rivind "rotectia #inoritatilor cu"rin e in docu#entul Reuniunii de la Co"en9a!a a u"ra di#en iunii u#ane a CSCE; din %) iunie 1)): "recu# i in alte docu#ente ale CSCE.%:N%:O Orice alte "revederi ado"tate in cadrul CSCE; in "re'ent OSCE; re(eritoare la #inoritati; devin ; "entru Ro#ania; o&li!atorii din "unct de vedere 0uridic; deci inclu iv cele din Actul 4inal de la 5el in6i. Tratatul intre Ro#ania i <er#ania a (o t rati(icat de catre Parla#entul Ro#aniei; con ecinta e te ca toate ace te "revederi tandarde ale OSCE au devenit; in con(or#itate cu "revederile art. 11 =%> al Con titutiei; "arte a le!i latiei interne. De i ace te "revederi; devenite nor#e 0uridice unt "reva'ute in Tratat cu re(erire la %4[%4] (rticolul 12 din Tratatul intre Romania si Republica Cederala &ermania?

#inoritatea !er#ana; ele e a"lica tuturor #inoritatilor din Ro#ania; alt(el; $ar viola art. 11 din Con titutie; care in tituie "rinci"iul nedi cri#inarii. Pentru ca do#eniul dre"turilor #inoritatilor e te "arte inte!ranta a "rotectiei internationale a dre"turilor o#ului; re'ulta ca ace te "revederi vor avea "relevanta in dre"tul intern. %1N%1O %.* Relatiile Ro#aniei cu Con iliul Euro"ei. rinci"iile care tau la &a'a relatiei Ro#aniei cu Con iliul Euro"ei unt cele in cri e in Statutul Con iliului. Proce ul de aderare a Ro#aniei a durat a"roa"e trei ani. I#ediat du"a c9i#&area de re!i#; Ro#ania a declarat aderarea la Con iliul Euro"ei dre"t o&iectiv de #a7i#a i#"ortanta. Unele din eveni#entele care au avut loc in Ro#ania in anul 1)): au (o t con iderate de Con iliu ca inco#"ati&ile cu tatutul au. E te vor&a de (elul in care $au de (a urat ale!erile din #ai 1)):; in "ecial ca#"ania electorala; de !ravele di (unctii ale tatului de dre"t i violarile dre"turilor o#ului a a cu# au re'ultat ele din eveni#entele violente din #artie 1)): de la Tir!u$ Mure ; au cele datorate #ineriadei din 1.$1+ innie 1)):; are tarilor o"erate cu acel "rile0 i #odului de in(a"tuire a 0u titiei. Di cutiile vi'and aderarea Ro#aniei ca #e#&ra cu dre"turi de"line; a (o t a#anata. S$a con iderat totu i; ca e te in intere ul a#&elor "arti de a ur#ari co#"orta#enrul tarii din interiorul Con iliului; a t(el ca la 1 (e&ruarie 1))1 Ro#ania a o&tinut calitatea de invitat "ecial al Con iliului Euro"ei. Ulterior; la 1) dece#&rie 1))1; Ro#ania a de"u o(icial cererea de aderare; a"ro&ata de Adunarea Parla#entara la %/ e"te#&rie 1))- i de Co#itetul de Mini tri la . octo#&rie 1))-. La * octo#&rie 1))Ro#ania a de"u in tru#entul de aderare la Stalutul Con iliului i a devenit #e#&ra cu dre"turi de"line a Con iliului Euro"ei %%N%%O. Proce ul aderarii; "e "arcur ul celor trei ani; n$a (o t u or. Situatia din Ro#ania a (o t #onitori'ata de catre Con iliu; o&iectul ace tei #onitori'ari con liti lii idu$1 tarca drc"turilor o#ului. lc!al i "ractic. i e7i tenta tatului de dre"t.

%1[%1] conform art. %4 alin.% din Constitutie %%[%%] =aleriu Stoica. $Romania si Consiliul Europei$ in Reuista Romana de "repturile Fmului nr. %A1))-.

Adunarea Parla#cntara; in e"te#&rie 1))-; i$a dat acordul "entru acce"tarea Ro#aniei ca #e#&ra cu dre"turi de"liene. In avi'ul (or#ulat cu acel "rile0 in!urele a "ecte "o'itive din "erioada #onitori'arii erau ale!erile "arla#entare i "re'identiale din toa#na lui 1))%; con iderate de#ocratice; contri&utia Ro#aniei la activitatea Con iliului; atat in cadrul Adunarii Parla#entare; du"a o&tinerea tatutului de invitat "ecial; cat i "e "lan inter!uverna#ental du"a aderarea; la 1) dece#&rie 1))1; la Conventia culturala euro"eana. In acela i ti#" au (o t a"reciate an!a0a#entele a u#ate de autoritatile ro#ane de a rati(ica i#ediat Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului; recuno cand inclu iv dre"tul de "etitie individuala i 0uri dictia o&li!atorie a Curtii Euro"ene a Dre"turilor O#ului; "recu# i an!a0a#entul re(eritor la a i!urarea unei "rotectii a #inoritatilor nationale &a'ate "e "rinci"ii enuntate in Reco#andarea 1%:1 =1))->%-N%-O Adunarea Parla#entara a (acut cateva reco#andari Statului Ro#an; ca de e7e#"u; e"ararea "uterilor in tat i inde"endenta 0udecatorea ca; a i!urarea unei reale inde"endente a "re ei; a i!urarea conditiilor nece are unei li&ere (unctionari a tructurilor ad#ini tratiei locale; "rotectia #inoritatilor nationale; re tituirea "ro"rietatilor &i erice ti; (unctionarea invata#antului reli!io ; i#&unatatirea conditiilor de detentie; de'incri#inarea 9o#o e7ualitatii.%.N%.O Adunarea Parla#entara a 9otarat #onitori'area an!a0a#entelor %+N%+O a u#ate de Ro#ania la #o#entul aderarii i reco#andarilor din Avi'ul 1*1.

%-[%-] (#i.ul nr.1*1 51))-6' art' %:2 %+[%+] (#i.ul nr. 1*1 51))-6' art. 1:11care contine obligatii asumate de statul Roman si recomandari ale (dunarii Parlamentare. (#i.ul a capatat caracter obligatoriu prin adoptarea lui de catre Comitetul de 8inistri la momentul acceptarii Romaniei ca membra a Consiliului. Eerespectarea obligatiilor si recomandarilor are consecinte >uridice 5suspendarea drepturilor de repre.entare' retragerea din Consiliu' incetarea calitatii de membru6 %2[%2] 8onitori.area anga>amentelor cu pri#ire la a#i.ul 1*1' se reali.ea.a prin "irecti#a nr. +,, 51))-6 a (dunarii.

Con(or# Directivei%1N%1O; ra"ortori ai Con iliului Euro"ei au (o t in arcinati ur#area ca evolutiile "rin vi'ite in Ro#ania inde"linirea o&li!atiilor i an!a0a#entelor. 2an

i "rin ela&orarea de ra"oarte "rivind

on i Poni! a reali'at un "ri# Me#orandu# in anul 1)).; care contine

re(eriri critice cu "rivire la i te#ul 0udiciar; inde"endenta 0udecatorilor; la adre a "olitiei i a Serviciului Ro#an de In(or#atie; re "ectul li&ertatii de e7"ri#are; #entinerea incri#inarii relatiilor 9o#o e7uale; a nere tituirii &unurilor &i erice ti%*N%*O. Au (o t rati(icate Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului i cele 11 Protocoale aditionale; Conventia euro"eana "entru "revenirea torturii i a "ede" elor au trata#entelor inu#ane au de!radante i cele doua Protocoale la Conventie; Conventia$ cadru "entru "rotectia #inoritatilor nationale i au (o t e#nate Carta euro"eana a li#&ilor re!ionale au #inoritare i Cartea euro"eana a autono#iei locale. Se#narea i rati(icarea unora din ace te docu#ente a (acut "arte din an!a0a#entele a u#ate de Rornania au din reco#andarile Adunarii Parla#entare. Rati(icarea altora a e7"ri#at dorinta Ro#aniei de a$ i dovedi ata a#entul (ata de le!i latia internationala "rivind dre"turile o#ului. Relatia Ro#aniei cu Con iliul Euro"ei a cuno cnt o oarecare ten iune; in 1))+; deter#inata de "o'itiile contradictorii a"arute Adunarii Parla#entare. La data ado"tarii in 0urul Reco#andarii 1%:1 =1))-> a ale; Reco#andarea avea caracterul unei ituatiei dre"turilor #inoritatilor nationale i a

invitatii adre ate Co#itetului de Mini tri de a ela&ora un Prolocol aditional la Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului. Inainte de a adera la Con iliul Euro"ei; autoritatile ro#ane au tri#i Secretarului <eneral al Con iliului docu#ente continand an!a0a#entul de a ela&ora o le!i latie "rivind "rotectia #inoritatilor nationale inte#eiata "e "rinci"iile continute de Reco#andarea 1%:1. Reuniunea Se(ilor de tat i de <uvern din 1))- %/N%/O a o"tat "entru o Conventie cadru "entru "rotectia #inoritatilor nationale i nu "entru un Protocol aditional la CEDO. %1[%1] 3bidem %2 %*[%*] Renate Beber 8emorandumul 8(E G Raportul Honig:7ansson? in re#ista Romana de "repturile Fmului nr.2:1))+ %,[%,] reuniunea a a#ut loc la =iena

Conventia$cadru a (o t inc9eiata la 1 (e&ruarie 1))+; e#nata de Ro#ania in aceea i 'i i rati(icata la %) a"rilie 1))+. In cur ul anului 1))+ autoritatile ro#ane au u tinut ca Reco#andarea%)N%)O 1%:1 nu #ai are vala&ilitate; a t(el ca orice re(erire la ea e te (ara te#ei
-:

N-:O. Adunarea Parla#entara nu e te or!anul de deci'ie al Con iliului Euro"ei;

iar reco#andarile ale nu unt; in "rinci"iu; 0uridic o&li!atorii. In ceea ce "rive te ituatia in care Adunarea recon(ir#a o"tiunile ale "entru o anu#ita reco#andare; o data cu 9otararea de a ado"ta o Conventie$cadru; $a 9otarat i ela&orarea unui Protocol aditional la Conventia euro"eana; "rivind dre"turile culturale. Cu o 'i inaintea inc9eierii Conventiei$cadru; Adunarea Parla#entara a ela&orat Reco#andarea 1%++ in carc recon(ir#a "rinci"iile din Reco#andarea 1%:1 i reco#anda ca unele din te7tele ace teia a (ie "reluate de Protocolul aditional "rivind dre"turile culturale -1N-1O. Aduna$ rea Parla#entara a ado"tat; la %1 a"rilie 1))+; Ordinul nr. +:/ "rivind onorarea o&li!atiilor i an!a0a#entelor luate de tatele #e#&re ale Con iliului Euro"ei. Ado"tarea ace tui docu#ent in le!atura cu "o'itiile autoritalilor de la ?ucure ti (ata de onorarea an!a0a#entelor "rivind Reco#andarea 1%:1 a (o t con(ir#ata de catre Secretarul !eneral ad0unct al Con iliului Euro"ei; 5einric9 Ple&e
-%

N-%O.

%./ Conventii internationale ela&orate in cadrul Con iliului Euro"ei n octo#&rie 1))-; la ad#iterea a in Con iliul Euro"ei; Ro#ania $a an!a0at a rati(ice Conventia euro"eana a dre"turilor o#ului i a recunoa ca dre"tul de "etitie individuala--N--O i 0uri dictia o&li!atorie a Curtii Euro"ene a Dre"turilor O#ului -.N-.O. In #ai "utin de un an acea ta o&li!atie a (o t inde"linita; ea re"re'entand cea #ai #are %)[%)] problema Recomandarii 1%41 s:a pus mai ales in legatura cu incheie:rea Tratatului de ba.a dintre Romania si Ingaria -4[-4] &abriel (ndreescu' Recomandarea 1%41' drepturile minoritatilor nationale si de.baterile publice din Romania' in Re#ista Romana de "repturile Fmului nr. ,A1))2 si nr.)A1))2? -1[-1] "ocumentul *%%,' raportul Comitetului (facerilor 7uridice si pentru "repturile Fmului' raportor ;indig -%[-%] The Council of EuropeJs Crame/or0 Con#ention for the Protection of Eational 8inorities ?' in 9uman Rights La/ 7ournal' #ol.11' no. 1:%' 1))2' pag )%:), --[--] (rticolul %2

reali'are le!i lativa a Ro#aniei in do#eniul "rotectiei dre"turilor o#ului. Alaturi de CEDO; alte conventii euroe"ene au (o t e#nate au rati(icate. )tatutul Consiliului (uropei a (o t rati(icat la * octo#&rie 1))-. Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale( a a cu# a (o t a#endata "rin Protocoalele aditionale nr. -. +; i /. a (o t rati(icata "rin Le!ea nr. -:E1)).; in tru#entul de rati(icare (iind de"u la %: iunie 1)).. Au (o t acce"tate atat 0uri dictia o&li!atorie a Curtii; cat i dre"tul de "etitie individuala. Tot atunci au (o t rati(icate %rimul %rotocol aditional la conventie si %rotocoalele aditionale nr. -. /. 0. 1. 2. si 34 in iulie 1))+ a (o t rati(icat %rotocolul aditional nr. 33. La rati(icare; Rornania a (acut o re'erva de declaratie. Re'erva "rive te art.+ al Conventiei =dre"tul la li&ertatea "er oanei> i ea "reci'ea'a ca "revederile ace tui articol nu vor i#"iedica autoritatile ro#ane a a"lice di "o'itiile interne care re!le#entea'a i te#ul di ci"linar #ilitar. Potrivit art. 1 al Decretulul nr. )*1E1)1/ DPentru a&aterile de la di ci"lina #ilitara; "reva'ute de re!ula#entele #ilitare; conda#natii au e(ii "ot a"lica #ilitarilor; anctiunea di ci"linara cu are t "ana la 1+ 'ile.D Re'erva "reci'ea'a ca a"licarea ace tui articol ur#ea'a a e (aca a t(el incat durata "rivarii de li&ertate a nu de"a ea ca; in total; doua luni intr$un an. Declaratia (acuta cu oca'ia rati(icarii e re(era la art. % din "ri#ul Protocol aditional la conventie. Conventia Culturala (uropeana a (o t ati(icata la 1) dece#&rie 1))1 Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei a (o t rati(icata "rin Le!ea nr 1:1E1))%. Convetia europeana in materia adoptiei de copii a (o t rati(icata "rin Le!ea nr. 1+E1))-. Conventia europeana privind prevenirea torturii si a tratamenentelor inumane sau degradante a (o t rati(icata "rin Le!ea nr. /:E 1)).; i tot atunci au (o ( rati(icate i cele doua Protocoale la conventie. -+[-+] (rticolul +1

Conventia$cadru "entru "rotectia #inoritatilor nationale a (o t rati(icata "rin Le!ea nr. --E1))+. Du"a aderarea la Con iliul Euro"ei; Ro#ania a inde"linit doua din reco#andarile (or#ulate in Avi'ul nr. 1*1A la . octo#&rie 1)). a (o t e#nata Carta europeana a autoguvernarii *a autonomiei+ locale ( iar la 1* iulie 1))+ Ro#ania a europeana a limbilor regionale sau minoritare. Alte in tru#ente ale Con iliului Euro"ei untG Carta sociala europeana ' . octo#&rie 1)).A Conventia europeana privind violenta si excesele spectatorilor cu ocazia manifestarilor sportive si in special a meciurilor de fotbal ' 11 iunie 1)).A Conventia antidoping 8 11 iunie 1)).A Conventia europeana privind extradarea $ %) iunie 1))+A Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate ' %) iunie 1))+A Conventia europeana pentru asistenta judiciara in materie penala ' %) iunic 1))+A Conventia europeana pentru reprimarea terorismului '%) iunie 1))+. e#nate de Ro#ania; dar inca nerati(icate; e#nat Carta

CAPITOLUL PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI IN UNIUNEA EUROPEANA niunea Euro"eana re "ecta re#arcate in Declaratia i "ro#ovea'a "rinci"iile univer ale a a cu# unt

niversala a drepturilor omului ; Conventie complementara i Conventia 'nternationala a Drepturilor

'nternationala a Drepturilor Civile si %olitice international i reli!io

(conomice, )ociale si Culturale . Activitatea Uniunii e te &a'ata "e un in tru#ent #a0or "entru "rotectia dre"turilor o#ului; inclu iv Conventia (uropeana a Drepturilor Omului. Ace te in tru#ente "rote0ea'a valori co#une cu "rivire la li&ertatile (unda#entale i "rinci"iile (unda#entale; care unt univer ale; indivi'i&ile i interde"endente. Re "ecul "entru ace te valori e te o conditie "entru de'voltarea e(icienta in orice Uniunii Euro"ene; ocietate. Alte unt declaratia ur e i#"ortante cu "rivire la de(inirea "rioritatiilor i "ro!ra#ul actiunilor Conferntei 'nternationale a

Drepturilor Omului =,ienna; 1))->; declaratia Conferintei 'nternationale a %opulatiei si Dezvoltarii =Cairo; 1)).>; a )umitului 'nternational pentru Dezvoltare )ociala =Co"en9a!a; 1))+> i 5 patra Conferinta 'nternationala a 6emeii =?ei0in!; 1))+>. Un "a i#"ortant in inte!rarea dre"turilor o#ului i "rinci"iilor de#ocratice in "oliticaUniunii Euro"ene; a (o t (acut cu intrarea in (orta a Tratatului co#une i de ecuritate ale Uniunii Euro"ene e te de'voltarea niunii (uropene i con olidarea i li&ertatilor din 1 noie#&rie 1))-. Tratatul con idera ca unul dintre o&iectele "oliticii e7terne de#ocratiei i re!ulilor dre"tului i re "ectul "entru dre"turile o#ului

(unda#entale. In acela i ti#" noul titlu al coo"erarii in de'voltare include o a doua re(erinta directa a u"ra dre"turilor o#ului i de#ocrati'ariiG Re!ula "olitica in acea ta 'ona tre&uie (unda#entale. a contri&uie la de'voltarea o&iectiva !enerala i la con olidarea de#ocratiei i a re!ulilor de dre"t i totodata re "ectarea dre"turilor o#ului i li&ertatile

Tratatul de la 5msterdam; care a intrat in (orta la 1 #ai 1))); #arc9ea'a un alt "a i#"ortant in inte!rarea dre"turilor o#ului in aran0a#entul le!al al Uniunii Euro"ene. Ace t tratat in erea'a un nou articol 1 in Tratatul Uniunii Euro"ene; care rea(ir#a ca Uniunea Euro"eana e te (undata "e "rinci"iile li&ertatii; de#ocratiei; re "ectului "entru dre"turile o#ului i li&ertatilor (unda#entale; re!ulilor dre"tului; "rinci"ii care unt co#une Statelor Me#&re . ,ioland ace te "rinci"ii; intr$un #od erio i "er i tent;

Statele Me#&re i i a u#a ri cul de a vedea i!uranta dre"turilor lor care deriva din a"licarea corecta a Tratatului Univer al. Tratatul de la A# terda# dealt(el a adu "e "ri#ul "iede tal o clau'a !enerala in co#&aterea di cri#inarii; ti"ulatii cu "rivire la a'il; re(u!iati i i#i!ranti i c9e tiuni convin!atoare in do#eniul an!a0arii; conditiilor de ervici i "rotectiei ociale. Uniune Euro"eana $a re(erit de alt(el "rin "ro"ria declaratie cu "rivire la unt "arti e entiale din relatiile i au

dre"turile o#ului care; in ar#onie cu Declaratia Drepturilor Omului a Consiliului (uropean din 7uxembourg din %/$%) Iunie 1))1; Con iliul i re"re'entantii Statelor Me#&re internationale i o "iatra de te#elie a coo"erarii Euro"ene. La data de %/ noie#&rie; $au intalnit in interorul Con iliului ado"tat o re'olutie a dre"turilor o#ului; de#ocratiei i de'voltarii diver e de de'voltare. In data de 1: dece#&rie; Uniunea Euro"eana; a ado"tat o Declaratie cu ocazia a .48a aniversari a Declaratiei niversale a Drepturilor Omului ; care u tine ca "olitica Uniunii Euro"ene; "e u&iectul dre"turilor o#ului; tre&uie a continue i; cand e te nece ar a (ie intarita i i#&unatatita. Declaratia include 1 "a i reali tici in le!atura cu i#&unatatirea in Uniunea Euro"eana a "oliticii dre"turilor o#ului. Inca dinaintea lui 1)):; Con iliul Euro"ean a inclu i te#atic #ai "utin au #ai trate!iei; "rocedurilor

i "rioritatilor "u e la "unct "entru cultivarea con i tentei i oliditatiia tuturor initiativelor

#ult a a nu#itele clau'e ale dre"turilor o#ului in "ro!ra#ele ale &ilaterale i acordurile de coo"erare cu tarile din lu#ea a treia; iclu iv acordurile de "rietenie cu# ar (i acordurile Euro"ei; cele Mediteranene i acordul Cotonou $ (o ta Conventie Lo#Q.O deci'ie a con iliului din #ai 1))+; (ace evidenta #odalitatea de &a'a a ace tor clau'e;

cu intentia de a a i!ura increderea in (olo irea te7tului i in a"licarea lui. De la acea ta deci'ie a Con iliului; clau'ele dre"turilor o#ului au (o t inclu e in toate acordurile ne!ociate &ilaterale de natura !enerala care au ur#at = e7clu iv acordurile la te7tile; "rodu e a!ricole i a a #ai de"arte>. Mai #ult de %: de a e#enea acorduri au (o t de0a e#nate. Ace tea e alatura la cele "e te -: de acorduri care au (o t ne!ociate inainte de #ai 1))+; i care aveau clau'ele dre"turilor o#ului nu nea"arat "re#er!atoare #odelului lan at in 1))+. In iunie 1))/ Uniunea Euro"eana a deci ; ca "arte inte!rala din "olitica

dre"turilor o#ului; a intarea ca activitatile internationale in le!atura cu "edea" a cu #oartea. Uniunea Euro"eana va (ace e(orturi in le!atura cu a&olirea univer ala a "ede" ei cu #oartea; o "olitica tinuta "uternic; acu# acce"tata de toti #e#&rii Uniunii Euro"ene. In "roce ul de inde"linire al ace tui "ri# o&iectiv; unde "edea" a cu #oartea inca e7i ta; Uniunea Euro"eana va avea nevoie "re ea'a a (ie introdu a i u "endarea. Cu intentia de a "re'enta u"ortul "entru toate activitatile care cu"rind dre"turile o#ului; Co#i ia a redactat o erie de co#unicate Con iliului i Parla#entului; co#unicate care de c9id noi u&iecte i trate!ii #enite a u&linie'e con i tenta i e(ectivitatea dre"turilor o#ului !enerale a"ro"iate de Uniunea Euro"eanaG Uniunea Euro"eana i Di#en iunile E7terne ale Politicii dre"turilor o#ului G de la Ro#a la Maa tric9t i ?eRond =noie#&rie 1))+> i Uniunea Euro"eana i "ro&le#ele con(lictelor din A(ricaG Con truirea "acii; Prevenirea con(lictului i in e7terior =#artie 1))1>; la (el ca Politica dre"turilor o#ului in coo"erarea cu tarile din lu#ea a treia =#ai 1))+>; De#ocrati'area; re!ulile dre"tului; re "ectul "entru dre"turile o#ului i o &una !uvernareG "rovocarea "arteneriatului intre Uniunea Euro"eana i Statele ACP =#artie 1))/>; coo"erarea cu tarile ACP i#"licate in con(licte ar#ate=#ai 1)))> i Adunarea Ale!erilor i O& ervatiilor a Uniunii Euro"ene=#ai %:::>. Cu intentia de a o(eri &a'a le!ala "entru toate dre"turilor o#ului i activitatilor de de#ocrati'are ale Uniunii Euro"ene ale ca"itolului ?*$*:; Con iliul a ado"tat doua Politici in %) A"rilie 1))) =)*+$1))) i )*1$1)))> in de'voltarea i con olidarea a (ie a i!urata ca e te controlata "ro!re iv; i in i ta a (ie acce"tata con(or# tandardelor #ini#e. Uniunea Euro"eana

de#ocratiei i re!ulilor dre"tului i re "ectul dre"turilor i li&ertatilor (unda#entale. Ace t ca"itol ?*$*:; denu#it Initiativa Euro"eana "entru de#ocratie i dre"turile o#ului; a (o t creat la initiativa Parla#entului Euro"ean in 1)).; care au adu i#"reuna o erie de titluri ale unor "lanuri (inanciare care tratea'a "ro#ovarea dre"turilor o#ului. In i#"le#entare; "olitica a a dre"turilor o#ului; Uniunea Euro"eana recunoa te i#"ortanta contri&utiei; (acuta de or!ani'atii internationale; re!ionale i non!uverna#entale catre ocietati civile i "entru de'voltarea de#ocratiei care u tin dre"turile "olitice; civile; econo#ice; ociale i culturale. Uniunea "retuie te atat e7"erienta "e care o "o eda nu#eroa e or!ani'atii ce lucrea'a la i#"le#entarea dre"turior o#ului cat i i#"actul lor e#ni(icativ i vi'i&il in do#eniul dre"turilor o#ului.

-.1 Princi"iul re "ectarii dre"turilor o#ului in Carta O.N.U. rinci"iul %5CT5 ) NT )(9,5ND5 a"are din cele #ai vec9i ti#"uri; (iind intalnit la caldeeni; e!i"teni; c9ine'i i #ai tar'iu la !reci i la ro#ani. Initial; ace t "rinci"iu era tran le!at de reli!ie. Inc9eierea "actelor internationale avea o i#"ortanta co#"onenta reli!ioa a; (iind in otita cel #ai ade ea de diver e ritualuri. Paralel cu a "ectul reli!io 0uridica e#&rionara. 4orta o&li!atorie a tratatelor deriva din !bona fides$ 8 idee recuno cuta la toate "o"oarele vec9i. ?una credinta e te cotata ca ele#ent de dat u& tructura #oral$etica i reli!ioa aG ea re"re'inta o indatorire de one titate; o o&li!atie de a$ i re "ecta cuvantul anctiunea unei "ede" e #ult #ai !rave decat cea i#"u a de oa#eni; "edea" a tran cedentala a 'eilor o#ni"re'enti. Con acrarea reala intenationale #ondial. De e7e#"lu in Prea#&ulul Pactului Li!ii Natiunilor e "revede ca inaltele "arti contractante; in co"ul de a "ro#ova coo"erarea internationala i de a reali'a "acea i ecuritatea internationala "rin #entinerea 0u titiei i un re "ect cru"ulo "entru toate o&li!atiile decur!and din tratate in relatiile dintre "o"oarele or!ani'ate; au convenit a u"ra ace tui "act al Li!ii Natiunilor. Ulterior; in "rea#&ulul Cartei ONU e arata ca Natiunile Unite ur#are c; "rintre altele; crearea unor conditii in care a "oata (i #entinuta 0u titia i re "ectul o&li!atiilor decur!and din tratate i din alte i'voare ale dre"tului international. In art. - =%> din Carta e te "reva'uta indatorirea #e#&rilor or!ani'atiei de a$ i inde"lini cu &una credinta o&li!atiile ce i le$au a u#at "otrivit Cartei. i de re"etata a ace tui "rinci"iu in docu#entele i; #ai ale ; du"a cel de$al doilea ra'&oi e vor de'volta i vor a"are ele#ente de conce"tie

e reali'ea'a du"a "ri#ul

Mai #ult decat atat; #a0oritatea tratelor i docu#entelor internationale (ac re(erire e7"re a la "rinci"iul pacta sunt servanta. 2uri "rudenta internationala a (acut din ea in a i o lar!a a"licare a "rinci"iului re "ectarii tratatelor internationale. Incalcarea "rinci"iului re "ectarii o&li!atiilor reie ite din tratate con tituie o #ani(e tare a di "retului (ata de nor#ele dre"tului international. Ace t "rinci"iu do#ina intrea!a #aterie a tratatelor (iind un "rinci"iu (unda#ental al dre"tului international de a"licare !enerala; (or#at "e cale cutu#iara internationale. Notiunea de :bona fede: are o a"licare !enerala in relatiile internationale i un continut 0uridic; nu nu#ai etico$#oral in inde"linirea o&li!atiilor internationale conce"tul de &una credinta e re(era la #odul au "iritul in care o&li!atia tre&uie a (ie inde"linita; la !radul de con tiincio'itate re "ectata. O&li!atia inde"linirii unui tratat cu &una$credinta "re u"une e7ecutarea clau'elor ale in litera i "iritul lor; u& u&ter(u!ii i cat #ai e7act cu "utinta. Se e7clude a t(el invocarea unor #otive u"er(lue au utili'area u&tilitatilor de inter"retare "entru a e7clude e7ecutarea tratatului. Nu intotdeauna acce"tiunea data de unele tratate notiunii de D&una$credintaD ca (iind increderea reci"roca in cuvantul dat; e te u(icienta "entru a e a"recia o anu#e ituatie i'vorata din contract. In ace t co"; e te nece ar a e e7a#ine'e i#"re0urarile concrete ale a"licarii tratatului cu cerinta unei co#"ortari cru"uloa e i corecte. De'voltarea relatiilor dintre i codi(icarea dre"tului international; "ro#ovarea re!le#entarii i de trictete cu care "ro#i iunea (acuta tre&uie i con acrat in #a0oritatea tratatelor

tate i#"un a ta'i; #ai #ult ca oricand; re "ectarea de catre toate

tatele cu &una credinta a o&li!atiilor inte#ationale a u#ate "rin "acte i tratate. Declaratia ONU din 1)*: a adu cu ine o re(or#ulare a ace tui "rinci"iu;

acordandu$i o #ai #are (orta 0uridicaG D (iecare tat e te o&li!at a inde"linea ca cu

&una$credinta o&li!atiile care$i incu#&a in virtutea acordurilor internationale; in con(or#itate cu "rinci"iile i nor#ele !eneral recuno cute ale dre"tului international In conditiile lu#ii conte#"orane; in "re'enta co#"le7elor relatii inte#ationale dintre tate i a con ecintelor !rave "e care nere "ectarea o&li!atiilor internationale "rinci"iul "otrivit caruia tatele tre&uie au neinde"linirea lor cu &una$credinta le "oate avea "entru "acea i ecuritatea o#enirii; a inde"linea ca cu &una$credinta o&li!atiile a u#ate; con(or# Cartei e te de tinat ca; alaturi de celelalte "rinci"ii (unda#entale ale dre"tului international a contri&uie la de (a urarea nor#ala a vietii internationale; la "ro#ovarea "acii i cola&orarii intre toate tatele lu#ii. Ace t "rinci"iu i#"une tatelor o&li!atia de a re "ecta an!a0a#entele "e care le iau "rin tratatele internationale i aducerea lor la inde"linire cu &unacredinta. Princi"iul re "ectarii tratatelor internationale *pacta sunt servanda+ e te unul din cele #ai vec9i i cele #ai i#"ortante "rinci"ii ale dre"tului international. Le!alitatea internationala i de (a urarea nor#ala a relatiilor de &una vecinatate i de cola&orare dintre tate nu "ot (i conce"ute (ara re "ectarea tratatelor inc9eiate in con(or#itate cu "rinci"iile i nor#ele unani# ad#i e ale dre"tului international conte#"oran. Totu i au e7i tat unii !anditori care au conte tat "rinci"iul pacta sunt servanda.. A t(el; S"ino'a u tinea ca orice tat are dre"tul de a actiona i#"otriva altor tate; ca atare natiunile nu int o&li!ate a "a tre'e (idelitatea tratatelor; iar Mac9iavelli (atuia "e "rinti a nu re "ecte tratatele; atunci cind acea ta re "ectare $ar "utea intoarce i#"otriva lor. ?lunt c9li cria ca eternitatea tratatelor e te atat de a& urda; ca i eternitatea con titutiilor. A#&ele int inco#"ati&ile cu de'voltarea "o"oarelor Statul care violea'a ace t "rinci"iu unani# recuno cut ado"ta; in (ond; o "o'itie de ne!are a dre"tului international. Princi"iul pacta sunt servanda a (o t cuno cut i a"licat inca din antic9itate.

PantRlia; "ri#ul #ini tru al i#"aratului Indiei; Canda!u"ta; vor&ea de "re (orta 0uridica a tratatelor inte#eiate "e "ro&itate. Pentru Con(uciu ; re "ectarea tratatelor era o re!ula a& oluta; un i#"erativ al ocietatii o#ene ti. Cicero a(ir#aG !6undamentum autem este justitiae fides, id est dictorum conventorum;ue constantia et veritas adica 4unda#entul 0u titiei e te &una$credinta; adica (idelitatea !i adevarul (ata de cele "u e i convenite In evul #ediu; o erie de autori; "rintre care ARala *De jure et officiis bellicis et disciplina militari+, <entili *De jure belli+, Souc9e; <rotiu au u&liniat nece itatea i i#"ortanta re "ectarii tratatelor. 4idelitatea (ata de tratate deveni e un adevarat "rece"t reli!io ; in Coran "entru cavaleri; re "ectarea cuvantului dat era o c9e tiune de onoare. Princi"iul pacta sunt servanda, caruia i $a atri&uit de doctrinarii &ur!9e'i caracterul unui "rinci"iu de dre"t natural; a (o t con acrat intr$o erie de docu#ente internationale; ceea ce de#on trea'a ca e te un "rinci"iu cu continut nor#ativ al dre"tului international in vi!oare. Declaratia Con(erintei de la Londra din 1* ianuarie 1/*1 arata caG Nici un tat nu e "oate e7onera de o&li!atiile unui tratat; nici a$i c9i#&e di "o'itiile alt(el decat cu acordul "artilor contractante; o&tinut "rintr$o intele!ere "rietenea ca. Mai #entiona# o re'olutie a Con iliului Li!ii Natiunilor din a"rilie 1)-+ i Declaratia de "rinci"ii ado"tata de Con(erinta "ana#ericana de la Li#a; la %. dece#&rie 1)-/. Cel #ai i#"ortant dintre ace te docu#ente e te Carta O.N.U. care "revede; in "rea#&ul; 9otararea tatelor #e#&re de a crea conditiile in care a "oata (i #entinuta 0u titia i re "ectul o&li!atiilor; decur!and din tratate i alte i'voare ale dre"tului international; iar in art. %G Toti #e#&rii or!ani'atiei; in co"ul de a a i!ura tuturor e

"uneaG 4iti credincio i in e7ecutarea tratatelor voa tre; caci Ala9 va va intre&a; iar

dre"turile i avanta0ele ce decur! din calitatea lor de #e#&ri; tre&uie a$ i inde"linea ca cu &unacredinta o&li!atiile ce i le$au a u#at "otrivit "re'entei Carte. Princi"iul pacta sunt servanda nu are un caracter a& olut; in en ul ca nu orice tratat tre&uie re "ectat; ci nu#ai tratatele inc9eiate in #od licit; in con(or#itate cu dre"tul international. Tratatele ine!ale; inro&itoare; care ta&ile c conditii de u&ordonare a unui tat (ata de altul; care incalca "rinci"iile (unda#entale ale dre"tului international; "ot (i anulate de tatele care au (o t ilite a le inc9eie. Tinand ea#a de acea ta; "rinci"iul pacta sunt servanda tre&uie de(init in en ul ca tatele unt o&li!ate a inde"linea ca cu &una$credinta i "e de"lin tratatele internationale care dre"tul international. I toria ne o(era nenu#arate e7e#"le de incalcare a ace tui "rinci"iu de catre tatele &a'ate "e e7"loatare. O a e#enea atitudine (ata de o&li!atiile internationale i$a !a it e7"re ia in cuno cu$tele cuvinte ale cancelarulul !er#an ?et9#ann 5ollBe! care; in a0unul "ri#ului ra'&oi #ondial; a declarat cu cini # ca tratatele nu valorea'a nici cit "eticul de 9artie "e care au (o t cri e. Inc9eind tratate internationale "e &a'a li&erului con i#ta#ant i a de"linei unt inc9eiate in #od licit; re "ectand; a adar; "rin clau'ele lor;

e!alitati in dre"turi; tatele ociali te re "ecta cu trictete "rinci"iul pacta sunt servanda.

-.% Tratatul de la A# terda#; e adau!a de(a"t la Tratatul "rivind Uniunea Euro"eana unele c9e tiuni i#"ortante. Se con(ir#a ata a#entul (ata de dre"turile ociale (unda#entale a a cu# unt de(inite in Carta sociala europeana; e#nata la Torino la 1/ octo#&rie 1)11 i i in Carta Comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor din 1)/). Se 9otara te "ro#ovarea "ro!re ului econo#ic ocial al "o"oarelor ; tinandu$ e cont de de'voltarea "ietii interne; al intaririi coe'iunii i "rotectiei #ediului i "ro!re ul econo#ic i al altor do#enii cu a0utorul a"licarii unor "olitici ca"a&ile a contri&uie in ace t en . Se decide i#"le#entarea unei "olitici e7terne i ecuritatii co##une; "rin "unerea la "unct a unor "rinci"ii de "ro#ovare a "acii i ecuritatii; a "ro!re ului in Euro"a i al Euro"ei in lu#e. Se ince"e (acilitarea circulatiei li&ere a "er oanelor; ace t lucru o&li!a i "rote0area i!urantei i ecuritatii "o"oarelor. Tratatul de la A# terda# crea'a i#"re ia unui tot unitar care a0uta la intoc#irea unei uniuni i#"ortant. Uniunea i i "ro"une a e ocu"e de (orta de #unca i "ro#ovarea "ro!re ului econo#ic i ocial ceea ce a0uta la crearea unui "atiu (ara (rontiere interne i ta&ilirea unei #onede unice. Se dore te in tituirea unei cetatenii a Uniunii "rin intarirea "rotectiei dre"turilor i intere elor cetatenilor care a"artin Statelor Me#&re. Controlul !ranitelor e7terne a a'ilului i i#i!rarii; a cri#inalitatii; de'voltarea Uniunii ca o 'ona a li&ertatii i ecuritatii unde cri#inalitatii e "une &a'a li&erei #i cari a "er oanei; (ace ca i controlul i i a (ie #ai a "ru. E7a#inarea unor revi'uiri "olitice i a (or#elor de tran e intre "o"oarele euro"ene; ceea ce #arc9ea'a un alt "unct

coo"erare in tituite "rin ace t tratat; "rin #entinerea ac3ui $ului co#unitar in cadrul "oliticilor ale cu "rivire la relatiile e7terne; la ecuritate; econo#ie

de'voltarea lui. Uniunea Euro"eana a i!ura coerenta tuturor #a urilor e7terne ado"tate de'voltare; unde Con iliul i Co#i ia au re "on a&ilitatea; con(or# "ro"riilor

co#"etente; a i!urarii ace tei coerente i o&li!atia coo"erari; totodata i#"le#entarea ace tor "olitici. In conditiile i co"urile Tratatelor in titutive ale Co#unitatii Euro"ene i

actele care le$au "recedat; care le$au #odi(icat au co#"letat i ace t Tratat de la A# terda#; Parla#entul Euro"ean; Con iliul; Co#i ia; Curtea de 2u titie i Curtea de Conturi i i e7ercita atri&utiile. Uniunea e te (ondata "e "rinci"iul li&ertatii; de#ocratiei; re "ectului dre"turilor o#ului i li&ertatilor (unda#entale; "recu# i al tatului de dre"t; "rinci"ii care unt co##une tatelor #e#&er. Uniunea re "ecta identitatea nationala a tatelor #e#&er. Con iliul; reunit la nivelul e(ilor de tat au de !uvern i 9otarand in unani#itate; la "ro"unerea unei trei#i din tatele #e#&er au a Co#i iei; i du"a o&tinerea avi'ului con(or# al Parla#entului Euro"ean; "oate con tata e7i tenta unei incalcari !rave i "er i tente a "rinci"iilor enuntate in articolul 4; "ara!ra(ul 1; din "artea unui tat #e#&ru; du"a ce a invitat !uvernul acelui tat #e#&ru a i i "re'inte o& ervatiile. In ca'ul e7i tentei unei a e#enea con tatari; Con iliul "oate decide a u "ende anu#ite dre"turi tatului #e#&ru vi'at care re'ulta din a"licarea Tratatului de la A# terda#; inclu ive dre"tul de vot in Con iliu al re"re'entantului !uvernului tatului #e#&ru. au a Con iliul "oate #odi(ica; "rin votul cali(icat al #a0oritatii; #a urile luate

ur#area ca incetarea lor. Se a#inte te ca nu e tine ea#a de votul re"re'entantului !uvernului tatului #e#&ru in cau'a. Se de(ine te #a0oritatea cali(icata ca (iind acea i "ro"ortie a voturilor "onderate ale #e#&rilor Con iliului ca cea (i7ata in articolul 1./; "ara!ra(ul %; al Tratatului in tituind Co#unitatea Euro"eana adica unt "onderate du"a cu# ur#ea'aG ?el!ia; <recia; Olanda i Portu!alia 8 +; Dane#arca; Irlanda; 4inlanda 8 -; <er#ania; 4ranta; Italia; Marea ?ritanie 8 1:; S"ania 8/; Lu7e#&ur! 8%; Au tria i Suedia 8 .; iar "entru ado"tarea actelor Con iliului unt nece are 1% de voturi care tre&uie ado"tate la "ro"unerea Co#i iei; 1% de voturi care e7"ri#a acordul a cel "utin 'ece #e#&rii. A&tinerile #e#&rilor "re'enti au re"re'entanti nu i#"iedica Con iliul a ado"te acte care nece ita unani#itatea. Uniunea ta&ile te i i#"le#entea'a o "olitica e7terna i de ecuritate co#una; care aco"era toate do#eniile "oliticii e7terne i de ecuritate; a caror o&iective unt alva!ardarea voturilor co##une; a intere urilor (unda#entale; a inde"endentei i inte!ritatii Uniunii; in con(or#itate cu "rinci"iile Cartei Natiunilor Unite; con olidarea

ecuritatii Uniunii; #entinerea "acii; unde de'voltarea i con olidarea de#ocratiei

e "une in di cutie intarirea

ecuritatii

internationale i cea a (rontierelor e7terne. Se "ro#ovea'a coo"erarea internationala; i a tatului de dre"t; "recu# i re"ectarea dre"turilor o#ului i a li&ertatiilor (unda#entale. Statele #e#&er vor coo"era in vederea con olidarii i de'voltarii olidaritatii lor "olitice #utuale. Uniunea ur#are te reali'area o&iectivelor ale; de(inind "rinci"iile i orientarile !enerale ale "oliticii e7terne i de ecuritate co#una; luand deci'iile "rivind trate!iile co##une; ado"tand actiuni co##une; "o'itii co##une i te#atica intre tatele #e#&er in conducerea "oliticii lor. Pe lan!a di "o'itiile a u"ra "oliticii e7terne i ecuritatii co##une; di "o'itiile a u"ra coo"erarii 0udiciare i "olitiene ti in #aterie "enala o(era cetateniilor un nivel ridicat de "rotectie; intr$un "atiu al li&ertatii; ecuritatii i 0u titiei; "rin ela&orarea unei actiuni co##une a tatelor #e#&re in do#eniul coo"erarii "olitiene ti i 0udiciare in #aterie "enala i "rin "revenirea i re"ri#area ra i #ului i a 7eno(o&iei. Prevenind i co#&atand cri#inalitatea; terori #ul; tra(icul cu (iinte u#ane i in(ractiunile i#"otriva #inorilor; tra(icul de dro!uri; ar#e; coru"tia i (rauda; e "ot atin!e o&iectivele "ro"u e. In Tratatul de la A# terda#; e "une i "ro&le#a "rivind coo"erarea inten i(icata care e "oate reali'a "rin recur!erea la in titutiile; "rocedurile i #ecani #ele "reva'ute de ace t tratat. Statele #e#&re a"lica actele i deci'iile luate "entru "unerea in "ractica a coo"erarii la care "artici"a; in #a ura in care ace tea le "rive c. Statele Me#&re ne"artici"ante nu intervin in "unerea in "ractica a coo"erarii de catre tatele #e#&re "artici"ante. Se "ro#ovea'a cel #ai inalt nivel "o i&il de cuno tinte "rintr$un lar! acce la educatie i "rin "er#anenta actuali'are a ace teia. Pentru a in tituii "ro!re iv o 'ona a li&ertatii i ecuritatii i 0u titiei; Con iliul i inten i(icand coo"erarea

ado"ta intr$o "erioada de cinci ani de la intratea in vi!oare a Tratatului de la A# terda#; #a uri #enite a a i!ure li&era circulatie a "er oanelor; cu a0utorul #a urilor a u"ra controalelor la (rontierele e7terne; a'il i i#i!ratie.

Statele #e#&re

i Co#unitatea

e an!a0ea'a

a ela&ore'e o

trate!ie

coordonata "entru ocu"area (ortei de #unca i "entru "ro#ovarea unei (orte de #unca co#"etente; cali(icate i ca"a&ile de ada"tare; "recu# i a unei "iete a #uncii a"ta a reactione'e ra"id la evolutia econo#iei; in vederea atin!erii o&iectivelor "u e in "lan. Con iliul 9otara te luarea #a urilor "entru a inten i(ica coo"erarea va#ala intre tatele #e#&re i intre ace tea i Co#i ie. Ace te #a uri nu e vor re(eri la a"licarea dre"tului "enal intern; nici la ad#ini trarea 0u titiei in tatele #e#&re. Tratatul in tituind Co#unitatea Euro"eana; inclu ive ane7ele i "rotocoalele; e te #odi(icat con(or# di "o'itiilor caduce i "entru a ada"ta te7tul anu#itor di "o'itii ale ale. In "artea a treia; in di "o'itiile !enerale i (inale; articoul 1-; e ti"ulea'a ca "re'entul act e te inc9eiat "e o durata neli#itata. El va (i rati(icat de Inaltele Parti Contractante; "otrivit nor#elor con titutionale re "ective. In tru#entele de rati(icare vor (i du e la !uvernul Re"u&licii Italiene i va intra in vi!oare in "ri#a 'i a celei de$a doua luni care ur#ea'a du"a de"unerea in tru#entului de rati(icare de catre ulti#ul e#natar care va inde"lini acea ta (or#alitate. Tratatul de la A# terda# a (o t redactat in 1% li#&i; du"a cu# ur#ea'aG Dane'a; en!le'a; (inlande'a; (rance'a; !er#ana; !reaca; italiana; olande'a; "ortu!9e'a; "aniola i uede'a; te7tele autentice (iind de"u e in ar9ivele !uvernului Re"u&licii Italiene; care va re#ite cate o co"ie certi(icata "entru con(or#itate (iecaruia dintre !uvernele celorlalte tate e#natare. -.- Mecani #e ne0uri dictionale de "rotectie i !arantare a dre"turilor o#ului ecani #ele ne0uri dictionale de !arantare a dre"turilor o#ului e caracteri'ea'a "rin (a"tul ca nu di "un de "roceduri care a "oata utili'a (orta de con tran!ere nece ara a i!urarii inde"linirii lor; atunci cand nu unt tran "u e in "ractica de &una voie de catre tate. Ace te #ecani #e Or!ani'atiei Natiunilor Unite. unt caracteri tice i te#ului univer al de "ro#ovare i !arantare a dre"turilor o#ului re "ectiv or!anelor i or!ani #elor din cadrul tat

-.-.1 $Si te#ul O.N.U. u"rinde o diver itate de #ecani #e de !arantare a dre"turilor o#ului; ituatie

e7"lica&ila "rinG diver itatea do#eniilor dre"turilor o#ului care unt avute in vedere; natura 0uridica a docu#entelor "rin care au (o t in tituite a t(el de or!ane i "roceduri; #o#entul di(erit in care au (o t ado"tate; intere ele luate de or!anele con tituite. Pentru en . A t(el; atunci cand $au anali'at or!anele care au atri&utii in do#eniul dre"turilor o#ului in cadrul O.N.U. $a ado"tat criteriul docu#entelor care tau la &a'a con tituirii or!anului re "ectiv. In ace t en ; $a ado"tat cla i(icarea ur#atoareG $ or!ane care i i au ori!inea in Carta O.N.U.A $ or!ane create in &a'a conventiilor ado"tate de O.N.U.A $ or!ane care au (o t con tituite in &a'a unor docu#ente "olitice re!ionale. -.. Or!ani #e Internationale "entru Protectia i <arantarea Dre"turilor O#ului onco#itent cu ado"tarea unor in tru#ente 0uridice adecvate -+N-+O; co#unitatea internationala $a concentrat a u"ra con tituirii unor or!ani #e i #ecani #e e(iciente "entru "rotectia i !arantarea dre"turilor o#ului -1N-1O; ur#arindG cunoa terea evolutiilor in ace t do#eniu i ela&orarea unor reco#andari adecvate. -2[-2] =ictor "uculescu' Analiza principalelor documente intemationale care garanteaza drepturile omului, in Protectia >uridica a drepturilor omului : mi>loace interne si internationale$' Editura Lumina LeK' ;ucuresti' 1)),' pp. 1-. -1[-1] =iorel 8arcu' Les mecanismes internationaux garantissant les Droits de l'Homme, These de doctorat' Clu>:Eapoca' 1))*. ta&ilirea naturii 0uridice a ace tor #ecani #e nu $au ado"tat criterii tatelor in in tituirea ace tor #ecani #e i dorinta lor de a a"lica re!le#entarile in #aterie i de a re "ecta #a urile

unitare i nici nu $au avut in vedere acelea i ele#ente care a (ie anali'ate in ace t

-...1$ Or!ani #e con tituite in i te#ul Natiunilor Unite rin in tru#ente 0uridice ado"tate du"a al II$lea ra'&oi #ondial -*N-*O $au con tituit a. Co#i ia "entru Dre"turile O#ului-/N-/OA &. Su&$Co#i ia "entru Prevenirea Di cri#inarilor i Protectia Minoritatilor -)N-)OA c. Co#itetul Dre"turilor O#ului.:N.:OA d. Co#itetul "entru Dre"turile Econo#ice; Sociale i Culturale .1N.1OA e. Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarilor Ra iale .%N.%OA (. Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarii i#"otriva 4e#eii .-N.-OA !. Co#itetul i#"otriva torturii..N..OA 9. Co#itetul "rivind Dre"turile Co"ilului. -...1.1.$Co#i ia Dre"turilor O#ului Ace t or!ani # al Natiunilor Unite a (o t con tituit de catre Con iliul Econo#ic i Social al O.N.U. "rin re'olutia Nr.+ =I> din anul 1).1 .+N.+O. -*[-*] in primul rand' prin Pactul cu pri#ire la "repturile Ci#ile si Politice si prin Pactul cu pri#ire la "repturile Economice' Sociale si Culturale. -,[-,] Principalul organism international in domeniul drepturilor omului -)[-)] Frganism alcatuit din eKperti internationali in domeniu. +4[40] insarcinat sa primeasca si anali.e.e rapoarte asupra respectarii drepturilor omului in diferite tari. +1[+1] Frganism constituit pentru aplicarea pre#ederilor Pactului. +%[42] 3nstituit prin Con#entia pri#ind Eliminarea tuturor Cormelor de "iscriminare Rasiala. +-[43] Constituit prin Con#entia pri#ind Eliminarea tuturor Cormelor de "iscriminare impotri#a Cemeii. ++[44] 3nstituit prin Con#entia impotri#a Torturii si altor Tratamente Crude' 3numane si "egradante. +2[+2] Ciind una din primele deci.ii ale ECFSFC in domeniul "repturilor Fmului.

Prin re'olutia nr.) =II> din anul 1).1; Con iliul Eucono#ic i Social al natiunilor Unite a tatuat "rinci"alele atri&utii ale Co#i iei; "reci'and ca rolul au con ta in de'&aterea "ro&le#elor dre"turilor o#ului; "re!atirea de reco#andari i ra"oarte "rivind Declaratia Univer ala a Dre"turilor O#uluiA conventiile a u"ra li&ertatilor "u&liceA tatutul (e#eiiA li&ertatea in(or#atiei i a altor #i0loace de co#unicareA "rotectia #inoritatilorA "revenirea di cri#inarilor "e &a'a de e7; ra a; li&&a au reli!ie; "recu# i a u"ra altor "ro&le#e "rivind dre"turile o#ului.1N.1O. La con tituirea Co#i iei; in anul 1).1; nu#arul #e#&rilor ei a (o t de 1/. in anul 1)11 $ "rintr$o Re'olutie a Con iliului Econo#ic 1)):; nu#arul i Social al O.N.U. .*N.*O $ nu#arul #e#&rilor Co#i iei a cre cut la %1A in 1)11; la -% ./N./OA in 1)*); la .-.)N.)O; iar in anul tatelor #e#&re in Co#i ie a cre cut la +- +:N+:O. Me#&rii Co#i iei Dre"turilor O#ului unt ale i de Con iliul Econo#ic i Social "e o "erioada de - ani; "e o &a'a !eo!ra(ica ec9ita&ila+1N+1O. -...1.% $Su&$co#i ia "entru Prevenirea Di cri#inarilor i Protectia Minoritatilor Su&$Co#i ia a (o t con tituita de catre Co#i ia Dre"tu$rilor O#ului in con(or#itate cu Re'olutia Con iliului Econo#ic i Social al Natiunilor Unite No ) =II> +1[+1] 8andatul Comisiei pentru "repturile Fmului este foarte cuprin.ator' in competenta sa intrand anali.a oricaror probleme pri#ind situatia drepturilor omului in lume? +*[+*] Re.olutia ECFSFC Eo ,+2 5LLL336 din 1)11 +,[+,] Re.olutia ECFSFC Eo 11+* 5LL36 din 1)11. +)[49] Re.olutia ECFSFC 1)*)A-1. 24[50] Re.olutia ECFSFC 1))4A+,. 21[51] 1-- potri#it acestor criterii' repre.entarea statelor in Comisie este urmatoarea! 12 membri din statele (friciiM 1% membri din statele (sieiM 2 membrii din statele Est:Europene' 11 membri din statele Latino:(mericane si din Caraibe si 14 membri din Europa Fccidentala si alte state. Termenul mandatului fiecarui stat membm eKpira la -1 decembrie al ultimului an din cei trei pentru care a fost ales. Conform practicii Eatiunilor Inite' fiecare grup regional con#ine asupra statelor ce sunt recomandate pentru alegere. in ca.ul in care o asemenea intelegere nu s:a putut reali.a' alegerea se efectuea.a prin #ot.

1).1. In con(or#itate cu Re'olutia Con iliului Econo#ic i Social al O.N.U. +%N+%O; Su&$ Co#i ia "entru Prevenirea Di cri#inarilor i Protectia Minoritatilor e(ectuea'a tudii $ indeo e&i in lu#ina Declaratiei Univer ale a Dre"turilor O#ului $ i (ace reco#andari Co#i iei Dre"turilor O#ului "rivind "revenirea di cri#inarilor de orice natura in do#eniul dre"turilor o#ului i li&ertatilor (unda#entale i "rotectia #inoritatilor ra iale; nationale; reli!ioa e i lin!vi tice. De a e#enea; Su&$Co#i ia inde"line te i alte (unctii incredintate de catre ECOSOC i de catre Co#i ia "entru Dre"turile O#ului. Su&$Co#i ia a avut initial 1% #e#&ri. In anul 1)+); nu#arul #e#&rilor a cre cut la 1.A in anul 1)1+; nu#arul a cre cut la 1/; iar din 1)1/; Su&$Co#i a are %1 de #e#&ri+-N+-O; "e &a'a re"re'entarii adecvate a di(eritelor re!iuni; culturale+.N+.O.Me#&ri Su&$Co#i iei unt no#inali'ati de !uverne i te#e 0uridice i i unt ale i de

Co#i ia "entru Dre"turile O#ului. Ei actionea'a; in a in calitate de e7"erti inde"endenti; "ro#ovand o"inii in ca"acitatea lor "er onala in di(erite "ro&le#e u"u e de'&aterii i anali'ei++N++O.

2%[2%] Re.olutia ECFSFC Eo ) 5336 din 1)+1. 2-[53] Re.olutia ECFSFC Eo 1--+ 5LL3=6 din 1)1,. 2+[54] EKpertii sunt alesi astfel! * din statele (friciiM 2 din statele (sieiM 1 din Europa Fccidentala si alte stateM 2 din statele (mericii:Latine si Caraibe si - din statele Europei de Est. 22[55] Prin Re.olutia ECFSFC 1),-A-% s:a decis ca nominali.area candidatilor sa fie acompaniata de nominali.area cate unui supleant de aceeasi nationalitate' din statul respecti#. (tat membrii' cat si supleantii sunt alesi in acelasi timp. in ca.ul in care membrul ales nu poate lua parte la lucrari' supleantul sau : a#and aceeasi inalta calificare in domeniu : poate prelua raspunderea de a contribui la solutionarea problemelor supuse de.baterii$. Sesiunile Sub:Comisiei sunt organi.ate in fiecare an. 7umatate din membrii Sub:Comisiei sunt alesi la % ani' fiecare membru putand fi reales pentru un nou termen de patru ani.

-...1.- $Co#itetul Dre"turilor O#ului Co#itetul a (o t con tituit in &a'a Pactului International cu "rivire la Dre"turile Civile i Politice+1N+1O. Ace t co#itet e te co#"u din re orti anti ai Statelor$"artiD; care tre&uie a (ie "er onalitati de inalta #oralitate i avand o co#"etenta recuno cuta in do#eniul dre"turilor o#uluiD. Co#itetul Dre"turilor O#ului e7a#inea'a ra"oartele Statelor$"arti cu "rivire la #a urile "e care le$au ado"tat "entru tran "unerea in viata a dre"turilor civile i "olitice; "recu# i a "ro!re elor reali'ate in (olo inta ace tor dre"turiD. In ur#a anali'ei ra"oartelor "re'entate; Co#itetul i i ela&orea'a "ro"riile "uncte de vedere i o& ervatiile "e care le con idera "otrivite; aducandu$le la cuno tinta a tran #ita Con iliului Econo#ic i Statelor$"arti. in acela i ti#"; Co#itetul "oate "arti+*N+*O. -...1.. $Co#itetul "entru Dre"turile Econo#ice; Sociale i Culturale Co#itetul $a con tituit in co"ul de a ur#ari i#"le#entarea "revederilor Pactului cu "rivire la Dre"turile Econo#ice; Sociale i CulturaleD +/N+/O. in &a'a Re'olutiei 1)// =L@> din 1)*1; Con iliul Econo#ic i Social al Natiunilor Unite a ta&ilit o "roce$ dura "rivind I#"le#entarea "revederilor PactuluiD. Con tituit la ince"ut ca un <ru" de lucru "rivind I#"le#entarea Pactului cu "rivire la Dre"turile Econo#ice; Sociale i CulturaleD; ulterior $ "rin Re'olutia ECOSOC No 1)/+E1* $ a "ri#it denu#irea de Co#itetul "entru Dre"turile Econo#ice; Sociale i 21[56] (rt. %,' Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, loc. cit. 2*[2*] (rt. +4' alin -. Statele:parti pot sa pre.inte Comitetului comentarii cu pri#ire la orice obser#atie facuta? in conformitate cu pre#ederile Pactului 2,[58] Potri#it "eci.iei Consiliului Economic si Social Eo 1)*,A14 s:a stabilit un &rup de lucru pentru 3mplementarea pre#ederilor Pactului cu pri#ire la "repturile Economice' Sociale si Culturale$.

Social ace te o& ervatii; in otite de co"ii ale ra"oartelor "e care le$a "ri#it de la Statele$

Culturale; (iind co#"u din 1/ #e#&ri; "er onalitati recuno cute "entru co#"etenta lor in do#eniul dre"turilor o#ului. Co#itetul anali'ea'a ra"oartele "re'entate de tatele #e#&re; i i (or#ulea'a

o& ervatiile "ro"rii a u"ra ace tor ra"oarte; "e care le "re'inta Con iliului Econo#ic i Social al Natiu$nilor Unite +)N+)O; a i tand Con iliul in inde"linirea o&li!atiilor ce$i revin in &a'a PactuluiD1:N1:O. -...1.+ Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarii Ra iale Co#itetul $a con tituit in con(or#itate cu "revederile Conventiei "rivind i i#"artia$litate; care unt ale i de Statele$"arti din randul Eli#inarea Di cri#inarii Ra iale11N11O; (iind alcatuit din 1/ #e#&ri cuno cuti "en(ru inalta lor #oralitate cetatenilor lor i care i i e7ercita (unctiile cu titlu individualD 1%N1%O. Co#itetul anali'ea'a ra"oartele "ri#ite din "artea tatelor i u"une; in (iecare an;

Adunarii <enerale a Natiunilor Unite K "rin inter#ediul Secretarului <eneral $ un Ra"ort a u"ra activi$tatii ale i "oate a (aca u!e tii i reco#andari de ordin !eneral &a'ate "e e7a#inarea. ra"oartelor i in(or#arilor "ri#ite de la Statele$"artiD 1-N1-O. In ca'ul in care un Stat$"arte con idera ca un alt tat; de a e#enea "arte; nu a"lica di "o'itiile Conventiei; el "oate a atra!a atentia Co#itetului a u"ra "ro&le#eiD. Co#itetul tran #ite co#unicarea Statului$"arte intere atD; care $in ter#en de - luni $

2)[59] Fbser#atii incluse in Rapoartele pe care Comitetul le inaintea.a ECFSFC cu pri#ire la acti#itatea sa. 14[14] Pentru implementarea dispo.itiilor Pactului in toate tarile lumii. 11[61] (doptata de (dunarea &enerala a Eatiunilor Inite prin Re.olutia Eo %141 ( din 1)12 si intrata in #igoare la + ianuarie 1)1). Romania a aderat la Con#entie prin "ecretul Eo -+2 din 1+ iule 1)*4. 1%[62] Tinandu:se seama de o repartitie geografica echitabila si de repre.entarea diferitelor forme de ci#ili.atie' precum si de principalele sisteme >uridice. 1-[1-] (lin. %' art. )' Conventia Intemationala privindEliminarea tuturorFormelor de Discriminare asiala, loc. cit.

"re'inta Co#itetului e7"licatii

au declaratii

cri e "rin careG clari(ica "ro&le#a

re "ectiva i "reci'ea'a ce #a uri au (o t intre"rin e "entru re#edierea ituatieiD.

-...1.1 $Co#itetul "entru Eli#inarea Di cri#inarii i#"otriva 4e#eii Co#itetul a (o t in tituit in &a'a "revederilor Conventiei "entru Eli#inarea tuturor 4or#elor de Di cri#inare i#"otriva 4e#eii1.N1.O; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite in anul 1)*)1+. Co#itetul e te alcatuit din %- de e7"erti; avand o inalta tinuta #orala ca e7"erti; in ca"aci$tatea lor "er onala 11. Co#itetul "rivind Eli#inarea Di cri#inarii i#"otriva 4e#eii e te indrituit a anali'e'e "ro!re ele inre!i trate in i#"le$#entarea Conventiei; inclu iv ra"oartele "re'entate de tatele$"arti cu "rivire la evolutiile con tatate in tarile lorD. -...1.* $Co#itetul i#"otriva torturii Co#itetul a (o t in(iintat in &a'a Conventiei i#"otriva iTorturii Trata#ente au Pede" e C#de; Inu#ane <enerala a Natiunilor Unite 2inanul 1)/. 1+N1+O. Co#itetul e te co#"u din 1: e7"erti; avand o inalta i a altor i

co#"etenta in "ro&le#ele re!le#entate "rin ConventieD. Me#&rii Co#itetului actionea'a

au De!radante; ado"tata de Adunarea

1+[1+] Re.olutia Eo -+A1,4 din anul 1)*) 12 Con#entia a intrat in #igoare la - septembrie 1),1 11 Si in ca.ul constituirii acestui Comitet se respecta principiul distributiei geografice echitabile si a repre.entarii diferitelor forme de ci#ili.atie si a principalelor sisteme >uridice$. EKpertii sunt alesi de catre Statele:parti din randul cetatenilor lor. 12[12] Re.olutia (dunarii &enerale a Eatiunilor Inite Eo -)A+1 din anul 1),+.

tinuta #orala Conventie11N11O.

i co#"etenta recuno cuta in do#eniul dre"turilor o#ului. E7"ertii

actionea'a in ca"acitate "er onala; in ur#a ale!erii de catre Statele$"arti la

Potrivit "revederilor Conventiei; in ca'ul in care Co#i$tetul "ri#e te in(or#atii credi&ile care indica "racticarea i te$#atica a torturii in teritoriile unui Stat$"arte; "oate decide a (aca anc9eta; inclu iv vi'itand tatul in cau'a; cu acordul au 1*N1*O. De a e#enea; Co#itetul "oate "ri#i i e7a#ina co#unicari din "artea unui Stat$"arte cu "rivire la neinde"linirea o&li!atiilor ti"ulate in Conventie de catre un alt Stat$"arte. Totodata; a e$#enea co#unicari "ot (i "ri#ite din "artea unor "er oane care u tin ca au (o t victi#ele unor incalcari ale "revederilor Conventiei 1/N1/O. -...1./ $Co#itetul "rivind Dre"turile Co"ilului Co#itetul a (o t con tituit in con(or#itate cu "revederile Conventiei "rivind Dre"turile Co"ilului; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite in 1)/) 1)N1)O. Conventia a intrat in vi!oare la % e"te#&rie 1)):. Ace t or!ani # e te alcatuit din 1/ e7"erti *:N*:O; avand o inalta tinuta #orala i o co#"etenta recuno cuta in do#eniile care (ac o&iectul Conventiei. Ace ti 1/ e7"erti unt ale i de Statele$"arti din randul cetatenilor lor; ur#and #andatul in ca"acitatea lor "er onalaD. 11[11] Ca si in ca.ul celorlalte Comitete' si in ca.ul Comitetului impotri#a Torturii se respecta principiul
distributiei geografice echitabile$. 1*[1*] Comitetul impotri#a torturii : prin dispo.itiile stipulate in Con#entie : are competenta! a. sa faca comentarii generale asupra rapoartelor pe care le primeste din partea statelorM b. sa informe.e celelalte State:parti si (dunarea &enerala a Frgani.atiei Eatiunilor Inite in legatura cu cele constatate. 1,[1,] (semenea competente au fost conferite Comitetului impotri#a torturii prin dispo.itiile articolelor %1 si %% ale con#entiei. Preci.am ca aceste articole au intrat in #igoare la data de %1 iunie 1),* pentru acele state care au facut declaratiile necesare$. Comunicarile : fie cele facute de stat' fie cele facute de persoane indi#iduale : trebuie #erificateM scopul acestor #erificari este stabilirea temeiniciei informatiilor aduse la cunostinta comitetului$ pentru a se afla daca ele sunt fondate$ si daca este #orba despre practica sistematica a torturii$. 1)[1)] Re.olutia Eo ++A%2 din %4 noiembrie 1),)

a$ i inde"linea ca

*4[*4] 3n ba.a Con#entiei' Comitetul urma sa fie alcatuit din 14 eKperti. La Conferinta Statelor: parti' care a a#ut loc la 1% decembrie 1))2' Con#entia a fost amendata' con#enindu:se cresterea numarului membrilor Comitetului de la 14 la 1,. Prin Re.olutia Eo 24A22' (dunarea &enerala a Eatiunilor Inite a aprobat acest amendament

Co#itetul e te i#"uternicit a e7a#ine'e "ro!re ele (acute de Statele$"arti in a i!urarea reali'arii o&li!atiilor a u#ate "rin ConventieD *1N*1O. Statele$"arti "re'inta ra"oarte $ "rin inter#e$diul Secretarului <eneral al Natiunilor Unite $ "rin care in(or#ea'a cu "rivire la #a urile care au (o t ado"tate "entru a da cur dre"turilor co"ilului ti"ulate in ConventieD*%N*%O.

*1[*1] (cest proces are caracter continuu' fiind ratiunea de a fi a acestui organism international *%[*%] Primul raport a fost pre.entat la doi ani de la intrarea in #igoare a Con#entiei.

-.+ Lar!irea Uniunii Euro"ene "re Euro"a Centrala i de E t; aderarea Ro#aniei la Uniunea Euro"eana. uro"a e a(la acu# la ra cruce. O"ortunitatile "entru o inte!rare i lar!irea in

continuare e7i ta; (iind lar! acce"tat ca actualele in titutii euro"ene unt inadecvate a ra "unda "rovocarilor "e care ace te o"orturtitati le "re'inta. Patru "rovocari "rive c #ari#ea; co"ul; adanci#ea i le!iti#itatea in titutiilor

euro"ene. De ace tea $a ocu"at Con(erinta inter!uverna#entala din 1))1. -.+.1 $Lar!irea Uniunii Euro"ene =U.E.> ri#a "rovocare e te cea indu a de #ari#ea cre canda ar Uniunii Euro"ene. In titutiile euro"ene e7i tente unt din ti#"ul Co#unitatii celor a e. Uniunea celor cinci "re'ece cu"rinde ur#a. Daca ace t lucru tate cu econo#ii i; i te#e "olitice di(erite.

Multe natiuni de la !ranita e tica i cea de ud a tea"ta a devina #e#&re in anii ce vor e inta#"la; Uniune Eurro"eana va avea vreo 'ece$ cinci "re'ece #e#&rii in "lu ; ca"atand o i #ai #are diver itate econo#ica i "olitica. Uniunea Euro"ena nu "oate a e #area ca in continuare (ara o re(or#a in titutionala #a0ora. Lar!irea "ana la doua'eci i cinci de #e#&rii cu actuala tructura ar reduce #ult ca"acitatea de deci'ie. Lar!irea i#"lica un e#n de intre&are a u"ra a doua activitati care i#"reuna cu#ulea'a /:T din &u!etul Uniunii Euro"eneG Politica A!rara Co#una i (ondurile tructurale ce "ri0ina in(ra tructura i inve titiile de ca"ital in 'onele arace ale Uniunii Euro"ene. A"licarea celor doua "olitici i a u"ra tarilor central i e t euro"ene ar nece ita o du&lare a &u!etului Uniunii; cre terea &u!etului ar duce la o "uternica o"o'itie. Reducerea; ar duce la o o"o'itie "uternica din "artea actualilor &ene(iciari. De aceea lar!irea i#"lica rene!ocieri (unda#entale ale tatu 3uo$ului.

Lar!irea "oate (i "ro&le#atica dar i cu ri curi. Tran'itia ocietatilor de ti" ovietic la econo#ii de "iata; li&era; nu a avut loc "e de"lin i tran'itia la de#ocratia "olitica nu e te irever i&ila. -.+.%. $Sco"ul inte!rarii a doua "rovocare e te co"ul Uniunii Euro"ene. La ora actuala; toate tatele #e#&re di "un de un cor" unic de le!i latie i o&li!atii $a a nu#itul Ac3ui co#unitar. Ac3ui $ul incor"orea'a o &alanta delicata de o&li!atii "entru (iecare tat i e te in (ond un contract intre #e#&rii Uniunii Euro"ene. Orice lar!ire a co"ului de inte!rare e adau!a ac3ui $ ului i #odi(ica &alanta e7i tenta "entru toate "artile din contract. Acea ta (ace i de ecuritate. Alte tate nu dore c a intele!erea de lar!ire di(icila de reali'at Unele tate dore c a e7tinda co"ul "oliticii co#une la noi do#enii ca "olitica e7terna acce"te ace te "ro"uneri. O lar!ire "e viitor a Uniunii Euro"ene "oate conduce nu#ai la e7acer&area unor a t(el de ten iuni; "e #a ura ce tatele unt #ult #ai diver e; atat econo#ic cat i "olitic i di(era c9iar #ai #ult in ceea ce "rive te o&iectivele lor. i tate. Ca e7e#"lu ave# atitudinea Neintele!erea a u"ra co"ului inte!rarii; re'ulta de a e#enea din con(u'ia e7i tenta a u"ra i#"artirii re "on a&ilitatii intre Uniune cetatenilor "rivitoare la "ro&le#a o#a0ului. -.+.-. Adancirea inte!rarii e7i tente n ariile de co#"etenta a Uniunii a e7i tat nu#ai un tran (er li#itat de uveranitate nationala. Acea ta conduce la "ro&le#e le!ate de con tran!ere i e(icienta. Pentru ace ta; Uniunea Euro"eana e &a'ea'a in "rinci"al "e tatele #e#&re "entru a "une le!i latia Uniunii Euro"ene i "olitica in "ractica. I#"le#entarea "ietei unice; in "articular; de"inde de actiuni ale ad#ini tratiei nationale. De aceea nu ur"rinde ca #ulte directive ale Uniunii unt incor"orate in le!i latia nationala au (oarte incet; au deloc. C9iar i incor"orate; con tran!erea de a"licare e te de #ulte ori le0era. O a t(el de con tran!ere le0era; u&#inea'a (unctionarea "ietei unice. E ecuri in reali'area vi'iunii "ietei unice la nivel euro"ean; duc in cele din ur#a la o "ro&le#a de credi&ilitate; in totalitate; a in titutiilor Uniunii.

A t(el;con tran!erea e te vitala. Ace t lucru e te di(icil; deoarece i#"lica #a uri directe i#"otriva !uvernelor nationale ce unt ele in ele actori c9eie i (actori de deci'ie. In al doilea rand; #odul inter!uverna#ental de inte!rare "oate cau'a "ro&le#e "rivind e(icacitatea luarii de deci'ii; in Con iliul Euro"ean unde #ulte deci'ii nece ita inca unani#itate. Su& re!ula unani#itatii; tatelor 11 e o(era dre"tul de veto; ceea ce (acilitea'a "o i&ilitatea de a o&tine conce ii in alte do#enii; in c9i#&ul nerecur!erii la el. Deci'iile e(iciente unt a t(el i#"iedicate au e i#"une introducerea de "ac9ete de deci'ii. E7tinderea in continuare a Uniunea Euro"eana va tran (or#a ace t ti" de D anta0D intr$o "ro&le#a i #ai erioa a. Cadrul le!al al Uniunii Euro"ene a!ravea'a "ro&le#a e(icacitatii (ata de tatul

natiune; Uniunea nu are o ierar9ie con titutionala nor#ala a le!i latiei; cu !aranti con titutionali i re!uli "rivind actul le!iuitor la var( i re!le#entarile ad#ini trative la nivel in(erior; Li" a ierar9iei le!ale; co#&inata cu nece itatea con tran!erii conduce la "ractica redactarii re!ulilor Uniunii in #are detaliu. Detaliile "rivind re!le#entarile Uniunii Euro"ene au a0un tin!atoarelor de (oc. -.+... Le!iti#itatea in titutiilor euro"ene e #ani(e ta in "ecial in cele doua; cele #ai i#"ortante in titutiiG Co#i ia i Con iliul de Mini trii. Co#i ia controlea'a ce e di cuta i ce e decide in Uniune. i o&iect de ridiculi'are au culoarea

"u&lica ca in ca'urile de re!le#entari "rivind (or#a &ananelor

C9iar a u"ra initiativelor "rovenite din Con iliu; Co#i ia are dre"tul e7clu iv de a initia "ro"uneri "entru le!i latia Uniunii. Ace t dre"t; "er#ite Co#i iei a decida a u"ra "ro!ra#ului Con iliului i "er#ite o in(luenta "uternica a u"ra a#enda#entelor "e care Parla#entul Euro"ean le "oate (ace la "ro"unerea Con iliului. Co#i ia e te de a e#enea cor"ul care tre&uie a i#"una #a0oritatea "oliticii Uniunii. 4ata de ace te "uteri e7tin e; Co#i ia are o tran "arenta li#itata (ata de "u&lic. Un a "ect i#"ortant al de(icitului de de#ocratie con ta in aceea ca in titutiile Uniunii e &a'ea'a "e coalitii (or#ate intre tari i nu atat "e coalitii care a treaca "e te !ranitele nationale. Li" a unei ierar9ii a le!ilor contri&uie la de(icitul de de#ocratie "rin (a"tul ca cadrul le!al al Uniunii a devenit neinteli!i&il "entru #a0oritatea oa#enilor; a t(el ca "u&licul euro"ean nu are o intele!ere clara a u"ra valorilor i "rinci"iilor de &a'a ce intra in tratate. O Euro"a i!ura nu e "oate atin!e decat daca ea e or!ani'ea'a intr$un (el nou. Tot #ai #ult $a conturat; in ulti#ele decenii; nece itatea renuntarii la i a ec9ili&relor (ra!ile de "ana acu#; trate!ia aco#odarile conte7tuale i trecerea la

identi(icarea intere elor co#une; ca #etoda. Re(erindu$ e la nece itatea unei #etode a uni(icarii; Lalter 5all tein =1)/:> a(ir#a ca ace te Dre!uliD "ot (i (or#ulate a t(elG #ai intai; uni(icarea e te un "roce cu co#"onente intelectuale; culturale; 0uridice; econo#ice ce are dre"t co#"onenta conducatoare evolutia "olitica. In continuare; "olitica tatelor e orientea'a "re ati (acerea intere elor co#une; #ai curand decat e!oi #ul traditional A"oi; crearea de in titutii core "un'atoare D"ietelor co#uneD; cu caracter e7"licit u"ra tatal; care iau in !e tiune ectoare de activitate tot #ai i#"ortante =E7. Co#unitatea Euro"eana a Car&unelui i a Otelului>.

Mai de"arte; "a trarea accentului "e (or#area D"ietei co#uneD; cu inlaturarea i#"licita a &arierelor va#ale; c9iar i in #o#entele in care inte!rarea "olitica a (o t &locata de intere ele inca diver!ente ale tatelor. In continuare; concreti'area in le!i latie a (iecarui "a o&tinut "e calea uni(icarii; caci co#unitatea e te o co#unitate de dre"t;e te o creatie a dre"tului. A"oi; a i!urarea unei dina#ici continue a "roce ului uni(icarii "rin con iderarea (iecarui "a ca "otential "entru un "a ur#ator.D In (ine; "ro#ovarea li&erei circulatii a oa#enilor; &unurilor; in(or#atiilor; o"iniilor i "a trarea continua a "ri0inului S.U.A.; "lecand de la "re#i a ca DEuro"a are nevoie de A#erica i inver .D Con tructia euro"eana; e a(la evident; in cri'a. Dar de (a"t nu a cuno cut o cri'a "er#anenta de la de#ararea ei in 1)+:. Oricu# actuala cri'a are "articularitatile ale; "unand in #i care (unda#entele in a i ale Uniunii Euro"ene. Pentru a ie i din acea ta cri'a; Uniunea Euro"eana e va re!andi in intre!i#e au va accede la o reala con tiinta de ine au va ceda. Du"a "ra&u irea co#uni #ului; "ra&u irea &locului ovietic; Co#unitatea

euro"eana a ado"tat o "o'itie "rudentaG a incercat a e intarea ca creand Uniunea Euro"eana "rin Tratatul de la Maa tric9tA a intre"rin le!aturi i relatii de dialo! cu tarile Euro"ei centrale i orientale (i7and conditiile "entru ade'iunea lor la Uniune; re(u'and a ta&ilea ca un calendar "reci "entru intrarea lor. Uniunea Euro"eana "entru a SUA; re(or#a in titutionala. In ceea ce "rive te e7tinderea du"a de avar irea lar!irii "re tarile A ociatiei euro"ene a li&erului c9i#& =AELE> Uniunea Euro"eana a trecut i#ediat la e7a#inarea unei noi li te de candidati veniti din Euro"a u"ravietui tre&uie a (aca (ata la ur#atoarele

cadenteG #oneda unica; "ac9etul &u!etar; e7tinderea "atiului #editeraneean; Ru ia;

Centrala i de E t. Predo#inant e te un (actorG cel al i#ilitudinii "artenerilor in ace t "roce co#"le7; al e7tinderii; U.E. cauta e(ectiv; #a7i#u# de i#ilitudine econo#ica a noilor "arteneri; decat ca ti!ul econo#ic "ro"riu$'i care "oate (i reali'at cu "arteneri co#ercianti di(eriti. In acea ta a&ordare; intere ele econo#ice 0oaca un rol "articularG #a7i#ali'area ca ti!ului "olitic i#"ortant. Motivatiile "olitice i econo#ice ale e7tinderii unt di(erite; atunci cand e7a#ina# ca'ul tarilor de0a #e#&re au candidatii la ade'iune. Din "unctul de vedere al tarilor AELE; #otivele "rinci"ale unt in #od clar e e(ectuea'a cu conditia de a nu avea un co t econo#ic (oarte

do#inate de a "ectele econo#iceG certitudinea ca "iata unica a Uniunii va avea un i#"act a u"ra econo#iilor lor i va nece ita a0u tari i#"ortante; recunoa terea (a"tului ca "atiul econo#ic euro"ean =EEE> nu o(era o olutie ati (acatoare a ace tor "ro&le#e i in (ine in!ular; credinta de a (i #ar!inali'at "olitic la "eri(eria Uniunii. Nu#arul candidatilor la ade'iunea in U.E. e te i#"ortant atat in Sud =Ci"ru; Malta; Turcia etc.> cat i la E t. Cu oca'ia "ri#elor e7tinderi; (actorii "olitici au (o t deter#inanti; in conditiile unor co turi econo#ice redu e. C9iar "entru tarile AELE "ro&le#ele $au "u in ter#eni i#ilari Nu e te in a ca'ul tarilor din Euro"a Centrala i de E t. Aici co turile econo#ice e anunta (oarte ridicate. Nu#eroa e tudii releva ace te co turi ridicate; doua (iind (oarte i#"ortanteG cele a!ricole i tran (erurile &u!etare la titlul "oliticilor tructurale. Ade'iunea tarilor Euro"ei Centrale i Orientale =PECO> va avea un e(ect

i#"ortant a u"ra "ietei a!ricole co#unitare. Tran (erurile de venituri "re E t adau!a un al doilea co t "entru PACG tran (erurile &u!etare. Inte!rand PECO in PAC u& (or#a

a actuala conduce; in e(ect; la a &ene(icia de "returi u"erioare i de u&ventii; ceea ce va "rovoca cre terea "roductiei lor. Nece itatea de a e7"orta u&ventiile la e7"ort. Con(or# di(eritelor e ti#ari co tul &u!etar al unei e7tinderi "re PECO e te ur"lu ul care decur!e antrenea'a un alt co t

con idera&il. Tarile PECO unt e7tre# de di(erite (ata de tarile Uniunii Euro"ene. Mult #ai arace decat tatele #e#&re actuale; ade'iunea lor va (ace a e7"lode'e "oliticile tructurale care; de ti$nate a con olide'e coe'iunea econo#ica i ociala. e traduc "rin a0utorarea re!i#urilor #ai arace; a acelora a(late in reconvertire indu triala i in #oderni'area tructurilor a!ricole. Mult #ai a!ricole decat cei 1+; ace te tari vor co ta PAC #ai #ult decat "ot acce"ta tarile #e#&re; deci inte!rarea lor nece ita a e re(or#a "oliticile co#une a Uniunii Euro"ene; (ie de a a te"ta ca tructurile lor econo#ice a (ie (oarte i#ilare; ceea ce ar cere ti#" care; in i"ote'ele cele #ai o"ti#i te; ar nece ita nu#ai %: de ani "entru tarile din Euro"a Centrala; care co#uni te. Nu tre&uie "ierdut din vedere ca nu doar co turile aderarii unt #ari. E7i ta i ca ti!uri #ari in co#"en atie. Ace tea "rovind din di(erentele e7i tente intre "arteneri. O e7tindere "re PECO a U.E.; va "rocura ca ti!uri (oarte i#"ortante tarilor ve tice; #ai relevante decat cele "rovenite din tatele AELE. Cu toate ace tea Uniunea Euro"eana cauta a li#ite'e co turile unei e7tinderi; decat a o&tina #ari "ro(ituri. Ceea ce e "oate a(ir#a cu certitudine e te in a ca oricu# e7tinderea "re E t a Uniunii Euro"ene; atat "e ter#en curt cat i #ediu; e te delicata. In ace te conditii Uniunea Euro"eana "rocla#a de la Con iliul euro"ean din iunie 1))-; vointa a de a "ri#i tarile Euro"ei Centrale i de a le a0uta; re(u'and in a a (i7e'e un calendar. Totodata in i ta "er#anent "entru inde"linirea conditiilor "u e de aderare. E te #ereu aceea i "o'itie care a (o t "u a in Carta Al&a; "re'entata in iunie 1))+; i intitulataG unt cele #ai "er(or#ante din (o tele tari

DPre!atirea tatelor a ociate din Euro"a Centrala i Orientala; la inte!rarea lor la "iata interna a UniuniiD. In ace te conditii a#&i!ue; U.E. a recur la diver e "aliative "entru a intar'ia

ade'iunea. Intr$o "ri#a eta"a ea a de(initivat acorduri de a ociere cu PECO. Daca ace te acorduri ra "und a "iratnlor; #ai #ult "otitice decat econo#ice; a ace tor tari ele unt condu e "re acele de tine in care ectoarele cele #ai en i&ile ale celor 1+ unt "rote0ate. Si in "ro&le#a c9i#&urilor; "olitica li&erali'arii ace tora e te (oarte li#itata. Ele unt #ai "utin va te "entru iderur!ia. Pentru antidu#"in!. PECO recla#a tot #ai in i tent aderarea Uniunii Euro"ene; cauta #i0loacele de a (ace tot "o i&ilul "entru a reduce co turile. Re(lectiile indre"tate actual#ente "re ace t u&iect au in vedere un "la(on de u#e "e care o tara "oate a il olicite cu titlul de a0utor re!ional. Pentru a!ricultura e are in vedere "erioada de tran'itie in care e in taurea'a cote tricte de "roductie. Reintroducerea in cadrul Uniunii Euro"ene a cotelor con tituie un "recedent "ericulo o intoarcere la controlul (rontierelor interioare. Continuand ur#arirea cone7iunilor "o i&ile e a0un!e la o re"unere in cau'a a c9iar "ietei unice. A t(el e recur!e la diver e "aliative. Unul dintre ace tea con ta in a con idera "re ade'iunea Uniunii i ectoare "recu# a!ricultura; te7tilele #ai e7"u e li&erali'arii unt i con(ectiile "reva'ute au ectoarele #a uri

diver ele acorduri euro"ene de inte!rare ca (iind eta"e

Euro"ene. A t(el; ?aldBin con idera ca tarile din centrul Euro"ei "e #a ura re(or#elor "e care le (ac trec "rin diver e eta"e; de la acordul de a ociere la ade'iunea la AELE a"oi la EEE i in (inal la Uniunea Euro"eana.

Daca inte!rarile re!ionale e "ot (or#a intre tari cu tructuri econo#ice (oarte di(erite; Uniunea Euro"eana nu e te un i#"lu acord de li&er c9i#& ci un an a#&lu "olitic i econo#ic co#"le7. Acea ta nu o i#"iedica in a de a e li#ita nu#ai la a "ectele co#erciale a a cu# e te cordul va#al inc9eiat cu Turcia in #artie 1))+ i care a intrat in vi!oare in ianuarie 1))1. Aderarea Ro#aniei la Uniunea Euro"eana tre&uie con iderata ca "arte a "roce ului "rin care tarile Euro"ei Centrale continentului i e a"ro"ie de Uniunea Euro"eana. i Ra aritene de"a e c "erioada de "atiul de "ace; ta&ilitate e"arare a i "ro "eritate creat de

-.+.+ $A "ecte <eo"olitice o#ania e intinde in ud$e t "ana la Marea Nea!ra i Delta Dunarii; iar la nord$ve t e te tra&atuta de Muntii Car"ati. Su"ra(ata Ro#aniei e te de %-*.+:: 6# %; iar "o"ulatia de %%.1 #ilioane de locuitori. In ti#"ul celui de al ll$lea Ra'&oi Mondial; ?a ara&ia; Nordul ?ucovinei i 5erta au (o t ocu"ate de U.R.S.S.; totodata Ro#ania tre&uind a cede'e (ortat Un!ariei "artea de Nord a Tran ilvaniei i ?ul!ariei Sudul Do&ro!ei. Prin Tratatul de la Pari din 1).* Tran ilvania a (o t retrocedata Ro#aniei. In anul 1).*; Partidul Co#uni t a "reluat "uterea (iind in taurat re!i#ul co#uni t de ti" ovietic "entru o "erioada de a"roa"e 0u#atate de ecol. Du"a "ra&u irea re!i#ului co#uni t la (ar itul anului 1)/); in conte7tul c9i#&arii urvenite in Euro"a Centrala i de E t; a i#"re ionantelor #i cari antidictatoriale i antico#uni te; "ri#ele ale!eri li&ere din #ai 1)): au condu la ado"tarea in dece#&rie 1))1 a unei noi con titutii; con(or# careia in 1))% au avut loc ale!eri "arla#entare i "re'identiale; la "utere a0un!and in a (o tii co#uni ti. Ale!erile din 1))1 au "rodu "ri#a alternanta reala la "utere; ceea ce a #arcat un nou ince"ut atat "e "lanul "oliticii interne; cat i a cele e7terne. Au (o t inc9eiate tratatele cu Un!aria i Ucraina; care "revad recunoa terea (rontierelor i re "ectarea dre"turilor #inoritatilor. Re(or#ele initiate ince"and din 1))1 (ac din inte!rarea euro"eana i euroatlantica un o&iectiv e ential; "rioritar al "oliticii e7terne a Ro#aniei. A&ordarea "ro!ra#atica a intere elor nationale ale Ro#aniei in conditiile actuale i de "er "ectiva; conduce la nece itatea "ro#ovarii lor in conte7tul unui #ediu international #arcat "ro(und atat de "roce ete !lo&ali'arii cat interde"endentei dintre tate; ocietati i culturi di(erite. i ale cre terii

Ro#ania in otita de o re "on a&ili.

i$a "re'entat cererea de aderare la U.E in data de %% ;iune 1))+; trate!ie nationala de "readerare i de o declaratie a (actorilor "olitici

-.+.1 $Cadrul 2uridic o#ania e te "ri#a tara din Euro"a Centrala i de E t care a ta&ilit relatii contractuale cu Uniunea Euro"eana. Acordul cu "rivire la i te#ul !enerali'at de "re(erinte din 1)*. i Acordul "rivind "rodu ele indu triale din 1)/:. Sta&ilirea de relatii di"lo#atice intre Ro#ania i Uniunea Euro"eana $a reali'at in anul 1)/:. Du"a "ra&u irea co#uni #ului; in 1))1 a (o t e#nat un acord "rivind co#ertul i

coo"erarea co#erciala; inlocuit ulterior cu Acordul Euro"ean; intrat in vi!oare in (e&ruarie 1))+; in totalitatea a ="artile re(eritoare la Co#ert au (o t a"licate din #ai 1))->. Acordul Euro"a =cu# e te nu#it> e te un acord #i7t; cu"rin'and do#enii care tin de co#"etenta Uniunii Euro"ene i de cea a tatelor ale #e#&re. El ta&ile te un cadru (avora&il dialo!ului "olitic i include "revederi atat "entru coo"erarea econo#ica; ociala; (inanciara i culturala cat i "entru e7tinderea relatiilor co#erciale. El "oate (i u "endat in ca'ul nere "ectarii dre"turilor o#ului. Cadrul in titutional al ace tui Acord "revede #ecani #e de initiere; de !e tionare i de u"rave!9ere a tuturor do#eniilor in care e7i ta relatii. Di(erite u&co#itete e7a#inea'a "ro&le#ele de natura te9nica. E7i ta un Co#itet de A ociere; con tituit la nivel de (unctionari u"eriori care anati'ea'a "ro&le#ele in "ro(un'i#e i un Con iliu de A ociere care e7a#inea'a tadiul relatiilor i "er "ectivele ace tora; o(erind "o i&ilitatea de a evalua "ro!re ele o&tinute de Ro#ania in "roce ul de "re!atire a aderarii. In le!atura cu cererea Ro#aniei de aderare la Uniunea Euro"eana; du"a inc9eierea Con(erintei Inter!uverna#entale; Co#i ia Euro"eana i$a (or#ulat O"inia in le!atura cu acea ta. in ace t (el trate!iei de "readerare; i anu#eG U de'voltarea unei econo#ii de "iataA U ada"tarea tructurilor ad#ini trativeA unt clari(icate conditiile "reconi'ate in conte7tul

U con tituirea unui #ediu econo#ic i #onetar ta&il Co#i ia; de i!ur i$a "ro"u !arantarea unui trata#ent e!al "entru toate tatele candidate; ele tre&uind a inde"linea ca ur#atoarele conditiiG U in titutii ta&ile care a !arante'e de#ocratia; u"re#atia le!ii; dre"turile o#ului; re "ectul (ata de #inoritati i "rote0area lor. U e7i tenta unei econo#ii de "iata vala&ile ca i a ca"acitatii de a (ace (ata

"re iunii concurentiale i (ortelor "ietii din interiorul Uniunii Euro"ene. U ca"acitatea de a$ i a u#a o&li!atiile "e care le "re u"une calitatea de #e#&ru; inclu iv aderarea la o&iectivele uniunii "olitice; econo#ice i #onetare. -.+.* $Strate!ia de "readerare n ace t conte7t e are in vedere a"licarea Acordului Euro"ean i a "revederilor Cartii Al&e. Acordul Euro"ean a (o t a"licat in con(or#itate cu calendarul "reva'ut; de i e7i ta unele "revederi care au inre!i trat intar'ieri. Princi"alele "ro&le#e a(late "e rol unt ar#oni'area le!i laturii i trate!iei de

"readerare; "ro!re ul #acro$econo#ic; "ro&le#ele co#erciale; ince"erea "ro!ra#elor co#unitare; "ro&le#ele de certi(icare i no#inali'are; "recu# i cola&orarea la nivelul celui de$al treilea "rinci"iu (unda#ental al Tratatului de la Maa tric9t. Cartea Al&a cu "rivire la "iata interna ela&orata in 1))+; a ta&ilit care unt le!ile "e care tarile candidate tre&uie a le tran "una in "ractica "entru a a"lica ac3ui $ul Uniunii. Totodata au (o t de(inite o&iectivele care tre&uie c ur#arite ca (iind "rioritare "entru reali'area Pietei Unice. -.+./ $Criteriile de aderare

riteriilee au (o t ta&ilite de catre Con iliul Euro"ean intrunit la Co"en9a!a. Con(or# ace tora tatele din Euro"a Centrala i de E t tre&uie a di "una de Din titutii ta&ile care a !arante'e de#ocratia; "ri#atul le!ii; dre"turile o#ului; re "ectarea i "rotectia #inoritatilorD. Evaluarea care a (o t (acuta cu"rinde "entru (iecare din tarile candidate; o anali'a i te#atica a "rinci"alelor #odalitati de or!ani'are i (unctiune a autoritatilor "u&lice i a #ecani #elor de a"arare a dre"turilor (unda#entale. In ceea ce "rive te Parteneriatul "entru Aderare; a a cu# e te "re'entat in A!enda %:::; e te un docu#ent "olitic; conci ; cat #ai "reci "o i&il in "ro!ra#area "e care o (ace care va ervi dre"t re(erinta co#una "entru o lan are ra"ida a trate!iei intarite de "readerare. Prin ur#are nu e te vor&a de un acord "rin care an!a0ea'a 0uridic. Parteneriatul are ca co" a reunea ca intr$un cadru unic o du&la "ro!ra#areG o "ro!ra#are a "rioritatitor "entru "er!atirea "entru aderare; in "ecial ado"tarea ac3ui $ ului de catre (iecare tara in "arte; "e &a'a O"iniei i o "ro!ra#are a #i0loacelor (inanciare; in "ecial cele din P5ARE; "entru "erioada i#ediat ur#atoare "entru a a0uta tarile candidate in reali'area "rioritatilor identi(icate in directia aderarii. Identi(icarea "rioritatilor i a"licarea lor de catre tarile candidate; #ai ale "rin Pro!ra#ul National de Ado"tare a Ac3ui $ului; vor "er#ite Co#i iei ra"oartele anuale "ro!re ele reali'ate. Parteneriatul "entru aderare e inrude te cu in tru#entul nu#it DCadru Co#unitar de S"ri0in "entru 4ondurile StructuraleD; ace ta din ur#a o(erind cadrul de re(erinta de an a#&lu care a "er#ita atat !9idarea tarilor candidate i #a urarea "ro!re elor lor "e calea inte!rarii in Uniunea Euro"eana. Evaluarea e &a'ea'a "e datele e7i tente la #i0locul anului 1))*. a con tate in tatele e

Prin noua Con titutie ado"tata "rin re(erendu#; in dece#&rie 1))1; trecerea catre o de#ocratie "arla#entara.

$a #arcat

O"inia Co#i iei a e7a#inat in #od ri!uro #ediul econo#ic ro#ane c cat i "ro!re ele (acute de Ro#ania in do#eniile e entiale ale re(or#ei econo#ice. -.+.) $Politica E7terna i de ecuritate co#una o#ania e te #e#&ra a ONU; a Or!ani'atiei de Securitatate i Coo"erare in Euro"a =OSCE>; a Con iliului Euro"ei i a altor or!ani'atii internationale. Are tatut de "artener a ociat la Uniunea Euro"ei Occidentale =UEO>; "artici"a la Con iliul de Coo"erare Nord$Atlantica =COCONA> i la Parteneriatul "entru Pace; avand ca o&iectiv "rioritar acce"tarea ei ca #e#&ra a UEO i NATO. Ro#ania a "artici"at la o"eratiunile I4OREIS4OR; in &a'inul Marii Ne!re acordul &ilateral cu ?ul!aria Euro"eana. Ro#ania nu are di "ute teritoriale nici cu tatele #e#&re ale Uniunii i nici cu tarile vecine cu care a e#nat relativ recent tratae de &una vecinatate. Din #ulti"lele "ro&le#e i a "ecte care tre&uie c avute in vedere e deta ea'a cele le!ate de ratiuni; &ene(icii; co turi i#"licatiile inte!rarii euro"ene i euro$atlantice. "ri0ina i "artici"a la di(erite i Initiativa Central$

or!ani'atii re!ionale din care #entiona# "entru i#"ortanta lor Coo"erarea Econo#ica i <recia

Co turile reale i "otentiale unt e#ni(icative; dar ele tre&uie "u e in &alante cu co turile in ca'ul li" ei e7tinderii. Daca Occidentul ar "ierde acea ta an a i torica de a a0uta inte!rarea; con olidarea i ta&ili'area Euro"ei Centrale i de E t; ar "utea "lati #ult #ai cu#"; #ai tar'iu. De (a"t; viitorul ace tei 'one e te e ential "entru ta&ilitatea Euro"ei ca intre!. Daca co turile inte!rarii unt #ari; inte!rarea ca atare (iind di(icila; o alternativa ar (i nu nu#ai co ti itoare ci i cu i#"licatii din cele #ai ne(a te.

A nu lar!i Uniunea Euro"eana "re Euro"a Central$ra ariteana i#"lica; "e ter#en lun!; co turi #ai #ari decat cele inerente "e care le "re u"une "roce ul de lar!ire i anu#e !radul de "au"eritate Euro"ene. Ace t a "ect nu di#inuea'a ra "underea i o&li!atiile ce revin tatelor care i; i#"licit; de in ta&ilitate al re!iunii ar "ori; re"ercutandu$ e in cele din ur#a ca un &u#eran!; a u"ra tatelor "ro "ere ale Uniunii

dore c inte!rarea; in ace t ca' Ro#ania; (actorilor de deci'ie "olitica; ace tora revenindu$le o&li!atia de a intre"rinde o "er#anenta reevaluare a trate!iei inte!rarii Ro#aniei in Uniunea Euro"eana. Actiunea "olitica de valori(icare i a(ir#are a "ara#etrilor !eo$"olitici de(initorii

"entru Ro#ania; e in crie intr$o tendinta tot #ai clara de reevaluare a i#"ortantei lor. De (a"t; Ro#ania contea'a ca un (actor de ec9ili&ru i ta&ilitate in Euro"a Centrala i de E t "rin an a#&lul de relatii i cone7iuni reali'ate cu tatele invecinate i in "ecial cu cele din Euro"a de Sud$E t. Si nu in ulti#ul rand; Ro#ania are in vedere; co#unitatea valorilor "e care le i#"arta e te cu tatele de#ocratice de'voltate cat i intere ele co#une "e care le !enerea'a acea ta co#unitate

CAPITOLUL

APLICATII PRACTICE PRI,IND PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI IN SISTEMUL EUROPEAN

Activitatea Curtii Euro"ene a dre"turilor o#ului in olutionarea ca'urilor Ca'ul <older e "une in di cutie activitatea Curtii Euro"ene a dre"turilor o#ului in ca'urilor. Pro&le#a inter"retarii nor#elor cu"rin e in C.E.D.O corelate cu nor#ele Conventiei de la,iena $a "u "entru "ri#a data in (ata Co#i iei i Curtii E.D.O. in cau'a <older v . Re!atul Unit din 1)*:. SidneR El#er <older; re orti ant al Marii ?ritanii; na cut in 1)%-; a (o t conda#nat in 1)1+ la 1+ ani inc9i oare "entru (urt ar#at. in octo#&rie 1)1) in inc9i oarea in care i i e7ecuta "edea" a a avut loc o revolta a detinutilor. <older a (o t acu'at de catre unul dintre !ardieni ca l$a a!re at in ti#"ul re"ri#arii revoltei. Detinutul a (o t e"arat te#"orar de ceilalti detinuti i intero!at de un in "ector de "olitie care l$a averti'at ca va de c9ide i#"otriva lui "rocedura de acu'are "entru violenta. <ardianul care l$a acu'at initial "e <oider i$a retra du"a o luna declaratia; aratand ca nu e te i!ur ca a (o t atacat de <older. Doua 'ile #ai tar'iu; un alt !ardian a "reci'at ca S.E. <older a (o t in co#"ania lui in cea #ai #are "erioada de ti#" cat au durat incidentele. Du"a ace te declaratii; <older $a reintor in celula a i a cerut #ini trului de interne; in con(or#itate cu re!ula#entul "enitenciarului; co"ul de a$i intenta "roce a$i "er#ita a con ulte un avocat cu de de(ai#are !ardianului care l$a acu'at ne0u ti(icat. a Co#i iei E.D.O.; u tinand ca i$a (o t olutionarea

Cererea a "re'entata in %: #artie 1)*: a (o t re "in a in 1 a"rilie 1)*:. in data de 1/ a"rilie 1)*: <older a inaintat "lan!erea incalcat dre"tul de a con ulta un avocat; ceea ce l$a i#"iedicat a introduca actiune in 0u tite $dre"t "reva'ut in art. 1=1> C.E.D.O. $ i a$ i e7ercite dre"tul de acce la un tri&unal; in cau'a de natura civila. El a invocat i incalcarea art. / C.E.D.O.; deoarece acela i re(u' l$a "rivat de dre"tul de a core "onda cu un avocat. D$nul <older a (o t eli&erat conditionat in 1% iulie 1)*%. Anali'and tarea de (a"t; Curtea a "reci'at ca d$nul <older a (o t i#"iedicat a e i'e'e un tri&unal; c9iar daca ace t dre"t nu i$a (o t ne!at in #od (or#al. Curtea a a"reciat ca art. 1=1> nu "rocla#a in

ter#eni e7"re i dre"tul de acce la un tri&unal i nici dre"tul de a e i'a in #aterie civila un tri&unal. Cu toate ace tea avand in vedere co"ul i o&iectul Conventiei; nor#ele Conventiei de la ,iena din 1)1) =care nu era inca in vi!oare; dar ale caror re!uli de inter"retare erau !eneral ad#i e i la care Curtea E.D.O. a (acut a#"le re(eriri> Ai tarea de (a"t; Curtea a ado"tat in 1* (e&ruarie 1)*+ o 9otarare "rin care con tata incalcarea art. 1=1> i art./ C.E.D.O. Se "une in di cutie rationa#entul Co#i iei i al Curtii; "recu# i #odul in care a olutionat cau'a a"eland la nor#ele de inter"retare din Conventia de la ,iena. Co#i ia a a"reciat ca "revederile Conventiei de la ,iena unt a"lica&ile in cau'a <older ca o e7"re ie a dre"tului international cutu#iar i a "rinci"iilor (unda#entale acce"tate de natiuni. Acea ta "reci'are e i#"une avand in vedere (a"tul ca re "ectiva conventie nu era in vi!oare la data la care or!anele de la Stra &our! au olutionat cau'a. Avand in vedere natura 0uridica "eciala a C.E.D.O.; care e te un tratat nor#ativ. Co#i ia a inter"retat o&iectiv di "o'itiile ace teia i nu con(or# intele ului "articular atri&uit de (iecare "arte contractanta la data rati(icarii. Prevederile Conventiei tre&uie inter"retate :nerestrictiv:, a t(el incat a "er#ita reali'area co"ului i o&iectului ace teia. Co#i ia a anali'at intele ul o&i nuit al art. 1=1> in conte7tul "iritului i co"ului C.E.D.O. A recur ; de a e#enea; in con(or#itate cu art. -% al Conventiei de la ,iena, la lucrarile "re!atitoare ado"tarii C.E.D.O.; la care re(eriri. Alaturi de ace te nor#e; "revede; in tran a le!atura cu re!ula en i !uvernul &ritanic a (acut a#"le i re!ula i $a a"licat art. -1 al Conventiei de la ,iena care en ului o&i nuit al ter#enilor a& urd au nerational. 4olo ind te9nici

nead#iterii inter"retarii ter#enilor in

di(erite ar!u#ente de inter"retare; Co#i ia a acce"tat

u tinerile recla#antului cu

"rivire la atri&uirea unui intele e7ten iv i nu re trictiv =a a cu# a olicitat !uvernul &ritanic> ter#enilor e7i tenti # continutul art. 1=1> C E.D$:$ Con iderentele deci ive $au inte#eiat "e rolul Conventiei a al (unctiei "e care o are inter"retarea eiG reali'area unei "rotectii e(ective a individului; a dre"turilor ale (unda#entale. Curtea a a"licat re!ula !enerala din art. -1 al Conventiei de la,iena; con iderand ca "roce ul inter"retarii unui tratat in intre!ul au e te o o"eratiune co#"le7a i

in!ulara =unica>. Ar!u#entele Curtii $au &a'at "e :ratiunea legiuitorului: care n$ar (i re!le#entat in detaliu !arantii "rocedurale; daca ace tea ar "utea (i inlaturate de tate in #od di cretionar; (ara re "ectarea vreunei "roceduri le!ale. 2udecatorul Sir <erald 4it'#aurice a (acut o"inie e"arata; #otivata cu ar!u#ente

radicale. El a ar!u#entat ca o inter"retare de e enta a (ondului; a u& tantei nor#ei; ridica "ro&le#a de "rinci"iu a ale!erii ce tre&uie a e (aca intre doua nor#e i#"ortante de inter"retareG inter"retarea (avora&ila "rotectiei dre"turilor o#ului au inter"retarea in (avoarea tatului ori a uveranitatii nationale. A"reciind ca C.E.D.O. contine nor#e "rin care e re!le#entea'a un do#eniu ce (u e e "ana atunci re'ervat e7clu iv 0uri dictiei nationale; 0udecatorul &ritanic con idera ca e te nece ara o #ai #are "recautie i o inter"retare con ervatoare; re trictiva #ai de!ra&a in (avoarea i#"otriva ace tuia. Curtea; cu a e voturi "entru i trei i#"otriva; a con tatat violarea art. 1=1> i a art. / C.E.D.O. Re!ulile de inter"retare din cu"rin ul Conventiei de la,iena utili'ate de or!anele de la Stra &our! unt ur#atoareleG 1. re!ula "otrivit careia inter"retarea tre&uie a tina ea#a de en ul o&i nuit a cuvintelor con iderat in lu#ina o&iectului i co"ului tratatuluiA re!ula inter"retarii te7telor autentice care re(lecta cel #ai &ine intentiile "artilor contractante =art. -1 din Conventia de la,iena> i a inter"retarii "rioritare a ter#enilor din te7tul tratatului redactat in li#&a in care $au "urtat ne!ocierile; in ca'ul eventualelor diver!ente intre ter#enii ec9ivalenti din te7tele tratatului autenti(icate contract> care "une &a'ele unui i redactate in li#&i di(erite =art. -- din tate ca o ordine Conventia de la,iena>A con iderarea C.E.D.O. ca un tratat$le!e = i nu a unui tratat$ i te# "er#anent recuno cut de 0uridica euro"eana in a(ara ideii de reci"rocitate au avanta0 #utual. Ace te re!uli au (o t a"licate in cau'ele SundaRTi#e v . Re!atul Unit %:; 2a#e 4eld&ru!!e v . Olanda i Deu#eland v . <er#ania. %. inter"retarea literala au in :spiritul: Conventiei. In conte7tul in care te7tul in!ur nu e te u(icient au deci iv; Curtea a a"licat "rioritar acea re!ula de inter"retare care i altii v . Re!atul Unit tatului inti#at decat

era in "iritul Conventiei i ur#area "rotectia dre"turilor individuale. in cau'a Le#9o(( v . <er#ania; Curtea a "re(erat a "una cont de intentia "artilor cu "rioritate (ata de en ul literal al ter#enului :rezonabil:, a"lica&il ti#"ului in care ur#a a e de (a oare "roce ul. Ea a a"reciat ca o a t(el de inter"retare era con(or#a cu intentia inaltelor Parti Contractante ale Conventei care au rati(icat te7tul art.+=->. -. re!ula recur!erii la docu#entele "re!atitoare ca #a uri de inter"retare co#"le#entare =art. -% al Conventiei de la ,iena> a (o t a"licata de Curte in trei i"ote'eG a> cand en ul ter#enului elucidat de Curte e te clar; dar contra'ice docu#entele "re!atitoare. in a t(el de ca'uri Curtea nu a tinut cont de lucrarile "re!atitoare; ele con tituind #i0loace co#"le#entare. Un e7e#"lu elocvent e te cau'a Coun!; 2a#e e7clu iv de a an!a0aA &> ituatia in care intele ul ter#enului elucidat de Curte e te con(ir#at de te7tele "re!atitoare. E te ca'ul "rivitor la educaRa e7ualain colile "ri#are din Dane#arca c> ituatia in care te7tul elucidat ra#ane controver at i e te nevoie a i e i Le& ter v . Re!atul Unit cu "rivire la le!i latia re(eritoare la indicate i dre"tul lor

deter#ine continutul. O a t(el de i"ote'a e te (oarte rara. .. re!ula inter"retarii in conte7t au inter"retarea i te#atica "oate (i re!a ita in 0uri "rudenta Curtii; care a tatuat in a(acerea lin!vi tica &el!iana ca :prevederile Conventiei si ale %rotocoalelor trebuie examinate ca un intreg. <: Conte7tul au intre!ul e te in a di(erit in (iecare "etaG "ara!ra(ele aceluia i articol; alte articole ale aceleia i conventii; intrea!a conventie i#"reuna cu "rea#&ulul i "rotocoalele aditionale; alte tratate care re!le#entea'a aceea i cate!orie de relatii ociale. Di(icultatea cu care e con(runta Curtea in ta&ilirea conte7tului le!al e lea!a de !ranita care tre&uie (i7ata intre conte7tul relevant; ce duce la o inter"retare i te#atica; i inter"retarea autono#a a Conventiei &a'ata "e lo!ica ordinii "u&lice. C9iar daca i#"une o inter"retare autono#a a Conventiei; Curtea cauta la conclu'ia ca a la e tatelor o lar!a li&ertate i #ar0a de a"reciere in a"licarea di "o'itiilor C.E.D O. Inter"retarea conte7tuala nu tre&uie a duca tatele "ot deduce i#"licit e7i tenta altor dre"turi in a(ara celor

"reva'ute in Conventie =dre"tul la inc9eierea ca atoriei nu i#"lica e7i tenta dre"tului de a divorta>. +. inter"retarea teleolo!ica au in acord cu o&iectivele i co"ul unui tratat e te "rivita in dre"tul international cu circu# "ectie deoarece (avori'ea'a ele#entele u&iective. Pericolul care o in ote te e datorea'a ele#entelor dina#ice; care &a'andu$ e "e o inter"retare u&iectiva; ar "utea a "revale'e a u"ra ele#entelor con en uale con iderate :statice:, i#o&ile au :dat.:. Intre&area care e "une in a (el de i#"re0urari e te aceea de a ti care e te ele#entul "redo#inant in ta&ilirea o&iectivelor unui tratatG trecutul au viitorulH 2udecatorul &ritanic Sir <erald 4it'#aurice a "reci'atG :Obiectivele unui tratat nu exista in mod abstract= ele deriva din intentia partilor asfel cum a fost exprimata in termenii tratatului sau euidentiata de ele in stransa legatura cu acesta, ca fiind singura sursa *izvor+... intentia partilor nu poate fi introdusa ulterior in randul obiectivelor care nu existau la data incheierii tratatului: Curtea a retinut; "rin 0uri "rudenta ei; ca co"ul i dorintele unt o&iectivele care tre&uie reali'ateA din ace t con iderent ele unt a"te a (ie "er(ectionate i e7tin e. Acea ta ale!ere a Curtii a (o t inclu a in "rea#&ulul C.E.D.O. care #entionea'a :dezvoltarea: dre"turilor o#ului; alaturi de "rotectia lor a reali'a "ro!re iv idealul li&ertatii i u"re#atia le!ii. Metoda teleolo!ica a (o t a"licata in toate ca'urile olutionate de Curte; in i in Prea#&ulul Statutului Con iliului Euro"ei; care e re(era la dorinta tatelor #e#&re ale Con iliului Euro"ei de

con(or#itate cu art. --=.> al Conventiei de la ,iena. Modalitatea concreta de inter"retare a (iecarui articol al C.E.D.O. in co"ul reali'arii "rotectiei dre"turilor o#ului e deduce in (iecare ca' e"arat; art. --=.> con(erind Curtii "o i&ilitatea unei !a#e lar!i de o"tiuni "e &a'a carora a contri&uie la "rote0area dre"turilor; (ara a$i atri&uie a"titudinea de a le crea. Cau'a Pa6elli v . R.4.< in care $a ridicat "ro&le#a daca art. 1=->c din C.E.D.O. are ca co" "rote0area dre"tului de a"arare al acu'atului au !arantarea dre"tului de a avea un avocat din o(iciu; c9iar daca acu'atul e "oate a"ara in!ur. Curtea a "ronuntat 9otararea a in (unctie de cali(icarea o&li!atiilor tatului ca alternative ori cu#ulative; conc9i'and ca o&iectivul Conventiei e te de a "rote0a dre"turile acu'atului. Ea a deci in

unani#itate ca e7i ta o incalcare a art. 1=->c din ConventieA cau'a Delcourt v . ?el!ia in care Curtea a 9otarat in unani#itate ca nu e7i ta o incalcare a art. 1=1> C.E.D.O.; deoarece :nu poate fi facuta o interpretare atat de ingusta pe considerente legate de buna administrare a justitiei intr8o societate democratica incat sa se considere ca scopul si prevederile acestui articol sunt inaplicabile procedurii de casare DA cau'a AireR v . Irlanda; in care !uvernul irlande' i i 0u ti(ica o#i iunea de a a i!ura un avocat din o(iciu intr$o cau'a civila "e con iderentul ca a (acut re'erva la art. 1=-> al Conventiei. Curtea a "reci'at ca inter"retarea te7tului Conventiei nu e (ace in (unctie de re'ervele (acute de tatele "arti; ace tea =re'ervele la tratat> nein(luentand in nici un (el inter"retarea tratatelor. Ele#entele; "e &a'a carora or!anele de la Stra &our! au deter#inat o&iectivul i co"ul C.E.D.O.; unt ur#atoareleG $caracterul concret i e(ectiv al dre"turilor re!le#entate in cu"rin ul C.E.D.O.A $ec9ili&rul dintre intere ul !eneral i dre"turile (unda#entale ale individuluiA $ tandardele u"re#atiei le!iiA $le!iti#itatea ocietatii de#ocratice. Deter#inarea ace tor ele#ente are loc "e ocietatii de#ocratice; intre ace tea un rol "articular revenind

&a'a unei inter"retari evolutive care re(lecta au "recede #odi(icarile ideilor din cadrul ocietatii tatelor #e#&re ale Con iliului Euro"ei. Cu toate ca in activitatea a Curtea a"lica #etoda inter"retarii evolutive; ea nu$ i aro!a (unctia le!i lativa care a"artine e7clu iv tatelor #e#&re ale Con iliului Euro"ei. Acea ta "o'itie a Curtii a (o t e7"ri#ata e7"licitin cau'a 4eld&ru!!e v . Olanda i cau'a Deu#eland v . <er#aniaG !o interpretare evolutiva permite conceptelor cu continut variabil sau al caror inteles se poate modifica in timp, interpretarea lor in lumina conditiilor actuale, moderne, dar nu permite introducerea in Conventie a unor concepte in intregime noi sau a unor noi sfere de aplicare:

Curtea E.D.O. a a"elat in activitatea ei i la alte re!uli de inter"retare care nu (ac "arte din Conventia de la,iena din 1)1). Ace tea unt ur#atoareleG $inter"retarea (le7i&ila nerationalA $nevoia e7i tentei unei inter"retari autono#e a unor di "o'itiiaIeC.E.D.O. Ace te re!uli e !a e c alt(el e7"ri#ate i in te7tul Conventiei de la ,iena; dar acea ta le "revede ca #etode co#"le#entare de inter"retare. in activitatea curenta a Curtii de la Stra &our!; re!ulile a#intite au natura 0uridica a unor o&li!atii a u#ate de Curte. Ele au valoarea unor "rinci"ii. Inter"retarea (le7i&ila reali # i non (or#ala a i!ura o "rotectie lar!a i e(ectiva i ne(or#ala a unor "revederi le!ale; con iderata ca o

o&li!atie a Curtii; nevoia de a evita orice inter"retare care duce la un re'ultat a& urd au

dre"turilor o#ului; atri&uind "rioritate "iritului le!ii i nu literei le!ii; (ara a (i li" ita de i :responsabilitate.: Curtea a atri&uit ter#enilor :vinovatie:, :disputa: =art. 1 C.E.D.O.> un intele #aterial; de u& tanta i nu de (or#aA ter#enul :amenintare cu expropiere: e te i#ilar "rivarii de "o e ia &unurilor. Ace tea unt doar cateva e7e#"le ale a"licarii "rinci"iului a#intit; care nu a ridicat "ro&le#e de inter"retare Curtii. Cel de al doilea "rinci"iu al inter"retarii la care a recur Curtea E.D.O. are la &a'a ideea ca; "rin inter#ediul lo!icii 0uridice; inter"retarea unui te7t creea'a con ecinte rationale. De re!ula; Curtea recur!e la ace t "rinci"iu cu co"ul de a inlatura orice alta inter"retare care ani9ilea'a dre"turile individului; atri&uind o "rea lar!a #ar0a de a"reciere autoritatilor nationale. Recur!and la o a t(el de inter"retare; Curtea a "reci'at ca :o interpretare extensiva a unei exceptii la art. . C.(.D. 4. ar duce la un rezultat incompatibil cu principiul suprematiei legii:. In 9otararile Curtii au in o"iniile e"arate ale unor 0udecatori; #otivarea a avut la &a'a i re!ula inter"retativa a#intitaG <u''ardi v . Italia; AireR v . Irlanda; Le Co#"te; ,an Leuven; De MeRere v . ?el!ia; 4eld&rud!!e v . Olanda; Deu#eland v . <er#ania. Re!ula inter"retarii autono#e a deter#inat a#"le di cutii i co#entarii le!ate de :marja de apreciere: a tatelor e7ercitata in li#itarea $a e7ercitiului dre"turilor (unda#entale. Curtea; in a"licarea di "o'itiilor Conventiei

con(runtat cu di(icultati co#"le7e. Ordinea 0uridica euro"eana creata de C.E.D.O. are un in!ur intele i o inter"retare unitara; care nu "oate (i #odi(icata in (unctie de intele ul atri&uit de (iecare "arte contractanta. E te in a la (el de adevarat ca nu#eroa e di "o'itii ale Conventiei la a tatelor li&ertatea de a"reciere a #odului in care a"lica la nivel national "re cri"tiile ace teia. Ace tor ele#ente li e adau!a (a"tul ca nu#eroa e conce"te ale Conventiei e &a'ea'a "e conce"tele nationale cu"rin e in le!i latia tatelor. Datorita ace tui co#"le7 de (actori; Co#i ia i Curtea nu "ot i!nora intele ul atri&uit conce"telor; in le!i latia nationala a tatelor "arti la Conventie. Re!ula a"lica&ila de or!anele de la Stra &our! e te inter"retarea &a'ata "e intele ul co#un al ter#enilor. in ca'ul in care inter"retarea nationala ar (ace ine(iciente i ar li" i de e(ect "revederile C.E.D.O.; Curtea a"lica o inter"retare autono#a; adica o inter"retare care nu e &a'ea'a "e con en ; "e intele ul co#un atri&uit ter#enilor Conventiei. Acea ta inter"retare ur#are te "rote0area ordinii 0uridice euro"ene i e te 0u ti(icata de intere ul #a0oritatii. Intele ul notiunii de #a0oritate nu e te tati tic au nu#ai calitativ. Ra "un ui la ce :majoritate: a (acut re(erire Curtea intr$o 9otarare re'ulta din conte7t. Inter"retarea autono#a e corelea'a cu inter"retarea co#"arativa =nationala>; in a a (el incat a e reali'e'e un ec9ili&ru intre controlul e7ercitat de or!anele Conventiei i autono#ia autoritatilor nationale. O a t(el de ec9ili&rare (ace ca interventia Co#i iei i Curtii a nu (ie in intre!i#e u& idiara; dar nici a con tituie un control total. Cu alte cuvinte; or!anele de la Stra &our!; "rin 0uri "rudenta lor; "reci'ea'a en ul i continutul unor ter#eni; tinand cont i de "eci(icul national. Co#i ia i Curtea recur! la inter"retarea autono#a a "revederilor Conventiei in ituatiile in care nu e7i ta un "u&lic; "ro&le#e "enale;

conce"t uni(or# la data la care are loc 0udecarea cau'ei. S$a recur la o a t(el de inter"retare cu "rivire la ur#atoarele conce"teG intere di ci"lina #ilitara; delicte ad#ini trative; #oralitate etc. Co#i ia i Curtea au a"elat nu nu#ai la un :denominator comun: al le!i latiei nationale; ci i la inter"retarea evolutiva; re(erindu$ e la le!i latia i "ractica #a0oritatii tatelor. C9iar daca autoritatilor nationale ale tatelor li e recunoa te in "rinci"iu li&ertatea de a decide ce #a uri unt adecvate in ituatiile e7ce"tionale au de cri'a; or!anele de control "ot e7ercita la nivel euro"ean o u"rave!9ere tricta a con(or#itatii au co#"ati&ilitatii lor cu di "o'itiile Conventiei.

Diver itatea "revederilor Conventiei ra "unde relativi #ului cultural al tatelor "arti. Ra"ortul international $ national e te unul de coordonare; reali'at "e &a'a ordinii 0uridice euro"ene; a unui "lurali # 0uridic. Ace t :spatiu eterogen: duce la crearea unei ordini 0uridice duale &a'ata "e #ai #ulte criteriiG le!alitate; le!iti#itate; nece itate; de#ocratic. Le!alitatea are la &a'a ideea li&erala ca orice re tran!ere a dre"turilor o#ului tre&uie a (ie "re cri a de le!e. A"licarea ace tei idei in dre"t a du la con acrarea "rinci"iului le!alitatii incri#inarii. Sanctiunile "enale le!e. in conce"tia euro"eana "rin :lege: acce i&ila; clara unt re tran!eri ale li&ertatii cri a; cutu#iara; a (ie antici"ate individuale i de #i care; i e a"lica "e &a'a i in conditiile e7"re re!le#entate de e intele!eG nor#a 0uri "rudenta Curtii E.D.O.A nor#a "oate (i interna au internationala; cu conditia a (ie i antici"ativa = a ai&a o (or#ulare din care con ecintele>. Intrunind ace te tra aturi; le!ea are caracter de#ocratic; adica e te "u a in lu0&a individului; !arantandu$i e7ercitiul real al dre"turilor. Le!iti#itatea e te un criteriu a"lica&il alaturi de nece itate i "ro"ortionalitate in toate ituatiile in care e a"lica li#itari ale e7ercitiului dre"turilor o#ului. Cate!oriile de dre"turi "rote0ate de criteriul le!iti#itatii unt nu#eroa eG li&ertatea de e7"re ieA li&ertatea !andirii; con tiintei i reli!ieiA dre"tul la viata inti#a i de (a#ilieA li&ertatea de #i care =circulatie> etc. Protectia "e care o con(era le!iti#itatea e te a"reciata in concreto, in toate ca'urile in care autoritatile "u&lice ale unui tat iau #a uri de li#itare a dre"turilor (unda#entale. Ace te #a uri unt le!iti#e daca e7i ta o tare e7ce"tionala; daca unt "reva'ute de le!e; daca unt trict nece are in circu# tantele de (a"t i daca unt "ro"ortionale cu i#"re0urarile care le$au deter#inat i co"ul "entru care au (o t luate. Intere ul "u&lic intr$o ocietate de#ocratica; ordinea "u&lica; "rotectia anatatii au #oralei "u&lice; "rotectia (ata de inter(erenta anu#itor !ru"uri; "rotectia &una tarii natiunii etc. ; unt toate #otive care "ot duce la li#itarea e7ercitiului dre"turilor o#ului. Ele unt le!iti#e daca intrune c cu#ulativ cerintele de a (i re!le#entate de le!e; nece are i "ro"ortionale. "irit

Nece itatea a (o t a"reciata de Curtea E.D.O. ca un criteriu care 0u ti(ica #a urile re trictive; daca ace tea unt o"ortune; re'ona&ile; a& olut nece are i trict cerute de i#"re0urarile ituatiei. Nu#eroa e au (o t cau'ele in care Curtea a a"reciat daca ace t criteriu a (o t inde"linit de tatul care a luat #a uri de li#itare a dre"turilor "reva'ute de Conventie. A#inti# cu titlu de e7e#"lu cau'a 5andR ide v . Re!atul Unit; Dud!eon v . Irlanda i Silver v . Re!atul Unit. Prea#&ulul C.E.D.O. rea(ir#a dorinta #e#&rilor Con iliului Euro"ei de a a i!ura a"licarea univer ala i e(ectiva a dre"turilor o#ului "e &a'a unei Dde#ocratii "olitice e(ectiveD i a D "iritului de#ocraticD. Cunoa terea continutului ace tor ter#eni e te i#"ortanta intrucat el re"re'inta li#ita a"lica&ila re trictiilor luate de autoritatile nationale. Acea ta Dli#ita a li#itarilorD e te co#"ati&ilitatea . Ma urile re trictive luate de tate unt core "un'atoare "iritului de#ocratic al Conventiei daca unt co#"ati&ile cu di "o'itiile ace teia. Core "und "iritului de#ocraticG tolerantaA "lurali #ulA !arantia (ata de ri cul incertitudinii i ar&itrariuluiA !arantia claritatii; (le7i&ilitatii i a"licarii individuale a le!ilorA !arantia re "ectarii li#ilelor le!ale. Curtea a invocat ace te ele#ente "ro"rii de#ocratiei 2a#e v .Au tria. Toate criteriile a#intite e re!a e c in 0uri "rudenta or!anelor de la Stra &our! care au recur la ele "entru a (ace a"recierea con(or#itatii au co#"ati&ilitatii #a urilor re trictive; dero!atorii i de e7ce"tie luate de tate cu "rivire la e7ercitiul dre"turilor o#ului. :&arja nationala de apreciere$ cu# a (o t denu#ita "rero!ativa tatelor de a lua #a uri care dero!a de la o&li!atiile "reva'ute de C.E.D.O.; a (o t anali'ata de Co#i ie in cau'a LaBle v . Irlanda i de Curte in cau'a Lin!vi tica &el!iana. Acea ta doctrina "er#ite e7i tenta unui i te# or!ani'at i "lurali t al nor#elor interne i internationale. Acea ta or!ani'are etero!ena are la &a'a ar#oni'area nor#elor in a a (el incat cele i#ilare i "ro7i#e a "oata (i a"reciate ca (iind co#"ati&ile cu nor#ele euro"ene i nationale. Co#"ati&ilitatea e te reali'ata deci (ata de celelalte nor#e nationale; dar i (ata de C.E.D.O. Li#ita o&iectiva a"lica&ila tuturor i te#elor nationale in a"recierea co#"ati&ilitatii lor o con tituie :principiile si regulile de interpretare a dreptului i "iritului de#ocratic in cau'a LinterBer" v . Olanda; cau'a Coun!; i Le& ter v . Re!atul Unit; cau'a Dud!eon v . Irlanda; cau'a Lin!en

international$ la care au recur Co#i ia i Curtea cu "rivire la inter"retarea notiunilor din cu"rin ul C.E.D.O. In "re'ent; Curtea a"lica doctrina du&lei 0uri dictii; in (ata in tantelor nationale ti internationale. Du"a e"ui'area tuturor cailor de atac interne; "etitia "oate (i inaintata or!anelor de la Stra &our!. Acea ta doctrina nu e7clude a"licarea #ar0ei nationale de a"reciere. A"licarea du&lei 0uri dictii e (ace de catre Curte nu#ai in ituatiile in care autoritatile nationale au recur "rin #a uri le!i lative la dero!ari au re trictii "rivind dre"turile o#ului; iar #a urile au (o t Dnece are intr$o ocietate de#ocraticaD. In ca'ul e7ce"tiilor; Curtea a"recia'a "e &a'a unei anali'e #ai co#"lete; co#"ati&ilitatea. Anali'a teoriei i "racticii C.E.D.O. ne "er#ite a a"recie# e7i tenta unei in(luente reci"roce care e #ani(e ta din "re dre"tul intern "re cel international i i inver . e a"lica Conce"tele 0uridice nationale tau la &a'a conce"telor Conventiei i Curtii ca'urilor concrete

:imbogatite: de 0uri "rudentaa Co#i iei in co"ul ta&ilirii co#"ati&ilitatii

olutionate de

ace tea. Prin inter#ediul controlului international e7ercitat de or!anele de la Stra &our! au al con(or#itatii le!i latiei nationale cu ordinea 2uridica euro"eana; Co#i ia i Curtea a"lica i#"reuna atat inter"retarea &a'ata "e

#ar0a nationala de a"reciere; cat i celelalte #etode de inter"retare nece are reali'arii du&lei 0uri dictii. Prin inter#ediul ace tor #etode co#"le7e 0uri "rudenta creata de Curte i Co#i ie contri&uie la de'voltarea Dre"tului euro"ean al dre"turilor o#ului. Rolul or!anelor de la Stra &our!; ca or!ane care creea'a :construitul$ au "artea #o&ila; varia&ila a i te#ului 0uridic euro"ean de "rotectie a dre"turilor o#ului; e te i#"ortant i di(icil. in olutionarea concreta a cau'elor; Co#i ia i Curtea E.D.O. au luat deci'ii #otivate "rin inter#ediul carora au :construit: dre"tul "e &a'a #otivatiei 0uridice a olutiilor lor. O&iectivul reali'at de ace te or!ane a con tat in !a irea ec9ili&rului dina#ic i a co#"ro#i ului le!al i le!iti# intre "rinci"iul uveranitatii nationale i nece itatea "rote0arii ordinii 0uridice euro"ene "rin controlul in tituit de Conventie. Controlul inte#ational e e7ercita a u"ra #odului in care C.E.D.O. a (o t rece"tata teoretic i "ractic in tatele "arti. El e te (ie un control de

con(or#itate; (ie unul de co#"ati&ilitate du"a cu# e e7ercita cu "rivire la dero!ari au re trictii "e de o "arte i e7ce"tii "e de alta "arte.

CAPITOLUL

CONCLUSII

7i ta o conce"tie a dre"tului natural care a"are ca in!ura (or#a de dre"t le!iti#a i in!ura "o i&ila. De la 5u!o <rotiu incoace; dre"tul natural #odern e te "rivit ca (iind re'ultatul actiunii i vointei "er onale i tran cendente a lui Du#ne'eu in ordinea i#anenta a naturii u#ane. Ideile colii dre"tului natural i a oa#enilor; in ti#"ul lui Cro#Bell; e di(u'ea'a din 4ranta in An!lia. Ceea ce e inta#"la in "ri#ul rand e te (or#a teolo!ica "e care o "ro#ovea'a 5oo6er; a"oi; "rin 5o&&e ; ea ince"e a e eli&ere'e de teolo!ie ca i cand nu ar #ai intere a. Mutarea dre"tului natural in "lanul li&ertatii individuale; e te "ri#a interventie a lui Loc6e in !andirea "olitica. Pornirea e te de (a"t de la 5o&&e ; care con idera tarea de natura ca (iind ec9ivalenta cu tarea de ra'&oi a o#ului; i contractul ocial e con iderat ca o conventie li#itata; conditionata i revoca&ila (acand "o i&ila a"aritia li&ertatii. Loc6e

a0un!e la conclu'ia ca le!ea naturala e te o&li!atorie "entru ca ea contine !er#enii li&ertatii. Starea naturala a (o t de(nita de Loc6e ca o e7i tenta in care ocietatea civila; c9iar i u& (or#a rudi#entara; n$a e7i tat. Oa#enii unt li&eri i e!ali. Ei "ot a$ i dea ea#a de tarea naturala i a$ i ada"te'e co#"orta#entul "otrivit cerintelor ei. In acela i ti#"; a& enta unei ocietati civile; (a#ilia e7i tand "rin "uterea "aternala; unt (a"te ce duc la ine7i tenta "uterii "olitice a dre"tului "ro"rietatii. 5o&&e con idera tarea naturala ca o tare ra'&oinica lu"ta tuturor i#"otriva tuturor. ; Loc6e con idera tarea naturala ca o tare a "acii; a &unei intele!eri; a i tentei #utuale i a con ervarii ei. El i i (ondea'a convin!erea "e enti#entul ca (iecare individ e ocrotit de reci"rocitatea enti#entelor de cola&orare a celorlalti. Di(erenta (unda#entala dintre tarea naturala i tarea ociala tine de (a"tul ca in tarea de natura; violarea dre"tului natural nu e te anctionata. Prin tudiile ale a u"ra A#ericii; Loc6e a0un!e la conclu'ia ca; o data cu a"aritia econo#iei li&ere; e "un &a'ele ocietatii "rin care o#ul "oate acu#ula &o!attia "e care o te'auri'ea'a i o a"ara "rintr$o or!ani'are adecvata i anu#e "rin or!ani'area "olitica a ocietatii. A t(el; a"are tatul; ca o con ecinta a a i!urarii #utuale a "ro"rietatilor i#"otriva ri curilor i a in ecuritatii. Pactul ocial a"are datorita nece itatii a"ararii "ro"rietatii; deci o data cu (ondarea

ocietatii "olitice i civile. Societatea civila a"are datorita (a"tului ca anu#iti oa#eni $au unit intr$o ocietate; in care (iecare renunta la "uterea a a& oluta; i'vorata din le!ea naturala; cedand$o colectivitatii. Clau'a (unda#entala a "actului ocial con ta in a"aritia dre"tului care re"ri#a in(ractiunile ce i i au te#eiul in dre"tul natural. Pactul ocial ta la &a'a a"aritiei tatului "e care il "ute# de(ini ca (iind #ono"olul con tran!erii or!ani'ate. Pentru Loc6e; oa#enii traie c intr$o ocietate "olitica; "rin (a"tul ca renunta la dre"tul lor de a re"ri#a ei in i i in(ractiunile; recuno cand e7i tenta unei "uteri de con tran!ere; inde"endenta i u"erioara lor; care ur#are te a re"ri#e violarea le!ilor. Loc6e o& erva; ca "ornind de aici e a0un!e la or!ani'area ocietatii internationale. Aici el introduce a doua inovatie i#"ortanta; care il de "arte de 5o&&e i anu#e ca "uterea cor"ului "olitic re'ulta din a&dicarea de la dre"turile individuale. Statul e na te "rin

renuntarea la ele; a unui anu#it nu#ar de oa#eni care con tituie &a'a ocietatii "rin (or#area unui cor"u "olitic. Pornind de aici; oa#enii e incor"orea'a intr$o ocietate "olitica de0a ta&ilita "rin acce"tarea nor#elor ei; renuntand la "rivile!iul de a$ i (ace dre"tate in!uri. Acea ta a&dicare con tituie "entru 5o&&e ; a"aritia i 0u ti(icarea a& oluti #ului #onar9ic; i #ai tar'iu "entru Rou eau; a& oluti #ul de#ocratic. Pentru Loc6e; autoritatea "arentala e te (oarte di(erita de cea "olitica; care nu e te neli#itata. Ea nu are in ea ni#ic titanic i a& olut; e te o di ci"lina nece ara educatiei. Pornind de aici; Loc6e tra!e conclu'ia ca tatul e te o (or#a a re "on a&ilitatii li#itate i in con ecinta o ocietate a "artici"arii li#itate. Acea ta di tinctie re"re'inta di(erenta dintre ideolo!ia li&erali #ului i a totalitari #ului. In conce"tia totalitara; o#ul; care intra in or!ani'area tatala au a"artine ei; e te "rivat de catre tat in toata li&ertatea a; in conce"tia li&erala; o#ul i i a i!ura anu#ite "rivile!ii in ra"ort cu tatul "rivile!ii ce i i au te#eiul in acri(iciile "e care el le (ace "entru tat. Pactul ocial (ondat "e li&ertate e te al treilea #erit al lui Loc6e; care arata ca in titutiile; ce iau na tere din ace t "act ocial; a"ara li&ertatea individului (ata de in!erintele tatului. Aici con tata# ca el "une o &a'a te9nica in titutiilor li&erale. Potrivit lui; vede# ca #onar9ia; ca (or#aa e7"re iei tatului; e te li#itata de re!i#ul "arla#entar; la (el ca re!i#ul "re'idential a#erican #arile re!i#uri "olitice de#ocratice conte#"orane. Puterea a& oluta e te "entru Loc6e o cara ociala "rin care "o"orul "oate a$ i "la e'e in (runtea a un uveran au un le!i lator "er#anent. Ace ta nu va "utea a devina tiran "entru ca uveranitatea e te le!i lativa i i i are radacinile in controlul ocial. Mai #ult decat atat; el recunoa te; e7"licit; nece itatea e"ararilor in tat; "rin (a"tul ca recunoa te e7i tenta a trei coordonate #a0ore de actiune in ocietateG a le!ii; "rin ad#ini tratie i 0u titie i a relatiilor internationale "rin care e declara ra'&oi au e a"lica re!ulile dre"tului international "u&lic au "rivat; dar nu recunoa te i (a"tul ca ace te "uteri tre&uie Monte 3uieu>. Rou eau; a (o t di ci"olul colii dre"tului natural. Contrar re"utatie ale; a e controle'e una "e cealalta = u&liniere ce ii a"artine lui au ca

lucrarea lui 2.2.Rou

eau DContractul ocialD e te o carte de dre"t. Toate orientarile colii

dre"tului natural au ad#i e7i tenta initiala a unui contract ocial care a tat la &a'a ocietatii civile. 5o&&e arata ca tarea naturala a o#ului e "ericuloa a; in a; Loc6e a

aratat ca ea nu e te nea"arat nici &una; nici reaA ea "oate a (ie uneori u"erioara; alteori in(erioara ocietatii. Pentru Rou eau; di#"otriva; tarea naturala e te una a (ericirii "entru ca in ace t tadiu oa#enii nu cuno c con tran!eri; ei (iind #ai ro&u ti i #ai &ine ada"tati decat in cadrul ocietatii. Pentru (ericirea i de'a trul lor; "une el; oa#enii "o eda doua (acultatiG a li&ertatii i a "er(ectionarii. Prin circu# tante (ortuite; ele (ac ca o#ul a$ i con erve inde"endenta in relatiile cu altii; recuno cand (a"tul ca doar in (a#ilie e7i ta o anu#ita #oralitate; deci o anu#ita con tran!ere; care nu e identica cu tarea ociala. Pe de alta "arte; el #ai identi(ica e7i tenta unui al doilea tadiu a tarii de natura; in care oa#enii unt #ult #ai (ericiti decat in "ri#ul. Aici (acultatea u#ana e caracteri'ea'a "rin indolenta; "unand accentul doar "e a#orul

"ro"riu; (acand ca acea ta "erioada a (ie #ult #ai (ericita i #ai dura&ila; decat "ri#a =caracteri'ata "rin e7i tenta (a#iliei>. El con tata ca u#anitatea e te u"u a unui 9a'ard (une tG inventia #etalur!iei i a a!riculturii. Ace te doua activitati u#ane deter#ina a"aritia "ro"rietatii individuale a u"ra "a#antului; ine!alitate; &o!atie i #i'erie; rivalitati; "a iuni i de'ordine. Me eria ii i cultivatorii devin a t(el a#&itio i i #ercantili. A t(el; D tarile ocialeD e etati'ea'a; "entru a i#"iedica di tru!erea #ateriala a ocietatii. De aici Rou eau tra!e conclu'ia ca ocietatea civila e te (ructul unei revolutii ne(ericite; "roce ce deter#ina tran (or#ari ociale inevita&ile i irever i&ile; ce$l inde"artea'a "e o# "entru totdeauna de tarea naturala. Li&erali #ul e te o doctrina "olitica in conce"tia lui 2. 2. Ro'i eau. Se "une "ro&le#a in ce #a ura "actul ocial alvea'a li&ertatea "ri#itiva au cu# e "oate concilia nece itatea a ocierii indivi'ilor i #entinerea in acela i ti#" a li&ertatii naturale a individului. La "ri#a vedere; ace te e7i!ente unt antino#ice. Cu toate ace tea; Rou eau e crede in #a ura a o(ere un ra "un vala&il. E7i ta; deci; o in trainare a li&ertatii "er onale in cor"u ul ocial; la care (iecare "artici"a u"unandu$ e e7i!entelor ace teia. Rou eau vede li&ertatea ca i vec9ii !anditoriA ea e te a i!urata in cor"u ul ocial datorita co#"orta#entului o&iectiv; dar li&ertatea #odernilor "re u"une li&ertatea co#"orta#entului individual =identi(icat de Monte 3uieu> care con tituie o&iectul !uvernarii con titutionale. Pornind de aici; con tata# e7i tenta a doua "uncte de vedereG $ e"ararea "uterilor; care a tat la &a'a li&erali #ului ; teoreti'at de

Monte 3uieu. $ trecerea "uterii de la "rinci"e la colectivitate; re "ectiv "o"or; a"artine lui Ro eau; "entru care "o"orul e te uveranul.

$ Ro

eau con idera clau'a (unda#entala a contractului ocial ca (iind &a'a "e

alienarea totala a (iecarui a ociat; cu toate dre"turille ale care revin co#unitatii. El "une (iecare dintre noi "une in co#un "er oana i "uterea a u& u"re#a directie a vointei !enerale; i in acea ta ituatie unte# ca o "arte indivi'i&ila (ata de ace t cor"u ocial. Acea ta uveranitate a cor"u ului ocial e te indivi'i&ila; ea a"artine tuturor; "entru el vointa ori e te !enerala ori nu e te deloc. Pactul care (unda#entea'a ocietatea ; ca (iind re'ultatul con i#ta#antului indivi'ilor; e le!iti#ea'a "e li&ertatea naturala a uveranitatii cor"u ului ocial e i#"une a u"ra tuturor; con tran!andu$i "e cei care nu o recuno c. ,ointa !enerala e te re'ultatul vocii #a0oritatii. Suveranitatea care deter#ina e7i tenta vointei !enerale i i are radacinile in cor"ul "o"orului; (or#at din toate "artile ale. Sa "re u"une#; "une Rou eau; ca un tat e te co#"u din 'ece #ilioane de cetateni. 4iecare #e#&ru al tatului re"re'inta a 'ecea #ilioni#e "arte a autoritatii u"re#e. Con ecinta "ractica a ace te conce"tii; ato#i te au individuali te a uveranitatii; e te recon tituirea intre!ului ei; tinand cont de toate "artile ale. Con tata# ca acea ta #aniera de anali'a nu "re'inta ri cul ca "e de o "arte a e7i te o vointa !enerala a #a0oritatii i alta a #inoritatii. Pentru el vointa !enerala tre&uie a (ie re'ultatul unui con en !eneral. Pentru el nu e7i ta "ericolul cindarii vointei !enerale intre #a0oritate i #inoritate "entru ca #inoritatea tre&uie a e u"una in #od auto#at #a0oritatii. ,ointa !enerala nu tre&uie a (ie con(undata cu vointa tuturor. Acea ta di tinctie a (o t u&liniata inca de cola tici; care vedeau vointa !enerala ca (iind a ociata &inelui co#un; la (el ca i Condorcet care con idera ca (iind e i'at de Rou inoni#a ratiunii !enerale. eau; ace ta le!andu$l de ?ertrand de 2ouvenel "une ca vointa !enerala e te un in tinct #oral i colectiv al cor"ului "olitic ce a (o t "ri#a data !enerala i vointa tuturor. in(aili&itatea in tinctului natural. Toate ace te "o'itii (ac; o di tinctie clara intre vointa

Protectia dre"turilor o#ului are o natura 0uridica duala *-N*-O; interna internatonala i contri&uie la cri tali'area

ocietatii civile; la trecerea de la "rinci"iul

#a0oritatii la "rinci"iul ocrotirii individului i a #inoritatii; la con olidarea tatului de dre"t. Individul; ca i tatul; e te o&li!at a "artici"e activ la ace te tran (or#ari in ocietatii. Le!ea i

co"ul reali'arii unei ada"tari core "un'atoare evolutiei (ire ti a

i#"licit 0uri tii unt "rintre aceia care i i "ot aduce a"ortul "o'itiv; &ene(ic; la reali'area unei ar#onii intre (inalitatea nor#elor 0uridice i de'voltarea ocietatii; !andirii; culturii i civili'atiei. 4unctiile tatului in ocietatile de#ocratice au ca"atat noi valente; acordandu$ e atentie "orita celei ociale; care contri&uie la de'voltarea ocietatii in an a#&lul au; dar in e!ala #a ura contri&uie la ati (acerea nevoilor individului. Con tituirea au cri tali'area tatului de dre"t in tarile din centrul i e tul Euro"ei; ado"tarea unor noi con titutii in ur#a eveni#entelor radicale ale anului 1)/); "recu# i ado"tarea unor acte 0uridice internationale de catre tate au or!ani'atii internationale; re(lecta "reocu"area i dorinta tatelor; "o"oarelor indivi'ilor de a "artici"a activ la au indirect ="rin inter#ediul tran (or#arile care ne #arc9ea'a viata; in #od direct

re"re'entantilor a&ilitati de le!e a actione'e "e "lan intern au international>. Dre"tul international "u&lic $a tran (or#at tre"tat; in ti#"; intr$un dre"t al "acii =in ciuda con(lictelor 'onale; re!ionale>; in en ul ca; a ta'i; "reocu"arile co#unitatii internationale in an a#&lul au i ale (iecarui tat in "arte; au in centrul atentiei o#ul i re'olvarea tuturor "ro&le#elor ale "e cale "a nica. Cu toate ace tea; violenta e te "re'enta atat ca (or#a de intoleranta; cat i ca #odalitate e7terna de re'olvare au in(luentare a co#"le7elor "ro&le#e cu care internationala la ora actuala. Societatea conte#"orana "rivita in an a#&lul ei $ar "area ca e !a e te la o i#"ortanta ra cruce de dru#uriA cele doua i te#e $ ca"itali t i co#uni t$ care au caracteri'at de'voltarea di tincta i ine!ala a o#enirii "ana in 1)/) au dovedit (iecare in "arte i a#andoua i#"reuna ca nu au "utut re'olva #ulti"lele i co#"le7ele a "ecte ale *-[*-] 8. 8ar0o#iN 3mplementation of human rights and the domestic >urisdiction of states?' in (.Eide' (. Schon' e con(runta tatele din co#unitatea

vietii cu care ocietatea a (o t con(runtata. Solutiile "ro#ovate "ana in "re'ent; de i au avut ca (inalitate i 0u ti(icare !ri0a (ata de o#; nu au ra "un u(icient cerintelor. Statele e !a e c a ta'i in (ata unor "ro&le#e de neconte tat. Re'olvarea ace tora ar (i "o i&ila "rin recon iderarea ordinii de "rioritati cu care tatele a&ordea'a realitatea. Ar tre&ui a e a i!ure ocialului :egalitate: cu econo#icul i "oliticul; atat la nivel intern cat i international. In conte7tul realitatilor conte#"orane; Ro#ania $a in cri "e calea "re(acerilor care caracteri'ea'a tran (or#arile ocietatii. Ea a devenit #e#&ra a Con iliului Euro"ei in 1))- i #e#&ru a ociat la Uniunea Euro"eana. Continua actiunile tatului ro#an la inte!rare euro$atlantica i de inde"linire a o&li!atiilor internationale ce ii revin in calitate de #e#&ru cu dre"turi de"line in O.S.C.E. =Or!ani'atia "entru Securitate i Coo"erare in Euro"a>. In cadrul actiunilor la nivel euro"ean de "ro#ovare a de#ocratiei i tatului de dre"t e nu#ara i ado"tarea unor conventii euro"ene care "revad; "ro#ovea'a; "rote0ea'a i !arantea'a dre"turile o#ului; adica dre"turile i li&ertatle (unda#entale cetatene ti. Un rol deo e&it il ocu"a C.E.D.O.; care e te un tratat international al dre"turilor o#ului; adica un act 0uridic international care contine o&li!atii 0uridice "o'itive; alaturi de an!a0a#ente internationale (er#e; a u#ate de tatele "arti. Conventia are deci o natura 0uridica de dre"t "o'itiv i din ace t "unct de vedere; #ecani #ul international de "rotectie a dre"turilor o#ului are aceea i natura 0uridica cu !arantiile con(erite "rotectiei dre"turilor (unda#entale cetatene ti de Con titutie; ca act 0uridic (unda#ental au ca an a#&lu de di "o'itii (unda#entale "ro"rii dre"tului "o'itiv. Con ecinta e entiala a naturii 0uridice "o'itive = i nu 0u naturali te> a di "o'itiilor interne i internatonale con ta in e7i tenta unui i te# de !arantii le!ate interne i internationale cu caracter "olitic i 0uridic. Caracterul "olitic e te "re(i!urat de nor#ele de de (a urare a activitatii "eci(ice or!anelor interne tructurare; or!ani'are i i internationale care a i!ura

"rotectia dre"turilor o#ului =Curtea Con titutionala; la nivel intern; i Co#i ia; Curtea Euro"eana a Dre"turilor O#ului; "recu# i Co#itetui Mini trilor in cadrul Con iliului Euro"ei>; or!ane con tituite con(or# unor criterii "olitico$0uridice; a caror activitate e &a'ea'a "ri#ordial "e ne!ocierea; olutonarea a#ia&ila a di(erendelor i luarea unor

deci'ii "rin care or!anl co#"etent; e7a#inand (ondul cau'ei; e "ronunta (ie cu "rivire la con titutionalitate; (ie in le!atura cu co#"ati&ilitatea au con(or#itatea le!ilor nationale (ata de nor#ele dre"tului international. Caracterul 0uridic al i te#ului de !arantii interne i internationale con ta in e7i tenta unor di "o'itii con titutionale au ale C.E.D.O. de dre"t #aterial; alaturi de cele "rocedurale care a i!ura "rotectia dre"turilor i li&ertatilor (unda#entale cetatene ti. Intre !arantiile "reva'ute de Con titutia Ro#aniei din 1))1 cate!oriiG 1. re!le#entarea dre"turilor i li&ertatilor (unda#entale in cu"rin ul Con titutiei; ca nor#e (unda#entale ale dre"tului "o'itiv; con titute o #a ura de "rotectie a individului in ra"orturile ale cu autoritatile "u&lice; cu tatulA e re!a e c trei

%. controlul con titutionalitatii le!ilor $art. 1=-> i art. 1.. din Con titutieA -. di "o'itia e7"re a a le!ii care creea'a in i te#ul ro#ane c un #ecani # ori!inal de "rotectie "eciala a dre"turilor o#ului "rinG a> a u#area o&li!atiilor de a crea co#"ati&ilitatea i te#ului 0uridic ro#ane c

cu cel euro"ean in do#eniul dre"turilor o#ului "rin a"licarea directa a nor#elor CEDO i a celorlalte tratate ale dre"turilor o#ului la care Ro#ania e te "arte; "recu# i "rin a"licarea "rioritara a nor#elor internationale ale dre"turilor o#ului in ca'ul con(lictului de le!i cu nor#ele interne 8 art. 11 i %: =%> ale Con titutieiA &> inter'icerea revi'uirii di "o'itiilor con titutionale daca ace ta are ca co" i li&ertatilor (unda#entale ale cetatenilor au a !arantiilor

u"ri#area dre"turilor

ace tora 8 art.1./ =%> al Con titutiei. <arantiile internationale re!le#entate de CEDO con tau in #ecani #ul de "rotectie a dre"turilor o#ului au al Co#itetului de Mini trilor. Dre"tul international "u&lic contri&uie la "ro!re ul ocial "rin inter#ediul celor trei ra#uri ale ale con tituite du"a cele trei cate!orii de u&iecteG dre"tul international al

tatelor; al "o"oarelor i al indivi'ilor. In acce"tiunea a cla ica; Dre"tul international "u&lic a i!ura ocrotirea indivi'ilor "rin "rotectia di"lo#atica. Protectia !ru"urilor e reali'ea'a "rin di"lo#atia "reventiva; iar a indivi'ilor "rin !arantarea dre"turilor o#ului. Cele trei cate!orii de intere e co#"le#entare cuno c un "unct de conver!enta; "rin !arantarea lor 0uridica; la nivel national i international.

?I?LIO<RA4IE

DOCUMENTE 1. Declaratia Univer ala a Dre"turilor O#ului; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la 1: dece#&rie 1)./. %. Protocolul International cu "rivire la Dre"turile Econo#ice; Sociale i Culturale; ado"tat de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la 11 dece#&rie 1)11. -. Pactul International cu "rivire la Dre"turile Civile i Politice; ado"tat de

Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la 11 dece#&rie 1)11. .. Conventia Internationala "rivind Eli#inarea tuturor 4or#elor de Di cri#inare Ra iala ado"tat de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la %1 dece#&rie 1)1+ +. Conventia Privind Lu"ta Di cri#inarii in do#eniul invata#antului; ado"tat de Adunarea <enerala a Or!ani'atiei Natiunilor Unite "entru Educatie; Stiinta i Cultura; ado"tata la 1. dece#&rie 1)1:. 1. Conventia "entru "revenirea i re"ri#area cri#ei de !enocid; ado"tata de

Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la ) dece#&rie 1)./ . *. Conventia a u"ra i#"re cri"ti&ilitatii cri#elor de ra'&oi 1)1/. /. Conventia i#"otriva torturii i altor "ede" e ori trata#ente cu cru'i#e; inu#ane au de!radante; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la 1: dece#&rie 1)/.. ). Conventia "rivind tatutul re(u!iatilor; ado"tata la %/ iulie 1)+1 de Con(erinta "leni"otentiarilor Natiunilor Unite a u"ra tatutului re(u!iatilor i a"atri'ilor; convocata de Adunarea <enerala a O.N.U. la 1. dece#&rie 1)+:. i a cri#elor contra

u#anitatii; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la %1 noie#&rie

1:. Conventia a u"ra dre"turilor "olitice ale (e#eii; a intrat in vi!oare la * iulie 1)+.. 11. Conventia a u"ra eli#inarii tuturor (or#elor de di cri#inare (ata de (e#ei; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la 1/ dece#&rie 1)*). 1%. Conventia cu "rivire la dre"turile co"ilului; ado"tata de Adunarea <enerala a Natiunilor Unite la %: dece#&rie 1)/). Intrata in vi!oare la % e"te#&rie 1)):. 1-. Conventia "entru a"ararea dre"turilor o#ului ado"tata la Ro#a la . noie#&rie 1)+:. 1.. Conventia euro"eana "entru "revenirea torturii 1)/*. 1+. Conventia euro"eana "entru re"ri#area terori #ului; ado"tata la Stra &our! la %* ianuarie 1)**. 11. Conventia$cadru "entru "rotectia #inoritatilor nationale; ado"tata la Stra &our! la 1 (e&ruarie 1))+. 1*. Carta ociala euro"eana revi'uita; ado"tata la Stra &our! la - #ai 1))1. 1/. Con titutia Ro#aniei; ado"tata "rin Re(erendu# la / dece#&rie 1))1. LUCRARI <ENERALE 1. Enciclo"edia ?ritanica; ,olu#e 1 to %-; EncRclo"edia ?ritanica Inc.; C9ica!o $ London $ Toronto $ <eneva $SRdneR $ To6Ro $ Manila; 1)*1. %. <rand Larou e; Enciclo"edi3ue en di7 volu#e ; Li&raire Larou 1)1:$1)*+. -. Le Petit Larou e; Cede7; Pari ; 1)).. .%: .. Mic dictionar enciclo"edic; Editia a II$a; reva'uta i adau!ita;; Editura Stiinti(ica i Enciclo"edica; ?ucure ti; 1)*/. e; Pari ; i a "ede" elor au i a li&ertatilor (unda#entale;

trata#entelor inu#ane au de!radante; ado"tata la Stra &our! la %1 noie#&rie

LUCRARI SI STUDII DE SPECIALITATE

1.

Rollanad Patrice; La "rotection internationale de droit de lV9o##e; Te7te ; P.U.4.; Pari ; 1)/)A

%.

Sir 2a#e 4aBcett; Li!9t 5u#an Ri!9t . Council o( Euro"e; Stra &our!; 1)/*A

-.

A &0orn Eide; International "rotection o( 5u#an ri!9t; Council o( Euro"e; Stra &our!; 1)/)A

..

La Coo"eration "oliti3ue euro"eene =CPE>; R.4. dA O((ice de "re in(or#ation du !ouverne#ent (ederal; 1))/A

e et

+.

Ion <rece cu; ,a ile Po"a; Princi"ii de Dre"t International Pu&lic; Editura <etic; ?ucure ti; 1))*A

1.

Ion Diacone cu; Dre"turile O#ului; In titutui Ro#an "entru Dre"turile O#ului; ?ucure ti; 1))-A

*.

,ictor Dan Slate cu; Irina Moroianu Slate cu; Re"ere "entru

(ilo o(ie a

dre"turilor o#ului; In titutul Ro#an "entru Dre"turile O#ului; ?ucure ti; 1))1. /. ). Ed#ond 2ouve; Relation Internationale ; P.U.4.; Pari ; 1))%A Ionel Clo ca i Ion Suceava Tratat de Dre"turile O#ului; ed. Euro"a Nova; 1))+A 1:. Docu#ente de ?a'a ale Co#unitatii Euro"ene; ed. Poliro# 1)))A 11. ,a ile Po"a; Princi"ii de dre"t International Pu&licA 1%. ,a ile Po"a Euro"eanaA 1-. 2o9n Stuart Mill; De "re Li&ertate; ed. 5u#anita ; ?ucure ti; 1)).A i <9eor!9e Mi9ai; Dre"turile O#ului in Co#unitatea

1.. <.Co9en 8 2onat9an; La Convention Euro"Qenne de Droit de lD 9o##e; Econo#ica; Pre e Univer itaire DDAi7 8 Mar eille; 1)/); ".%+:.

ADRESE INTERNET 1. 9tt"GEEBBB.(in(laB.co#E:1to"ic E%.internationalEinde7.9t#l $ dre"t international %. 9tt"GEEBBB.laB.cornell.eduEto"ic Eto"ic%.9t#lWle!al t9eorR $ 0uri "rudenta -. 9tt"GEEBBB.laB.cornell.eduEto"ic Eto"ic%.9t#lWinternational and co#"arative $ dre"t international co#"arat

.. 9tt"GEElaBli&.Buacc.eduEBa 9laBE u&0ectElaB.9u#anitie .9t#l $ li&rarie de dre"t +. 9tt"GEElaB.9ou e.!ovE/).9t# $ &i&lioteca Internet a Ca#erei Re"re'entantilor SUA 1. 9tt"GEEBBB.(indlaB.co#E:."u&lication Einde7.9t#l internet *. 9tt"GEEBBB.un.or!EDoc $ Or!ani'atia Natiunilor Unite /. 9tt"GEEBBB.un.or!EDe"t ETreat' $ ?a'a de date O.N.U. ). 9tt"GEEeuro"a.eu.intEenEeu.9t#l $ Uniunea Euro"eana 1:. 9tt"GEElaB.li&.uc9ica!o.eduECSCEE $ Centru de Studii Con titutionale in E tul Euro"ei 11. 9tt"GEEBBB.un.or!EOvervieBEC9arterEcontent .9t#l $ Carta Natiunilor Unite $ "u&licatii 0uridice "e