Sunteți pe pagina 1din 3

In vasta sa oper, Nicolae Iorga a abordat multiple domenii ale culturii si civilizatiei romnesti si universale.

Geniu universal, el a avut uluitoarea capacitate sa abordeze exhaustiv si ntr-un tot unitar istoria, cultura si civilizatia poporului romn , vzut nu ca o entitate metafizic, ca o plsmuire a mintii abstracte, ci ca o urias fiint, trecut prin multe lupte, ncercri si suferinte (...) care astzi e n stpnirea unei mosteniri, unui patrimoniu de traditii, de datini, de istorie trit, c are face originalitatea lui. n domeniul istoriei patriei, el a elaborat monografii si sinteze de mare valoare, ca savant, patriot si om politic implicat plenar n evenimente viznd originea, unitatea si refacerea unittii statale a poporului romn. Mrturie stau si cele aproximativ 70 de articole publicate n ziarul Neamul romnesc si apoi n trei emotionante volume cu titlul Rzboiul nostru n note zilnice, care reconstituie cuvntarea tinut la serbarea pentru Unirea tuturor romnilor, n noiembrie 1918, la Teatrul National din Iasi. Referindu-se la Romnia Unit prin jertfe de snge, el o consider de acum vesnic n hotarele ei, () n ciuda invidiei si a urii dusmanilor nostri seculari, din dou motive: pentru c un popor ntreg a voit-o si pentru c ea nu nftiseaz dect ndeplinirea, fatal, a unei idei pe care au pstrat-o ca o sfnt comoar, veacurile. Judectile de valoare, argumentele, ipotezele, analogiile sintetizate n aceste articole au valoare de precepte de viat, cu valoare aforistic si pilduitoare, n centrul lor situndu-se ideea de Dacie Romneasc: ideea operei politice nfptuite (Marea Unire) e veche ca neamul nsusi; niciunul dintre neamurile care ne nconjoar nu are ideal national ca al nostru, el fiind asa de vechi; ideea national romneasc se numr cu sutele de ani si cu miile de la nceputurile ei; ea a fost conservat n grai romnesc pe cnd Roma Apusean nu mai era iar cea rsritean abia se ncropea; ideea unittii nationale, intrat n adncul sufletului popular, a fost pstrat ca o sfnt comoar fiindc izvora dintr-o civilizatie politic milenar, fie ea a Daciei eroice, fie a romanittii disprute. La 1918, unitatea dacoromn presupunea si un singur teritoriu, care este cel al vechii Dacii. Despre Dacia ca re a fost s-a vorbit n Renastere; o bnuiau voievozii, o bnuia Stefan cel Mare care domnea peste Milcov si stpnea cetti n Ardeal; Mihai Viteazul a avut Ardealul cum l avem acum. A fost ucis, dar ideea a rmas. Crturarii l-au tradus pe Herodot si au dat stiri despre Scitia nceputurilor noastre. Simion Stefan, mitropolitul de la Blgrad, da de stire lui Vasile Lupu al Moldovei des pre Ardealul cel mnos care cuprinde o parte de Dacie; mai apoi Miron Costin verbea??, n spiritul iluminismului pol on, despre Dacia de odinioar, de la vile Maramuresului pn la undele Mrii: Locul acesta dar, unde este acum Moldova si Tara Munteneasc este drept Dacia, cum si tot Ardealul, cu Maramuresul si cu Tara Oltului. El creiona hotarele Daciei ntre Nistru, Marea Neagr, Dunre, Panonia, Moravia si Podolia, (...) peste Nistru, Podolia, pn la apa Buhului si peste Dunre Misiile amndou, crora le zicem acum Dobroge si o parte de Iliria. Aceasta s fi fost Dacia. n pofida politicienilor obedienti si oportunisti, a cursurilor academice germane de la Fundatia Carol, zice Nicolae Iorga, s-a nfptuit idealul romnesc. Altfel, despre Dacia si glorioasa ei romanitate vorbeau la Iasi, la Cluj si Bucuresti preotii si crturarii, prin alte prti pmntul nostru e dezbinat, ntelegnd aceste lucruri ca pe un punct de Crez. Si asa - zburnd din om n om, din generatie n generatie, sfintele limbi de foc, ducnd suflet moldovenesc n Ardeal, suflet ardelenesc dincoace . cnd ideea Daciei celorlalti s-a ridicat cu steagul Fenixului nviat din cenus odrasla de tran Tudor din Vladimiri cu steagul nemuritorului nostru vultur, ntre un Naum Rmniceanu, monahul muntean de snge ardelenesc, si ntre un Gheorghe Lazr (...) si unul si altul propovduind despre Dacia noastr. Titanul spiritului national ncheie patetica sa cuvntare cu ndemnul S fim vrednici de ce avem!. Iar noi ncheiem ncercnd s citim printre rnduri: Ideea renasterii Daciei n vechile ei granite, odat s-o dat, l-a animat si pe Nicolae Iorga. El, istoricul de mari subtilitti, vede noua Dacie ca pe o mare romnitate, renscut din cenus ca pasrea Fenix; nsusi numele Dacia este pavz si standard. La nceput de ianuarie 2008, cnd scriitorul Gligor Hasa propunea n Conferinta Judetean Hunedoa ra a Uniunii Vatra Romneasc militantism pentru schimbarea numelui de Romnia n acela de Dacia, peste toti cei care, n unanimitate, au votat , a plutit desigur duhul lui Nicolae Iorga. *articol preluat din Dacia magazin, martie 2008

Cucerirea Daciei de ctre romani i transformarea acesteia n provincie imperial (106-271 d.Hr.) a condus la schimbri majore n viaa economic, social i politic a geto dacilor. Geto-dacii au continuat s rmn comunitatea etnic principal att n teritoriile ocupate de romani, ct i n cele libere. Ei au continuat s lucreze alturi de colonitii i veteranii romani, care au fost adui n noua provincie imperial Dacia din toate inuturile Imperiului Roman. Spiritul cuceritorilor, alturi de hrnicia populaiei locale, au contrbuit la dezvoltarea provinciei. Dacia a ajuns la un nivel ridicat de cultur material i spiritual. Procesul intens de romanizare a lsat urme durabile asupra limbii poporului romn, a numelui su, a contiinei i culturii sale. Formarea poporului romn are la baz dou elemente fundamentale, i anume geto-dacii i romanii la care s-a adugat un mic adaos slav. Criza care a cltinat Imperiul Roman n secolul al III-lea, ca i presiunea exercitat de populaiile "barbare", l -au fcut pe mpratul Aurelian (270-275) s-i retrag trupele, administraia i o parte a populaiei din Dacia la sudul Dunrii (271), unde se va forma provincia Dacia Aureliana. Totui, majoritatea populaiei, format din coloniti romani i daci romanizai, a rmas i a continuat s menin relaii strnse cu cei de la sudul Dunrii. Aceste relaii au fost ntr-adevr foarte strnse, dup cum atest descoperirile arheologice din Transilvania (Alba-Iulia, Bratei), Oltenia, Muntenia (Sucidava, Romula, Cmpulung-Muscel) i chiar din Moldova, ca i monedele ce s-au gsit pe ntreg teritoriul romnesc.

Procesul de romanizare s-a desfurat la nord de Dunrea i dup secolul al III-lea. Acesta s-a datorat n mare msur i credinei cretine care a nceput s se rspndeasc din oraele situate pe malul drept al cursului mijlociu i inferior al Dunrii. Unii mprai romani, iar apoi unii suverani bizantini, strbtnd teritoriile de la nordul Dunrii, au reuit, sub Constanti n cel Mare (307-337), Valeus (364-378) i Iustinian (527565), s refac parial dominaia roman asupra fostei provincii a Daciei. Valurile de "barbari" care au trecut peste teritoriul Daciei (goii, hunii, avarii, slavii), au modificat organizarea social -politic a acesteia. Ca i n alte pri ale Europei, barbarii au distrus oraele i, n consecin, nucleul activitilor economice s -a mutat dinspre orae ctre sate, fapt care a condus la un proces de ruralizare a ntregii societi. Populaia daco roman s-a constituit n ceea ce istoricul romn Nicolae Iorga numea "romanii populare" sau "romanii rurale". Locuitorii acestora au cptat contiina faptului c aparin Imperiul ui Roman. ocupaia lor principal era cultivarea pmntului i creterea animalelor; originea lor roman este nc reflectat de limba romn, n care principalele ocupaii i produse agricole sunt desemnate prin termeni de origine latin. Etnogeneza poporului romn s -a desvrit astfel pn n secolul al VIII-lea.

Invazia mongola avea sa produca modificari substantiale. Imperiul Asanestilor este redus la statutul unei tari platitoare de tribut mongolilor, pierzand definitiv influenta in zona. De cealalta parte se gaseste Regatul Ungariei, la randul sau pustiit de hoardele mongole. Pentru rezolvarea problemelor aparute regele Bela al IVlea apeleaza la o solutia Cavalerilor Ioaniti. In data de 2 iunie 1247 acorda reprezentantului Cavalerilor Ioaniti o diploma prin care stabileste asezarea acestora, drepturile si obligatiile rezultate. Desi prezenta oficiala a acestora este de scurta durata, pana in 1259 conform lui Nicolae Iorga, mostenirea lasata de ei este imensa. Se poate spune ca acesti cavaleri, buni gospodari si buni militari, au contribuit decisiv la consolidarea noului stat, Tara Romaneasca. Militar. In mod cert numarul cavalerilor nu era deosebit de mare. Pentru a reusi sa acopere militar o zona mare, au recrutat din randul nobililor locali si nu numai trupe auxiliare. Acestea au fost antrenate corespunzator, dotate cu tehnica de lupta, cedand o parte din cunostintele lor de militari profesionisti. Asa incat la plecarea lor au reusit sa lase in urma un corp de oaste indeajuns de experimentat si numeros incat sa se poata crea o noua armata in zona, armata romaneasca. Putem spune ca asigurarea pazei transporturilor de sare sau alte produse, din Ungaria spre zona balcanilor si invers, a fost facuta de trupele cavalerilor ajutate de trupele auxiliare ale olatilor, romanilor. Odata pregatiti, acestia vor pune stapanire pe zona dupa retragerea trupelor. Economic. La momentul sosirii lor exista un singur drum comercial, vechiul drum roman Napoca Apulum Tibiscum Dierna, de aici rezultand si importanta strategica a Severinului, zona aprig disputata in istorie. Cu toate ca primisera si teritoriul Severinului, Cavalerii Ioaniti redeschid al doilea drum comercial, mult mai scurt: Napoca Apulum Romula Malva, drum comercial de pe malul Oltului. Acest al doilea drum comercial, pe langa problemele militare de aparare, de aici si necesitatea unor trupe auxiliare, da posibilitatea unei cresteri comerciale certe in zona, cat si o crestere demografica. Populatia romaneasca, incas trans lipita de munti si Dunare, incepe sa reocupe teritoriile pustiite de vicisitudinile vremii. Incep sa apara noi asezari, centre comerciale. Necesitatile economice duc la aparitia celui de-al treilea drum comercial, tot un vechi drum roman : Alba Iulia Rasnov Campulung Muscel Turnu Magurele. Aceasta a treia ruta comerciala avea sa devina inima viitorului stat romanesc. Social. In zona romaneasca erau trei categorii sociale. Populatia taraneasca, inca neaservita,majores terrae, categorie sociala pusa la adapost de catre curtea regala, avand dreptul de a se plange in fata regelui Ungariei, si clerul, de asemenea de neatins. Insa cavalerii primesc dreptul organizarii economice a teritoriului, reusindu-se astfel ridicarea categoriei taranilor si aparitia, de netagaduit, a unei categorii care lipsea din zona romaneasca : mestesugarii. Aceste doua categorii vor deveni in timp baza noului stat, punctul de sprijin al viitorilor conducatori. Politic. La momentul acordarii diplomei in mord cert sub jurisdictia Regatului Ungariei exista Oltenia. Se gaseau aici patru formatiuni politice : Severinul, de mult sub conducerea Ungariei, cnezatele lui Ioan si Farcas, lipite de Dunare, si cnezatul lui Litovoi, in zona Gorjului de astazi, spre munte. Cavalerii Ioaniti primesc in stapanire Severinul si zona Doljului, afar de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lsm olatilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. Importanta este extinderea teritoriala spre cel de-al treilea drum comercial, zona intinsa la est de Olt. Colaborarea cu Seneslau, este evidenta. Ramane in discutie zona pe care acesta o stapaneste. Instoricii oficiali aseaza curtea lui Seneslau/Seneslav in zona Argesului, poate spre a explica aparitia centrului de putere de la Campulung Muscel. Mai sigura asezarea acestuia este spre Dunare, in continuarea lui Ioan si Farcas. Pe lng aceasta am druit amintitului preceptor, si printr-nsul casei Ospitalierilor, toat Cumania, de la rul Olt si muntii Ultrasilvanei, sub aceleasi ndatoriri ce sunt artate mai sus cu privire la tara Severinului. Citatul ne arata ca Ospitalierii au primit intreaga zona de munte, pana spre Vrancea/Galati, iar in acea zona nu putea fi Seneslau/Seneslav deoarece ei primesc n afar de tara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lsat-o acelora asa cum au stpnit-o si pn acum, si ntru totul sub toate acele ndatoriri, rnduite mai sus, cu privire la tara Lytua. Stapanirea Cavalerilor Ioaniti asigura stergerea asperitatilor locale, nivelarea categoriilor sociale, cresterea relatiilor intre diferitii conducatori locali, astfel incat acestia reusesc intr-un final sa asigure unificarea teritoriilor sub o singura conducere. Legenda lui Negru Voda spune ca a descalecat din Fagaras impreuna cu toata familia si s-a asezat in zona Argesului de unde a inceput crearea statului valah. Ca toate legendele, samburele de adevar exista. Interpretarea ulterioara a acesteia a nascut vii discutii. Originea acestuia a fost considerata cand slava, cand cumana (Neagu Djuvara). Sub nici o forma romaneasca, de parca in zona Fagarasului nu existau romani capabili sa fie cavaleri. Insa este o discutie pe care nu pot sa o aprofundez, asa incat nu pot sa ma pronunt. In momentul coborarii lui Negru Voda prin pasul Rucar-Bran, in zona exista un drum comercial redeschis de catre Cavalerii Ioaniti, drum controlat in parte de catre urmasii voievodului Seneslau, in parte de catre trupele romanesti. Cum Seneslau controla zona de langa Dunare, zona Campulung Muscel nu este atestata ca facand parte din vreun stat romanesc. Ea era controlata de ramasitele Cavalerilor Ioaniti, sau a altor cavaleri, poate de origine romana, instruiti de catre Ospitalieri in perioada in care au fost pe teritoriile romanesti. In aceste conditii, exista posibilitatea ca zona sa fi fost controlata efectiv de catre Ungaria, prin asezarile din Tara Fagarasului. La fel, perioada de descalecare a lui Negru Voda este incerta, situata undeva la sfarsitul anilor 1200. Asocierea lui Negru Voda cu diferiti voievozi ai vremii , unii cu Tihomit/Tichomerus, altii chiar cu Basarab I Intemeietorul sunt legate in principal de pacura asezata pe ochii istoriei. Lipsa documentelor in perioada, desele greseli aparute chiar in scrierile epocii cu privire la succesiuni, dau nastere unor discutii legate de originea acestuia. Despre Cavalerii Ioaniti Nicolae Iorga spune ca parasesc zona in 1259, la 12 ani dupa sosire. In zona raman insa numerosi cavalaeri, poate o ramura a lor, poate cavaleri care renunta la plecare si raman in zona. Sunt documente in epoca care atesta ramanerea acestora. In 1285 Ladislau al IV-lea Cumanul arata existenta magistrului Georgius care il ucide pe Litovoi si il prinde pe Barbat in urma conflictului cu romanii, iar Carol Robert d`Anjou il improprietareste pe magistrul Martinus. Sunt semne ale ramanerii in zona a cel putin unui contingent, sau a unor cavaleri independenti ramasi in slujba regala. Un astfel de cavaler este si Negru Voda. El coboara impreuna cu intreaga sa curte, aici incluzand si cavalerii din subordine. Scopul direct nu este clar, aici putand include atat dorinta regelui ungar de a organiza temeinic si unitar un teritoriu vasal siesi, teritoriu necesar prin cele trei drumuri comerciale, dar si o posibila renuntare la tutela ungara.

Posibilitatea dorintei regelui ungar de a subordona teritoriul este plauzibila deoarece noul stat avandu-l in frunte pe Basarab I este subordonat direct regelui ungar, fiind necesar un razboi pentru asigurarea independentei Valahiei. In aceasta acceptiune Negru Voda este personajul care coboara prin Pasul Rucar-Bran impreuna cu cavalerii sai si se aseaza in Campulung Muscel. De aici incepe organizarea militara si politica a noului stat. Gaseste in zona statul condus de Tihomir sau Basarab, cuprinzand Oltenia, posibil toata, posibil doar actualul judet Gorj, si tara Hategului, stravechiul teritoriu dacic al Sarmisegedusei. Apoi exista Banatul Severinului, condus de comiti unguri, dar integrat noului stat, cat si teritoriul controlat de urmasii lui Seneslau/Seneslav. Cum rolul sau era de a cristaliza acest stat, nu este numit conducator al statului, acesta fiind ales Basarab I Intemeietorul, ca voievod al celui mai important teritoriu. Negru Voda ramane in continuare adjunct al voievodului, avand rolul de a coordona, dar si de a veghea asupra credintei noului voievod fata de regele ungar. Date clare despre crearea Tarii Romanesti/Valahia nu sunt. Se vehiculeaza anul 1310, cu certitudine in 1317 statul era creat, fiind inplicat in conflicte cu nobilimea din Mehadia. In documentele oficiale Negru Voda nu este prezentat niciunde, ramanand doar in povestile si legendele romanesti. Sub orice forma, indiferent de originea etnica, rolul Cavalerului Negru in crearea Tarii Romanesti este esential. Crescut in spirit pur medieval, bun organizator si bun militar, reuseste sa creeze un stat care, desi temporar se afla in subordinea Ungariei, va reusi sa devina independent. Apartenenta la Ordinul Cavalerilor Ioaniti poate fi contestata, mai ales ca in zona se aflasera si cavalerii Ordinului teuton, insa apartenenta sa la un anumit ordin crestin nu poate fi inlaturata, dat fiind capacitatile acestuia de bun organizator, atat militar cat si administrativ, cat si credinta catorlica a voievozilor romani. Rolul catalizator al acestuia, indiferent de caracterul acestuia, acordat de regele Ungariei, sau o posibila razvratire, este indiscutabil. Aparitia din negura istoriei este providentiala pentru romani.