Sunteți pe pagina 1din 59

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SEF LUCRARI DR. LETITIA DUCEAC

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Definitii: Epidemiologia, in general, este tiina medicala care studiaz procese la nivel populational.

Termenul de epidemiologie are origine greac : epi = deasupra, peste + demos = popor, populaie + logos = tiin. Unitatea de studiu in epidemiologie este populatia, fie ca termen geografic, fie ca grup de bolnavi/pacienti spitalizati etc.

Epidemiologia (diverse definitii): - stiina medical care se ocup cu studiul distribuiei determinanilor strilor sau evenimentelor legate de sntate n anumite populaii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu n controlul problemelor de sntate (dup J. Last 1988); - epidemiologia bolilor transmisibile studiaz legile apariiei, existenei i raspndirii bolilor infecioase n populaie i pe aceast baz stabilete msurile necesare prevenirii, combaterii i controlului pn la eradicarea acestor boli;

- tiin fundamental n medicin care urmrete ameliorarea strii de sntate a populaiei deoarece prin mijloacele si scopurile ei, se evidentiaza ca stiinta de baza in medicina preventiva si cea clinica;
- domenii particulare: epidemiologia mediului sau ocupaionala etc. Epidemiologia este recunoscuta ca stiinta de baza a medicinei preventive.

Scopurile epidemiologiei:
1. Explicarea principiilor cauzale ale mbolnavirilor; 2. Stimularea aplicrii mijloacelor sale n prevenirea bolilor i n promovarea strii de sntate a populaiei si a mediului; 3. Pregtirea specialitilor n profesii conexe cu cea medical pentru a cunoate ct mai multe aspecte ale strii de sntate a populatiei si a mediului;

4. ncurajarea unei activiti clinice practice de bun calitate prin introducerea conceptelor de epidemiologie clinic;
5. Stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.

Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:


1. Cercetri asupra etiologiei bolilor transmisibile si netransmisibile; 2. Cercetarea istoriei naturale a bolilor; 3. Studiul strii de sntate a populaiei;

4. Epidemiologie clinic - prin aplicarea principiilor i metodelor epidemiologice specifice n practica medical;
5. Evaluarea eficienei i eficacitii serviciilor de sntate;

6. Elaborarea de algoritmuri diagnostice i terapeutice;


7. Analize si decizii manageriale.

Stiinte colaborative: Medicina preventiva; Medicina sociala; Igiena; Ecoepidemiologia (studiul noxelor exogene); Genetica (studiul factorilor endogeni ereditari);

Sociologia medicinei;
Stiinte juridice.

Obiectivele epidemiologiei moderne:


cunoaterea i evaluarea strii de snatate a populaiei; intervenia profilactic i curativ; promovarea strii de sntate a populatiei (sanogeneza).

Medicii din toate specialitile, dar mai ales cei ce lucreaz n domeniul Asistenei primare de sntate au nevoie de mijloace metodologice care sa le asigure cunoasterea obiectiva a sanatatii populatiei de care raspund, precum si evaluarea si programarea unor interventii optime adaptate necesitatilor reale ale populatiei.

S-au conturat doua concepte: EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE (B.T.) (INFECTO-CONTAGIOASE)

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE (B.N.T.)

OBSERVATII GENERALE: Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor (bacterii, virusuri, micoplasme,rickettssi, fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt contagioase, fiind transmisibile de la om la om.

60% din consultatiile ambulatorii reprezinta virozele respiratorii la toate varstele.


60 80 % din bolile medicinei interne si pediatrice sunt de cauza infectioasa. Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului si apararea sanatatii comunitatii.

Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate: 30-40% in septicemie, meningite, tetanos; 60-90% in febrile hemoragice; 100% in rabie. Unele BI sunt incurabile (encefalite prionice, HIV / SIDA, PESS) Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente: poliomielita, meningo-encefalita, hepatitele B, C. Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune reglementarilor legislative nationale si internationale: malaria, holera, poliomielita, hepatite.

OBSERVATII GENERALE
Prima cauza de mortalitate din lume A 3 a cauza principala de deces in majoritatea tarilor 1996 din 52 milioane decese de toate cauzele, peste 17 milioane s-au datorat bolilor infectioase, iar

9 milioane au fost copii


Impactul economic devine considerabil in timpul unor epidemii (gripa, boli diareice)

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
- DEFINIIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale i sociale, cu rol determinant i/sau dinamizator-favorizant apariia, extinderea, evoluia strii de boal la nivel populaional. PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.): - Factori determinani : surse, moduri i ci de transmitere, receptivitate

- Factori dinam-favorizanti: - naturali,


- socio-economici

I. SURSA DE AGENI PATOGENI - Definiie: organism care asigur: - gzduirea agentului patogen; - supravieuirea; - eventual nmulirea; - ntotdeauna diseminarea; - prezint sau nu semne clinice de boal.

- Categorii: - omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice; - omul purttor de agent patogen; dar i - animalele, psrile: idem - vectorii biologic activi

PURTTORII DE AGENI PATOGENI


Definiia: identic cu a sursei, n general, cu meniunea: nu prezint semne clinice de boal
Categorii: preinfecioi, sntoi, foti bolnavi.
Purttorii preinfecioi: - viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii; - contagios, ndeosebi n ultima parte a incubaiei;

Purttorii sntoi: - persoane cu rezistena general bun i, eventual, un anumit nivel de imunizare; - primesc i rein agenii patogeni de la alte surse; - diseminare: zile-sptmni (excepie: VHB, C, D, F, G i HIV);

Purttorii foti bolnavi: a) convalesceni: durata variabil (zile-luni) (foarte multe specii microbiene) b) cronici: peste 6 luni de la vindecare ani, toat viaa - purttorii foti bolnavi cronici surse cu o deosebit semnificaie epidemiologic

Animalele si pasarile -produc boli numite zooantroponoze/zoonoze (peste 90 la nivel mondial; 15-20 in Europa) - categorii de surse: animale/pasari salbatice, domestice; bolnave (tipic/atipic) purtatoare de ag.pat. - cele 3 tipuri: preinfectiosi sanatosi fosti bolnavi - rural/urban -> ocupationale ->populatie generala - migratia pasarilor si animalelor - implicatii: medicale/veterinare- socio-economice Ex.:gripa aviara/porcina; turbarea; febra Q; antrax, tetanos, leptospiroza.

Alte surse de ag.patogeni:

Artropodele (insectele)
-vectori biologic activi (gazde obligatorii): Pduchii omului: tifosul exantematic, febra recurenta, febra de Wolhinia (5 zile); narii: malaria, encefalitele, febra galbena, denga, filarioza: Cpuele: encefalitele, boala Lyme, tularemia, febra recurenta, febra Q, tifosul american, african, asiatic;

Purecii obolanilor: pesta (ciuma),tifosul murin, parazitoze.

II. MODURILE I CILE DE TRANSMITERE ALE AGENILOR PATOGENI


Modul de transmitere = transferul agenilor patogeni de la surs la receptivi Modul de transmitere poate fi: direct i indirect

modul direct: - limitare spaial i temporal; - se poate transmite orice specie microbian (salmonele, stafilococ, VH etc.); - este obligatoriu pentru agenii cu rezisten mic n mediul ambiental (rujeola, rubeola, gripa etc.);

modul indirect: - dispersie puternic spaial i temporal; - ageni patogeni cu rezisten mare; - mecanisme complexe n care sunt implicate singular sau asociativ cile de transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, minile, unele artropode contaminate

Caile de eliminare a ag. pat.de la sursa la receptivi:


- Secretii nasofaringiene (pic.Flugge): inf.respiratorii: virale(viroze,gripa)/bacteriene (inf.streptococice angine); - Saliva sau lichidul oral: inf.urliana,HVB,HIV, rabie; -Sputa/secretiile bronsice: inf. pulmonare- TBC; -Secretiile cutaneo-mucoase(purulente):erizipel,varicela, pesta bubonica,stafilococii sau streptococii cutanate, scarlatina,inf.otice,oftalmologice,boli venerice (sifilis); -Lichidele seroase: LCR,peritoneal,pericardic,pleural, articular(sinovial),exsudate,transudate;

-Sangele infectat cu virusuri,bacterii,ricketsii,protozoare:


HIV,malarie,tifos exantematic,febra Q,encefalite,toxoplasmoza

-Secretiile genitale (vaginale/spermatice): inf.venerice,HIV,HVB; -Secretia lactata:HIV,VHB,antrax,bruceloza,febra aftoasa,encefalita de capuse;

-Varsaturile: inf.digestive,dizenterie,febra tifoida,TIA;


-Urina: febra tifoida,leptospiroza, inf.urinare,TBC urogenitala; -Materiile fecale: inf.digestive,dizenterie,holera,febra tifoida,poliomielita; -Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC, citomegalovirus etc. Durata eliminarii agentilor infectiosi=perioada de contagiozitate; este variabila pt.fiecare proces infectios in parte.

III . FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANI AI PROCESULUI

EPIDEMIOLOGIC
- intervin n: - crearea momentului critic FD - evoluiile particulare ale PE 1. Naturali - cosmici: activitatea solar - meteorologici: temperatura, presiunea atmosferic, umiditatea - climatici: latitudine, altitudine - geografici: ap... relieful, structurile geochimice, suprafeele de pdure, de

2. Socio-economici - condiiile de via: venituri, mrimea familiei, locuina, alimentaia, aglomerarea, asistena medico-sanitar, cultural - condiiile de munc: locul de munc, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare

P.E. este influentat de:


-sezonalitate; -patologia geografica (zonala); -meteoropatologia; -excesul de morbiditate si mortalitate; -forma de manifestare.

PREVENTIA SI COMBATEREA sunt orientate in functie de sezonalitate.

Sezonul rece: -rezistenta scazuta la poarta de intrarea aparatului respirator -vasoconstrictie; -dezechilibre nutritionale/suprasolicitari metabolice; -insuficienta igienizarii cotidiene/aglomeratia; -microclimat deficitar/lipsa ventilatia; -eforturi fizice. Sezonul cald: -perturbarea barierelor ap. digestiv/pH acid gastric; -brasajul populational; -colectivitati temporare/ igiena deficitara; -migratia animalelor/ pasarilor/ mustelor; -aversele de ploaie, inundatii etc.

NERECEPTIVITATE, REZISTEN, IMUNITATE, FOND IMUNITAR POPULAIONAL


RECEPTIVITATEA: stare complex, dependent de amprente genetice i de natura evoluiei vieii nu confer protecie NERECEPTIVITATEA: stare opus, frecvent realizat prin program (ex. vaccinrile, educarea populaiei etc.) # ambele stri influenate de condiiile socio-economice i ecologice, vrst, sex, stri fiziologice sau patologice REZISTENA fa de agresiuni variate are dou componente: - rezistena general nespecific - rezistena specific (imunitatea).

IV. DEFINIREA NOIUNILOR DE RECEPTIVITATE,

REZISTENTA GENERALA NESPECIFICA


Mecanisme:
-integritatea

barierelor cutaneo-mucoase;

-hematopoeza; -reactiile metabolice;

-fagocitoza;
-procesele inflamatorii; -sistemele secretorii antimicrobiene (Ig A etc.); -aciditatea gastrica/ vaginala; -pH-ul cutanat/ sudoratia/ secretia sebacee/ descuamarea; -aparatul ciliar al aparatului respirator (poarta intrare) -mucusul nazal; -tusea/ stranutul; -hipersecretiile/ voma/ tranzitul intestinal;

-eliminarile digestive;biliare/ urinare/ lacrimale;


-lizozimul din: lapte, mucoasa bucala, nazala, saliva,lacrimi, piele,sange; -producerea de interferoni;

REZISTENTA GENERALA SPECIFICA (IMUNITATEA)


= raspunsul complex adaptativ al organismului la agreasiune, prin homeostazie imunologica = capacitatea de recunoastere ulterioara pentru neutralizarea agentului patogen. - umorala- prin anticorpi (Ac) - celulara- celule cu memorie. IMUNITATEA NATURALA de specie -pasiva (materna - lapte matern / transplacentara)

-activa (prin trecerea prin


boala) - ARTIFICIALA (DOBANDITA) - pasiva prin seruri/Ig - activa- prin vaccinuri

FONDUL IMUNITAR POPULATIONAL


-natural si artificial = consta in proportia de posesori Ac specifici - Evaluare: prin metode epidemiologice si serologice Evaluarea este necesara pt. cunoasterea: - istoriei naturale reale a morbiditatii; - eficientei vaccinarilor; - duratei unei stari de imunitate; - compararea eficientei imunogene a unor vaccinuri din aceeasi clasa .

V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC N BT

- clasic manifestarea PE poate fi:


sporadic endemic epidemic pandemic

- n practic: - numeroase forme atipice i intricate - endemo-sporadic - sporadicitate i endemicitate cu niveluri diferite - endemo-epidemic

1.MANIFESTAREA SPORADICA
- numar redus de cazuri, fara legatura intre ele; - dispersare mare: spatiala si temporala; - situatie epidemica buna, ce trebuie mentinuta; - necesita supraveghere epidemiologica.

B.T. cu manifestare sporadica:


- Rubeola, tusea convulsiva, difteria; - Dizenteria bacilara, febra tifoida;

- Tetanos.

Evoluia spre manifestarea sporadic a tetanosului n Romnia, n perioada 1970-2009


100
95

90

numar cazuri/100.000 loc.

80 70 60 50 40 30 20 10 0
70 80 90 91 92 93 94
33 23 37 34 30

Manifestarea sporadic - numr redus de cazuri - dispersare puternic: spaial i temporal - lipsa unor relaii ntre cazuri - situaie epidemic bun, care trebuie meninut

28 22 25 17

23 19

24 21 14 13 11 8 10 12 11 9

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08 20

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

09

2.MANIFESTAREA ENDEMICA - numar redus de cazuri, tendinta de crestere si concentrare in timp/ spatiu; - semnal de alarma: risc pt. evolutie epidemica;

- denota deficiente medico-sanitare in supravegherea epidemiologica.


3. MANIFESTAREA EPIDEMICA

- numar mare si relativ mare de imbolnaviri;


- puternicaconcentrare spatiala si temporala; - acumularea de surse - contaminarea unor cai de transmitere;

- cresterea fondului de receptivi;


- prezenta factorilor dinamizatori-favorizanti; - deficiente majore in activitatea medico-sanitara; - cataclisme.

Tendina spre manifestarea endemo-epidemic a rubeolei n Romnia, n perioada 1970-2009


600
513

cazuri noi/100.000 loc.

500

Manifestarea epidemic - numr mare i relativ mare de mbolnviri

554,4

400

300

- puternic concentrare spaial i temporal - acumularea de surse - contaminarea unor ci de transmitere - creterea fondului de receptivi - prezena factorilor dinamizatori-favorizani - deficiene grave n activitatea medico-sanitar
255,9 206,8 191,4 218,5

200

130,2 104,8

100

140 37 26,5 41,7 31,5 22,9 22,7 50,8 31,5 16,513,7 8,1

2,9

0
19 70 19 80 19 85 19 89 19 90 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09

4. MANIFESTAREA PANDEMICA
- cumulare de epidemii: spatial/ temporal; - extindere spatiala deosebita; -prezenta in exces a factorilor dinamizatori-favoriz. - acumulare intensa de receptivi; - implicat brasajul populational (import-export); - agenti patogeni noi sau modificati;

- contaminarea cailor de transmitere (cataclisme);


- conditii naturale si socio-economice particulare; - deficiente de supraveghere epidemiologica.

PANDEMIILE necesita SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA CONTINUA, NATIONALA SI INTERNATIONALA (OMS,CDC).

EXEMPLE DE PANDEMII: - Pandemii istorice: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic, febra recurenta de paduche etc; - Pandemii moderne, trenante: HIV; - Pandemii cu risc de reemergenta: gripa aviara/ porcina, holera etc;

GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoare


Manifestarea pandemic - cumulare de epidemii: - extindere spaial deosebit -prezena n exces a factorilor PE - cauze deosebite: acumularea intens de 1977 "Ruseasc" receptivi; ageni noi sau modificai

Epidemii relatate de Hipocrate

412 D.C

1968 "Hong Kong" 1957 "Asiatic" 1933 Prima izolare a virusului gripal uman

1918 "Spaniol" decesul a 20-40 milioane de oameni 1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia pn n Asia Evul Mediu Numeroase epidemii
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2 Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453

ALTE FORME DE MANIFESTARE A P.E. : MANIFESTAREA SEZONIERA - cresterea incidentei bolii in populatie intr-o anumita perioada de timp, comparativ cu restul anului; - expresia influentei factorilor de mediu; -mai evidenta in cazul bolilor cu incidenta crescuta. Ex.: vara- BDA; iarna-viroze respiratorii, gripa, HVA. MANIFESTAREA PERIODICA -specifica in cazul bolilor cu evolutie naturala (neinfluentate de actiunile de vaccinare) sau in contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la Mecca etc); -aparitia de valuri epidemice la un interval de cativa ani. Ex.: rujeola (la 5 ani);gripa(3-5ani); inf.streptococice(5-9 ani); inf. meningococice (9-15 ani).

Distribuia sezonier a cazurilor de hepatit viral A n Romnia (1994-1997)


600

500

400

300

200 100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O

1994

1995

1996

1997

Manifestarea periodic a infeciei cu meningococ n ri din Africa (1966-2000)

SUPRAVEGHEREA BOLILOR TRANSMISIBILE


Elaborarea msurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic i evitarea reapariiei lui MSURILE DE PREVENTIE MSURILE ANTI-EPIDEMIICE (de combatere i de control)

PROGRAMUL EPIDEMIOLOGIC PENTRU PREVENTIE


PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE

examen de sanatate prenuptial;examene de sanatate in perioada graviditatii, pentru mama si fat;examene genetice pentru preventia malformatiilor congenitale;
examen de sanatate pentru nou-nascuti, copil 0-1 an, copil 1-5 ani; triaj epidemiologic la inceperea activitatii in gradinite si scoli; triaj epidemiologic cu ocazia constituirii unor colectivitati temporare (tabere, santiere, unitati militare etc); examene de sanatate cu ocazia admiterii in scoli si facultati;

PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE examene de sanatate la angajare; examen de sanatate la recrutare in armata;

examene periodice de sanatate la salariati;


examene de sanatate de tip triaj epidemiologic-screening prin diferite programe;

examen medical preventional al donatorilor de sange;


examene de sanatate pentru angajarea in unitati de alimentatie publica;

examene de sanatate pentru obtinerea permisului de conducere auto si verificarea periodica;


examene in cadrul expertizei de pensionare pe motiv de boala;

examene de sanatate la personalul medico-sanitar;

controlul curent igienico-sanitar si epidemiologic;


intradermoreactii pentru evaluarea receptivitatii in TBC; investigatii de laborator in colectivitati pentru depistarea purtatorilor de agenti patogeni; supravegherea contactilor/suspectilor intr-un focar de boala transmisibila;

supravegherea clinico-epidemiologica si de laborator a purtatorilor de agenti patogeni aflati in evidenta;


supravegherea vechilor focare de boli transmisibile;

practicarea vaccinopreventiei / imunoglobulinopreventiei;


practicarea antibiotico- si chimio- preventiei; decontaminarea, dezinsectia, deratizarea.

Msurile igienico-sanitare (comune, generale)


- recomandate de legislaia de profil - au ca scop mbuntirea condiiilor de igien individual, de familie sau de colectivitate, a mediului ambiental natural sau ocupaional

Obiective preventionale igienico - sanitare

igiena locuintelor si a anexelor; imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa potabila; evitarea poluarii biologice a aerului, a solului si a surselor de apa potabila;

igiena alimentatiei, controlul starii igienico-sanitare a unitatilor alimentare si a alimentelor date in consum;
educatia pentru sanatate privind regulile de igiena ce trebuie sa fie respectate de catre personalul unitatilor medico-sanitare, dar si de populatie;

masuri igienico-sanitare pentru preventia unor boli profesionale.

Msurile anti-epidemice (de combatere, de control)


a) Msuri fa de bolnavi depistarea activ i precoce a cazurilor izolarea bolnavilor n spital sau la domiciliu declararea nominal sau numeric b) Msuri fa de suspeci aceleai ca i fa de bolnavi pn la clarificarea diagnosticului.

c) Msuri fa de contaci

izolare n familie sau n colectivitate, carantinarea supraveghere pe durata maxim a perioadei de incubaie a bolii examen clinic, termometrizare

examene de laborator
chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino prevenie msuri de D.D.D. educaie pentru sntate

d) Msuri fa de purttori

evidena i dispensarizarea acestora


sterilizarea microbiologic prin diferite metode supravegherea educaie pentru sntate excludere temporar sau definitiv din diferite sectoare cu risc populaional

e) Msuri fa de convalesceni
dispensarizare (supraveghere)

Alte msuri
vaccinare, revaccinare n focare, perifocare sau n populaie
imunoglobulinoprevenie i chimioprevenie

testri n populaie pentru stabilirea gradului de receptivitate


msuri speciale prin sistarea temporar a activitii n unele uniti de interes public

educaia pentru sntate a populaiei

Verificarea aplicrii corecte i urmrirea eficienei msurilor igienico-sanitare i anti-epidemice


se controleaz modul n care fiecare cadru medico-sanitar execut anumite activiti (msurile propuse) medicul de familie i personalul mediu

se stabilete durata supravegherii speciale n focar


durata maxim a perioadei de incubaie a bolii respective din momentul depistrii ultimului caz data i persoana care va realiza declararea

lichidrii focarului, odat cu analiza aciunilor desfurate (programe prevenionale).

ntocmirea fiei de anchet epidemiologic

fia de anchet epidemiologic (FAE) = documentul metodologic cel mai

important elaborat la apariia fiecrui caz de boal transmisibil


utilizat pentru culegerea informaiilor epidemiologice, dar i ca act medico-legal

st la baza sistemului de raportare n cazul bolilor cu declarare obligatorie

EMERGENE I..
AGENI PATOGENI EMERGENI
HIV tip 1 i 2 Virusurile gripale H5N1 Legionella pnuemophillia Parvovirus B19 HIV/SIDA gripa pandemic legioneloza parvoviroza

AGENI PATOGENI ASOCIAI UNOR BOLI NOI


Herpesvirusuri 6 i 7 SIDA Filovirusuri (Ebola, Marburg ) febre hemoragice umane Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift) febre hemoragice umane Arenavirusuri (Lassa) febre hemoragice umane Borrelia burdorferi boala Lyme Helicobacter pylori boala ulceroas, ATS Staphylococcus aureus sindr. toxico septic Chlamydia pneumoniae pneumonii, ATS

REEMERGENE
AGENI PATOGENI REEMERGENI
Togavirusuri Flavivirusuri Protozoare encefalite transmise prin nar denga, febra galben, encefalita japonez malaria

NOI EPIDEMII
Mycobacterium tuberculosis Vibrio cholerae Yersinia pestis Escherichia coli O157H7 holera pesta sindrom hemolitic uremic TBC multidrog rezistent

CIUMA BUBONICA
Boala contagioasa extrem de virulenta si devastatoare sec. XIV a decimat 30 % din populatia Europei Agent etiologic: Yersinia pestis Vectorul: sobolan/ puricii sobolanului Clinic: febra, cefalee, artralgii, astenie. Afectare ganglioni cervicali si axilari: tumefactii dureroase 10 cm hemoragii tisulare ganglionii devin de culoare albastru inchis pana la negru (ciuma neagra) ulceratii cu continut purulent

VARIOLA
una din cele mai mari catastrofe ale omenirii

sec.XX - au murit 300 500 milioane oameni


1967 au fost afectati 15 milioane oameni 2 milioane au decedat 1967 OMS se mobilizeaza si initiaza o campanie intensa de vaccinare si informare a opiniei publice

1977 eradicata; niciun caz nu s-a mai inregistrat singura boala contagioasa a carei germeni au foat total elimiati din mediul natural

VARIOLA Manifestari clinice


a desfigurat un numar imens de oameni
afecteaza capilare din piele, gat, gura, ochi

piele: eruptie maculo-papulo-veziculara cicatrici


Complicatii: - orbire

- deformatii membre - artrita

EMERGENTA SI REEMERGENTA IN PATOLOGIA INFECTIOASA

Motto:

Se vor naste noi maladii infectioase; unele vor disparea lent; cele ce vor continua sa existe nu se vor mai manifesta sub forma pe care o cunoastem astazi.

Charles Nicolle, 1933