Sunteți pe pagina 1din 77

Partea I

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI, SEMANAT SI INTRETINEREA CULTURILOR AGRICOLE

TIPURI DE AGRICULTURA PRACTICATE IN LUME

agro-ecologie

agricultura durabila

agricultura urbana/ periurbana

agricultura organica

AGRICULTURA

agricultura de conservare

agricultura extensiva

agricultura comunitara

agricultura biodinamica (ecologica)

agricultura de precizie

Agro-ecologie (agro-ecology): termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic Agricultura durabila (sustainable agriculture): se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului acopera doua aspecte esentiale: a. biofizic legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole b. socio-economic legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (inputs) si de a gestiona resursele (precum munca) AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture): termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul satelor, oraselelor sau oraselor este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole, desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca agricola practicata) contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri: a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile populatiei orasenesti

Agricultura organica (organic agriculture): sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a populatiei se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui profit din activitatea agricola combina traditia, inovarea si stiinta pentru a dispune de mediul local si promoveaza relatii corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati Agricultura de conservare (conservation agriculture): concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si care se lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei agricole, concomitent cu conservarea mediului primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei din sol al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca organismele benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra resturilor vegetale, descompunindu-le, fapt care va duce la cresterea nivelului de materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru suprafata solului al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua culturi. Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in solul respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale, impotriva anumitor culturi sensibile

Agricultura de precizie (precision agriculture): concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de productia agricola: prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit, cartografierea electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la distanta prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora, luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid

Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture): conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport exterior se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in interiorul fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a oricarui produs chimic din exterior utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat

Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture): alternativa la fermele de mici dimensiuni fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata activitatilor fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor

Agricultura extensiva (taie si arde): extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere arderea resturilor vegetale poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere) distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli

Rolul mecanizarii in agricultura

- usureaza munca in ferma prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare

- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime - micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an - elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice

DEFINITII UZUALE in MECANIZAREA AGRICULTURII Mecanizarea agriculturii = agricultural engineering


Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru organizat, precizat, pentru obtinerea produselor agricole

Schema structurala (simplificata) a procesului de productie cuprinde: 1. Forta de munca 2. Dotarea tehnica 3. Materiale

Se coreleaza si se optimizeaza pentru obtinerea unor rezultate economice maxime ( = PROFIT)

Flux tehnologic = succesiunea lucrarilor, operatiilor si fazelor pentru obtinerea unui produs (in cazul nostru cultura agricola) Tipuri de fluxuri tehnologice (in agricultura): a. discontinuu procesele de lucru se intercaleaza cu procesele de dezvoltare (caracteristic culturilor cerealiere), si apar timpi morti b. continuu caracteristic culturilor de sera si majoritatii proceselor din zootehnie Exemplu: flux la cultura griului
Pregatire pat germinativ Administrare ingrasaminte Aratura de baza Intretinere ogor Pregatire pat germinativ Semanat

Dezvoltare biologica

Intretinere cultura

Combatere daunatori

Dezvoltare biologica

Recoltat

Transport productie primara


Colectare productie secundara

Sortare conditionare

Depozitare

Vinzare

Depozitare

Vinzare

Tehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte, in vederea obtinerii produsului (produselor) agricol(e). Obiective: 1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii de desfasurare, alegerea utilajelor, optimizarea regimurilor de functionare 2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare ale masinilor utilizate in tehnologie

Sistem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare

Agregate agricole = sistem tehnic format din: a. sursa de energie b. una sau mai multe masini agricole, de acelasi tip sau diferite
Tipuri de agregate agricole: a. mobile (toate care executa lucrarile agricole din cimp, formate din TRACTOR + MASINA AGRICOLA) *- atentie la masinile autodeplasabile b. stationare (care utilizeaza, in principal, motorul electric pentru actionare) In functie de cuplare: - agregate agricole purtate - agregate agricole semipurtate - agregate agricole tractate - echipamente si masini autodeplasabile

Cerinte impuse agregatelor agricole

1.

2.

3.

4.

5.

6.

AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici calitativi superiori Exemplu: a. arat adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol b. semanat norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate DE EXPLOATARE: - utilizarea la capacitatea maxima de lucru - reducerea fortei de munca - stabilitatea in lucru si in panta - manevrabilitate usoara CONSTRUCTIVE - simplitate - rezistenta - montare-demontare usoare - siguranta in exploatare ENERGETICE: - utilizarea la maxim a sursei de energie - pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere - consumuri specifice reduse ECONOMICE: - costuri specifice mici - productivitate mare SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII: - exploatare in conditii comode - sa nu pericliteze sanatatea

Indici de exploatare ai agregatelor agricole 1. ENERGETICI viteza de lucru [km/h] / [m/s] puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP] forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN] randamentul de utilizare al agregatului DE CONSUM consum orar Ch [kg/h] / [l/h] consum specific la tractiune Cs [g/kWh} / [g/CPh] consum specific pe unitatea de produs [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m3] TEHNICI numar de interventii la 1000 h de functionare periodicitatea interventiilor tehnice efectuate usurita executarii interventiilor tehnice DE COMPORTARE IN EXPLOATARE calitatea lucrarii executate grad de tasare al solului coeficientul de utilizare al timpului de lucru siguranta tehnica si tehnologica SECURITATE IN LUCRU stabilitate manevrabilitate vizibilitate comportarea la frinare

2.

3.

4.

5.

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE


a. MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI (sau asupra solului)
Pluguri Grape Cultivatoare Maini pentru afnarea adnc a solului Tvlugi Freze agricole Maini de modelat solul Combinatoare Maini de spat gropi

b. MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT Maini pentru semnatul culturilor de cereale pioase Maini pentru semnatul culturilor prsitoare Maini pentru plantat rsaduri Maini pentru plantat tubercule

c. MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE Maini pentru administrarea ngrmintelor i amendamentelor (fertilizarea culturilor agricole) Maini pentru combaterea bolilor i duntorilor

d. MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE Maini pentru recoltarea cerealelor pioase Maini pentru recoltarea porumbului Maini pentru recoltarea florii-soarelui

Maini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe


Maini pentru recoltarea plantelor furajere Maini pentru recoltarea sfeclei de zahr Maini pentru recoltarea plantelor textile Maini pentru recoltarea culturilor hortiviticole

e. MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE

f. MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE

g. MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE

h. MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA cu destinatie specifica, punctiforma, unicate pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea culturilor, recoltat (sau orice domeniu al gamelor de mai sus)

Cuplarea masinilor agricole la tractor

Mecanism de suspendare n trei puncte 1- axul cu brae acionat de instalaia hidraulic (nereprezentat); 2- tirant vertical; 3- tirani laterali; 4- bol de cuplare la tractor; 5- articulaie sferic; 6- tirant vertical; 7- tirant central

Mecanism (cadru) de cuplare rapida n trei puncte

Adaptor lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali)

Adaptor central de cuplare rapida (montat pe tirantul central)

Adaptor hidraulic lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali)

Adaptor electronic de cuplare rapida

Mecanism (cadru) frontal de cuplare n trei puncte

Dimensiunile standardizate ale arborilor de ieire ai prizelor de for

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI

OBIECTIVELE LUCRARII SOLULUI


1. Dezvoltarea unei structuri favorabile a solului pentru diferitele tipuri de culturi. - o structura granulara este extrem de favorabila pentru:

a. infiltrarea rapida si retinerea apei


b. punerea la dispozitia solului si semintelor a unei suficiente cantitati de aer pentru schimburile de gaze care au loc in sol c. minimizarea rezistentei la penetrare a sistemului radicular d. existenta unor particule fine de sol implica punerea la dispozitia semintelor a unei cantitati de apa suficienta pentru germinare 2. Managementul buruienilor (controlul buruienilor, indepartarea mecanica a acestora) sau indepartarea unor plante de cultura (rarirea culturilor) 3. Managementul resturilor vegetale (lasarea sau incorporarea in stratul superior de sol) cu efecte directe asupra eroziunii solului 4. Obtinerea unei configuratii a suprafetei solului pentru usurarea irigarii, cresterea temperaturii in sol sau usurarea recoltarii culturilor 5. Incorporarea mecanica a fertilizatorilor, gunoiului, compostului, pesticidelor, amendamentelor, pentru cresterea calitatii solului

Pat germinativ stratificat

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR PENTRU LUCRARILE SOLULUI


Pluguri Grape Cultivatoare Maini pentru afnarea adnc a solului Tvlugi Freze agricole Maini de modelat solul Combinatoare Maini de spat gropi

CLASIFICAREA AMERICANA a masinilor pentru lucrarile solului A. MASINI pentru LUCRAREA PRIMARA A SOLULUI
- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate
- lucreaza mai adinc de 18 cm in sol - se aplica in momentul in care nu se poate obtine direct un pat germinativ corect

Echipamente sau masini utilizate: a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului) b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale c. unele masini actionate (freze, cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ poate fi obtinut la o singura trecere.

B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI


- masinile care pregatesc un pat germinativ de calitate - implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si ingroparea majoritatii resturilor vegetale - traditional, pregatirea patului germinativ se efctueaza pe intraga suprafata a terenului, dar se poate realiza si in banda

Echipamente sau masini utilizate: a. uzual denumite grape b. majoritatea sint utilaje tractate cu sectii de tip baterii (grupuri) cu gheare, colti, dinti, discuri sau combinatii c. grapele actionate (mecanic, prin priza de putere sau cu motoare hidraulice) sint mai active asupra solului si pot realiza o calitate mai buna a lucrarilor (a maruntirii) decit cele tractate

C. MASINI pentru CULTIVATIA TERENULUI


- se ocupa cu managementul mecanic (controlul mecanic) al buruienilor si resturilor vegetale

SISTEME DE LUCRAT SOLUL


Sisteme conventionale de lucrat solul (conventional tillage) succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional intr-o zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita suprafata solului ajunge sa fie curata (fara resturi vegetale) inainte de semanat sau plantat favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei) Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage) succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului prin care se urmareste obtinerea unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin: - lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura - mentinerea rugozitatii solului sau a permeabilitatii acestuia, pentru a controla eroziunea se intilnesc urmatoarele sub-sisteme de lucrari de conservare: -fara lucrari (no-till) asupra solului: -solul este lasat nelucrat (nederanjat) de la recoltare pina la semanatul urmatoarei culturi -echipamentele de semanat sau plantat sint prevazute cu dispozitive de inlaturare sau de taiere a resturilor vegetale, pe zona de lucru (semanat sau plantat) -lucrari in banda ( sau in banda ingusta): -aplicabile pe terenuri cu drenaj slab, pentru a permite solului sa se usuce si sa se incalzeasca -se lucreaza doar pe zona unde se va semana sau planta - lucrari pe teren modelat (ridge-till): -se lucreaza pe biloane sau pe straturi inaltate, formate dupa recoltarea culturii anterioare -straturile sau biloanele se intretin periodic, pina cind cultura atinge o anumita inaltime - lucrari in covor vegetal (mulch-till): orice lucrare asupra solului care nu este de tip no-till sau ridge-till si care lasa cel putin 30% din suprafata solului acoperita cu resturi vegetale dupa semanat sau plantat

Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage) succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului, dar care asigura o recolta buna lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic

Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage) orice succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv decit cel conventional

INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE MECANIZARE asupra COSTURILOR si TIMPULUI de lucru


TEHNOLOGIE CU LUCRARI CONVENTIONALE TEHNOLOGIE CU LUCRARI REDUSE TEHNOLOGIE CU SEMANAT DIRECT

FERTILIZAT
ARAT GRAPAT 1 GRAPAT 2 PPG (daca este cazul)

$
$ $ $ $

FERTILIZAT

GRAPAT (GDG) PPG (daca este cazul)

$ $

SEMANAT
FERTILIZAT ERBICIDAT RECOLTAT TOTAL

$
$ $ $ M

SEMANAT
FERTILIZAT ERBICIDAT RECOLTAT TOTAL

$
$ $ $ R

SEMANAT DIRECT
FERTILIZAT ERBICIDAT RECOLTAT TOTAL

$
$ $ $ m

Pluguri
Scop: efectueaza lucrarea de baza a solului - aratul taiere sol (vertical si orizontal, sau dupa un contur) maruntire sol rasturnare sol deplasare laterala

Clasificarea plugurilor
A. Dupa destinatie: a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6) - executa araturi superficiale si normale - pentru majoritatea culturilor de cimp b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta) - pluguri pentru vii - pluguri pentru livezi - pluguri pentru terenuri mlastinoase - pluguri pentru desfundat - pluguri pentru silvicultura - pluguri pentru acvacultura c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul - pluguri pentru deschis canale - pluguri pentru defrisat - pluguri pentru scos puieti - pluguri pentru drenaj

B. Dupa adincimea de lucru - pluguri pentru araturi superficiale (15cm 20cm) - pluguri pentru araturi normale (20cm 30cm) - pluguri pentru araturi adinci (30cm 40cm) - pluguri pentru araturi foarte adinci (40cm 150cm) pluguri pentru desfundat C. Dupa modul de rasturnare al brazdei - pluguri normale cu rasturnarea brazdei spre dreapta, in sensul de deplasare al agregatului de arat - pluguri cu rasturnarea succesiva a brazdei (spre dreapta si apoi spre stinga, la treceri alaturate succesive) - pluguri reversibile - pluguri balansiere - pluguri cu rasturnarea concomitenta a brazdei (spre stinga si spre dreapta, in acelasi timp) - pluguri pentru vie - pluguri pentru deschis canale - pluguri fara rasturnarea brazdei (pluguri paraplough) D. Dupa tipul organelor princpale de lucru - pluguri cu trupite tip cormana - pluguri cu trupite tip disc - pluguri cu trupite speciale (pivotante)

E. Dupa numarul seturilor de organe de lucru - clasice cu un singur set de trupite - pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru) - cu dispunere la 180 (in plan vertical) - cu dispunere la 90 - balansiere (dispunere la 180, in plan orizontal) - pluguri speciale cu trupita (cormana sau disc) pivotanta tendinta de dezvoltare rapida F. Dupa modul actionarii organelor principale - pluguri cu trupite fixe - pluguri cu trupite actionate (cu trupite disc actionate sau pluguri cu trupite pivotante) G. Dupa modul cuplarii la tractor - pluguri purtate - pluguri semipurtate - pluguri tractate H. Dupa sursa de energie utilizata (sursa de tractiune) - pluguri cu tractiune mecanica (de la tractor, sasiu autopropulsat) - pluguri cu tractiune animala

Exemple generale de pluguri

Plug normal rasturnarea brazdei spre dreapta

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug reversibil

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug alternativ

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug pivotant

Plug fara rasturnarea brazdei plug paraplough (paraplow)

Plug semipurtat

Plug tractat

Plug cu discuri purtat

Plug cu discuri semipurtat

Plug cu discuri cu cadru pivotant

Scop urmarit obtinerea de teren afinat

Suprafata brazda (teren arat) Fund brazda Nivel sol nearat

Adincime aratura

Inaltimea brazdei

Profil de sol rezultat in urma aratului

Procesul teoretic de arat

teren arat

4 3

55

a- adincimea de lucru a plugului; b- latimea de lucru a trupitei; 1- teren nearat; 2- peretele vertical al brazdei; 3- sectiunea brazdei (ABCD); 4- brazda de sol; 5- brazda de sol rasturnata; 6- fundul brazdei

Marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile normale (clasice) - inspre dreapta sensului de deplasare

sant

coama

sant

sant

Lucrare de arat cu pluguri cu rasturnarea brazdei intr-o singura parte a. la cormana formarea de coame b. in parti formarea de santuri

marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile pivotante - spre aceeasi parte a terenului

sant lateral teren arat

Lucrare de arat cu pluguri reversibile uniformitate a terenului arat

Sectia de lucru a plugului = trupita


Trupita cu cormana

prelungitor de cormana

cormana

virf brazdar

brazdar

Procesul teoretic de lucru executat de trupita plugului

unghi de maruntire unghi de rasturnare unghi de deplasare laterala

Procesul de lucru executat de trupita plugului explicitat prin actiunea simpla a unei pene tetraedrice

Organe de lucru ale trupitei


a. Brazdare pentru taierea fundului brazdei

Trapezoidale a. clasice b. cu virf

Trapezoidale cu virf a. amovibil lamelar b. cu virf tip poanson (bara)

b. Cormane pentru maruntirea, rasturnarea, deplasarea laterala a solului - uneori ajuta la taierea peretelui vertical al brazdei

Tipuri uzuale de cormane

Elicoidala

Cilindrica

Universala (cilindro-elicoidala)

Tip cadrilater (sectiunea brazdei ~ rombica)

a.

Forme vizuale simplificate de cormane: cilindro-elicoidale (universale); b. preponderent cilindrice; c. preponderent elicoidale

Pieptene

Pieptene (Lemken 2009)

Pivotanta (Huard si JD)

c. Cutite de plug ajuta la taierea solului in plan vertical, pentru a usura munca cormanei

Cutit lung

Cutit disc a- cu tais crestat b- cu tais continuu

Cutit virf sageata (si sub denumirea de brazdar cu virf si cutit vertical)

Cutit lamelar incorporat in cormana

d. Antecormane pentru terenuri cu resturi vegetale in stratul superior (minicormana montata anterior cormanei principale)

a. drepte ; b. curbate

c. universale ; d. pentru cutite disc

e. tip disc

e. Echipamente auxiliare

Calci Deflector (cormana suplimentara)

Roata de sprijin (la pluguri moderne si roata de reglare a adincimii de lucru)

Mod de actiune pentru trupite clasice (proces de lucru)

cutit vertical

cormana

plaz

brazda sol

fund brazda

Fisurarea brazdei datorita formei cormanei (maruntire)

Profil de sol obtinut

Cormana elicoidala

Cormana cilindrica

Cormana universala

Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)

Trupita tip disc

Pozitia trupitei disc

disc

cormana racloare

Pozitia cormanei racloare

Actiunea cormanei racloare

Mod de actiune pentru trupite tip disc (proces de lucru)


directie de deplasare

cormana racloare rotire trupita disc

rasturnare brazda

formare bulgari sol

taiere si inceput fisurare sol

continuare maruntire

Profil de sol obtinut

Pentru sol cu consistenta semi-plastica

Pentru sol cu consistenta dura si friabila

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)

Transmiterea presiunii rotilor de tractor in sol izobare

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)


Scop: corelarea ecartamentului tractorului cu latimea de lucru a plugului, astfel incit la doua treceri alaturate, urmele rotilor tractorului sa nu se suprapuna peste urmele anterioare, indiferent daca sint rotile din brazda sau cele de pe terenul nearat Fig.1: Cazul clasic al aratului traditional

E nb b0 c 2 2 2

E nb b0 2c

Fig.2: Posibilitati de trecere: A sau B (niciodata C) Fig.3 Daca apare varianta C (cel mai dezavantajos)

Bl nb c b0 ( E b0 ) c
Fig.4 Varianta A

Bl nb E

Bl nb c b0 a b0 ( E b0 ) c

Bl nb E b0 a
La limita a=0

Bl nb E b0

a= distanta impusa fata de trecerea anterioara

Fig.5 Varianta B

Bl nb E b0 c (a c)
Bl nb E b0 a

* Daca a = 2c

relatia clasica de calcul

E nb b0 2c
* Daca a = c (Fig.6)

Bl nb E b0 c
* Daca urmele sint tangente (Fig.7)

Bl nb E b0 c c

Bl nb E b0

Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti (cu ambele senile sau roti pe terenul nearat)

Fig.8 Cazul clasic

nb E b0 c 2 2 2

Bl nb E b0 2c

Observatii: -din conditii de aderenta scazuta latimea plugului nu se mai poate distribui uniform si devine mai mica (Fig.10) Fig.9 Posibilitati de trecere: A sau B (niciodata C) Fig.10 Varianta C

Bl nb E

b0 b c 0 c 2 2

Bl nb E

Fig.11 Varianta A

Bl c a

b0 b E 0 c 2 2
Bl nb E b0 a

Observatii: * la limita (a=0) Fig.12

Bl nb E b0
Fig.13 Varianta B

Bl nb c

b0 b E 0 a b0 c 2 2

Bl nb E b0 a
Observatii: * la limita (a=0) Fig.14

Bl nb E b0

Observatii: Plugurile moderne au Bl mult mai mari iar echilibrarea se face si prin intermediul cadrului, care este de tip grinda cu zabrele

Forta de rezistenta opusa la deplasarea prin sol (rezistenta la tractiune) - formula rationala a lui Goriacikin -

R = fG + K1abn + abnv2 , [N]


f coeficient global de frecare care tine cont de diversele frecari ale plugului, la un moment dat (frecarea trupitelor pe fundul brazdei, frecarea in bucsele rotilor, rezistenta la rulare a rotilor) NU DEPINDE de adincimea de lucru si nici de viteza de deplasare a plugului G greutatea plugului , [N] K1 rezistenta specifica la deformarea solului, caracteristica pentru fiecare sol in parte , [N/m2] a adincimea de lucru a plugului , [m] b latimea de lucru a unei trupite , [m] n numarul de trupite care se afla concomitent in sol coeficient care tine cont de forma suprafetei active a trupitei si de proprietatile solului , [Ns2/m4] v viteza de lucru , [m/s]

Pentru relatiile uzuale se utilizeaza formula simplificata:

R = kabn , [N]
k coeficient global de rezistenta specifica la deformare a solului