UNIVERSITATEA din BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI MASTER ADMINISTRAREA AFACERILOR MICI I MIJLOCII

REFERAT
Disciplina: Eco-Economie

Titular curs: Prof.univ.dr. Constantin GHIGA

Student: Chirita Andreea Mihaela

BUCURETI 2013
1

UNIVERSITATEA din BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI MASTER ADMINISTRAREA AFACERILOR MICI I MIJLOCII

Tema referat: Dioxidul de sulf

Titular curs: Prof.univ.dr. Constantin GHIGA

StudenT: Chirita Andreea Mihaela

BUCURETI 2013
2

Cuprins:
Introducerepag 4

Capitolul 1 Notiuni generale

1.1 Caracteristici.....pag 5 1.2 Obtinerepag 5 1.3 Surse naturalepag 6 1.4 Surse antropice......pag 6 1.5 Utilizare 1.5.1 Vinificatie...pag 6 1.5.2 Alte intrebuintaripag 7

Capitolul 2 Efecte nocive ale dioxidului de sulf

2.1 Simptome de intoxicatie...pag 8 2.2 Efecte asupra sanatatii populatiei pag 8 2.3 Efecte asupra plantelor pag 8 2.4 Efecte asupra mediului pag 8 2.5 Coal Summit Varsovia..pag 9

Capitolul 3 Reglementari si statistici

3.1 Metode de masurarepag 12 3.2 Norme.pag 12 3.3 Dispozitii generale......pag 12 3.4 Top..pag 14 Concluzie..pag 15 Bibliografie..pag 16
3

Introducere

Schimbarile climatice sunt cauzate in mod direct sau indirect de activitatile umane, care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale si care se adauga la variabilitatea naturala a climei, observate pe o perioada de timp. Astfel, protectia mediului reprezinta de ceva vreme o preocupare tot mai des intalnita atat in randul autoritatilor cat si in cel al oamenilor de rand. Lumea in care traim si ne desfasuram activitatile este in continua schimbare, in continua degradare daca nu luam masuri pentru a avea grija de ea. Ceea ce modificam acum va fi mostenirea lasata generatiilor urmatoare, un plus sau un minus pentru viitoarele descoperiri.

Capitolul 1 Notiuni generale

1.1 Caracteristici

Dioxidul de sulf SO2, sau anhidrid sulfuroas, denumit popular si fumul de pucioas, este anhidrida acidului sulfuros H2SO3. Este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros neptor i gust acrior, utilizat drept conservant. Gazul este toxic, se dizolv bine n ap, formnd acizi sulfuroi. Dioxidul de sulf ia natere prin arderea materialelor fosile ce conin cca. 4% sulf, ca i crbuni sau petrol. Este ineficient la pH neutru. Previne degradrile enzimatice i de natur bacterian ale produselor. El nu arde, nu ntreine arderea i are proprieti reductoare (fixeaz oxigenul). Cu ap d acidul sulfuros, care prin oxidare trece n acid sulfuric. n condiii normale de temperatur i presiune, dioxidul de sulf este de cca. 2,26 ori mai greu dect aerul. Dioxidul de sulf n concentraie ridicat este sufocant i toxic; n concentraie mic este considerat printre poluanii cei mai nocivi ai aerului. nclzirea elimin dioxidul de sulf din produs sub form de gaz. n atmosfera, combinat cu ali compui chimici, produce ploaia acida. Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer, cad sub forma de precipitatii care au un pH mai mic decat 5.6, in diferite regiuni. Precipitaiile acide apar de obicei, atunci cand emisiile de dioxid de sulf sau de oxid de azot emise in atmosfera, fac obiectul unor transformari chimice, si apoi sunt absorbite de picaturile de apa din nori. Destul de interesant este faptul ca pH-ul de 5,6 este valoarea pH-ului dioxidului de carbon in echilibru cu apa distilata. Din acest motiv, ploaia acida poate fi definit ca orice ploaie care are nivelul aciditatii peste cel al ploii nepoluate.

1.2

Obtinere

Prin arderea sulfului: S(s) + O2(g) SO2(g) Prin prjirea piritei (sulfura de fier) sau a altor sulfuri metalice: 4 FeS(s) + 7 O2(g) 2 Fe2O3(s) + 4 SO2(g) Prin arderea hidrogenului sulfurat: 2 H2S(g) + 3 O2(g) 2 SO2(g) + 2 H2O(g) Dioxidul de sulf este oxidat catalitic la trioxid de sulf:

2SO2(g) + O2(g) 2 SO3(g) n absena catalizatorului, oxidarea SO2 este lent. n procesul vechi cu camera de plumb, catalizatorul este dioxidul de azot. n procedeul contact, catalizatorul este oxidul de vanadiu, V2O5. Trioxidul de sulf produs este dizolvat n acid sulfuric 98%, n care reacioneaz cu cele 2% ap, formand H2SO4. SO3(g) + H2O(l) H2SO4 (l)Ca si reactie de identificare, a ionilor sulfat, avem reactia cu solutia de clorura de bariu, rezultand ca si precipitat alb, sulfatul de bariu: Ba 2+ +SO4 2 BaSO4 care se depune.

1.3 Surse naturale:

eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

1.3

Surse antropice:
sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

1.5 Utilizare 1.5.1 Vinificatie

Facnd un salt rapid n timp, merit totui menionat anul 1487, care reprezint un moment de cotitur n tehnologia vinicol: n acest an, un decret al regelui Prusiei permite pentru prima dat oficial, folosirea dioxidului de sulf n vinificaie; comercianii olandezi i englezi afumau demult butoaiele cu fum de pucioas nainte de a le umple, deoarece observaser c astfel, vinurile se pstrau mai bine n timpul transportului. Dei cunoscut de atta timp, dioxidul de sulf ncepe s fie utilizat pe scar larg n practica vinicol abia pe la sfritul secolului al XVIII-lea (Ribereau-Gayon, 2004). Evident, i astzi exist vinuri care se obin i se pstreaz fr aplicarea dioxidului de sulf, ns pentru ca aceasta s prezinte i o bun calitate necesit ngrijiri speciale i condiii stricte de conservare.
Nici n aceste cazuri ns nu se poate spune c vinurile respective sunt complet lipsite de SO2, deoarece o parte din drojdiile implicate n fermentaia alcoolic au ele nsele capacitatea de a produce unele cantitai 6

de SO2 (Dott et al., 1977; Wurding, 1985). Este posibil ca toate suele de drojdii s fie capabile s formeze dioxid de sulf, ns unele doar in cantiti foarte reduse. Cercetrile au artat c producia de SO2 de ctre drojdii n timpul fermentaiei este de obicei sub 30mg/l, dar n unele cazuri speciale se pot atinge concentraii de 100 mg/l. Unele sue produc chiar mai mult , pn la 150 mg/l (Popaet al.,2004). Grecii antici cunoteau aciunea antiseptic a sulfului, cu toate c il foloseau pentru dezinfectarea localurilor i nu pentru tratarea vinurilor, n timp ce romanii ardeau n vase sulful cu crbuni de lemn amestecat cu mirodenii i semine de plante, pentru a imprima vinului att arom ct i stabilitate (Robinson, 1994). Rolul acestuia n vinificaie este unul complex, bazndu-se pe anumite proprieti ale sale. Iniial, SO2 s-a folosit la dezinfectarea vaselor, ulterior la tratarea vinurilor bolnave i la conservarea lor, iar mult mai trziu n tehnologia de prelucrarea strugurilor i mustului. Generalizarea lui n vinificaie s-a fcut din momentul n care s-a constantat c prin sulfitare calitatea vinurilor, mai ales a celor provenite din recolte mucegite, este mult mai mbuntit, iar casarea evitat. Formele sub care se poate administra SO2 n industria vinicol sunt: gazoas, lichefiat, soluie apoas sau n stare solid, sub form de sruri.

1.5.2 Alte intrebuintari

Este utilizat ca agent oxidant, cu efect de albire n cazul finii si a zaharului; n orice caz el oxideaz culoarea (natural) alimentelor, fapt care i restrnge utilizarea. El stabilizeaz vitamina C n produse i previne decolorarea vinului. Acesta duce la asimilarea lenta a vitaminei B12, produce dureri de cap, ameteli, afectiuni intestinale de la 25 mg pe litru de vin. Doza zilnica recomandata este de 50 mg/zilnic, fiind atinsa prin consumul a 300-400 ml de vin. Persoanele care sufera de bronsita, afectiuni renale, emfizem, conjunctivita, afectiuni cardiovasculare trebuie sa evite consumul de sulf. Acest conservant se gaseste si in bauturi nealcoolice, alimente, sucuri de fructe, fructe conservate si preparate din acestea, vinuri, otet, bere, produse din cartofi. Nu se recomanda consumul frecvent persoanelor sensibile. Este unul dintre aditivii admii (E220 sau dioxidul de sulf este un conservant artificial, fiind toxic) pentru conservarea calitii alimentelor, constituind un mijloc sigur i imediat de conservare a vinurilor i musturilor. Dioxidul de sulf in stare gazoasa, se foloseste ca materie prima la fabricarea acidului sulfuric, ca decolorant pentru fibre textile, ca dezinfectant. In stare lichefiata, SO2 se intrebuinteaza ca solvent selectiv la rafinarea petrolului si ca substanta criogena (producatoare de frig), deoarece prin trecerea sa din stare lichida in stare gazoasa, se produce o accentuata scadere de temperatura. Carbunii, petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului. Prin arderea acestora se formeaza dioxid de sulf. Acest gaz ataca plamanii, producand astm. Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa de ploaie, se formeaza ploile acide, care afecteaza constructiile, plantele si omoara pestii si alte organisme acvatice.

Capitolul 2 Efecte nocive ale dioxidului de sulf

2.1 Simptome de intoxicaie
La om, intoxicaia cu dioxid de sulf produce: dureri de cap stare de voma ameeal n concentraii mai mari gazul produce leziuni a mucoaselor cilor respiratorii, iar la nivel celular produce schimbri a acizilor nucleici, care sunt factori ereditari.

2.2 Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

2.3 Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele.

2.4 Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

2.5 Coal Summit Varsovia

Conferina Naiunilor Unite privind schimbarile de clima a avut cea mai recenta intrunire la Varsovia la mijlocul lunii noiembrie, 2013, cu scopul de a depasi actuala criza a ritmului incalzirii globale. Clima se schimb, temperaturile la nivel global sunt n cretere, iar principalul vinovat este omul, care, de la nceputul revoluiei industriale, emite n atmosfer din ce n ce mai multe gaze cu efect de ser. Dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili, emisii de metan din industria crnii, oxizi de azot, hidrofluorocarburi utilizate ca ageni frigorifici toate aceste substane contribuie la efectul de ser meninnd cldura pe care Pmntul o primete de la Soare. Nici nu ar exista via pe planet dac nu ar fi efectul de ser, deoarece acesta menine temperatura ntr-un interval optim dezvoltrii vieii organice. Problema este c omul a dereglat termostatul planetei i ecosistemul nu mai are capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon n exces, ceea ce conduce la fenomenul observat n prezent: nclzirea global. Raportul ciclic al Grupului Interguvernamental de Experi asupra Evoluiei Climatului (GIEC), publicat n septembrie, n care este recapitulat stadiul actual al cunotinelor privind schimbrile climatice, nu las nicio ndoial n aceast privin. Temperaturile la nivel global au crescut cu 0,89C de la nceputul secolului XX. Acesta este motivul pentru care, nc din 1992, cu ocazia Summitului Pmntului de la Rio de Janeiro a fost semnat Convenia-cadru a ONU privind schimbrile climatice (UNFCCC), al crui obiectiv principal era reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Convenia a dus la ceea ce prea atunci un succes spectaculos: semnarea Protocolului de la Kyoto, n 1997, care obliga rile dezvoltate s-i reduc emisiile de dioxid de carbon n raport cu nivelurile din 1990, rata pentru UE fiind stabilit la 8%. Protocolul a intrat n vigoare n 2008 i a fost ncheiat n 2012, i chiar i persoanele favorabile acestei idei recunosc faptul c a fost un eec. Emisiile de gaze cu efect de ser sunt n cretere, iar acest lucru este valabil i pentru temperaturile la nivel global. Motivele acestui lucru sunt uor de explicat: lumea s-a schimbat foarte mult n timpul celor dou decenii care s-au scurs de la Summitul de la Rio. Economia chinez a nregistrat o dezvoltare exploziv, care a fost nsoit de creteri uriae ale consumului de energie. Iar aceast energie a provenit n principal din arderea crbunelui, a petrolului i a gazelor, transformnd China n cel mai mare emitent de dioxid de carbon la nivel mondial, n momentul de fa. Problema este c n calitate de ar n curs de dezvoltare China nu este vizat de Protocolul de la Kyoto, la fel precum nici unele dintre rile care nregistreaz cea mai rapid dezvoltare din lume, cum ar fi India, Brazilia, Indonezia sau Vietnamul. Nefiind obligate s-i reduc emisiile,

acestea au devenit zone favorabile pentru implementarea operaiunilor industriale delocalizate din rile dezvoltate. Marea Britanie, Frana i Germania au fost n msur s se laude c economiile lor au devenit mai curate, uitnd s menioneze c munca lor murdar era acum fcut n rile n curs de dezvoltare, care emit mai multe gaze cu efect de ser dect a reuit Europa s reduc. n momentul de fa, aproape toat lumea este de acord asupra faptului c singura soluie rezonabil ar fi un acord la care s subscrie toi semnatarii Conveniei-cadru a ONU privind schimbrile climatice (UNFCCC), fie un total de 194 de ri. Un astfel de acord ar fi trebuit s intre n vigoare n 2013, dup expirarea Protocolului de la Kyoto. Scenariul optimist a fost c o nou er va fi inaugurat de ctre Conferina de la Copenhaga privind schimbrile climatice (COP 15), din 2009, n cadrul creia o UE verde i ambiioas urma s se prezinte n calitate de lider mondial n lupta mpotriva schimbrilor climatice, motivnd restul lumii s-i urmeze exemplul. Acolo ar fi trebuit s fie semnat un nou acord internaional, care ar fi intrat n vigoare, din punct de vedere juridic, n 2013. Dar, ntre timp, n 2008 a izbucnit criza financiar, scond la iveal faliile economiilor occidentale i slbind poziia liderilor americani i europeni pe plan mondial. Summitul de la Copenhaga a fost un fiasco, astfel nct Protocolul de la Kyoto a fost extins pn n 2020, iar n prezent din acesta nu mai dinuiete dect o umbr care nu mai incit aproape pe nimeni la aciune. Conferina de la Varovia, care este oficial cea de-a 19-a sesiune anual a Conferinei prilor (COP 19) de la UNFCCC din 1992, ar trebui s lanseze cu adevrat o nou er n lupta mpotriva schimbrilor climatice. Reunii pe Stadionul Naional, peste 10 000 de participani din toat lumea au nceput s lucreze la un acord care urmeaz s fie aprobat la Paris, n 2015. Organizarea evenimentului cost Polonia aproximativ 25 de milioane de euro. Important este, de asemenea, ntrebarea viznd pertinena Conveniei asupra climatului i a ntregului proces al ONU. Ritmul lent al acestuia din urm sugereaz c obiectivele ambiioase cum ar fi prevenirea creterii temperaturilor globale cu mai mult de 2C peste nivelul epocii pre-industriale nu au anse mari s fie ndeplinite. Germania i Japonia, cele dou ri care sunt pe cale de a opri centralele lor nucleare i a le nlocui cu altele alimentate cu gaz i crbune, au devenit dintr-o dat obstacole majore n lupta mpotriva nclzirii globale. Prof. Maciej Sadowski, un expert n climatologie de la Institutul pentru Protecia Mediului care a participat la numeroase summituri privind clima inclusiv la Conferina de la Kyoto din 1997 n calitate de negociator oficial din partea Poloniei, afirm sincer: obiectivul real al Conveniei nu este de a proteja clima, ci de a redistribui avuia ntre rile bogate i cele srace. De la nceput, nu a fost vorba dect despre putere i bani.
10

Nu exist nicio ndoial asupra faptului c presiunile impuse de costuri pot stimula dezvoltarea unor tehnologii noi, eficiente din punct de vedere energetic, i a unor modele economice mai durabile. Dar astfel de subiecte nu sunt chiar la ordinea zilei n ri precum Spania sau Grecia, unde omajul n rndul tinerilor depete 50%, sau n Frana, unde extrema dreapt devine din ce n ce mai influent. Astfel, mai multe indicii sugereaz c n timpul summitului de la Varovia, viitorul va conta mai puin dect problemele actuale ale rilor participante.

11

Capitolul 3 Reglementari si statistici

3.1 Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf se realizeaza prin fluorescenta in ultraviolet.

3.2 Norme LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Dioxidul de sulf - SO2
Prag de alerta - 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica. Valori limita 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane - 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane Nivel critic - 20 ug/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie) Programul din 21 decembrie 2006 - national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac

3.3 Dispozitii generale

Programul national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, denumit in continuare PNRPE, reprezinta un instrument pentru implementarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, care transpune in legislatia nationala Directiva 2001/81/CE privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001. Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane nationale anuale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, care nu trebuie depasite in niciun an, incepand cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot [NO(x)], compusi organici volatili (COV) si amoniac (NH3). Emisiile acestor poluanti atmosferici pot produce efecte daunatoare asupra sanatatii umane, ecosistemelor naturale, materialelor si culturilor agricole datorita acidifierii, eutrofizarii sau formarii ozonului troposferic.
12

Respectarea plafoanelor nationale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la indeplinirea obiectivelor prevazute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) si lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere, eutrofizare si de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a incarcarilor si nivelurilor critice si de asigurare a protectiei efective a populatiei impotriva riscurilor cunoscute pentru sanatate, provocate de poluarea atmosferica. PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor nationale de emisie stabilite pentru anul 2010. In functie de evolutia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac si de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizeaza prin implementarea masurilor de prevenire, reducere si control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, incluse in legislatia nationala din acest domeniu, precum si prin stabilirea unor masuri suplimentare in cazul in care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evolutia emisiilor in urma elaborarii inventarelor nationale anuale de emisii evidentiaza depasirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010. Inventarele nationale finale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac se elaboreaza cu 2 ani in urma anului curent conform prevederilor art. 16 si 17 din Hotararea Guvernului nr. 1.856/2005. Din analiza inventarelor nationale de emisii pentru perioada 2000-2004 rezulta ca nivelurile anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac se situeaza sub nivelurile stabilite prin plafoanele nationale de emisie pentru anul 2010. PNRPE cumuleaza masurile stabilite in legislatia nationala pentru prevenirea, reducerea si controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, rezultate din toate sursele de poluare ca urmare a activitatilor antropice. Pentru Romania, plafoanele nationale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, stabilite pentru anul 2010, sunt cele prevazute in Protocolul ~cnv onu 1000008 1979 Conventiei~ din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003. Nivelurile de emisie stabilite pentru anul 2010 implica o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de oxizi de azot cu 20%, de amoniac cu 30% si de compusi organici volatili cu 15%, comparativ cu nivelurile de emisii aferente anului 1990, considerat an de referinta. Prin transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar de mediu, la nivel national s-au stabilit masurile pentru prevenirea, reducerea si controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, atributiile si responsabilitatile autoritatilor competente pentru punerea in aplicare a acestor masuri si monitorizarea implementarii lor, precum si
13

obligatiile titularilor de activitati care constituie surse de poluare cu dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si ammoniac.

3.4 Top
Cel mai poluat aer se afla in Polonia. Asadar, Polonia este pe prima pozitie in blocul comunitar la poluarea cu dioxid de sulf. Anul trecut, emisiile cu dioxid de sulf eliberate in aerul polonez au totalizat 861.311 tone. Urmeaza Bulgaria, cu un volum al emisiilor de 657.934 tone de oxizi de sulf. Iar pe a treia pozitie se plaseaza tara noastra. In aerul din Romania s-au eliberat anul trecut 459.868 de tone de dioxid de sulf. Da, Romania este pe locul trei in topul poluarii, este a treia cea mai poluata tara din Uniunea Europeana. In plus, cele trei state foste comuniste sunt inaintea unor tari cu o suprafata mai mare si cu un nivel industrial mai dezvoltat.

14

Concluzie

In concluzie, dioxidul de sulf are atat intrebuintari benefice, fiind un bun conservant si un factor important in industria vinului, cat si efecte negaive daca nu este tinut sub control, contribuind la poluarea mediului cat si la afectarea populatiei. Este mai bine a preveni decat a tratata, astfel ca aceasta substanta in forma sa gazoasa produce pagube, cauzand ploi acide, dar daca sunt controlate emisiile de gaz in atmosefera, acestea pot fi reduse pana la valorile minime. Este important sa avem grija de mediul in care traim, deoarece un mediu nesanatos creeaza indivizi nesanatosi afectand nivelul de trai si calitatea vietii umane.

15

Bibliografie
www.mmediu.ro www.consultanta-certificare.ro www.wikipedia.org www.green-report.ro http://www.presseurop.eu

16