BRIAN TRACY A-PDF MERGER DEMO

Cum sa-ti descoperi ntre u!u! potentia! pentru succes "I rea!i#ari$ A %ost conceputa ca un sistem menit sa &a trans%orme 'ndirea proprie si potentia!u! pas cu pas( ast%e! nc't sa puteti a&ea succesu! dorit n %iecare aspect a! &ietii) Brian Trac* se a+ea#a pe importanta %i+arii scopuri!or( pe e!i,erarea 'ndirii si pe capacitatea de a ima ina propriu! potentia! ne!imitat) Doispre#ece principii care a-uta pe oricine sa porneasca pe ca!ea unei &ieti persona!e si pro%esiona!e mu!t mai mp!inite) Autoru! este at't unu! dintre cei mai cunoscuti oratori pro%esionisti( c't si o persona!itate n !umea a%aceri!or de asta#i) In %iecare an( e! si traieste &isu! prin %aptu! ca a-uta mii de oameni sa si traiasca !a r'ndu! !or &isuri!e) Da!e Carne ie spunea ca e+ista patru cai( si numai patru( prin care putem a&ea contact cu !umea) "untem e&a!uati si c!asi%icati n %unctie de ce %acem( cum aratam( ce spunem si cum o spunem) Co!ectia Carti C.eie a %ost conceputa ntocmai pentru a &a a-uta sa parcur eti aceste patru cai( de#&a!uind secrete!e de succes a!e ce!or mai a&i#ati autori n materie) G.iduri esentia!e pentru cei ce doresc sa si atin a scopuri!e propuse si sa ai,a o &iata %ericita si ec.i!i,rata) /0 111)curtea&ec.e)ro 2334565673388939:

BRIAN TRACY este un om de a%aceri de succes si unu! dintre oratorii moti&ati;ona!i pro%esionisti din !ume) E! a <nceput( a construit( a de#&o!tat si a sc.im,at == de a%aceri di%erite) "ustine pre#entari <n %iecare an <n %ata a mai mu!t de =28 888 de persoane din "tate!e >nite( Canada( Europa( Austra!ia si Asia) Discursuri!e( pre#entari!e si seminarii!e !ui Brian sunt adaptate pentru %iecare rup) Aceste pre!e eri au %ost descrise ca %iind ?inspirationa!e( amu#ante( moti&ationa!e( p!ine de in%ormatii?) E! a co!a,orat cu apro+imati& 288 de corporatii( a sustinut peste = 888 de pre#entari si s-a adresat <n %ata a mai mu!t de = 888 888 de oameni) Printre discursuri!e si seminarii!e sa!e se numara; @ideru! <n nou mi!eniu - Cum sa %ii un !ider mai e%icient <n %iecare domeniu a! &ietii de a%aceri) <n&ata ce!e mai e+presi&e si practice strate ii descoperite &reodata pentru a estiona( a moti&a si a o,tine re#u!tate mai ,une dec't p'na <n pre#ent) G'ndirea <n seco!u! a! AAI-!ea - Cum sa 'ndesti( sa p!ani%ici si sa ai re#u!tate mai ,une dec't competitorii tai) n&ata sa o,tii re#u!tate mai ,une <ntr-un mediu de a%aceri care se misca si se sc.im,a rapid) Psi.o!o ia re#u!tate!or e+ce!ente - Cum 'ndesc si actionea#a oamenii de &'r% <n %iecare domeniu a! &ietii persona!e si de a%aceri) <n&ata o serie de metode si strate ii practice( do&edite pentru a o,tine re#u!tate ma+ime) "trate ii superioare de &'n#are - Cum sa &in#i mai mu!t( mai repede si mai usor unor c!ienti din ce <n ce mai pretentiosi pe piete din ce <n ce mai competiti&e) n&ata cum sa &in#i produse si ser&icii cu preturi ridicate &ersus competitorii cu preturi sca#ute) @a editura noastra au aparut; Create Your O1n Fut!!re) Bo1 to Master t.e 3= Critica! Factors o% >n!imited 2uccess /Ciitoru! depinde de tine( =889D( GOA@2$ Bo1 to Get E&er*t.in YO!! Eant( Faster T.an You E&er T.o!! .t Possi,!e /Rea!i#area te!uri!or( =887D)

BRIAN TRACY "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ( ( Traducere de ANGE@ICA-RA@>CA CA@IMAN B>C>RE"TI( =887

Descrierea CIP a Bi,!iotecii Nationa!e TRACY( BRIAN "c.im,'nd 'ndirea( <ti sc.im,i &iata G Brian Trac* traci); An e!ica-Ra!uca Ca!iman Bucuresti; Curtea Cec.e Pu,!is.in ( =887 99= p)H =8 cm /Carti-c.eie( 45D I"BN /38D 4:9-774=22-6 I"BN /39D 4:6-4:9-774-=22-8 3) Ca!iman( An e!ica-Ra!uca /traci)D 324)4 Coperta co!ectiei si %oto; Nemet.i Andras Bama BRIANTRACY CBANGE YO>R TBINIING( CBANGE YO>R @IFE Bo1 to >n!ocJ Your Fu!! Potentia! %or "uccess and Ac.ie&ement Cop*ri .t K =889 ,* Brian Trac* AII ri .ts reser&ed) T.is trans!ation pu,!is.ed under !icence) K Curtea Cec.e Pu,!is.in ( =887( pentru pre#enta &ersiune <n !im,a rom'na I"BN /38D 4:9-774-=22-6 I"BN /39D 4:6-4:9-774-=22-8

--L L -M)ML)L) )) )) LL )L-------------------Dedicatie; "otiei me!e( Bar,ara( de !a care am <n&atat at't de mu!te despre importanta dra ostei si a %ami!iei) Tu esti spri-inu! meu principa! si cea mai mare sursa de inspiratie a mea)

C>CFNT NAINTE Daca esti ata sa te ,ucuri de maretie si sa o,tii re#u!tate e+traordinare( ai <n m'na .arta potri&ita) Ti se des%asoara <nainte ADN-u! &iitoru!ui tau) Pentru a-ti crea un &iitor minunat( nu tre,uie dec't sa citesti aceasta carte( sa te .otarasti cum o &ei ap!ica <n propria &iata( sa scrii un p!an( iar apoi sa continui cu entu#iasm si sa %aci <n asa %e! <nc't acesta sa se <mp!ineasca) Tre,uie sa <ti marturisesc un !ucru) "unt unu! dintre admiratorii cei mai <n%!acarati ai !ui Brian) @-am studiat( i-am cercetat munca si re#u!tate!e e+traordinare pe care !e-a o,tinut) De asemenea( sunt unu! dintre prietenii si co!e ii !ui apropiati) Am !ucrat <mpreuna de mu!te ori( ne-am <nt'!nit si am discutat de nenumarate ori) Brian este unu! dintre cei mai ,uni 'nditori si scriitori despre de#&o!tare persona!a si succes persona! din !ume) "tiu acest !ucruH am &'ndut mai mu!t de 6= de mi!ioane de carti menite sa <i a-ute pe oameni sa <si atin a potentia!u!) "c.im,'nd 'ndirea( <ti sc.im,i &iata <ti arata cum sa <ti descoperi resurse!e interioare e+traordinare si cum sa-ti e+p!oate#i puteri!e incredi,i!e) Cei <n&ata cum sa atra i <n &iata ta toti oamenii si toate resurse!e de care ai ne&oie pentru a atin e orice o,iecti& pe care ti-! sta,i!esti)

6 C>CFNT NAINTE Cei %i uimit atunci c'nd &ei <ncepe sa ai re#u!tate noi( mai ,une( dupa %o!osirea acestor concepte si idei <n tot ceea ce %aci) Acestea sunt ace!easi principii <ntre,uintate de toti marii c'sti atori( de cei de&eniti mi!ionari prin %orte proprii sau de !iderii din toate domenii!e) n !ucrarea de %ata( &ei <n&ata pas cu pas un drum catre succes pe care &ei a-un e sa <! imp!emente#i( usor si %ara e%ort) Aceasta strate ie de succes este at't de !o ica si <ti o%era at't de mu!te ,ene%icii si <mp!iniri( <nc't repre#inta o ade&arata re&o!utie <n per%ormanta persona!a) At'ta &reme c't oricum 'ndesti( de ce sa nu re%!ecte #i !a !ucruri marete si sa nu o,tii re#u!tate e+ce!enteN Brian este o !umina puternica <n !umea oratoriei si a carti!or de pro%i!) E! a %acut !ucruri e+traordinare( pentru e! <nsusi si a!te sute de mii de oameni) Modu! de a 'ndi a! !ui Brian pre#entat <n aceasta carte te &a inspira sa %aci si tu !a %e! sau c.iar mai mu!t) Pre ateste-te pentru una dintre ce!e mai mari a&enturi si e+p!orari <n primu! si ce! mai important teritoriu mintea ta$ Cei ,ene%icia de o e+perienta minunata) MARI CICTOR BAN"EN Autoru! !ucrarii "upa de pui pentru su%!et

M>@T>MIRI Am a&ut ne&oie de mu!ti ani de munca( !ecturi( predare si e+perienta pentru a scrie aceasta carte) Nenumarati oameni au contri,uit !a modu! meu de a 'ndi si au repre#entat <ndrumatori in&i#i,i!i pe masura ce capito!e!e erau scrise) As dori sa mu!tumesc <n primu! r'nd prietenu!ui meu( MarJ Cictor Bansen( care m-a pre#entat <n urma cu mu!ti ani !ui Emmet Fo+(poate ce! mai ra%inat 'nditor a! seco!u!ui AA) Emest Bo!mes( %ondator a! "cience o% Mind( mi-a desc.is oc.ii si inima catre uni&ersu! potentia!u!ui incredi,i! pe care <! do,'ndeste %iecare persoana atunci c'nd <si sc.im,a &iata si modu! de a 'ndi) Marii pro%esori spiritua!i precum C.ar!es Fi!!more( Ne&i!!e( Eric Butter1ort.( Ea*ne D*er si Ro,erto Assa io!i au a&ut si ei o in%!uenta pro%unda asupra modu!ui meu de a 'ndi) De asemenea( as dori sa mu!tumesc tuturor ace!or scriitori despre succes care au e+ercitat o in%!uenta minunata asupra mea si a !umii( precum Napo!eon Bi!!( Ma+1e!! Ma!t#( C!aude Bristo!( Da&id "c.1ar#( E) C!ement "tone( Ear! Ni .tin a!e( 0im Ro.n( Oi Oa !ar( Dennis Eait!e* si C.ar!ie 0ones) "criitorii din domeniu! economic( precum Peter DrucJer( Andre1 Gra&e( Ien B!anc.ard( Earren Bennis( Tom Peters(

38 M>@T>MIRI Nido Pu,ein si Mars.a!! Go!dsmit. m-au <m,o atit nespus cu idei!e si pareri!e !or) As dori sa <i mu!tumesc editoru!ui meu( Matt.e1 BoIt( de !a Editura 0o.n Ei!e* Q "ons( pentru spri-inu! puternic pe care mi !-a acordat pe durata editarii acestei carti si pentru <ncura-ari!e sa!e constante <n timpu! mu!te!or !uni necesare redactarii si editarii) Nu <n u!timu! r'nd( as dori sa <i mu!tumesc sotiei me!e minunate( Bar,ara( si copii!or mei e+traordinari C.ristina( Mic.ae!( Da&id si Cat.erine - pentru spri-inu! si ra,darea !or <n timpu! !un i!or ore petrecute departe de ei <n scopu! de%initi&arii acestei !ucrari)

Introducere Nu e+ista pe Pam'nt nici un !ucru pe care sa nu-! poti a&ea - odata ce ai acceptat menta! %aptu! ca <! poti o,tine) ROBERT CO@@IER R Ade&aru! despre tine Esti o persoana cu ade&arat ,una) Meriti o &iata minunata( p!ina de succes( %ericire( ,ucurie si emotie) Ai dreptu! sa ai re!atii optime( o sanatate e+ce!enta( un ser&iciu &a!oros si o independenta %inanciara) Acestea sunt drepturi!e ta!e prin nastere( !ucruri!e pe care &iata ta este menita sa !e inc!uda) Esti nascut pentru succes si pentru a a&ea un ni&e! ridicat de stima( respect de sine si m'ndrie persona!a) Esti e+traordinarH nu a mai e+istat niciodata o persoana e+act ca tine <n toata istoria omenirii pe Pam'nt) Ai niste ta!ente si a,i!itati nee+p!oatate a,so!ut e+traorc0N3are care( daca ar %i descatusate si puse !! ap!icare( ti-ar aduce tot ce <ti doresti <n &iata) Traiesti <n ce! mai ,un moment din toata istoria omenirii) Esti <ncon-urat de nenumarate oportunitati pe care !e poti %o!osi pentru a-ti <ndep!ini &ise!e) "in ure!e !imite rea!e re%eritoare !a ceea ce poti %i( a&ea sau %ace sunt ce!e pe care ti !e sta,i!esti prin modu! propriu de a 'ndi) Potentia!u! &iitoru!ui tau este( practic( ne!imitat)

3= INTROD>CERE R Tre#este-te !a rea!itate$ Cum ai reactionat !a ce!e trei para ra%e de mai susN Pro,a,i! ca ai a&ut doua raspunsuri) n primu! r'nd( ti-a p!acut ce au e+primat si dorinta ta ar#atoare a %ost ca e!e sa %ie ade&arate si pentru tine) A! doi!ea raspuns a! tau a %ost( pro,a,i!( marcat de scepticism si ne<ncredere) Desi <ti doresti <n ad'ncu! su%!etu!ui sa ai o &iata p!ina de sanatate( %ericire si prosperitate( c'nd citesti ace!e cu&inte( <ndoie!i!e si stari!e ta!e de teama apar imediat pentru a-ti aduce aminte de moti&e!e din cau#a carora aceste &ise si te!uri nu sunt posi,i!e) Ei ,ine( nu esti sin uru!$ E+act asa am simtit si eu cu mu!ti ani <n urma) Desi &oiam sa %iu o persoana de succes( nu eram <n#estrat cu a,i!itati!e si educatia necesare si nu dispuneam de un !oc de munca) Nu a&eam nici cea mai mica idee de ce as putea %ace pentru a-mi <m,unatati situatia) Ma simteam prins <n capcana <ntre idei marete( pe de o parte( si oportunitati si resurse !imitate( pe de a!ta parte) Am descoperit apoi o serie de principii remarca,i!e( carora !i s-au datorat mari!e succese si descoperiri a!e tuturor timpuri!or( si &iata mea s-a sc.im,at pentru totdeauna) Dupa ce !e-am ap!icat <n propria &iata( am <nceput sa &or,esc despre aceste !e i si concepte si a!tora si sa <i pre atesc sa puna <n practica ace!easi idei) De atunci( am sustinut mai mu!t de doua mii de discursuri si seminarii de c'te patru #i!e( <n =5 de tari( <n %ata a peste doua mi!ioane de participanti) Cei mai mu!ti dintre ei au %ost( de asemenea( sceptici c'nd au au#it pentru prima data aceste idei de optimism si posi,i!itati( p'na c'nd au a%!at ceea ce &ei a%!a si tu <n pa ini!e ce urmea#a) Aceste idei !e-au sc.im,at &ieti!e( asa cum ti-o &or trans%orma si pe a ta)

39 INTROD>CERE R Mare!e principiu Ce! mai important principiu menta! si spiritua! descoperit &reodata esteH poate( ace!a ca de&ii ceea ce 'ndesti <n cea mai mare parte a timpu!ui) @umea ta e+terioara repre#inta <n mare masura o ima ine <n o !inda a uni&ersu!ui tau interior) Ceea ce se <nt'mp!a <n e+terioru! tau este o re%!ectare a ceea ce se <nt'mp!a <n interioru! tau) ti poti da seama de starea interioara a unei persoane o,ser&'ndu-i aspecte!e e+terioare a!e &ietii - si nu poate %i a!t%e!) R G'nduri!e sunt actiuni Mintea ta este e+traordinar de puternica) G'nduri!e ta!e contro!ea#a si determina aproape tot ceea ce ti se <nt'mp!a) Pot sa <ti mareasca sau sa <ti micsore#e pu!su!( sa <ti <m,unatateasca sau sa <ti <n reune#e di estia( sa <ti sc.im,e compo#itia c.imica a s'n e!ui( sa te a-ute sa dormi sau sa te tina trea# noaptea) G'nduri!e ta!e te pot %ace %ericit sau trist( uneori c.iar <ntr-o c!ipa) Te pot %ace atent si concentrat sau distras si deprimat) Te pot %ace popu!ar sau nepopu!ar( <ncre#ator sau nesi ur( po#iti& sau ne ati&) G'nduri!e ta!e te pot %ace sa te simti puternic sau neputincios( &ictima sau <n&in ator( erou sau !as) n &iata ta materia!a( 'nduri!e ta!e te pot %ace sa ai succese sau esecuri( sa %ii prosper sau !o&it de saracie( respectat sau i norat) G'nduri!e ta!e si actiuni!e pe care !e dec!ansea#a <ti in%!uentea#a <ntrea a &iata) Dar cea mai ,una &este o constituie %aptu! ca toate acestea se a%!a su, propriu! tau contro!)

35 INTROD>CERE R G'nduri( sentimente si dorinte ( ( Esti un ama! am comp!e+ de 'ndurt sentimente( atitudini( dorinte( ima ini( temeri( sperante( <ndoie!i( opinii si am,itii( %iecare sc.im,'ndu-se constant( uneori de !a o secunda !a a!ta) Fiecare dintre aceste <nsusiri a!e persona!itatii ta!e !e a%ectea#a pe ce!e!a!te( uneori <n mod nepre&a#ut) ntrea a ta &iata este re#u!tatu! <ntrepatrunderi!or si intercone+iuni!or acestor %actori) G'nduri!e ta!e determina ima ini( repre#entari si emotii!e asociate( asadar( cu ceea ce ai <n minte) Aceste &i#ua!i#ari si trairi determina atitudini si actiuni) Fapte!e ta!e au apoi consecinte si re#u!tate care in%!uentea#a e&enimente!e u!terioare) Daca te &ei 'ndi !a succes si <ncredere( te &ei simti puternic si competent si &ei a&ea re#u!tate mai ,une <n tot ceea ce %aci) Dar <n ca#u! <n care te &ei 'ndi ca poti resi sau sa te %aci de r's( &ei o,tine re#u!tate s!a,e( indi%erent de c't de ,un esti <n rea!itate) Ima ini!e si repre#entari!e( pro&enite din ima inatia ta sau din in%!uente e+teme( produc idei( emotii si atitudini corespun#atoare) Acestea conduc !a r'ndu!!or !a actiuni care au anumite re#u!tate si consecinte) G'ndu!!a o persoana sau situatie te poate %ace sa te simti( instantaneu( %ericit sau trist( e+a!tat sau %urios( iu,itor sau <nsin urat ) R Atitudini( actiuni si emotii ( ( ( Atitudini!e ta!e( po#iti&e sau ne ati&e( constructi&e sau distructi&e( conduc !a ima ini( emotii si actiuni corespun#atoare care <ti a%ectea#a &iata si re!atii!e) Pe de a!ta parte( comportamente!e <ti sunt ,a#ate pe e+periente trecute si pe conceptii!e ta!e de ,a#a despre cum ar tre,ui sa %ie !ucruri!e)

INTROD>CERE 32 Fapte!e ta!e determina trairi!e si conduite!e care !e <nsotesc) Con%orm @e ii Re&ersi,i!itatii( poti a-un e c.iar sa simti potri&it actiuni!or ta!e) Daca &ei actiona de parca ai %i de-a %ericit( po#iti& si <ncre#ator( &ei <ncepe cur'nd sa te simti ast%e! si pe dinauntru) Fapte!e se a%!a su, contro!u! tau direct( spre deose,ire de emotii) Aspecte!e e+terioare a!e &ietii ta!e sunt prin natura !or neutre) Doar <nte!esu! pe care !i-! acor#i <ti determina atitudini!e( opinii!e( emotii!e si reactii!e %ata de acestea) Daca <ti &ei sc.im,a modu! de a 'ndi <n !e atura cu orice aspect a! &ietii ta!e( &ei modi%ica %e!u! <n care simti si te comporti <n ace! domeniu) "i <ntruc't numai tu poti .otar< ce sa 'ndesti( ai a,i!itatea de a a&ea contro! tota! asupra &ietii ta!e ) R Pune-ti !a <ndoia!a credinte!e @e ea Credintei arata; ?Indi%erent de ceea ce cre#i cu con&in ere( acest !ucru &a de&eni rea!itatea ta)? Actione#i <ntotdeauna <n con%ormitate cu ce!e mai ad'nci credinte a!e ta!e( %ie ca sunt ade&arate sau nu) "i toate con&in eri!e ta!e au %ost <n&atate) @a un anumit moment <n timp( nu !e a&eai) Credinte!e ta!e <ti determina <n mare masura rea!itatea) Nu cre#i ceea ce &e#iH mai de ra,a &e#i ceea ce cre#i de-a) Poti a&ea con&in eri care sa <ti <m,unatateasca &iata si sa te %aca %ericit si optimist( sau sa ai une!e ne ati&e despre tine si despre potentia!u! tau( care pot actiona ca piedici <n rea!i#area a ceea ce poti <n%aptui cu ade&arat) Ce!e mai daunatoare credinte pe care !e poti a&ea sunt credinte !e care te auto-!imitea#a) Acestea sunt con&in eri despre tine <nsuti si potentia!u! tau( care te tra <n -os) Ce!e mai mu!te nu sunt ade&arate( ci re#u!tatu! in%ormatii!or pe care !e-ai acceptat %ara a-ti pune <ntre,ari( adesea c.iar din copi!aria timpurie) C.iar daca este

37 INTROD>CERE comp!et neade&arat( daca te cre#i !imitat <n aspecte precum do,'ndirea unei sanatati e+ce!ente( a %ericirii si c'sti area unor &enituri importante( aceasta credinta &a de&eni ade&aru! tau) Dupa cum spunea Ric.ard Bac. <n cartea sa I!!usions /I!u#iiD; ?Demonstrea#a-ti !imite!e si( cu si uranta( &ei de&eni !imitat)? R Esti un ma net &iu @e ea Atractiei stipu!ea#a ca esti un ?ma net &iu? si atra i <n mod in&aria,i! <n &iata ta oameni( idei( oportunitati %i circumstante <n armonie cu 'nduri!e ta!e dominante) C'nd ai 'nduri po#iti&e( optimiste( p!ine de iu,ire si succes( cree#i un puternic c'mp ma netic care atra e e+act !ucruri!e !a care te 'ndesti( precum un ma net particu!e!e de %ier) Aceasta !e e e+p!ica de ce nu tre,uie sa %ii preocupat de unde &or &eni !ucruri!e ,une catre tine) Daca <ti &ei putea mentine mintea concentrata asupra a ceea ce <ti doresti si te &ei a,tine sa te 'ndesti !a ceea ce nu &rei( &ei atra e toate !ucruri!e de care ai ne&oie pentru a-ti atin e o,iecti&e!e( e+act atunci c'nd &ei %i pre atit) "c.im,a-ti modu! de a 'ndi si <ti &ei trans%orma &iata ) R "in ura masura rea!a Bertrand Russe!!( %i!oso%u! en !e#( a spus c'nd&a; ?Cea mai ,una do&ada ca un !ucru poate %i <ndep!init este aceea ca a!tii !-au %acut de-a)? n Nou! Testament( Iisus ne-a <n&atat cum sa masuram ade&aru! oricarui principiu; ?Copacu! se cunoaste prin %ructe!e sa!e)? Cu a!te cu&inte( sin ura <ntre,are pe care tre,uie sa ti-o pui <n !e atura cu o idee este; ?Functionea#aN? ti &a aduce re#u!tate!e pe care !e dorestiN Mi!ton Friedman( un economist care a c'sti at premiu! No,e!( a a%irmat; ?"in ura

INTROD>CERE 3: masura rea!a a unei teorii sau idei este a,i!itatea ta de a %ace predictii e+acte pe ,a#a sa)GI Cestea ,una este aceea ca idei!e si concepte!e pe care urmea#a sa !e <n&eti au %ost testate si do&edite <n &ieti!e si e+periente!e a mi!ioane de oameni) Ca orice principii a!e naturii( acestea sunt( prin natura !or( neutre) Natura nu %a&ori#ea#a pe nimeni( ne tratea#a pe toti !a %e!) Orice sam'nta &ei p!anta <n pam'nt( natura o &a a-uta sa creasca) Orice seminte de 'nduri <ti &ei p!anta <n minte( natura !e &a a-uta sa creasca( de asemenea) Depinde numai de tine ) R A!e e-ti 'nduri!e Oamenii de succes 'ndesc mai e%icient dec't cei care nu a-un !a reusita) Ei <si a,ordea#a &ieti!e( re!atii!e( o,iecti&e!e( pro,!eme!e si e+periente!e <n mod di%erit %ata de cei!a!ti) Ei sadesc seminte mai ,une si( drept re#u!tat cu!e &ieti mai ,une) Daca &ei <n&ata sa 'ndesti si sa actione#i precum a!ti oameni de succes( %ericiti( sanatosi si prosperi( te &ei ,ucura <n cur'nd de un mod de &iata asemanator cu a! !or) C'nd <ti &ei sc.im,a %e!u! de a 'ndi( <ti &ei trans%orma si &iata) Natura nu %ace !ume) Este <ntotdeauna ade&arata( <ntotdeauna serioasa( <ntotdeauna se&era) Este <ntotdeauna dreapta( iar erori!e si rese!i!e sunt mereu a!e omu!ui) Natura <! dispretuieste pe ce! incapa,i! sa o aprecie#e( <n%atis'ndu-se si de#&a!uindu-si secrete!e doar <n %ata ce!ui apt( pur si inte ru) 0OBANN EO@FGANG CON GOETBE

3 "c.im,a-ti modu! de a 'ndi E+ista o !e e n psi.o!o ie potri&it careia daca <ti poti %orma <n minte o ima ine a ceea ce doreiiti sa de&ii iii o men%ii aco!o un timp su%icient de !un ( &ei a-un e cur'nd aiia cum ai 'ndit) EI@@IAM 0AME" A e+istat odata o %emeie( de apro+imati& 98 de ani( casatorita si cu doi copii) Precum mu!te a!te persoane( ea crescuse <ntr-un camin <n care %usese criticata constant si tratata nedrept de catre parintii ei) Drept urmare( <si de#&o!tase sentimente ad'nci de in%erioritate si un respect de sine diminuat) Era ne ati&a si tematoare si nu a&ea niciun pic de <ncredere <n ea <nsasi) Era timida si re#er&ata si nu considera ca are &reo &a!oare) "imtea ca nu este ta!entata !a nimic) ntr-o #i( <n timp ce conducea cMre un ma a#in( o a!ta masina a trecut pe rosu si s-a i#,it de a sa) C'nd s-a tre#it( era !a spita! cu contu#ii usoare si <si pierduse comp!et memoria) Putea &or,i( dar nu <si aducea aminte nimic din &iata ei trecuta) Era comp!et amne#ica) @a <nceput( doctorii au cre#ut ca &a %i ce&a temporar) Dar saptam'ni!e treceau si ea nu <si recapata memoria) "otu! si copiii sai o &i#itau #i!nic( dar ea nu <i recunostea) Acesta era un ca# at't de neo,isnuit( <nc't a!ti doctori si

=8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA specia!isti au &enit sa o &i#ite#eH sa o teste#e si sa <i puna <ntre,ari despre starea ei) R @u'nd-o de !a capat ntr-un %ina!( ea s-a <ntors acasa( %ara nicio amintire despre &iata ei trecuta) Fiind .otar'ta sa <nte!ea a ce i se <nt'mp!ase( a <nceput sa citeasca materia!e medica!e si sa studie#e intens despre amne#ie si pierderea memoriei) "-a <nt'!nit si a &or,it cu specia!isti <n acest domeniu) Apoi a pu,!icat un studiu despre starea ei) Nu mu!t dupa aceea( a %ost in&itata sa participe !a o con&entie medica!a pentru a-si pre#enta !ucrarea( pentru a raspunde !a <ntre,ari despre amne#ia ei si pentru a-si <mpartasi e+periente!e si idei!e !e ate de %unctionarea neuro!o ica) n timpu! acestei perioade( s-a <nt'mp!at ce&a uimitor) A de&enit o cu totu! a!ta persoana) Toata atentia care i-a %ost acordata <n spita! si dupa aceea a %acuto sa se simta &a!oroasa( importanta si iu,ita cu ade&arat de %ami!ia ei) Interesu! aratat de catre specia!istii <n medicina a contri,uit !a conso!idarea stimei si respectu!ui de sine) A de&enit o %emeie cu ade&arat po#iti&a( <ncre#atoare( socia,i!a( deose,it de e!oc&enta( ,ine in%ormata si %oarte so!icitata ca orator si autoritate <n !umea medica!a) Toata amintirea copi!ariei ei ne%ericite %usese stearsa comp!et) De asemenea( sentimente!e ei de in%erioritate au disparut) Ea a de&enit o noua persoana) "i-a sc.im,at &iata si modu! de a 'ndi ) R PIacuta nescrisa Fi!oso%u! scotian Da&id Bume a %ost primu! care a propus ideea de ta,u!a rasa sau de p!acuta nescrisa) Con%orm acestei teorii( %iecare persoana &ine pe !ume %ara 'nduri sau idei si tot ceea ce 'ndeste si simte este <n&atat

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI =3 <ncepE0)ndcu perioada copi!ariei) Este ca si cum mintea unui copi! ar %i o p!acuta nescrisa( pe care %iecare e+perienta si persoana cu care acesta intra <n contact !asa o urma) Adu!tu! de&ine suma a tot ceea ce <n&ata( simte si e+perimentea#a <n timp ce creste) Ceea ce adu!tu! %ace si de&ine mai t'r#iu este re#u!tatu! acestei conditionari anterioare) Dupa cum scria Aristote!; ?Tot ce e imprimat este e+primat)? Cea mai mare descoperire a seco!u!ui AA <n domeniu! potentia!u!ui omenesc a %ost( poate( cea a conceptu!ui de sine) Potri&it acestei idei( %iecare persoana <si de#&o!ta un manunc.i de credinte <n !e atura cu ea <nsasi( <ncep'nd de !a nastere) Conceptu! despre tine <nsuti de&ine apoi pro ramu! de ,a#a a! ca!cu!atoru!ui tau su,constient( determin'nd tot ceea ce 'ndesti( spui( simti si %aci) Din acest moti&( orice sc.im,are <n &iata ta e+terioara <ncepe cu o modi%icare a conceptu!ui despre tine <nsuti( a %e!u!ui <n care 'ndesti si simti despre tine si !umea ta) Copi!u! se naste %ara un concept despre e! <nsusi) Fiecare idee( opinie( sentiment( atitudine sau &a!oare pe care o ai ca adu!t ai <n&atat-o <n copi!arie) Tot ceea ce esti asta#i constituie re#u!tatu! unei idei sau impresii pe care ai pre!uat-o si ai acceptat-o ca %iind ade&arata) C'nd cre#i ca ce&a este rea!( acest !ucru de&ine ade&arat pentru tine( oricare ar %i acesta) ?Nu esti ceea ce 'ndesti ca esti( ci esti ceea ce 'ndesti)? II Prime!e impresii sunt dura,i!e Daca ai %ost crescut de parinti care ti-au spus mereu ce persoana ,una esti( te-au iu,it( te-au <ncura-at( te-au spri-init si au cre#ut <n tine( indi%erent ce ai %acut sau nu( ai trait a&'nd credinta ca esti o persoana ,una si &a!oroasa) P'na !a &'rsta de trei ani( aceasta con&in ere &a %i comp!et asimi!ata si &a de&eni o oarte %undamenta!a a modu!ui <n ( 3

== "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA care te percepi pe tine <nsuti <n re!atie cu !umea ta) Apot indi%erent ce ti se &a <nt'mp!a( &ei continua sa ai aceasta credinta) Ca de&eni rea!itate a ta) Daca ai %ost crescut de parinti care nu au stiut c't de puternice pot %i cu&inte!e si comportamentu! !or <n mode!area persona!itatii ta!e( este %oarte posi,i! ca ei sa %i %o!osit cu usurinta un criticism distructi&( de#apro,ari si pedepse %i#ice sau emotiona!e pentru a te discip!ina sau contro!a) Daca un copi! este criticat continuu !a o &'rsta %ra eda( a-un e cur'nd sa creada ca este ce&a <n nere u!a cu e!) Nu <nte!e e de ce e criticat sau pedepsit( dar presupune ca parintii sai stiu ade&aru! despre e! si ca asta merita) Ast%e!( <ncepe sa simta ca nu este &a!oros sau demn de a %i iu,it si ca nu merita prea mu!te) Aproape toate pro,!eme!e de persona!itate din ado!escenta si de !a maturitate sunt ,a#ate pe ceea ce psi.o!o ii numesc dra oste nee+primata) Copi!u! are ne&oie de iu,ire precum tranda%irii de p!oaie) Atunci c'nd copiii nu se simt iu,iti( de&in nesi uri si e+pusi) Ei se 'ndesc; ?Nu sunt su%icient de ,un)? ncep ast%e! sa adopte comportamente compensatorii care sa sup!ineasca aceasta an+ietate interioara) >n asemenea sentiment de pri&are de dra oste este mani%estat printr-o conduita resita( pro,!eme de persona!itate( i#,ucniri de %urie( depresie( de#nade-de( !ipsa de am,itie si pro,!eme cu oamenii si cu re!atii!e ) R Te nasti %ara temeri Copi!u! se naste %ara temeri( cu e+ceptia %ricii de a cadea si de # omot puternic) Toate ce!e!a!te <ndoie!i tre,uie sa-i %ie inocu!ate pe masura ce creste) Ce!e doua temeri ma-ore pe care !e de#&o!tam toti sunt teama de esec sau pierdere si teama de critica sau respin ere) ncepem sa <n&atam %rica de esec daca suntem criticati si pedepsiti continuu atunci c'nd <ncercam ce&a nou sau

-----M----------------------M---------------M )))) M "CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI =9 di%erit) "e tipa !a noi si ni se spune; ?Nu$ P!eaca de aco!o$ Opreste-te$ Pune -os !ucru! ace!a$? Pedepse!e %i#ice si dra ostea nee+primata( posi,i!itati care ne sperie si ne %ac sa de&enim nesi uri( <nsotesc adesea aceste i#,ucniri si critici) ncepem cur'nd sa credem ca suntem prea mici( prea s!a,i( incompetenti( neadec&ati si incapa,i!i de a %ace ce&a nou sau di%erit) E+primam aceste sentimente %o!osind cu&inte!e; ?Nu pot( nu pot( nu pot)? De %iecare data c'nd ne 'ndim sa %acem un !ucru nou sau p!in de pro&ocari( raspundem automat cu stari de %rica( tremurat si rau !a stomac) Reactionam ca si cum ne-ar %i teama sa %im ,atuti) "punem; ?Nu pot?( !a nes%'rsit) Frica de esec este moti&u! principa! de nereusita <n &iata adu!ta) Ca urmare a critici!or distructi&e din copi!arie( e#itam ca adu!ti) Ne &indem ie%tin) Renuntam c.iar <nainte de a <ncerca prima oara) n !oc sa ne <ntre,uintam capacitati!e uimitoare a!e mintii pentru a ne da seama cum putem o,tine ceea ce ne dorim( ne %o!osim -udecata <n scopu! de a crea moti&e din cau#a carora nu putem actiona si( ast%e!( !ucruri!e pe care ni !e dorim nu sunt posi,i!e pentru noi ) R Ne&oia de a %i iu,it A doua temere ma-ora care ne pune piedici( ne diminuea#a <ncrederea si ne distru e dorinta de a a&ea o &iata %ericita o repre#inta %rica de respin ere si e+presia sa( critica) Aceasta emotie este <n&atata <n copi!aria timpurie ca re#u!tat a! de#apro,arii e+primate de parintii nostri de %iecare data c'nd %aceam ce&a ce nu !e p!acea sau pe care nu <! asteptau de !a noi) Ca urmare a %aptu!ui ca nu eram pe p!acu! !or( ei de&eneau %uriosi si nu <si e+primau dra ostea si apro,area de care a&eam at'ta ne&oie <n copi!arie) Frica de a nu %i iu,it si de a ram'ne sin ur este at't de traumati#anta pentru un copi!( <nc't e! <si adaptea#a cur'nd

=5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA comportamentu! si %ace orice crede ca se &a ,ucura de apro,area parinti!or sai) si pierde spontaneitatea si unicitatea) ncepe sa creada; ?Tre,uie$ Tre,uie$ Tre,uie$? Ast%e!( a-un e !a conc!u#ia; ?Tre,uie sa %ac orice &or mama si tata( a!t%e! nu ma &or iu,i si &oi %i sin ur$? R Dra ostea conditionata Ca adu!t( un copi! crescut cu ceea ce se numeste ?dra oste conditionata? /opusa ce!ei neconditionate( ce! mai mare dar pe care o persoana <! poate o%eri a!teiaD de&ine %oarte sensi,i! !a pareri!e ce!or!a!ti) E! nu poate %ace nimic daca e+ista cea mai mica posi,i!itate ca a!tcine&a sa nu <! apro,e) si proiectea#a re!atia din copi!arie cu parintii sai asupra persoane!or importante din &iata sa adu!ta - partener de &iata( se%( rude( prieteni( persoane cu autoritate - si <ncearca ast%e! cu disperare sa !e c'sti e apro,area sau( ce! putin( sa nu o piarda) Temeri!e de esec si de respin ere( cau#a te de criticism distructi& <n copi!aria timpurie( sunt cau#e!e de ,a#a a!e ce!or mai mu!te moti&e de ne%ericire si an+ietate <n &iata adu!ta) "en#atia continua este aceea ca ?Nu pot$? sau ?Tre,uie$? Ce! mai <n ro#itor sentiment <! a&em atunci c'nd simtim ca ?Nu pot( dar tre,uie$? sau ?Tre,uie( dar nu pot$? Ne dorim sa %acem ce&a( dar ne este %rica de esec sau pierderi( sau( daca nu ne este teama de pierderi( ne este %rica de de#apro,ari) Crem sa <ntreprindem ce&a pentru a ne <m,unatati &iata( !a ser&iciu sau acasa( dar ne este teama ca am putea esua sau ca a!tcine&a ne-ar putea critica( ori am,e!e) Ce!or mai mu!ti oameni( temeri!e !e u&ernea#a &ieti!e) Tot ce %ac se ,a#ea#a pe e&itarea esecu!ui sau a criticii) "e 'ndesc continuu sa nu <si asume riscuri( <n !oc sa !upte

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI =2 pentru atin erea o,iecti&e!or !or) Ei cauta mai de ra,a si uranta dec't oportunitatea ) R Du,!ea#a-ti rata de esec Autoru! Art.ur Cordon !-a a,ordat odata pe T.omas 0) Eatson "r)( %ondatoru! IBM( si !-a <ntre,at cum ar putea sa ai,a succes mai repede ca scriitor) T.omas 0) Eatson( unu! dintre ma natii mediu!ui american de a%aceri( a rep!icat cu aceste cu&inte pro%unde; ?Daca &rei sa ai succes mai repede( tre,uie sa-ti du,!e#i rata de esec) "uccesu! este comp!ementar esecu!ui)? De %apt( cu c't ai esuat mai mu!t( cu at't este mai pro,a,i! sa te apropii de un mare succes) Nereusite!e ta!e te-au pre atit sa o,tii i#,'nda) De aceea( ai impresia ca o perioada de noroc urmea#a dupa o a!ta de .inion) C'nd esti nesi ur( ?du,!ea#a-ti rata de esec?) Cu c't <ncerci mai mu!te !ucruri( cu at't ai sanse sporite sa %ii trium%ator) Cei reusi sa-ti depasesti temeri!e doar %ac'nd !ucru! de care te temi p'na c'nd %rica nu &a mai a&ea contro! asupra ta ) R Bard dri&e-u! tau menta! Tot ceea ce cunosti despre tine <nsuti( toate credinte !e <ti sunt <nre istrate pe .ard dri&e-u! persona!itatii ta!e( <n conceptu! despre tine <nsuti) Acest principiu <ti precede si <ti pre#ice ni&e!u! de per%ormanta si de e%icacitate <n tot ceea ce %aci) Datorita !e ii corespondentei( te comporti <ntotdeauna <n e+terior <ntr-o maniera corespun#atoare cu conceptu! interior despre tine <nsuti) De aceea( orice ame!iorare din &iata ta <ncepe cu o <m,unatatire a conceptu!ui despre tine <nsuti) Dispui de un concept de sine enera! a!catuit din toate credinte!e pe care !e ai despre tine <nsuti si a,i!itati!e ta!e) Acest manunc.i de con&in eri inc!ude toate e+periente!e(

=7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA deci#ii!e( succese!e( esecuri!e( idei!e( in%ormatii!e( emotii!e si opinii!e !e ate de &iata ta de p'na acum) Conceptu! de sine enera! determina cum si ce 'ndesti si simti <n !e atura cu tine <nsuti( dar si c't de ,ine <ti este <n enera!) R Mini-concepte!e despre tine <nsuti Mai ai si o serie de ?mini-concepte de sine?( com,inate pentru a %orma conceptu! enera! despre tine <nsuti) Ai un concept de sine pentru %iecare domeniu a! &ietii ta!e pe care <! consideri important) Acest mini-concept de sine determina modu! <n care 'ndesti( simti si actione#i <n ace! domeniu) De e+emp!u( ai un mini-concept de sine <n !e atura cu sanatatea si %orma %i#ica <n care te a%!i( cu cantitatea a!imentatiei si numaru! e+ercitii!or pe care !e %aci) Ai un mini-concept de sine <n !e atura cu masura <n care cei!a!ti te p!ac si esti popu!ar( <n specia! din r'ndu! mem,ri!or se+u!ui opus) Ai un mini-concept de sine despre ce %e! de partener sau parinte esti( despre c't esti de ,un prieten( despre c't esti de destept si c't de ,ine <n&eti) Ai un miniconcept de sine despre %iecare sport pe care <! practici si pentru %iecare actiune <n care te imp!ici( inc!usi& pentru c't de ,ine <ti conduci masina) Ai un mini-concept de sine despre c't de ,ine <ti %aci munca si pentru c't de ,ine duci !a <ndep!inire %iecare parte a acti&itatii ta!e) Ai un mini-concept de sine pentru c'ti ,ani c'sti i si pentru c't economisesti si in&estesti) Aceasta este o #ona critica) Ade&aru! este ca nu poti niciodata sa c'sti i mai mu!t sau mai putin dec't conceptu! propriu de &enit) Daca doresti sa o,tii mai mu!ti ,ani( tre,uie sa <ti sc.im,i credinte!e despre tine <nsuti !e ate de &enituri si ,ani) Aceasta este o parte importanta a acestei carti)

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI =: II "c.im,a-ti credinte!e n %iecare ca#( daca &rei sa modi%ici modu! <n care actione#i si re#u!tate!e din orice domeniu a! &ietii ta!e( tre,uie sa-ti sc.im,i conceptu! despre tine <nsuti sau credinte!e ta!e - !e ate de ace! sector) Din %ericire( con&in eri!e ta!e sunt <n mare parte su,iecti&e) Nu se ,a#ea#a <ntotdeauna pe %apte) n sc.im,( sunt a+ate <n mare parte pe in%ormatii!e pe care !e-ai pre!uat si acceptat ca %iind ade&arate( c.iar daca uneori ai a&ut %oarte putine do&e#i) Ce!e mai noci&e credinte pe care !e poti a&ea sunt credinte!e auto-!imitati&e de orice %e!) Acestea repre#inta con&in eri despre tine <nsuti( care te %ac sa te simti( oarecum( !imitat sau de%icient <ntr-un anumit domeniu) "unt rareori ade&arate( dar daca !e accepti ca %iind estimari &a!ide a!e a,i!itati!or ta!e( de&in ade&arate pentru tine( e+act ca si cum ar %i corecte) Punctu! de <nceput pentru a-ti descatusa potentia!u! si a reusi mai mu!te dec't p'na acum este ace!a de a-ti testa credinte!e auto-!imitati&e) ncepi procesu! de e!i,erare de credinte!e auto-!imitati&e ima in'ndu-ti ca( oricare ar %i acestea( sunt comp!et %a!se) nc.ipuie-ti pentru moment ca nu ai nicio !imitare !e ata de a,i!itati!e ta!e) Ima inea#a-ti ca ai putea sa %ii( sa %aci sau sa ai tot ceea ce ti-ai dorit cu ade&arat <n &iata) Ca potentia!u! tau este ne!imitat) De e+emp!u( <nc.ipuie-ti ca ai putea c'sti a de doua ori mai mu!t dec't asta#i) Ima inea#a-ti ca ai putea trai <ntr-o casa mai mare( ai putea conduce o masina mai ,una si te-ai putea ,ucura de un sti! de &iata mai !u+os) nc.ipuie-ti ca ai a,i!itatea de a %i unu! dintre cei mai ,uni oameni din domeniu! tau) Ima inea#a-ti ca esti una dintre persona!itati!e ce!e mai popu!are( puternice si persuasi&e din mediu! tau socia! si de a%aceri) nc.ipuie-ti ca esti ca!m( !!!Cre#ator si ca nu <ti este %rica de nimic) Ima inea#a-ti caL putea sta,i!i si <ndep!ini orice o,iecti& ai

=6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA pe care <! doresti) Ast%et &ei <ncepe sa <ti sc.im,i &iata si modu! de a 'ndi) Punctu! de <nceput pentru e!@minarea temeri!or ta!e si descatusarea potentia!u!ui tau inc!ude si necesitatea de a-ti repro rama .ard dri&e-u! menta! cu credinte noi( po#iti&e( constructi&e si cura-oase despre tine <nsuti si &iitoru! tau) Cei@!!&atacum sa %aci acest !ucru pe parcursu! <ntre ii carti) Trei parti a!e conceptu!ui despre tine <nsuti Conceptu! despre tine <nsuti are trei parti( precum o p!acinta <mpartita <n trei ,ucati) Fiecare este !e ata de ce!e!a!te) Toate ce!e trei e!emente constituie persona!itatea ta( determinii)nd <n mare parte modu! <n care ii)ndesti( simti( actione#i si tot ceea ce ti se <nt'mp!a) Idea!u! tau despre tine <nsuti constituie prima parte a persona!itatii ta!e si a conceptu!ui despre tine <nsuti) E! este a!catuit din toate sperante!e( &isuri!e( &i#iuni!e si na#uinte!e ta!e) Dar si din &irtuti!e( &a!ori!e si ca!itati!e pe care !e admiri ce! mai mu!t !a tine si !a cei!a!ti) Idea!u! despre ti!<e <nsuti se re%era !a persoana care ti-ai dori ce! mai mu!t sa de&ii( daca ai putea %i per%ect <n %iecare #i) Aceste &i#iuni <ti .idea#a si <ti mode!ea#M comportamentu!) BaLr,atii si %emei!e remarca,i!i( !iderii de opinie si oamenii de caracter <si cunosc %oarte ,ine &a!ori!e( &i#iuni!e si idea!uri!e) Ei stiu cine sunt si <n ceea ce cred) si sta,i!esc standarde <na!te si nu renunta !a acestea) "unt ,ar,ati si %emei pe care cei!a!ti <i pot respecta si pe care se pot ,a#a) Dau do&ada de .otar're si ies <n e&identa <n interactiune a cu cei!a!ti) Ei <ncearca sa se ridice !a <na!timea te!uri!or !or <n tot ceea ce %ac)

----MMMM---M-M------------M------M---------"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI =4 RR Modu! <n care te percepi pe tine <nsuti inea de sine) A doua parte a conceptu!ui despre tine <nsuti este imaAceasta repre#inta modu! <n care te percepi si 'ndesti despre tine) Este adesea numita ?o !inda interioara?) Aco!o pri&esti .!3 sine pentru a &edea cum ar tre,ui sa te comporti <ntr-o anumita situatie) Datorita puterii ima inii despre tine <nsuti( actione#i <n e+terior <n con%ormitate cu ima inea pe care o ai despre tine <n interior) Descoperirea ima inii de sine( care apartine !ui Ma+1e!! Ma!t#( repre#inta un pas important <n <nte!e erea per%ormantei si e%icacitatii omenesti) Daca te &ei &i#ua!i#a si te &ei ima ina a&'nd re#u!tate e+ce!ente <ntr-o situatie &iitoare( <i &ei trimite un mesa- su,constientu!ui tau) Acesta <! &a accepta ca %iind o comanda si apoi <ti &a coordona 'nduri!e( cu&inte!e si actiuni!e( ast%e! <nc't acestea sa concorde cu ima inea pe care ai creat-o) Orice <m,unatatire <n &iata ta <ncepe cu o ame!iorare a &i#ua!i#ari!or ta!e menta!e) Ima ini!e ta!e interne <ti in%!uentea#a emotii!e( comportamente!e( atitudini!e si c.iar modu! <n care <ti raspund cei!a!ti oameni) De#&o!tarea unei ima ini po#iti&e despre tine <nsuti este o parte &ita!a a procesu!ui de sc.im,are a modu!ui <n care 'ndesti( pentru ca ast%e! sa <ti poti trans%orma &iata) II Ce simti despre tine <nsuti Cea de-a treia parte a conceptu!ui despre tine <nsuti o repre#inta respectu! de sine) Aceasta constituie o componenta emotiona!a a persona!itatii ta!e si ce! mai important %actor <n determinarea modu!ui <n care 'ndesti( simti si te comporti) Ni&e!u! tau de respect persona! este determinat <n mare masura de ceea ce ti se <nt'mp!a <n &iata) Respectu! de sine poate %i de%init ce! mai ,ine drept c't de mu!t te p!aci pe tine nsuti) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu

98 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA at't ai re#u!tate mai ,une <n orice <ncerci) n p!us( con%orm @e ii Re&ersi,i!itatii( cu c't o,tii re#u!tate mai ,une( cu at't te p!aci mai mu!t) Respectu! pentru tine <nsuti este ?reactoru! principa!? a! persona!itatii ta!e) Repre#inta sursa de ener ie care <ti determina ni&e!uri!e de @ncredere si de entu#iasm) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't <ti &ei sta,i!i standarde mai <na!te) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't &or %i mai mari o,iecti&e!e pe care ti !e sta,i!esti si te &ei stradui mai tare sa !e rea!i#e#i) Oamenii cu respect de sine ridicat sunt( practic( de neoprit) Ni&e!u! tau de respect persona! <ti determina ca!itatea re!atii!or cu cei!a!ti) Cu c't te p!aci si te respecti mai mu!t( cu at't <i p!aci si <i respecti pe cei!a!ti si <n aceeasi masura ei reactionea#a mai ,ine %ata de tine) n &iata ta pro%esiona!a si <n cariera( ni&e!u! tau de respect persona! &a repre#enta %actoru! critic care &a .otar< daca oamenii &or cumpara sau nu de !a tine( te &or an a-a( &or a&ea contacte pro%esiona!e cu tine sau <ti &or <mprumuta ,ani) Cu c't &ei a&ea un respect persona! mai ridicat( cu at't &ei %i un partener si un parinte mai ,un) Parintii cu respect de sine ridicat cresc copii cu respect de sine ridicat) Acesti copii de#&o!ta un ni&e! ridicat de <ncredere <n ei <nsisi si se asocia#a cu a!ti copii cu respect de sine ridicat) Case!e <n care e+ista respect de sine ridicat sunt caracteri#a te de dra oste( ,una dispo#itie si %ericire pentru %iecare persoana care !ocuieste aco!o) II Determinantu! respectu!ui de sine Ni&e!u! tau de respect persona! este determinat <n mare masura de c't de ,ine se potri&este ima inea despre tine <nsuti - re#u!tate!e ta!e actua!e si comportamentu! tau pre#ent - cu idea!u! despre tine <nsuti - ima inea despre cum ai actiona daca ti-ai atin e ma+imum-u! persona!) @a

"CBIMBA- TI MOD>@ DE A GFNDI 93 un ni&e! inconstient <ti compari <ntotdeauna re#u!tate!e actua!e cu ce!e idea!e) De %iecare data c'nd ai sen#atia ca te ridici !a ce! mai <na!t ni&e! propus( te simti e+ce!ent) Respectu! pentru tine <nsuti creste puternic) Te simti %ericit si <mp!init) De %iecare data c'nd %aci sau spui ce&a ce nu este <n concordanta cu idea!uri!e ta!e sau cu ni&e!u! ce! mai ,un de care te simti capa,i!( respectu! tau persona! descreste) De asemenea( atunci c'nd e+ista o distanta aprecia,i!a <ntre persoana care esti !a un anumit moment si cea idea!a( cum <ti doresti sa de&ii( te simti <n ro#itor) Din acest moti&( te superi pe tine c'nd esue#i <n a %ace ce&a sau nu te comporti corespun#ator <ntr-o situatie cu a!te persoane) Ima inea ta idea!a despre tine <nsuti <ti aduce aminte constant ca poti %i o persoana mu!t mai ,una ) R Centru! persona!itatii n #i!e!e noastre( psi.o!o ii sunt de acord ca respectu! de sine se a%!a !a ,a#a conceptu!ui de sine si a persona!itatii ta!e) Orice <m,unatatire a oricarei parti a persona!itatii sau a re#u!tate!or ta!e <ti &a stimu!a respectu! persona! si te &a determina sa te p!aci si sa te respecti c.iar mai mu!t) Cu c't te &ei p!acea mai mu!t( cu at't <ti &ei putea sc.im,a mai mu!t ima inea despre tine <nsuti si actiuni!e u!terioare si te &ei apropia mai mu!t de idea!u! tau persona!) Cea mai ,una &este este aceea ca e+ista o re!atie in&ersa <ntre ni&e!u! tau de respect persona! si %rica de esec si de respin ere) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't te temi mai putin de esec) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't esti mai putin preocupat de pareri!e ce!or!a!ti si te temi mai putin de critici) Cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't iei mai mu!te .otar'ri pe ,a#a proprii!or o,iecti&e si standarde si <ti pasa mai putin de ceea ce spun sau cred cei!a!ti)

9= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Contro!ea#a-ti dia!o u! intern Asa cum de&ii ceea ce 'ndestt asa de&ii si ceea ce <ti Ce!e mai puternice cu&inte pe care ti !e poti repeta( <n specia! daca te simti <ncordat sau <n ri-orat <n !e atura cu un e&eniment u!terior( sunt urmatoare!e; ?Ma p!ac$ Ma p!ac$ Ma p!ac$? De %iecare data c'nd <ti spui; ?Ma p!ac$?( temeri!e ta!e se diminuea#a si cura-u! se amp!i%ica) Cu&inte!e ?Ma p!ac$? sunt at't de e+presi&e si po#iti&e( <nc't su,constientu! !e accepta imediat drept comanda) Termenii respecti&i <ti in%!uentea#a instantaneu 'nduri!e( sentimente!e si atitudini!e) @im,a-u! corpu!ui tau se <m,unatateste imediat si stai mai drept) Fata ta capata o e+presie po#iti&a si mai &ese!a) Tonu! &ocii ta!e de&ine mai puternic si mai <ncre#ator) Te simti mai ,ine <n !e atura cu tine <nsuti si( drept urmare( <i trate#i pe toti cei din -ur <ntr-un mod mai ca!d( mai prietenos) ncepi procesu! de sc.im,are a modu!ui de a 'ndi si de a %i !ucr'nd asupra conceptu!ui tau despre tine) Primu! pas consta <n a e!a,ora un idea! persona! c!ar( po#iti&( care sa te entu#iasme#e( sa te inspire si sa %ie <n concordanta cu ima inea ta despre cea mai ,una persoana care ai putea de&eni) De#&o!ti o ima ine po#iti&a prin %aptu! ca te ima ine#i a&'nd re#u!tate e+ce!ente <n tot ceea ce %aci) Apoi atin i ni&e!uri <na!te si de ne#druncinat de respect persona! prin %aptu! ca te iu,esti si te accepti neconditionat drept o persoana &a!oroasa si merituoasa ) spui) R Ana!i#ea#a-ti conditii!e de ,a#a Cea mai mare parte a 'nduri!or si raspunsuri!or ta!e !a e&enimente!e si oamenii din &iata ta este determinata de conditii!e ta!e de ,a#a) Acestea sunt idei( credinte( opinii si conc!u#ii !a care ai a-uns ca urmare a ce ti s-a o%erit si a

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI 99 e+periente!or <ncepute <n copi!arie) Toate constituie nu numai conceptu! tau de sine( ci si %i!oso%ia ta de &iata) Cu c't esti mai con&ins si mai in%!e+i,i! <n pri&inta conditii!or ta!e de ,a#a( cu at't mai mu!t acestea &or pre#ice si &or contro!a tot ceea ce %aci( spui si simti) Daca te &ei considera o persoana e+ce!enta( p!ina de ta!ente si a,i!itati( prietenoasa si popu!ara( sanatoasa si p!ina de ener ie( curioasa si creati&a( careia i-a %ost menita o &iata minunata( aceste conditii de ,a#a te &or conduce sa-ti sta,i!esti o,iecti&e( sa muncesti din reu( sa te de#&o!ti( sa-i trate#i ,ine pe cei!a!ti( sa %aci %ata ad&ersitati!or si( <n %ina!( sa reusesti) Pe termen !un ( nimic nu te &a putea opri) Nu ceea ce ti se <nt'mp!a <n &iata este important) "emni%icati& e doar modu! <n care reactione#i !a ce se <nt'mp!a) Nu are <nseamna tate din ce directie &ii) Contea#a cu ade&arat doar <n ce directie te <ndrepti) "i acest !ucru este !imitat doar de ima inatia ta) "i <ntruc't ima inatia ta e ne!imitata( si potentia!u! &iitoru!ui tau este ne!imitat) Acestea sunt conditii!e de ,a#a si credinte!e de care ai ne&oie pentru a-ti rea!i#a <ntre u! potentia!) R Distru erea mituri!or Din pacate( e+ista c'te&a mituri pe care !e acceptam pe masura ce crestem si care mai t'r#iu ne pot sa,ota sperante!e de succes( ,ucurie si <mp!inire <n &iata) ti propun sa ana!i#am pe r'nd aceste credinte auto-!imitati&e) Prima si cea mai <n ro#itoare se re aseste <n sentimentu!; ?Nu sunt su%icient de ,un)? Aceasta este conditia de ,a#a care cau#ea#a sentimente de in%erioritate si de nepotri&ire) Presupunem ca a!ti oameni sunt mai ,uni dec't noi doar pentru ca( !a un anumit moment( ei %ac ce&a mai ,ine dec't noi) "imtim ca ei merita mai mu!t dec't noi) De aceea consideram( pro,a,i!( ca noi suntem mai

95 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA putin &a!orosi dec't ei) Acest sentiment a! !ipsei de &a!oare se insta!ea#a ad'nc <n psi.ic si ne determina sa nu ne acordam su%icienta pretuire) Ne mu!tumim cu mai putin dec't am %i capa,i!i cu ade&arat) Dec't sa esuam <n urmarirea unui nou o,iecti&( mai ,ine sa nu-! sta,i!im de !a ,un <nceput) Conditia de ,a#a corecta pentru a te de#&o!ta sau credinta pe care ar tre,ui sa o ai nu este numai aceea ca esti su%icient de ,un( ci ca dispui de a,i!itatea de a %i e+ce!ent <n orice domeniu important pentru tine) Ai un potentia! ne!imitat de a %i( a %ace si a a&ea mai mu!t dec't ai o,tinut p'na acum) Ei!!iam ".aJespeare a scris <n T.e Tempest /FurtunaD; ?Ce este trecut e pro!o )GI Orice ai rea!i#at <n trecut repre#inta doar un indiciu pentru ceea ce poti %ace <n &iitor) iii Cor,este po#iti& cu tine <nsuti Ce!e mai e+presi&e cu&inte din &oca,u!aru! tau sunt ace!ea pe care ti !e spui tie <nsuti si pe care !e cre#i) Con&ersatii!e cu tine( dia!o u! tau interior( determina 42S dintre emotii!e ta!e) C'nd &or,esti cu tine( su,constientu! tau accepta aceste cu&inte drept comen#i) Apoi <ti adaptea#a comportamentu!( ima inea despre sine si !im,a-u! corpu!ui pentru a %i <n concordanta cu termenii respecti&i) De acum <nainte( &or,este cu tine numai !e at de ceea ce doresti sa %ii si sa %aci) Re%u#a sa spui ce&a despre tine ce nu doresti cu ade&arat sa de&ina rea!itate) Repeta cu&inte!e e+presi&e si po#iti&e; ?Pot sa o %ad?( tot timpu!) nainte de orice e&eniment important( repet=i sinta ma; ?Ma p!ac$? "pune; ?"unt ce! mai ,un$ "unt ce! mai ,un$ "unt ce! mai ,un$? o data si <nca o data( de parca ai crede cu tarie acest !ucru) Apoi( ridica-te <n picioare( a%isea#a un #'m,et <ncre#ator si du-te sa o,tii ce! mai ,un re#u!tat de care esti capa,i!) n cur'nd &a de&eni un o,icei)

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI 92 III Meriti ce!e mai ,une !ucruri Ca re#u!tat a! criticismu!ui distructi& mentionat anteriorI oamenii accepta a!t mit sau credinta auto-!imitati&a) Ei nu cred cu ade&arat ca merita sa ai,a succes) Acest sentiment ad'nc este %oarte des <nt'!nit printre aceia dintre noi care au <nceput cu %oarte putine <n &iata sau care pro&in din %ami!ii cu &enituri mici <n timpu! copi!ariei) Poate %iI de asemenea! cau#at de persoane care neau spus !a o &'rsta %ra eda ca a %i sarac este o &irtute! iar a %i ,o atI un pacat) DacaI indi%erent de moti&! ai crescut simtind ca nu meriti !ucruri ,une si a-un i sa ai succes <n domeniu! tau de acti&itate! s-ar putea sa te con%runti cu ceea ce se numeste I%sindromu! impostoru!ui!%) Cei simti ca esti un impostor si ca urmea#a sa %ii descoperit) Indi%erent c't succes &ei a&ea ca urmare a muncii intense pe care ai dep>"-OI&ei resimti o %rica o,sesi&a ca aceste !ucruri <ti &or %i !uate) Daca &ei a&ea impresia ca esti un impostorI te &ei simti adesea &ino&at de %aptu! ca ai mai mu!t succes dec't cei!a!ti) Pentru a scapa de aceste sentimente de &inaI mu!ti oameni <ncep sa se autosa,ote#e) Ei man'nca si ,eau prea mu!tI iau dro uri! <si i nora %ami!ii!e! au un comportament nepre&a#ut( <si c.e!tuie adesea &enituri!e pe !ucruri e+tra&a ante si %ac in&estitii nec.i,#uite) n ad'ncu!!or! ei simt ca nu <si merita succesu!) Drept urma reI adesea ei <! <ndepartea#a ) R Dedica-te pentru a-i ser&i pe cei!a!ti Ade&aru! este ca meriti tot ceea ce c'sti i <n mod cinstit prin des%asurarea unei acti&itati producti&e si prin producerea si distri,uirea produse!or sau ser&icii!or care <m,unatatesc munca si &ieti!e oameni!or) ntr-o societate

97 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA de piata ca a noastra( toate tran#actii!e sunt &o!untare) Oamenii cumpara un !ucru doar daca simt ca &or a&ea ce&a de c'sti at <n urma ac.i#itiei) De aceea( pe termen !un poti a&ea succes doar daca !e %urni#e#i oameni!or !ucruri!e pe care si !e doresc pentru a-si <m,unatati &iata si munca) Cu c't <i ser&esti pe cei!a!ti mai mu!t si mai ,ine( cu at't c'sti ati mai mu!t cu totii) Cer,u! ?a merita? pro&ine din doua cu&inte !atine( ?de? si ?ser&ire?) De aceea( &er,u! ?a merita? <nseamna ?deser&ire?) Persoane!e care %ac ce! mai mu!t ,ine societatii noastre sunt( cu putine e+ceptii( aceia care <i ser&esc pe cei!a!ti oameni mai ,ine dec't a!tc1)e&a) n cariera ar tre,ui sa te concentre#i <n <ntre ime pe mai ,una ser&ire a ce!or!a!ti) Ast%e! &ei merita %iecare ,an pe care <! &ei c'sti a) A,ra.am @inco!n a spus c'nd&a; ?Cea mai ,una ca!e de a a-uta saracii este sa nu de&ii si tu unu! dintre ei)? n societatea noastra( cu c't ai mai mu!t succes %inanciar( cu at't &ei p!ati( pro,a,i!( mai mu!te ta+e) Acestea a-uta !a ac.itarea p!ati!or pentru sco!i( spita!e( stra#i( asi urari medica!e( c.e!tuie!i mi!itare si toate ce!e!a!te !ucruri importante pe care !e o%era societatea noastra) Poti sa %ii m'ndru daca ai succes %inanciar) Produc'nd mai mu!ti ,ani( &ei a&ea o contri,utie mai importanta !a &iata mu!tor oameni) ti %aci tie un ,ine daca %aci ,ine a!tora) Repeta cu&inte!e; ?Merit %iecare ,anut pe care <! c'sti ( ca urmare a %aptu!ui ca <i ser&esc pe cei!a!ti cu produse!e si ser&icii!e de care au ne&oie pentru a-si <m,unatati &iata) "unt m'ndru de succesu! meu)? III Esti O persoana e+ce!enta ,una <n <ntre ime) ENti cinstit( decent( i trate#i pe cei!a!ti oameni cu po!itete! ENti dedicat %ami!iei ta!e( prieteni!or Ni puternic( <ncre#ator Ni responsa,i!) ENti ENti o persoana sincer Ni muncitor) respect Ni ca!dura) companiei ta!e) ENti

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI 9: in%ormat( inte!i ent si e+perimentat) Esti important nu numai pentru persoane!e ce!e mai apropiate tie( dar si pentru comunitatea ta) Te-ai nascut pentru un moti& deose,it si tre,uie sa <mp!inesti un destin e+traordinar) Esti o persoana e+ce!enta <n toate pri&inte!e) Para ra%u! precedent e+prima persona!itatea si caracteru! tau rea!) Poate ca nu este ade&arat pentru tine <n proportie de 388S( dar repre#inta o descriere enera!a ,una a %e!u!ui <n care esti pe dinauntru si a directiei <n care te <ndrepti <n &iata) C'nd &ei accepta neconditionat %aptu! ca esti o persoana <ntr-ade&ar &a!oroasa si merituoasa( &ei e+prima aceasta <n tot ceea ce spui si %aci) De-a !un u! timpu!ui( &a de&eni ade&arat pentru tine) Idea!u! tau &a de&eni propria rea!itate) Repeta-ti; ?Ma p!ac si <mi iu,esc &iata) "unt o persoana ,una <n toate pri&inte!e si am <ntotdeauna ce!e mai ,une re#u!tate <n tot ce <ncerc)? III Ma a#inu! menta! de so%t1are Ima inea#a-ti ca ar e+ista un ma a#in care ar &inde pro ramare menta!a) Ai putea sa ac.i#itione#i orice concept( credinta sau atitudine !e ate de tine <nsuti pe care ti !e-ai dorit si ai putea sa !e insta!e#i <n creier( si aceea ar %i persoana ta <n &iitor) Daca ar e+ista un ast%e! de ma a#in si ai putea cumpara orice set de con&in eri( ce ai a!e eN ti pre#int o su estie) >ita-te <n -ur si a%!a care sunt credinte!e de ,a#a pe care !e-au de#&o!tat persoane!e ce!e mai %ericite si cu ce! mai mu!t succes si apoi %o!oseste si tu ace!asi set de con&in eri) ncarca-!e pe .ard dri&e-u! tau menta! si <ncepe sa %o!osesti ace!easi pro rame pe care !e uti!i#ea#a si e!e) Din %ericire( pe ,a#a sute!or de inter&iuri cu oameni de succes( stim e+act cum sunt pro ramati ei si ce credinte si-au de#&o!tat de !a o &'rsta %ra eda) Cea mai importanta

96 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA con&in ere pe care o poti adopta pentru tine <nsuti este; ?"unt o persoana ,una <n <ntre ime si &oi a&ea mu!t succes <n &iata) Tot ce mi se &a <nt'mp!a( ,un sau rau( este doar o parte a procesu!ui de atin ere a succesu!ui si %ericirii care sunt ine&ita,i!e pentru mine)? Daca ai cre#ut cu tarie ca &ei a&ea( cu si urantaH succes si %ericire si ca %iecare esec si o,staco! ti-a %ost trimis de destin <n scopu! de a-ti o%eri !ectii importante de care a&eai ne&oie pentru a-ti atin e o,iecti&e!e( &ei %i cu ade&arat de neoprit) Cei %i po#iti& si optimist <n cea mai mare parte a timpu!ui) ti &ei sta,i!i te!uri <na!te si te &ei re%ace rapid dupa orice <n%r'n ere temporara) Credinta ta &a de&eni( <ntr-un %ina!( propria rea!itate) Prin %aptu! ca <ti &ei sc.im,a modu! de a 'ndi( <ti &ei trans%orma &iata) TT T De-a !un u! pa ini!or care &or urma( <ti &oi <mpartasi o serie de metode si te.nici do&edite si testate <n timp( pe care !e &ei putea %o!osi pentru a o,tine contro!u! asupra %iecarui domeniu !a care re%!ecte#i) ti &oi arata cum sa 'ndesti po#iti& si e%icace <ntr-o masura at't de e+presi&a( <nc't te &ei simti capa,i! sa rea!i#e#i orice) Cei deprinde cum sa-ti pro rame#i si sa-ti repro rame#i conceptu! de sine( ast%e! <nc't !umea ta interioara sa %ie <n con%ormitate cu persoana care doresti sa de&ii si cu &iata pe care &rei sa o traiesti <n e+terior) Cei <n&ata cum sa de&ii de neoprit)

"CBIMBA-TI MOD>@ DE A GFNDI 94 3) De%ineste-ti idea!uri!e <n mod c!ar) Daca ai putea sa %ii o persoana e+ce!enta <n toate pri&inte!e( ce ca!itati ai a&eaN Cum te-ai comportaN =) De&ii ceea ce 'ndesti <n cea mai mare parte a timpu!ui) Identi%ica) unu! sau mai mu!te domenii a!e &ietii ta!e <n care 'ndire a ta are o in%!uenta ma-ora asupra emotii!or( atitudini!or si actiuni!or proprii) 9) n ce domeniu a! acti&itatii ta!e ai ce!e mai ,une re#u!tateN Cum te &i#ua!i#e#i <n ace! sectorN Cum ai putea e+tinde acest act de &i#ua!i#are <n a!te domeniiN 5) Ce %e! de oameni admiri si respecti ce! mai mu!tN De ceN Cum ti-ai putea sc.im,a comportamentu!( ast%e! <nc't sa corespunda cu ace!a a! ce!or mai ,uni oameni pe care <i cunostiN 2) n ce domenii a!e &ietii ta!e te aprecie#i ce! mai mu!tN Ce %e! de acti&itati <ti aduc ce!e mai <na!te ni&e!uri de respect de sine si &a!oare persona!aN Cum ai putea sa) %aci aceste !ucruri c.iar mai ,ineN 7) Esti o persoana ,una <n <ntre ime) De acum <nainte( &i#ua!i#ea#a-te drept cea mai ,una persoana care poti %i si re%u#aU sa mai accepti !imitari a!e posi,i!itati!or ta!e) :) "c.im,a-ti conceptu! de sine prin %aptu! ca &ei 'ndi( &or,i si actiona continuu ca si cum ai %i de-a persoana care ti-ai dori sa %ii( ,ucur'ndu-te de &iata pe care o doresti si pe care o meriti)

= Trans%ormaMti( &iata ( Daca <ti sta,i!esti <n minte o ima ine a &iitoru!ui !uminoasa si %ericita( te p!ase#i <ntr-o stare care te &a conduce !a o,iecti&e!e ta!e) NORMAN CINCE!V!T PEA@E Fe!u! <n care 'ndesti si simti despre tine <nsuti( inc!u#'nd credinte!e si asteptari!e ta!e despre ceea ce este posi,i! pentru tine( determina tot ceea ce %aci si ti se <nt'mp!a) C'nd <ti sc.im,i ca!itatea modu!ui <n care re%!ecte#i( <ti modi%ici ca!itatea &ietii( uneori instantaneu) Detii contro!u! tota! asupra unui sin ur !ucru <n uni&ers - 'ndirea ta$ Poti sa .otarasti ce urmea#a sa 'ndesti <n orice situ=tie) G'nduri!e ta!e si modu! <n care interprete#i orice e&eniment <ti determina sentimente!e po#iti&e sau ne ati&e) G'nduri!e si sentimente!e ta!e te conduc !a actiuni si determina re#u!tate!e pe care !e o,tii) Totu! <ncepe cu 'nduri!e ta!e ) RR G'ndirea po#iti&a G'nduri!e po#iti&e <ti <m,unatatesc &iata) ti dau putere si te %ac sa te simti si mai <ncre#ator) G'ndirea po#iti&a nu este doar o idee moti&ationa!a) Are e%ecte masura,i!e( constructi&e asupra persona!itatii si sanatatii ta!e( asupra

TRAN"FORMA-TI CIATA 53 ni&e!uri!or ta!e de ener ie si de creati&itate) Cu c't esti mai optimist si po#iti&( cu at't &ei %i mai %ericit <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e) G'nduri!e ne ati&e au e%ecte opuse) ti iau din putere si te %ac sa te simti s!a, si mai putin <ncre#ator) De %iecare data c'nd 'ndesti sau spui ce&a ne ati&( <ti diminue#i puterea) Te simti %urios si de%ensi&( %rustrat si ne%ericit) Treptat( 'ndirea ne ati&a <ti poate %ace rau %i#ic si c.iar sa-ti otra&easca re!atii!e) G'ndirea po#iti&a conduce !a sanatate menta!a si !a per%ormanta) G'ndirea ne ati&a duce !a ,oa!a menta!a si !a e%icacitate sca#uta) De aceea( daca &rei sa ai o &iata minunata( scopu! tau este ace!a de a-ti cu!ti&a emotii!e po#iti&e si de a sdipa de ce!e ne ati&e) E!iminarea emotii!or ne ati&e este ce! mai important pas pe care <! poti %ace pentru a a&ea sanatate( %ericire si o stare de ,ine persona!) De %iecare data c'nd o,tii contro!u! asupra 'nduri!or si sentimente!or ta!e si te discip!ine#i sa !e mentii po#iti&e( se <m,unateste at't ca!itatea &ietii ta!e interioare( c't si cea a &ietii e+terioare) n a,senta emotiM( ? i!or ne ati&e( mintea ta se ump!e automat cu emotii po#iti&e care enerea#a sentimente de %ericire si <mp!inire) II ti poti a!e e 'nduri!e @e ea "u,stitutiei ne arata; ?@a un anumit moment( mintea ta se poate concentra doar asupra unui sin ur 'ndI po#iti& sau ne ati&) Poti <n!ocui un 'nd po#iti& cu unu! ne ati& oric'nd doresti)? Poti ap!ica aceasta !e e 'ndindu-te de!i,erat !a ce&a po#iti& atunci c'nd &rei sa a!un i un 'nd sau un sentiment care te %ac %urios sau ne%ericit) @e ea O,isnuintei stipu!ea#a; ?Orice 'nd sau actiune pe care o repeti !a nes%'rsit &a de&eni( <n %ina!( un nou o,icei)? C'nd reactione#i si raspun#i po#iti& <n mod repetat( o,tii contro!u! tota! asupra constientu!ui tau) Cur'nd <ti &a %i

5= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA usor si &a de&eni un automatism sa 'ndesti ast%e!) Fo!osind &ointa si repetarea( <ti &ei de#&o!ta noi deprinderi de a 'ndi si de a actiona) Prin ap!icarea acestei !e i( poti de&eni o persoana pe de-a <ntre u! po#iti&a si <ti poti trans%orma &iata) II ndepartea#a-ti emotii!e ne ati&e Emotii!e ta!e ne ati&e au %ost deprinse( <ncep'nd din copi!arie) Ceea ce a %ost <n&atat poate %i de#&atat( uneori c.iar repede) Poti sa-ti <nsusesti orice o,icei sau a,i!itati pe care ti !e doresti sau !e consideri necesare) Poti <n&ata( mai a!es( moduri de a 'ndi po#iti&e( constructi&e despre oameni( ,ani( sanatate si a!ti %actori pentru a <ndeparta emotii!e ne ati&e care <ti !imitea#a potentia!u! si te <mpiedica sa ai succes) Mu!te idei sau atitudini ne ati&e sunt ,a#ate pe premise %a!se) >neori o idee ne ati&a despre un su,iect sau o atitudine ne ati&a %ata de o persoana pot %i sc.im,ate comp!et cu o sin ura in%ormatie) Poti a%!a ,rusc ca o idee pe care o a&eai despre tine sau despre o a!ta persoana nu era ade&arata) Drept urmare( ai putea sa-ti sc.im,i modu! de a 'ndi <ntrMo sin ura c!ipa) Fii desc.is catre aceasta posi,i!itate) Emotii!e ne ati&e e+ista numai pentru ca noi !e dam &iata si !e mentinem &ii) @e .ranim prin %aptu! ca ne 'ndim si &or,im continuu despre !ucruri care ne %ac %uriosi sau ne%ericiti) Din %ericire( putem sc.im,a aceasta situatie ap!ic'nd @e ea Emotii!or) Aceasta stipu!ea#a; ((8 emotie mai puternica &a domina Wi &a predomina asupra unei emotii mai putin puternice( iar emotia asupra careia te concentre#i( oricare ar %i( creWte Wi de&ine mai puternica)? Aceasta <nseamna ca emotia asupra careia te concentre#i creWte si( <ntr-un %ina!( <ti &a domina 'ndirea <n ace! domeniu) Daca <ti retra i ener ia menta!a de !a o

TRAN"FORMA-TI CIATA 59 persoana sau situatie care te supara sau te <n%urie( re%u#'nd sa te 'ndesti !a ea( emotia !e ata de acea <mpre-urare &a disparea) "e &a stin e precum un %oc %ara com,usti,i!) Ai e+perimentat de-a de mu!te ori acest !ucru) De e+emp!u( pe masura ce crestem( a&em re!atii cu se+u! opus) Ce!e mai mu!te dintre !e aturi nu durea#a <n timp) C'nd se <nc.eie( su%erim adesea) "untem de mu!te ori tristi( %uriosi( depresi&i( <n ri-orati si ne%ericiti) Aceste sentimente durea#a o anumita perioada) Apoi ne re&enim) nt'!nim pe a!tcine&a) Treptat( uitam s%'rsitu! ne%ericit a! re!atiei anterioare) @uni sau ani mai t'r#iu( ne 'ndim !a trecut sau c.iar ne <nt'!nim cu cea!a!ta persoana si nu ne putem ima ina c't de mu!t am %ost imp!icati emotiona!) Ne.ranite( aceste sentimente au disparut comp!et) Iata un e+emp!u pentru @e ea "u,stitutiei si emotia care actionea#a <n propria noastra &iata) iii "urse!e emotii!or ne ati&e E+ista patru cau#e principa!e a!e emotii!or ne ati&e) Potri&it %i!oso%u!ui rus Peter OuspensJ*( care !e-a pre#entat <n cartea sa( In "earc. o% t.e Miracu!ous /n cautarea !ucruri!or miracu!oaseD( acestea sunt; /3D -usti%icareaH /=D identi%icareaH /9D e&a!uarea interna si /5D,!amarea) Ce! mai mare pas <nainte catre sc.im,area modu!ui tau de a 'ndi si a &ietii ta!e <! &ei %ace atunci c'nd <ti &ei e!imina sistematic toate aceste patru cau#e de emotii ne ati&e din &iata) II Nu te mai -usti%ica se mani%esta atunci c'nd ratione#i sau cree#i un moti& pentru m'nia si ne%ericirea ta) ti spui tie <nsuti si oricarui a!tcui&a care este dispus sa ascu!te c't de rau ai %ost tratat si c't de <n ro#itor s-a purtat cea!a!ta persoana) 0usti%icarea

55 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA Continui sa repeti situatia <n mintea ta( precum si toate moti&e!e pe care !e ai pentru a %i suparat) De %iecare data c'nd te 'ndesti !a acea persoana sau situatieH de&ii %urios) Te simti <ndreptatit sa %ii %uriosr de parca ai %i p!atit un pret ridicat pentru aceasta m'nier mai a!es ca ai %ostr <n opinia tar o persoana ,una si &irtuoasa) tendinta natura!a Moda!itatea de a-ti scurtcrcuta catre -usti%icare si rationa!i#are este aceea de a re%u#a sa cede#i tentatiei) n sc.im,r nu te mai -usti%ici) ti %o!osesti rrcintea e+traordinara pentru a te 'ndi !a moti&e care sa nu-ti <ndreptateasca emotii!e ne ati&e) Adu-ti aminter emotii!e ne ati&e nu-ti %ac niciun ,ine) "unt comp!et distructi&e) Nu o a%ectea#a pe cea!a!ta persoana si nici nu sc.im,a situatia) Pur si simp!ur <ti su,minea#a %ericirea si increderea <n tine si te %ac mai s!a, si mai putin e%icient <n a!te domenii a!e &ietii ta!e) n !oc sa <ti -usti%ici m'nia si ne%ericirear ar tre,ui sa <ti %o!osesti inte!i enta si ima inatia pentru a o scu#a pe cea!a!ta persoana sau pentru a scapa de situatia nep!acuta) De e+emp!u( daca cine&a <ti taie drumu! <n tra%icr <n !oc sa te <n%uriir ai putea sa spui; (rEi,ine( ar tre,ui sa %iu mai atent data &iitoareH$( ?Cred ca are o #i proasta? sau ?Pro,a,i! ca <nt'r#ie !a o <nt'!nire importanta)H$ Acord=Be scu#e ce!or!a!ti ntruc't !a un anumit moment mE)teata se poate concentra doar asupra unui sin ur 'ndI <n secunda <n care <ncepi sa <! scu#i pe ce!a!a!tr retra i ener ia sau com,usti,i!u! de care au ne&oie pentru a se dec!ansa emotii!e ne ati&e de %urie si resentimente!e) Ast%eIr <ti conso!ide#i contro!u! menta!) Ram'i ca!m si po#iti&) n scurta &reme( situatia trece si o uiti) n!ocuind !@T3 'nd ne ati& cu unu! po#itiCI&ei scapa de emotia ne ati&a( indi%erent care ar %i aceasta)

TRAN"FORMA-TI CIATA 52 Aceeasi re u!a se ap!ica si daca ai o pro,!ema de &iata( precum un di&ort( pierderea !ocu!ui de munca sau o in&estitie esuata) Opreste-te din a spune /tie si oricui a!tcui&a dispus sa ascu!teD de ce esti <ndreptatit sa suparat sau ne%ericit) n sc.im,( aseste scu#e cea!a!ta persoana de %iecare data c'nd te 'ndesti !a acea situatie( p'na c'nd ne ati&itatea dispare) Odata ce %ocu! emotiei ne ati&e se &a stin e( <ti &ei putea concentra atentia pe ce&a po#iti&) >na dintre ce!e mai importante re u!i pentru succes si %ericire este; ?Nu mai %i suparat sau <n ri-orat pentru ce&a <n !e atura cu care nu mai poti %ace nimic)G! Nu critica pe nimeni pentru ce&a ce nu poate sc.im,a) O !e e cunoscuta stipu!ea#a; ?Daca nu e+ista nicio so!utie( nu e+ista nicio pro,!ema)? II Ce!e doua perioade de timp E+ista doua perioade de timp <n &iata( trecutu! si &iitoru!) Pre#entu! este doar un moment scurt( trecator) sa a!e i sa-ti concentre#i atentia pe ceea ce s-a <nt'mp!at( %apte care nu mai pot %i sc.im,ate sau( dimpotri&a( &iitoru!ui( asupra a ceea ce este posi,i!( !ucruri asupra carora ai un anumit contro!) Mu!ti oameni <si consuma o mare parte din !or emotiona!e %iind suparati si %uriosi <n !e atura cu e&enimente <nt'mp!ate <n trecut) Din pacate( aceasta ener ie este irosita comp!et) Nu poate iesi nimic ,un din !amentari continue !e ate de trecut) Mai rau( emotii!e ne ati&e <ntre tinute prin retri.rea e&enimente!or trecute <ti rapesc ,ucuria si <nc'ntarea pe care !e-ai putea e+perimenta 'ndindu-te !a posi,i!itati &iitoare)

57 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA II @asa-!e sa treaca >n psi.iatru cu o e+perienta mai mare de =2 de ani <n tratarea persoane!or ne%ericite a scris ca ce!e doua cu&inte pe care !e-a au#it ce! mai des de !a pacientii sai au %ost; ?Numai daca)? "e pare ca cei mai mu!ti oameni ne%ericiti sunt trasi <napoi de un e&eniment petrecut <n trecut( !a care nu pot renunta) Ei traiesc <nca p!ini de resentimente( %uriosi sau deprimati din cau#a a ceea ce a!tcine&a a %acut sau nu ori a spus sau nu) "unt suparati pe unu! dintre parinti sau pe am'ndoi( pe un %rate sau o sora( pe o !e atura sau casatorie anterioara( pe un se% sau pe o re!atie de a%aceri( pe o in&estitie esuata sau pe o resea!a %inanciara) Ade&aru! este ca &iata ta &a continua sa %ie presarata cu o serie de pro,!eme( di%icu!tati( o,staco!e si esecuri temporare) Aceste de#ama iri si sc.im,ari neasteptate si nedorite repre#inta o conditie norma!a( natura!a a procesu!ui de maturi#are si care nu poate %i e&itata) Pentru a-ti sc.im,a &iata si modu! de a 'ndi( tre,uie sa iei .otar'rea de a !e depasi si de a-ti continua e+istenta( indi%erent ce s-a @U!t'mp!at) P'na atunci( &ei ram'ne un sc!a& a! trecutu!ui( ceea ce nu poate %i sc.im,at oricum) Ia o .otar're asta#i( deoarece( de acum <nainte( &ei e!imina toate e+presii!e de enu! ?Numai daca? din &iata ta) II$ Reinterpretea#a di%erit e&enimente!e Autoru! si oratoru! Ea*ne D*er a%irma; ?Nu este niciodata prea t'r#iu sa ai o copi!arie %ericita)? E! su era ast%e! ca poti reinterpreta <n orice moment e&enimente!e ne%ericite a!e perioadei timpurii din &iata ta <ntr-un mod po#iti&) Poti %o!osi @e ea "u,stitutiei si sa cauti ce&a po#iti& <n e+periente!e ne ati&e( %oca!i#'ndu-ti atentia pe acest aspect) Te poti concentra asupra modu!ui <n care e+periente!e ne%ericite te-au trans%ormat <ntr-o persoana

TRAN"FORtV3A-TI CIATA 5: mai ,una( mai <nte!eapta) De %apt( c.iar poti sa %ii recunoscator persoane!or care te-au ranit <n trecut( pentru ca te-au %acut sa de&ii mu!t mai puternic <n pre#ent) "i( <n orice ca#( !ucruri!e nu s-ar %i putut <nt'mp!a a!t%e!) Parintii tai nau a&ut nicio e+perienta <n cresterea unui copi!) n p!us( ei erau re#u!tatu! modu!ui <n care %usesera educati) Ca toate %iinte!e omenesti( au de&enit parinti a&'nd toate pro,!eme!e si s!a,iciuni!e !or( asa cum ai si tu asta#i) Totusi( ei au %acut ce au putut mai ,ine cu ce au a&ut) Au %ost oamenii care au %ost si nu te-ar %i putut creste di%erit) Este un !ucru prostesc sa continui sa %ii ne%ericit @?! !e atura cu !ucruri pe care !e-au %acut sau nu( pentru ca erau incapa,i!i sa !e rea!i#e#e a!t%e!) @asa momente!e re!e sa treaca si continua-ti &iata ) R Nu O !ua persona! )))R Potri&it !ui OuspensJ*( a doua cau#a ma-ora a emotii!or ne ati&e este identi%icarea sau atasamentu!) Aceasta se <nt'mp!a atunci c'nd iei !ucruri!e persona! sau de&ii atasat de o persoana ori de un !ucru) Consideri ca re#u!tatu! ne%ericit a! unui e&eniment sau a! unei circumstante repre#inta un a%ront sau un atac !a persoana ta sau !a adresa a ce&a <n care cre#i sau %ata de care ai sentimente puternice) De&ii imp!icat emotiona! <ntr-o situatie si te identi%ici at't de puternic cu <mpre-urarea respecti&a( <nc't <ti a%ectea#a emotii!e si -udecata <ntr-un mod ne ati&) Marii mentori spiritua!i( precum Budd.a sau Iisus( au accentuat importanta actu!ui de a te separa emotiona! de o situatie /de#identi%icareD( pentru a-ti recapata ca!mu! si stap'nirea de sine) Psi.o!o u! si %i!oso%u! Ei!!iam 0ames( de !a Bar&ard( a scris; ?Primu! pas <n re#o!&area unei di%icu!tati este sa %ii dispus ca pro,!ema sa e+iste)? E! i-a <ncura-at pe oameni sa spuna; ?Ceea ce nu poate %i tratat tre,uie <ndurat)? Cu a!te cu&inte( practica detasarea %ata de

56 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA orice persoana sau situatie care te %ace sa te simti suparat sau %urios) Reprima emotia ne ati&a( ast%e! <nc't sa-ti re asesti ca!mu! si stap'nirea de sine) Aceasta a,ordare nu te determina sa accepti cu pasi&itate ceea ce ti se <nt'mp!a) n sc.im,( te <ncura-ea#a sa-ti %o!osesti &ointa pentru a-ti contro!a mintea si emotii!e) Te discip!ine#i sa te retra i menta! si sa re#o!&i inte!i ent pro,!ema) ti %o!osesti mintea pentru a &edea situatia <n mod o,iecti& si pentru a !ua .otar'ri mai ,une pentru so!utionarea sa) Nimeni si nimic nu poate a&ea contro! asupra ta dec't daca mai astepti ce&a de !a ace!e persoane sau !ucruri) Tre,uie ca acestea sa mai ai,a ce&a ce <ti pot da sau !ua) Imediat ce te detase#i emotiona! de o persoana sau o,iect si nu mai &rei nimic de !a acestea( esti !i,er) O asemenea a,i!itate de a practica detasarea o poti de#&o!ta doar prin practica) Te poate %ace stap'nu! unei situatii care( <n a!te conditii( te-ar putea supara sau <n%uria) >nu! dintre ce!e mai ama,i!e !ucruri pe care !e poti %ace pentru cei!a!ti este sa-i <ncura-e#i sa se retra a dir( %ata unei situatii pro,!ematice si sa %ie o,iecti&i <n !e atura cu <mpre-urarea respecti&a) ncura-ea#a-i sa pri&easca di%icu!tatea( de parca i s-ar <nt'mp!a a!tcui&a) ntrea,a-i ce s%at i-ar da unei a!te persoane care s-ar con%runta cu aceeasi pro,!ema) Detas'ndu-&a de situatia <ncarcata emotiona!( tu si cei!a!ti &eti de&eni mu!t mai capa,i!i sa o so!utionati <n mod e%icient) III Opinii!e ce!or!a!ti Potri&it !ui OuspensJ*( a treia cau#a ma-ora de emotii ne ati&e este e&a!uarea interna) Aceasta are !oc atunci c'nd de&ii preocupat e+cesi& de modu! <n care te tratea#a oamenii) Daca ai sen#atia ca cine&a nu <ti acorda respectu! pe care consideri ca <! meriti( te poti simti insu!tat si %urios

TRAN"FORMA-TI CIATA 54 si &rei sa !e raspun#i !a %e!) n ca#u! <n care oamenii sunt nepo!iticosi sau indi%erenti cu tine( poti resimti comportamentu! !or ca %iind un atac !a adresa persona!itatii sau caracteru!ui tau) Aceasta interpretare a atitudinii !or te poate supara sau deprima) Psi.o!o ii spun ca tot ce %acem este menit a ne creste respectu! %ata de noi <nsine si sentimentu! de &a!oare persona!a sau de a !e prote-a pentru a nu %i diminuate de a!ti oameni sau circumstante) Daca respectu! tau persona! nu este at't de ridicat precum ar putea %i( &ei %i sensi,i! !a actiuni!e si reactii!e ce!or!a!ti oameni %ata de tine) Cei !ua totu! persona!( ca si cum ceea ce au %acut sau spus ei a %ost constient si <ndreptat intentionat catre tine) Totusi( %oarte rar se <nt'mp!a ast%e!) Ade&aru! este ca cei mai mu!ti oameni sunt preocupati de ei <nsisi si de pro,!eme!e !or) n proportie de 44S din timp( oamenii sunt ad'nciti <n proprii!e 'nduri despre ei <nsisi) Ei a!oca restu! de 3S din ener ia !or emotiona!a pentru cei!a!ti oameni( @U3c!usi&pentru tine) Persoana care <ti taie drumu! <n tra%ic este at't de preocupata de proprii!e 'nduri( <nc't nici nu este constienta de e+istenta ta) Ar %i prostesc sa te superi din cau#a actiunii sa!e necu etate) 333Ridica-ti proprii!e p'n#e Din e+perienta( am <n&atat o re u!a; "a nu %aci niciodata ce&a sau sa nu te a,tii de !a a <ntreprinde ce&a din cau#a ca esti preocup)at de ce ar putea crede oamenii despre tine) Ade&aru! este ca nimeni nu se 'ndeste !a persoana ta) Desi ur( nu &or,esc despre comportamente crimina!e sau antisocia!e) Dar este uimitor c't de mu!ti oameni se .otarasc sa intre sau nu <n re!atii( a%aceri( noi acti&itati( a&enturi si a!te !ucruri de teama de#apro,arii a!tei persoane) Ram'n <n casnicii pe care !e urasc( au !ocuri de munca pe care nu !e a reea#a sau re%u#a oportunitati de

28 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA a%aceri din cau#a temerii ca cine&a( oricine( i-ar putea critica) Ade&aru! este ca nimanui nu-i pasa mai mu!t de .otar'ri!e ta!e importante <n &iata dec't <ti pasa tie) Fa-ti p!anuri!e <n consecinta) n studii!e sa!e despre oamenii preocupati de de#&o!tarea persona!a( ace! 3 sau =S dintre ,ar,atii si %emei!e care <si %o!osesc pe dep!in capacitati!e( A,ra.am Mas!o1 a asit o ca!itate anume pe care toti o a&eau <n comun; Ei erau comp!et cinstiti cu ei <nsisi) Dadeau do&ada de o,iecti&itate si <si cunosteau e+act puncte!e %orte si ce!e s!a,e) Ei nu sperau si nici nu pretindeau ca sunt a!tce&a dec't ceea ce erau) Aceasta acceptare de sine a repre#entat piatra de teme!ie a respectu!ui !or persona! si a stimei %ata de ei <nsisi) Deoarece stiau cine sunt si cine nu( ei nu simteau ne&oia de a c'sti a constant apro,area ce!or!a!ti) Ascu!tau pareri!e ce!or!a!ti( dar !uau ei <nsisi .otar'ri!e) Nu erau in%!uentati e+cesi& de posi,i!a apro,are sau de#apro,are a ce!or!a!ti oameni) "i tu ar tre,ui sa %aci !a %e!) Oricum( esti ce! caruia <i pasa ce! mai mu!t si este a%ectat <n cea mai mare masura) II Respectu! ce!or!a!ti Atunci c'nd "omerset Mau .am( ce!e,ru! autor en !e#( a %ost <ntre,at de un reporter care era moti&atia sa principa!a de a scrie( e! a raspuns; ?"criu pentru a c'sti a respectu! oameni!or pe care <i respect)G0 Ade&aru! este ca o mare parte din ceea ce %aci sau nu reusesti sa %ina!i#e#i e in%!uentata de aceeasi preocupare) Faci mu!te !ucruri <n &iata ta socia!a pentru a c'sti a respectu! oameni!or pe care <i stime#i sau ce! putin de a nu-! pierde) De %apt( oamenii a! caror respect este important pentru tine determina <n mare parte c't de ,ine te simti cu tine <nsuti( at't acasa( c't si !a ser&iciu) Respectu! ce!or!a!ti are o in%!uenta e+cesi&a asupra respectu!ui de sine( pentru

TRAN"FORi&!A-TI CIATA 23 Xa este at't de str'ns !e at de idea!u! tau persona! si de ;ma inea despre tine <nsuti) Femei!e si ,ar,atii e+ceptiona!i <i admira pe ,ar,atii si Memei!ede caracter si cu re#u!tate e+ceptiona!e si <ncearca H;a !e c'sti e respectu!) Ei se straduiesc( !a ni&e! inconH;tient( sa se comporte si sa se ridice !a <na!timea idea!uMi!or!or de e+ce!enta) >na dintre ce!e mai importante deci#ii pe care !e iei pe Narcursu! &ietii este atunci c'nd .otarasti care sunt perH;oane!e a! caror respect repre#inta cea mai mare &a!oare Nentru tine) Odata ce <ti este c!ar pe cine respecti si de ce( ;ti &ei putea or ani#a ast%e! &iata( <nc't sa !e c'sti i N ermanent respectu!( indi%erent de %aptu! ca ei <ti cunosc actiuni!e sau nu) III "ta,i!este-ti standarde <na!te n cunoscuta sa carte( In Bis "teps /Pe urme!e @uiD( scrisa de C.ar!es M) ".e!don /Bi,!ioteca Crestina( 3465D( un intre oras este de acord( <nainte de orice %apta sau .otar're( sa-si puna <ntre,area; ?Ce ar %ace IisusN? si apoi sa se comporte corespu-n#ator) Re#u!tatu! a %ost ca pro,!eme!e care <i de#,inasera pe mem,rii comunitatii au %ost re#o!&ate cur'nd si orasu! a de&enit %ericit si prosper) Ei si-au creat un idea! si apoi si-au construit &ieti!e prin respectarea acestuia) ntr-un studiu asupra %emei!or si ,ar,ati!or de succes( dintre care cei mai mu!ti a&usesera ori ini umi!e( cercetatorii au descoperit ca aproape toti %usesera <n tinerete cititori a&i#i de ,io ra%ii si auto,io ra%ii) Pe masura ce citeau po&esti!e de &iata a!e %emei!or si ,ar,ati!or ce!e,ri( ei se ima inau a&'nd ace!easi ca!itati si caracteristici a!e oameni!or pe care <i studiau) C'nd au de&enit adu!ti( ace!e ca!itati si &irtuti de&enisera o parte a 'ndirii !or si !e-au .idat a!e eri!e si deci#ii!e de mai t'r#iu)

2= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA De-a !un u! istoriei( mode!area a %ost %o!osita drept o moda!itate e+presi&a pentru de#&o!tarea persona!itatii si a caracteru!ui) Tinerii au %ost <ncura-ati sa studie#e eroi si eroine !a scoa!a si sa-i imite c't mai mu!t posi,i!) n armata( acte!e eroice a!e so!dati!or si marinari!or din trecut sunt predate ca parte a pro ramei( <ncura-'ndu-i( ast%e!( pe mi!itarii si so!datii tineri sa 'ndeasca si sa actione#e ca ostasii eroi atunci c'nd situatia o &a cere) Oamenii pe care <i admiri si respecti ce! mai mu!t au o in%!uenta enorma asupra modu!ui <n care 'ndesti si simti <n !e atura cu tine <nsuti si a .otar'ri!or pe care !e iei) Care sunt mode!e!e ta!eN III A!e e-ti mode!e!e cu ri-a Nu este rau sa %ii atent si preocupat de sentimente!e si reactii!e ce!or!a!ti <n raport cu tine si cu a!e eri!e ta!e) C'nd te oriente#i catre oameni admira,i!i pe care <i pri&esti cu respect( de#&o!ti un .id intern care te determina sa te comporti <ntr-un mod deose,it) Totusi( este copi!aresc si auto-!imitati& sa-ti permiti sa %ii in%!uentat e+cesi& de pareri!e &reme!nice a!e persoane!or a!e caror opinii si respect nu sunt importante pentru tine) Daca ai %ost crescut prin criticism distructi&( poti sa ca#i usor <n capcana de a-ti or ani#a &iata prin <ncercari de a o,tine acordu! sau de a scapa de de#apro,area unor persoane pe care nu !e cunosti si de care nu <ti pasa) Iata o moda!itate de a scapa de aceasta %orma de emotie ne ati&a; Botaraste care sunt ,ar,atii si %emei!e pe care <i admiri ce! mai mu!t si ace!e ca!itati pe care !e au si ai &rea sa ti !e <nsusesti) De acum <nainte( c'nd tre,uie sa iei o deci#ie( 'ndeste-te !a o persoana pe care o admiri si <ntrea,a-te; ?Ce ar %ace e!$ ea <n aceasta situatieN? C'nd <ti pui aceasta <ntre,are( te conecte#it de %apt( !a ni&e! inconstient cu o putere mai mare care te &a .ida corespun#ator) Cei sti e+act ce sa spui sau sa %aci) Cei !ua

TRiVN"FORMA-TI CIATA 29 .otar'rea corecta si &ei a&ea re#u!tatu! dorit) Aceasta este o te.nica %o!osita de mu!ti ,ar,ati si %emei de succes) ncearca si &ei &edea ce se <nt'mp!a) I$ In%!uenta ne ati&a cea mai daunatoare Potri&it !ui OuspensJ*( cea de-a patra cau#a ma-ora de emotii ne ati&e si cea care conduce !a m'nie( resentimente( in&idie( e!o#ie si %rustrari de orice %e! este ,!amarea) Aceasta enerea#a %urie( cea mai daunatoare dintre toate emotii!e ne ati&e) M'nia este mai distructi&a dec't orice %orta de pe pam'nt) Furia necontro!ata distru e sanatate( re!atii( %ami!ii( a%aceri( societati si repre#inta principa!a cau#a a ra#,oaie!or( a re&o!utii!or si a con%!ictu!ui socia!) Ori inea m'niei poate %i asita <n criticismu! distructi& din copi!aria timpurie) De %iecare data c'nd o persoana este criticata( ea reactionea#a de parca ar %i atacata( adopta o po#itie de%ensi&a si are resentimente) ntruc't orice comportament pe care <! repeti !a nes%'rsit de&ine un o,icei( mu!ti oameni de#&o!ta deprinderea de a raspunde cu m'nie !a orice pro,!ema( de#ama ire sau %rustrare pe care !e e+perimentea#a) ntr-un %ina!( a-un sa %ie %uriosi tot timpu! <n !e atura cu ce&a) Pentru a se m'nia( o persoana tre,uie sa poata <n&ino&ati pe cine&a pentru ce&a ce s-a <nt'mp!at sau nu si care nu i-a p!acut) Mu!ti oameni sunt at't de preocupati sa-i <n&ino&ateasca pe cei!a!ti pentru di%icu!tati!e !or! <nc't pierd contactu! cu rea!itatea) Ei &ad <ntrea a !ume prin !enti!a ,!amarii si a &inei( emotia sora) De %iecare data c'nd e+ista o pro,!ema( persona!a sau pu,!ica( persoana &ino&ata a-un e automat !a conc!u#ia ca cine&a tre,uie sa %ie tras !a raspundere) Apoi( ea <si consuma timpu! si emotii!e prin <mpartirea ,!amarii <ntre di&erse persoane) Aceasta o,sesie a ,!amarii si a %uriei conduce !a resentimente si in&idie si poate adesea sa o epui#e#e pe persoana care e+perimentea#a asa ce&a)

25 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA II Nimeni nu este &ino&at Iata un e+emp!u o,isnuit) Doi oameni care se iu,esc se casatoresc) Am'ndoi au ce!e mai ,une intentii si ce!e mai mari asteptari pentru &iitor( a!t%e! nu siar mai uni &ieti!e de !a ,un <nceput) Din ne%ericire( oamenii si situatii!e se sc.im,a <n timp) Cei doi <si dau seama ca nu mai sunt %ericiti <mpreuna si se .otarasc sa di&orte#e) Dar pro,!eme!e a,ia aici <ncep) n !oc sa %ie de acord( precum adu!tii( ca au a-uns <ntr-un punct <n care sunt incompati,i!i si nu mai &or sa traiasca <mpreuna( ,!amarea tre,uie <mpartita) Cine&a tre,uie sa %ie <n cu!pa) Cino&atu! tre,uie pedepsit) Prin urmare( tre,uie sa %ie imp!icati a&ocati si -udecatori) "unt an a-ati detecti&i si conta,i!i pentru a scoate !a i&ea!a !ucruri murdare <n !e atura cu %iecare dintre cei doi) "ituatia se <nrautateste continuu si( <n %ina!( se termina cu %urie( amaraciune( acu#ari si c.iar ura) Atunci c'nd o casatorie sau o re!atie nu %unctionea#a( cea mai ,una so!utie este acceptarea acestui %apt ca %iind o rea!itate ne%ericita si sta,i!irea unor conditii re#ona,i!e pentru %iecare parte( ast%e! <nc't cei doi sa-si poata con-( tinua &iata) Mu!te cup!uri recur <n #i!e!e noastre !a mediere si nu mai trec prin amaraciunea unui di&ort traditiona!) Re#u!tate!e sunt mai ,une pentru toate persoane!e imp!ica te) Este un %apt psi.o!o ic ace!a ca cei mai mu!ti oameni simt ca au dreptate <n tot ceea ce %ac) Dar imediat ce o persoana <ncepe sa o <n&ino&ateasca pe cea!a!ta si( c.iar mai rau( pretinde ca aceasta din urma sa admita ca este &ino&ata( <ncep !upte!e emotiona!e si !e a!e) Cea mai trista parte a acestor ,ata!ii este ca( de o,icei( se termina aco!o unde au <nceput si nimeni nu c'sti a nimic)

TRAN"FORIV3A-TI CIATA 22 $II Accepta responsa,i!itatea Cea mai ,una moda!itate de a e!imina m'nia de orice %e! este sa-ti asumi responsa,i!itatea) O asemenea actiune <ti scurt-circuitea#a imediat sentimentu! de %urie) Toata ener ia de care are ne&oie m'nia pentru a e+ista dispare) Imediat ce spui; ?"unt raspun#ator$?( m'nia ta <ncetea#a) Datorita @e ii "u,stitutiei si %aptu!ui ca mintea ta poate procesa un sin ur 'nd !a un anumit moment( nu poti sa-ti asumi responsa,i!itatea pentru situatia respecti&a si sa %ii %urios <n ace!asi timp) Ideea ,!amarii( pe care se ,a#ea#a m'nia( este anu!ata de .otar're a de a-ti asuma raspunderea) iii Ci#iuni po#iti&e asupra &ietii &ersus &i#iuni ne ati&e asupra &ietii E+ista doua moda!itati de ,a#a de a pri&i !umea) Poti sa ai o &i#iune po#iti&a si p!ina de ,una&ointa sau o perspecti&a ne ati&a si dusmanoasa) Prin asumarea responsa,i!itatii pentru tine si ceea ce ti se <nt'mp!a( de&ii po#iti&) Ce#i !umea <ntr-o !umina ,ine&oitoare) De&ii mai optimist <n !e atura cu tine si cu posi,i!itati!e ta!e( o persoana mai %ericita si mai e%icienta) Prin contrast( atunci c'nd ai o &i#iune ne ati&a sau dusmanoasa asupra &ietii( &e#i peste tot pro,!eme si nedreptati) O,ser&i opresiune si rau) Remarci oameni &ino&ati peste tot <n -uru! tau) Ce#i !imitari si nedreptati <n !oc sa discerni oportunitati si speranta) Ce! mai rau !ucru este ca <ti petreci timpu! <mpartind &ina <ntre institutii si oameni di%eriti pentru toate pro,!eme!e pe care !e constati)

27 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Di%erente!e <n re#u!tate De e+emp!u( <n ">A( unor oameni !e mer e mai ,ine dec't a!tora) Acest %apt a %ost &a!a,i! pentru toate societati!e de-a !un u! istoriei omenirii) Moti&e!e sunt &ariate) Poate %i re#u!tatu! e+istentei !@!!or oameni di%eriti( cu ta!ente( am,itii si dorinte distincte) Ori a! %aptu!ui ca unii oameni au muncit mai mu!t( a!tii au a&ut un <nceput mai ,un <n &iata( a!tii s-au nascut cu o inte!i enta mai ridicata sau a!tii au %ost( pur si simp!u( !a !ocu! potri&it si !a momentu! oportun pentru a prinde o tendinta %a&ora,i!a <n economie) n orice ca#( oamenii care sunt mai <nstariti nu tre,uie <n&ino&ati ti pentru %aptu! ca a!tii nu au a-uns !a ace!asi ni&e!) Oamenii sanatosi nu tre,uie ,!amati din cau#a ca a!tii sunt ,o!na&i) Oamenii care sunt %ericiti si au succes nu tre,uie cu!pa,i!i#ati pentru cei ne%ericiti si !ipsiti de succes) Oamenii care <si c!adesc o &iata ,una pentru ei <nsisi si pentru %ami!ii!e !or nu sunt &ino&ati pentru ca a!tii nu %ac !a %e!) "uccesu! nu cau#ea#a esecuri) Core!area nu este o cau#a!itate) Doar pentru ca am,e!e situatii au a&ut !oc simu!tan( nu <nseamna ca una dintre <mpre-urari a cau#at-o pe cea!a!ta) O acceptare onesta a acestui %apt simp!u ar re#o!&a mu!te dispute si de#acorduri !a ni&e! %i!oso%ic si po!itic) III Puterea iertarii Cau#a de ,a#a a emotii!or ne ati&e( %actoru! principa! care predispune o persoana !a ,!amare( !a m'nie si !a resentimente( %rica si <ndoia!a( in&idie si e!o#ie( este ina,i!itatea de a ierta pe cine&a <n !e atura cu care simtim ca ne-a ranit <n &reun %e!) Pe masura ce ne de#&o!tam <n copi!arie( a-un em !a o etapa <n care ?-ustitia? este %oarte importanta pentru noi)

TRAN"FORMA-TI CIATA 2: Ne %i+am asupra conceptu!ui de ?ec.itate?) "untem suparati pe orice situatie din &iata noastra care nu pare a %i dreapta si ec.ita,i!a pentru toata !umea( <n specia! daca ne pri&este pe noi <nsine) De %iecare data c'nd simtim ca noi sau a!tcine&a am %ost tratati nedrept( indi%erent de moti&( consideram ca este un atac !a propria persoana) Respectu! nostru persona! %ra i! este amenintat) Reactionam cu m'nie si resentimente) Aceasta este o etapa norma!a de e&o!utie prin care trecem pe drumu! catre maturitate) Totusi( unii oameni ram'n %i+ati !a aceasta etapa si nu o depasesc niciodata) Daca nu suntem <n&atati c't este de important sa renuntam !a %rustrari!e din copi!arie( &om a-un e !a maturitate cu o cantitate uriasa de e+periente neiertate) n ca#u! <n care nu suntem atenti( ne &om construi apoi &iata pe ,a#a m'niei directionate catre oamenii %ata de care simtim ca sunt &ino&ati pentru ce&a ce au %acut sau ce&a ce noi de#apro,am) Mu!ti psi.oterapeuti si psi.iatri <si petrec <ntrea a &iata a-ut'ndu-i pe oameni sa se con%runte cu acest trecut ne%ericit si sa re#o!&e e+periente!e anterioare si actua!e) Cea mai puternica si e!i,eratoare .otar're pe care o poti !ua este aceea de a ierta pe toata !umea care te-a ranit <n &reun %e!) Doar prin e!i,erarea( <n mintea ta( a ce!ei!a!te persoane si prin iertarea ei te &ei putea e!i,era pe tine <nsuti) De aceea( ce!e mai mu!te re!i ii accentuea#a importanta c!ementei ca prim pas spre pacea mintii si ,eatitudine te!urica) Ima inea#a-ti cum te-ai simti daca nu ai %i m'nios pe nimeni) Ca esti o persoana comp!et po#iti&a( optimista( -o&ia!a( cu un ni&e! <na!t de respect persona!( entu#iasm si <ncredere <n tine ne!imitata) nc.ipuie-ti ca esti o persoana ca!da( prietenoasa( iu,itoare( p!ina de ca!m si pace interioara) Toate acestea sunt posi,i!e pentru tine daca practici c!ementa)

26 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Prin contrast( re%u#u! sau esecu! de a ierta repre#inta ,a#a ne ati&itatii( a m'niei( stresu!ui( an+ietatii( a ,o!i!or %i#ice si menta!e si a ce!or mai mu!te ne%ericiri) Re%u#u! de a ierta te tine <n capcana) n aduinta te e!i,erea#a) ntotdeauna este a!e erea ta) Nu are nicio !e atura cu o a!ta persoana sau situatie) II Este ne&oie de doi >nii oameni se a,tin sa ierte pornind de !a o premisa %a!sa) Ei cred ca( daca iarta( to!erea#a comportamentu! persoanei pe care sunt suparati) Au con&in erea ca daca o iarta pe cea!a!ta persoana( <i %ac acesteia o %a&oare) C.iar cred ca ast%e! ar !asa-o sa scape( ceea ce sunt .otar'ti sa nu %aca) De %apt( este ne&oie de doua persoane pentru a e+ista o <nc.isoare( de pri#onier si de ardian) Am'ndoi sunt <n <nc.isoare) C'nd o e!i,ere#i pe cea!a!ta persoana( te e!i,ere#i pe tine) Nu tre,uie sa to!ere#i comportamentu! persoanei care te-a ranit sau sa o p!aci( ci doar sa o ierti pentru a-ti putea continua &iata) De aceea( mi!osti&irea este un act <n tota!itate e oist) Nu are nicio !e atura cu cea!a!ta persoana) "e re%era numai !a propria inte ritate menta!a si !a pacea ta interioara) Comicu! Budd* BacJett a spus c'nd&a; ?Nu port pica niciodataH <n timp ce porti pica( resentimente!e sunt a%ara si dansea#a$? C'nd ram'i suparat pe o a!ta persoana( <i dai contro!u! tau emotiona! de %iecare data c'nd te 'ndesti !a ea) i permiti sa-ti contro!e#e emotii!e de !a distanta) Neiert'nd-o( <i dai &oie sa-ti conduca &iata emotiona!a( ca si cum ar %i c.iar atunci cu tine si situatia ar a&ea !oc din nou)

TRAN"FORMA-TI CIATA 24 III Ca!ea catre iertare Moda!itatea de a ierta este simp!a) De %iecare data c'nd te 'ndesti !a cea!a!ta persoana( tre,uie sa %o!osesti @e ea "u,stitutiei si sa spui; ?Dumne#eu sa <!Go ,inecu&'nte#eH <!Go iert pentru tot si <i doresc numai ,ine)? Nu este posi,i! sa ,inecu&'nte#i si sa ierti o a!ta persoana si( <n ace!asi timp( sa %ii suparat sau m'nios) G'ndu! po#iti& <! anu!ea#a pe ce! ne ati&) Poti acce!era procesu! de e!i,erare persona!a daca <ti asumi responsa,i!itatea pentru contri,utia ta !a ceea ce s-a <nt'mp!at) Foarte putine e&enimente care conduc !a m'nie si resentimente se <nt'mp!a <n &id) Aproape in&aria,i!( ai %acut ce&a pentru a contri,ui !a situatie) De aceea( tre,uie sa ai maturitate a de a-ti asuma raspunderea) Atunci( poti spune; ?"unt raspun#ator) Nu ar %i tre,uit sa intru <n aceasta situatie de !a <nceput sau sa ram'n <n <mpre-urarea respecti&a at't de mu!t) Nu ar %i tre,uit sa %ac ce am %acut) !Go iert comp!et si <!Go !as sa p!ece)? Este posi,i! ca !a <nceput sa <ti %ie di%ici! sa ierti) Aceste cu&inte &or %i re!e pentru tine) Mu!ti oameni si-au construit <ntrea a &iata adu!ta <n -uru! neca#uri!or !or) @e este %rica de %aptu! ca nu &or mai a&ea despre ce sa &or,easca daca <ncetea#a sa se p!'n a despre parintii sau casnicii!e !or) Dar nu-ti %ie teama) C'nd <i ierti pe cei!a!ti si <i !asi <n pace( <ncerci imediat o stare de usurare si de&ii mai %ericit) Pe masura ce 'nduri!e de m'nie si resentimente!e dispar( mintea ta se &a ump!e cu 'nduri po#iti&e) Cei a&ea mai mu!ta ener ie si mai mu!t entu#iasm) Te &ei simti mai puternic si mai <ncre#ator) ntre u! &iitor ti se &a desc.ide <n %ata( precum rasare soare!e &ara) Nu te <n ri-ora despre ce &or spune sau &or 'ndi prietenii tai atunci c'nd te &ei .otar< sa-i ierti pe cei care te-au ranit) Pro,a,i! ca s-au saturat sati auda !amentari!e

78 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA despre e&enimente!e ne%ericite din trecut) De %apt( atunci c'nd &ei <ncepe sa ierti( <ti &ei da seama cur'nd ca sin ura !e atura dintre tine si anumite persoane o repre#inta momente!e ta!e de !amentari) "-ar putea ca( atunci c'nd te deci#i sa-i ierti pe a!tii( sa descoperi ca nu ti se mai pare interesant sa &or,esti cu ei) II Oamenii pe care tre,uie sa <i ierti E+ista patru cate orii de persoane pe care tre,uie sa !e ierti daca &rei cu ade&arat sa <ti sc.im,i &iata si modu! de a 'ndi) n primu! r'nd - parintii tai( %ie ca mai traiesc sau nu) Tre,uie neaparat sa <i ierti pentru %iecare resea!a pe care au %acut-o <n educatia ta) Ar tre,ui( ce! putin( sa !e %ii recunoscator pentru %aptu! ca ti-au dat &iata) Te-au adus aici) Daca esti %ericit ca esti <n &iata( poti sa <i ierti pentru orice a!tce&a) "a nu te mai p!'n i niciodata de ei) Mu!ti dintre participantii !a seminarii!e me!e si-au sunat sau si-au &i#itat parintii si !e-au spus ca <i iarta pentru tot) Adesea( acest act simp!u de cura- si de caracter a a&ut un e%ect pro%und asupra re!atii!or cu mama sau tata! !or) ncep'nd cu acea #i( ei au de&enit ,uni prieteni si acest !ucru a durat c't timp au mai trait <mpreuna) n sc.im,( daca nu <ti &ei ierta parintii( &ei ram'ne mereu un copi!) ti &ei ,!oca propria sansa de a creste si de a de&eni un adu!t <n <ntre ime %unctiona!) Cei continua sa te consideri o &ictima) C.iar mai rau( <ti &ei mentine &ii sentimente!e ne ati&e de in%erioritate si de m'nie) Daca parintii tai mor %ara ca tu sa-i %i iertat( acest !ucru te poate marca pentru tot restu! &ietii ta!e)

TRAN"FOR)MA-TI CIATA 73 II Re!atii persona!e apropiate n a doua cate orie se <ncadrea#a persoane!e din re!ata!e apropiate care nu au mers) Casatoria si a!te !e aturi intime pot %i at't de intense si de amenintatoare pentru sentimente!e ta!e de respect persona! si de pretuire de sine( inc't poti ram'ne ani <ntre i %urios si neiertator %ata de aceste persoane) Dar tu ai %ost ce! putin partia! raspun#ator) Tre,uie sa ai puterea si inte ritatea de a a%irma; ?"unt raspun#ator? si apoi de a o ierta pe cea!a!ta persoana si de a o !asa sa p!ece) "pune cu&inte!e; 0!G o iert pentru tot si <i doresc numai ,ine)? De %iecare data c'nd &ei repeta acest !ucru( emotia ne ati&a atasata situatiei &a disparea) n cur'nd se &a estompa de%initi&) tii!e %i "crisoarea Mu!ti dintre cei cu care am !ucrat au descoperit ca ?scrisoarea? repre#inta secretu! pentru a !asa <n urma !or( pentru totdeauna( o re!atie nereusita) Aceasta este o te.nica puternica ce te poate e!i,era aproape instantaneu de m'nie si resentimente) Iata cum %unctionea#a; Te ase#i si <i scrii ce!ei!a!te persoane o scrisoare de iertare compusa din trei parti) n primu! r'nd( preci#e#i; ?Te iert pentru tot ce ai %acut &reodata si m-a ranit)? Apoi( descrii sau mentione#i %iecare !ucru pentru care <nca mai esti suparat) >nii oameni scriu c'te&a pa ini <n aceasta parte) n a! trei!ea r'nd( <nc.ei scrisoarea cu urmatoare!e cu&inte; 0ti doresc numai ,ine)? Dupa aceea duci scrisoarea !a posta si o introduci <n cutia posta!a) n ace! moment( &ei simti o usurare e+traordinara si &ei %i( <n s%'Lrsit(!i,er)

7= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Apropo( nu tre,uie sa te <n ri-ore#i despre cum ar putea reactiona cea!a!ta persoana) Aceasta nu este pro,!ema ta) "copu! tau e sa te e!i,ere#i( sa-ti recapeti pacea su%!eteasca si sa-ti continui &iata minunata care se asterne <n %ata ta) $I! "ter eMti !ista n a treia cate orie( tre,uie sa <i ierti pe toti cei!a!ti din &iata ta care te-au ranit &reodata <n &reun %e!) @asa-i <n pace) Iarta-I pe %iecare se%( partener de a%aceri( prieten( escroc sau tradator care ti-au cau#at suparari de orice %e!) "ter e-ti !ista) "ter e %iecare dintre nume!e si ima ini!e !or spun'nd; ?!$ o iert pentru tot si <i doresc numai ,ine)GI Repeta-ti aceasta a%irmatie de %iecare data c'nd te 'ndesti !a acea persoana sau situatie p'na c'nd sentimente!e ne ati&e dispar) E!i,erea#a-te n cea de-a patra cate orie( u!tima persoana pe care tre,uie sa o ierti esti tu <nsuti) Tre,uie neaparat sa te ierti pentru toate !ucruri!e prostesti( %ara) sens( re!e( !ipsite de -udecata sau crude pe care !e-ai %acut sau !e-ai spus &reodata) Nu mai cara aceste rese!i din trecut cu tine; au a&ut !oc atunci( iar <n pre#ent !ucruri!e sunt di%erite) G'ndeste-te ast%e!; Atunci c'nd ai %acut ace!e !ucruri <n trecut( din cau#a carora te mai simti prost si asta#i( nu erai persoana care esti !a ora actua!a) @a &remea respecti&a( erai o persoana di%erita( mai t'nara si mai putin e+perimentata) Nu erai tu cu ade&arat( ci o &arianta imatura a persoanei care ai de&enit acumu!'nd e+perienta) Nu te mai <n&ino&ati pentru ce&a ce s-a petrecut <n trecut si pe care nu <! mai poti sc.im,a)

TRAN"FORMA-TI CIATA 79 n psi.oterapie( c'nd o persoana este <mpo&arata cu un sentiment ad'nc de &ina sau rusine ca urmare a unei traume din copi!arie( momentu! puri%icator <! constituie ace!a <n care <si da seama ,rusc; ?Nu este &ina mea)? >neori ai comis une!e !ucruri sau ti-au %ost %acute( a!te!e c'nd erai prea t'nar sau nee+perimentat pentru a sti ce se <nt'mp!a sau pentru a sc.im,a situatia) Nu a %ost &ina ta) Ai procedat cum ai putut mai ,ine) Esti <n ordine) Iarta-te si e!i,erea#a-te) "pune( pur si simp!u; ?Ma iert pentru %iecare resea!a pe care am %acut-o) "unt o persoana ,una <n tota!itate si &oi a&ea un &iitor minunat)? De %iecare data c'nd te &ei 'ndi !a ace! e&eniment sau !a acea situatie( repeta; ?Ma iert comp!et)? "i apoi continua-ti &iata) Concentrea#a-te asupra &iitoru!ui si nu asupra trecutu!ui) A+ea#a-te pe ceea ce te asteapta si nu pe ce-ai %aptuit) n s%'rsit( daca ai %acut ce&a ce a ranit pe cine&a( si <nca te mai simti -enat <n !e atura cu asta( poti mer e !a acea persoana sau <i poti scrie <n scopu! de a-ti cere scu#e) Marturiseste-i ace!ei persoane ca <ti pare rau pentru ce ai spus sau ai %acut) Indi%erent care &a %i reactia sa( po#iti&a sau ne ati&a( aceasta nu contea#a) "imp!u! %apt ca te-ai cait sau ca ti-ai e+primat re retu! te &a e!i,era) III O a&erti#are %ina!a Cei mai mu!ti oameni sunt desc.isi !a ideea de a ierta) Aceasta se <nscrie printre concepte!e de ,a#a a!e ce!or mai mu!te re!i ii si este predata <n psi.o!o ie si <n meta%i#ica) Pro,a,i! ca te simti con%orta,i! cu ideea de a-i ierta pe cei mai mu!ti oameni din &iata ta care ti-au %acut rau <n &reun %e!) Dar e+ista un mare perico!) "i anume ca re%u#u! tau de a ierta un sin ur mare neca# poate %i su%icient pentru a-ti sa,ota <ntrea a &iata) Neiert'nd o anumita persoana sau situatie( insistenta ta <ti poate stopa

75 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA <ntre u! pro res) E+ista nenumarati ,ar,ati si %emei care <si ruinea#a &ieti!e din cau#a %uriei si a resentimente!or <ndreptate catre o sin ura persoana) Ei nu pot renunta !a aceasta si nu se e!i,erea#a niciodata) Nu !asa sa ti sM <nt'mp!e asa ce&a si tie) Tre,uie sa ai cura-u! si caracteru! de a ierta pe toata !umea( %ara e+ceptie) Ar tre,ui sa nu mai e+iste nimeni <n &iata ta pe care sa %ii suparat) Mintea ta ar tre,ui sa %ie ca!ma si c!ara) Ar tre,ui sa poti spune; ?Nu am niciun 'nd ne ati& sau neiertator catre nimeni din !umeH <i iert pe toti de ,una&oie)? R Preia contro!u! asupra emotii!or ta!e Punctu! de <nceput pentru e!iminarea emotii!or ne ati&e consta <n a pre!ua <ntre u! contro! asupra 'nduri!or si actiuni!or ta!e si <n a te discip!ina sa nu-ti e+primi emotii!e ne ati&e atunci c'nd &or aparea( dupa cum se &a <nt'mp!a cu si uranta) "-ar putea sa nu reusesti sa-ti <n%r'n i reactia ne ati&a initia!a %ata de o de#ama ire sau asteptare <nsotita de %rustrari( dar poti sa re%u#i sa o e+primi( %ie %ata de tine sau de a!tcine&a) Poti sa o anu!e#i instantaneu spun'nd; ?"unt raspun#ator$? E+ista persoane care spun ca este mai sanatos sa-ti e+primi emotii!e ne ati&e de m'nie( su%erinta( %rica si <ndoia!a) Dar ade&aru! e ca <n rea!itate !ucru! asupra caruia te concentre#i si despre care &or,esti se amp!i%ica) O mica e+perienta ne ati&a seamana cu o sc'nteie care poate %i trans%ormata <ntr-o &apaie daca te 'ndesti si &or,esti despre aceasta) n sc.im,( a!un -o imediat ce apare spun'nd; ?"unt raspun#ator$? Apoi cauta moti&e pentru care ai putea %i raspun#ator) @e &ei asi <ntotdeauna)

TRAN"FORMA-TI CIATA 72 III Oeii ade&arati sosesc >n poet en !e# a scris c'nd&a; ?Atunci c'nd #eii %a!si N!eaca( cei ade&arati sosesc)? Dupa ce nu te mai 'ndesti( ;m mai &or,esti si nu mai repeti e&enimente!e ne ati&e si emotii!e pe care !e determina( ?ade&aratii #ei? sau emo;ii!e po#iti&e <ti &or ump!e mintea si inima) Odata ce &ei renunta !a 'nduri!e( pareri!e( pre-udecati!e si atitudini!e ;are te %ac ne%ericit( &ei <ncepe sa e+perimente#i 'nduri!e ?oi motii!e care te %ac sa te simti ,ine cu tine si cu &iata ta) e Natura este de partea ta) Crea sa %ii %ericit( sanatos( prosper si <mp!init) Destinu! tau este ace!a de a e+perimenta ,ucurie( armonie( dra oste si cea mai mare dintre ;;(inecu&'ntari!e omenesti - pacea spiritua!a) "i asa cum un iroscop de#ec.i!i,rat se <ntoarce <ntr-o po#itie &ertica!a( &iata ta si emotii!e ta!e se re<ntorc !a pace si ,ucurie imediat ce <ncete#i sa %aci si sa spui !ucruri!e care te <ndepartea#a de sentimentu! de pace interioara) Botaraste-te c.iar asta#i sa renunti !a emotii!e ta!e ne ati&e) Decide din acest moment sa de&ii o persoana po#iti&a( optimista( %ericita( entu#iasta <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e) "c.im,a-ti modu! de a 'ndi despre tine si posi,i!itati!e ta!e si <ti &ei trans%orma &iata) 3) Decide asta#i ca &ei %i o persoana %ericita pe dep!in) Apoi <ntrea,a-te; ?Care sunt !ucruri!e din &iata mea care ma %ac ne%ericit sau ma stresea#aN? Indi%erent care &a %i raspunsu! tau( .otaraste-te sa re#o!&i si sa e!imini aceste cau#e) =) Adu-ti aminte de o e+perienta din copi!arie pentru care <nca mai esti suparat) Reinterpretea#a

77 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA e&enimentu! respecti& <n mod po#iti& si considera-! o !ectie &a!oroasa de <n&atare) 9) n ce domenii a!e &ietii ta!e esti <nca %urios si p!in de resentimente( deoarece <n&ino&atesti si asta#i pe cine&a pentru ce&a ce a %acut sau nuN Indi%erent ce ar %i( asuma-ti responsa,i!itatea si continua-ti &iata) 5) Pe cine nu ai iertat din trecutu! tauN Ce e+perienta anterioara te m'nie ce! mai tare asta#iN Orice si oricine ar %i( .otaraste-te sa ierti si sa nu te mai 'ndesti !a persoana <n cau#a) 2) Nu mai !ua !ucruri!e persona!) De acum <nainte( c'nd oamenii nu te respecta sau nu te tratea#a asa cum ai dori( ridica-te deasupra !or si &e#i-ti de trea,a ta) 7) Botaraste-te asta#i sa ierti pe oricine din trecutu! tau( %ata de care mai ai <nca emotii ne ati&e) @asa!e sa dispara si nu te mai 'ndi !a asta) :) Iarta-te pentru %iecare resea!a pe care ai %acut-o &reodata) Daca este posi,i!( du-te si cere iertare ce!ei!a!te persoane) E!i,erea#a-te)

9 Faureste-ti( &isuri rnarete ( ( FaureMte-ti &isuri am,itioase Mi( pe masura ce &ise#i- &ei de&eni precum &ise#i) Ci#iunea ta este promisiunea a ceea ce &ei de#&a!ui <n %ina!) 0OBN R>"IIN Mintea <ti poate %i ce! mai ,un prieten sau ce! mai rau dusman) "in ure( 'nduri!e ta!e au puterea de a te %ace sanatos sau ,o!na&H ,o at sau saracpopu!ar sau nepopu!ar) Mintea ta este precum o %orta puternica ce poate %i <ndreptata <n orice directie pentru a a&ea re#u!tate e+traordinare sau a cau#a .aos si distru ere) "copu! tau principa! <n &iata tre,uie sa %ie sa-ti e+p!oate#i puteri!e e+traordinare si sa !e directione#i <n mod inte!i ent si sistematic catre atin erea tuturor !ucruri!or pe care ti !e doresti cu ade&arat) II$ O ca!atorie prin Ita!ia Permite-mi sa-ti spun o po&este) n urma cu c'ti&a aniH mi-am dus %ami!ia <n Ita!ia <n &acanta) Am &i#itat c'te&a dintre mari!e mu#ee de arta din Roma si F!orenta) n F!orenta e+ista un mu#eu specia!( care a %ost construit pentru a a#dui statuia !ui Da&id creata de Mic.e!an e!o <n urma cu c'te&a sute de ani) Pro,a,i! ca este cea mai

76 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA %rumoasa scu!ptura din !ume) Niciunu! dintre noi nu a uitat e+perienta %i#ica de a %i <n aceeasi camera cu statuia respecti&a) Po&estea crearii operei de arta Da&id este %oarte interesanta si contine o !ectie pentru noi toti) @ui Mic.e!an e!o i s-a <ncredintat de catre %ami!ia Medici misiune a de a crea o statuie pentru piata principa!a din F!orenta) @a acea &reme( %ami!ia Medici era cea mai ,o ata si mai puternica din Ita!ia) O comanda pentru o statuie din partea acestei %ami!ii nu era numai o mare onoare( ci si o sarcina care nu putea %i re%u#ata) Timp de doi ani( Mic.e!an e!o a cautat un ,!oc de piatra din care sa poata crea ace! en de capodopera pe care o dorea %ami!ia Medici) ntr-un %inat pe o strada Iatura!nica din F!orenta( e! a asit un ,!oc urias de marmura pe un suport de !emn( acoperit partia! cu ,uruieni si cu murdarie) Fusese adus din munti cu mu!ti ani <nainte si nu %usese %o!osit niciodata) Mic.e!an e!o trecuse pe !'n a acea strada de mu!te ori( dar de aceasta data e! s-a oprit si a pri&it mai atent) "tudiind cu atentie %iecare parte a ace!ui ,!oc de marmura( si-a ima inat e+act statuia !ui Da&id si a &a#ut-o <n <ntre ime) III "uccesu! maret necesita o munca sustinuta si rea "cu!ptoru! a aran-at imediat ca !ucratorii sa aduca ,!ocu! de marmura <n ate!ieru! sau( a%!at !a o distanta aprecia,i!a) Apoi( a <nceput munca !un a si rea de ciop!ire si ci#e!are) A a&ut ne&oie de doi ani pentru a crea ima inea <n ansam,!u a statuii) Dupa aceea si-a pus ciocane!e si da!ti!e deoparte si a mai petrecut <nca doi ani s!e%uind si pi!ind <nainte ca statuia sa %ie terminata)

FA>RE"TE-TI CI">RI MARETE 74 Mic.e!an e!o era de-a un scu!ptor %aimos( iar &estea ca !ucra pentru o comanda importanta de !a %ami!ia Medici s-a rasp'ndit <n toata Ita!ia) Atunci c'nd a sosit &remea pentru prima e+punere a statuii( mii de oameni &enisera din toata Ita!ia si se adunasera <n piata principa!a) Dupa ce a %ost de#&e!ita statuia( mu!timea s-a oprit %ascinata) "cu!ptura era naucitor de %rumoasa) Oamenii au ac!amat) Femei!e au !esinat) Mu!timea pre#enta a %ost uimita de %rumusetea incredi,i!a a statuii enorme) Mic.e!an e!o a %ost imediat recunoscut ca %iind ce! mai mare scu!ptor a! &remii sa!e) Apoi( c'nd I&iic.e!an e!o a %ost <ntre,at cum a reusit sa cree#e o ast%e! de capodopera( e! a rep!icat ca <! &a#use pe Da&id comp!et si per%ect <n marmura) Tot ce a %acut a %ost sa <ndeparte#e tot ce nu era Da&id) 333Esti O capodopera E+ista mu!te para!e!e <ntre tine si Da&id) n p!us( semeni %oarte mu!t cu acea capodopera <nc.isa <n marmura) Dar cea care te <n&a!uie pe tine si pe cei mai mu!ti dintre cei!a!ti oameni este marmura 'ndirii !imitate si a ri-i!or e+cesi&e despre posi,i!itati!e de a pierde si de a esua <n !ocu! anticiparii e+a!tate a recompense!or pentru succes si rea!i#ari) Pentru a-ti <ndep!ini <ntre u! potentia!( ne&oia ta cea mai mare este sa iesi din 'ndire a ta !imitata <n scopu! de a-ti %auri &isuri marete si a-ti ima ina posi,i!itati ne!imita te) Tre,uie sa <ndeparte#i toate credinte!e ne ati&e care te <mpiedica sa de&ii tot ceea ce esti capa,i! sa de&ii) Dar adu-ti aminte ca si dupa ce Da&id a %ost de#&a!uit din marmura( Mic.e!an e!o a a&ut ne&oie de doi ani <n care a s!e%uit si a ciop!it pentru a o trans%orma <ntr-o capodopera)) n ace!asi %e!( tu tre,uie sa !ucre#i asupra ta( s!e%uind si ciop!ind( <n&at'nd si practic'nd( #i!e( saptam'ni(

:8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA !uni si c.iar ani <ntre i pentru a-ti de#&o!ta si a-ti aduce !a !umina ta!ente!e si a,i!itati!e care #ac <nauntru! tau) i! Poti de&eni de neoprit "copu! principa! a! acestei carti este sa te a-ute sa <ti sc.im,i modu! de a 'ndi( ast%e! <nc't sa de&ii de neoprit <n atin erea oricarui o,iecti& pe care ti-! sta,i!esti) Te!u! tau consta <n a te de#&o!ta p'na !a ni&e!u! <n care &ei a-un e din punct de &edere psi.o!o ic asemenea unei %orte ire#isti,i!e a naturii) Cei %i precum %!u+u! care se apropie sau <ntocmai unei %urtuni puternice matur'nd pam'ntu!) O,iecti&u! tau este sa de&ii at't de <ncre#ator( cura-os( puternic si decis( <nc't sa-ti poti sta,i!i orice te! a&'nd credinta %erma ca poti <n&ata ce ai ne&oie si sa %aci ce tre,uie pentru a-! atin e <n %ina!) Cei de&eni at't de perse&erent si de .otar't( <nc't nimic si nimeni nu &a reusi sa te domo!easca sau sa-ti sc.im,e cursu!) Cei de&eni <ntr-ade&ar de neoprit$ II Faureste-ti &isuri marete ( ( ( ncepi procesu! de a de&eni de neoprit prin a-ti %auri &isuri marete) ntruc't tot ceea ce cree#i <n !umea ta <ncepe cu un 'nd( cu c't &isuri!e ta!e sunt mai mari( cu at't mai importante se &or do&edi o,iecti&e!e pe care !e &ei atin e) Toti ,ar,atii si %emei!e de succes sunt &isatori) Toti cei care au re#u!tate e+ceptiona!e au %ost de%initi drept ? 'nditori cu capu! <n nori?) Acestia permit continuu minti!or !or sa p!uteasca !i,er atunci c'nd se 'ndesc !a ce este posi,i! pentru ei) "i considera ca ceru! a!,astru in%init de deasupra !or repre#inta sin ura !imita pentru ceea ce pot a&ea sau %ace) Oamenii de succes practica tot timpu! 'ndire a ?<napoi din &iitor?) Ei se proiectea#a <n &iitor c'ti&a ani si

FA >RE"TE- TI CI">RI MARETE :3 <si ima inea#a cum ar %i &iata !or daca <si &or %i <ndep!init p'na atunci toate o,iecti&e!e) "e uita <napoi <n pre#ent din perspecti&a menta!a a &iitoru!ui ca si cum ar pri&i din &'r%u! unui munte -os( <n &a!e( aco!o unde stau( de %apt( <n pre#ent) Apoi ei <si <ndreapta pri&iri!e spre drumu! pe care ar tre,ui sa <! parcur a pentru a a-un e aco!o unde &or sa %ie <n &iitor) Con%orm @e ii Corespondentei( daca poti &edea ce&a cu c!aritate pe dinauntru( &ei e+perimenta <n %ina! ace! !ucru pe dina%ara) De aceea( ar tre,ui sa-ti ima ine#i scopuri!e cu c't mai mu!ta c!aritate si <ntr-un mod c't mai &iu posi,i!) Ci#ua!i#ea#a-ti te!uri!e intens si creea#a <nauntru! tau ace!asi sentiment pe care !-ai a&ea daca ti-ai %i rea!i#at de-a o,iecti&e!e) nc.ipuie-ti-Ie %rec&ent) Deru!ea#a o ima ine a teIu!ui tau( de parca !-ai %i atins de-a( pe ecranu! mintii ta!e de c'te ori poti <n %iecare #i) Ci#ua!i#ea#a-ti o,iecti&e!e un timp c't mai !un ( pre%era,i! c.iar <nainte de a adormi <n %iecare seara) Repeta aceste e+ercitii de &i#ua!i#are - ima ini &ii( intensitate( %rec&enta si durata - p'na c'nd scopuri!e ta!e de&in <n mintea ta repre#entari %oarte dare( p!ine de &iata( de prospetime si de entu#iasm) Cu c't de&ii mai priceput <n a trece de !a &is !a o,iecti& prin &i#ua!i#are( cu at't &ei %i mai moti&at) Pe masura ce &ei a&ea o ima ine mai c!ara( &ei da do&ada de mai mu!t cura- si <ncredere si <n e a!a masura &ei %i de neoprit) VII Crea#a-ti propria &i#iune idea!a despre &iitor Cea mai importanta parte atunci c'nd ai &isuri marete este sa <ti de%inesti &i#iunea idea!a a &iitoru!ui) nseamna sa te 'ndesti !a ce &rei <nainte de a <ncepe sa medite#i !a ce este posi,i! pentru tine) ti %auresti &isuri marete uit'ndu-te <n &iitor si ima in'ndu-ti ca nu e+ista !imitari care sa te

:= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA tra a <napoi de !a <ndep!inirea tuturor !ucruri!or pe care ti !e doresti) Detasea#a-te din situatia ta actua!a si permite-ti sa &ise#i) Pretinde pentru moment ca dispui de tot timpu! si toti ,anii care <ti tre,uie) Ima inea#a-ti ca ai toate re!atii!e si contacte!e( toate resurse!e si oportunitati!e( <ntrea a educatie si toate cunostinte!e( a,i!itati!e( precum si toata e+perienta care sunt necesare pentru ca tu sa %ii( sa ai sau sa %aci tot ceea ce &ise#i) nc.ipuie-ti sti!u! tau de &iata per%ect( !ocu! de munca sau &enitu! idea!( unde ti-ai dori sa traiesti si cum ai &rea sa <ti petreci %iecare #i( saptam'na sau !una) nc.ipuie-ti &iata ta de %ami!ie idea!a( starea ta optima de sanatate) Proiectea#a-ti &iata per%ecta <n toate deta!ii!e) III Creea#a-ti propria !ista idea!a ti pre#int un e+ercitiu pentru tine) Ia o %oaie de .'rtie si scrie sus cu&inte!e ?@ista Idea!a)? "u,!inia#a-!e si apoi scrie toate !ucruri!e !a care te poti 'ndi ca !e-ai dori &reodata daca nu ai a&ea niciun %e! de !imitari) Cei mai mu!ti oameni sunt <mpiedicati de proprii!e credinte auto-!imitati&e) Poti sa distru i aceste !anturi cu a-utoru! !istei idea!e) nsusi %aptu! ca poti scrie ce&a ce ti-ai dori sa ai c'nd&a <nseamna ca ascun#i( pro,a,i!( <nauntru! tau( c.iar <n acest moment( a,i!itatea de a o,tine ace! !ucru) @asa-ti mintea sa p!uteasca !i,er <n timp ce scrii) Ca e+ista destu!a &reme sa <ti or ani#e#i si sa <ti e&a!ue#i &isuri!e) II @a ce &ei <ndra#ni sa &ise#iN Iata o <ntre,are importanta; %ICare este sin uru! &is semni%icati& pe care ai <ndra#ni sa ti-! %auresti daca ai sti ca nu-! poti rataN?

FA >RE"TE- TI CI">RI MARETE :9 n ca#u! <n care ti-ar %i arantat succesu! <n atin erea oricarui o,iecti&( mic sau mare( pe termen !un sau scurt( care ar %i acestaN Presupun'nd ca un mi!iardar te-ar p!acea si ar dori sa-ti scrie un cec pentru a-ti atin e orice o,iecti& pe care ai putea sa-I de%inesti c!ar( ce scop ai a!e eN Daca ai putea a&ea orice !oc de munca( care ar %i acestaN n ca#u! <n care ar e+ista posi,i!itatea de a !ucra pentru orice companie( pe care ai a!e e-oN >nde ar %i aceasta si care ar %i o,iectu! acti&itatii sa!eN Daca &iata ta de %ami!ie si re!atii!e ta!e ar putea %i per%ecte <n toate amanunte!e( cum ar arataN Raspunde c!ar !a aceste <ntre,ari) "crie-!e pe .'rtie) III ncepe sa !ucre#i !a propriu! &iitor Primu! pas <n crearea &iitoru!ui idea! consta <n a!catuirea propriei !iste idea!e) "crii tot ce ai dori sa %ii( sa %aci si sa ai( ca si cum nu te-ar opri niciun %e! de !imitari) ti <ntocmesti !ista( de parca succesu! ti-ar %i arantat) Apoi &ei putea <ncepe sa ti-o ra%ine#i( pas cu pas( cu scopu! de a de#&o!ta un p!an deta!iat pentru &iata ta) Benr* Da&id T.oreau a scris c'nd&a; ?Ti-ai construit caste!e!e <n aerN Bine( c.iar aco!o tre,uie c!adite) Acum( mer i !a !ucru Wi construieWte %undatia su, acestea)? Odata ce te-ai e!i,erat de 'ndire a !imitata( precum un ,a!on caruia i se rupe s%oara si se <na!ta spre cer( poti <ncepe sa-ti trans%ormi &isuri!e si %ante#ii!e <n o,iecti&e practice si concrete s cu strate ii speci%ice de actiune) ndem'narea ta de a sta,i!i te!uri si de a %ace p!anuri pentru <ndep!inirea !or repre#inta ?a,i!itatea suprema? a succesu!ui) Cu aceasta iscusinta( nu e+ista !imite pe care nu !e poti <n%aptui) Asternerea o,iecti&e!or pe .'rtie repre#inta urmatoru! pas din proces)

:5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA II Cum sa-ti atin i orice scop E+ista o metoda cu sapte pasi &i#'nd sta,i!irea si <ndep!inirea oricarui o,iecti&( pe care o poti %o!osi mereu( <n orice situatie( pentru a rea!i#a orice <ti doresti) Acesti sapte pasi constituie o %ormu!a do&edita)( puternica( pe care o poti uti!i#a pentru a-ti sc.im,a imediat &iata) II Pasu! <nt'i; Botaraste e+act ceea ce <ti doresti >n o,iecti& rea! este dar( speci%ic( masura,i! si <nscris <ntr-o perioada de timp) >n non-o,iecti& - o dorinta sau o speranta - repre#inta ce&a con%u#) Este o %ante#ie %ara o ,a#a practica) Oamenii cu te!uri dare( caracteristice( care stiu e+act ce <si doresc( sunt di%eriti %ata de cei care trec prin &iata doar sper'nd sa o,tina ce!e mai ,une !ucruri) A,i!itatea ta de a .otar< e+act ceea ce <ti doresti <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e este una dintre ce!e mai importante responsa,i!itati a!e &ietii adu!te) Oamenii ma a,ordea#a adesea !a seminarii si ma <ntrea,a care ar tre,ui sa %ie o,iecti&e!e !or) @e raspund ca numai ei pot .otar< acest !ucru) Mi se pare uimitor c't de mu!ti dintre acestia <mi spun c't !e este de di%ici! sa <si sta,i!easca scopuri si sunt de acord cu ei) E reu( dar si esentia! <n ace!asi timp) Cu o,iecti&e dare( poti %ace aproape orice) n !ipsa !or( nu ai posi,i!itatea de a rea!i#a nimic) >nu! dintre moti&e!e principa!e pentru care oamenii esuea#a <n &iata este ace!a ca <si irosesc o mare parte a timpu!ui !or %ac'nd !ucruri !ipsite de &a!oare sau cu una redusa) Iar cau#a pentru care pierd at'ta &reme e ca nu stiu e+act ce <si doresc) Odata ce ai scopuri dare( a,i!itatea ta de a-ti estiona timpu! se <m,unatateste su,stantia!)

FA>RE"TE-TI CI">RI MARETE :2 II Fo!oseste-ti ,ine timpu! Iata o moda!itate de a .otar< daca <ti <ntre,uinte#i ,ine ;impu!) Pur si simp!u( <ntrea,a-te; ?Ma aduce acest !ucru mai Huroape de rea!i#area unuia dintre o,iecti&e!e me!eN? Daca acea ;;cti&itate te a-uta sa-ti <ndep!inesti un te! sta,i!it( <nsearrma Ma <ti %o!osesti optim timpu!) Daca nu( ti-! irosesti) C'nd te &ei o,isnui sa %aci doar ace!e !ucruri care te a)duc mai aproape de o,iecti&e!e ta!e( &iata ta se &a 9c.im,a <n ,ine) Re#u!tate!e ta!e se &or <m,unatati) n Mur'nd &ei %i ocupat <n %iece ora a %iecarei #i!e cu !ucruri Mare <ti sunt uti!e <ntr-un %e! sau a!tu!) Nu &ei mai a&ea timp de pierdut cu acti&itati care nu te a-uta sa-ti atin i emu! dintre scopuri) C'nd <ti &ei sta,i!i o,iecti&e c!are si &ei sti e+act ceea ce iti doresti( nu &ei mai a&ea ra,dare sa des%asori acti&itati ne%o!ositoare) Te &ei uita !a te!e&i#or si &ei ascu!ta radiou! mai putin) Cei citi #iare!e mai repede( <n ca#u! <n care !e &ei mai ras%oi) Cei de&eni mu!t mai se!ecti& cu prietenii tai si cu acti&itati!e ta!e socia!e) ti &ei petrece timpu! doar cu oameni pe care <i p!aci( de !a care poti <n&ata si o,tine une!e ,ene%icii) Dar( dupa cum spune #ica!a; ?Daca nu stii $!nde mer i( orice drum te &a duce aco!o)? III Pasu! doi; "crie-ti o,iecti&e!e Asterne-ti te!uri!e pe o coa!a de .'rtie) "e <nt'mp!a ce&a incredi,i! <n re!atia dintre creier si m'na) Atunci c'nd iei o %oaie de .'rtie si un creion si <ti scrii o,iecti&e!e( acti&e#i simu!tan @e ea Asteptarii( Atractiei si a Corespondentei) ti intensi%ici credinta si <ti ad'ncesti con&in erea ca scopuri!e ta!e sunt posi,i!e pentru tine) nsusi actu! de a !e nota <ti o%era un sentiment de contro! si de putere persona!a) O,iecti&e!e scrise <ti <ntaresc .otar'rea

:7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA si tEiria de caracter pentru a %ace tot ceea ce este necesar pentru a !e atin e) Cite#a cu care <ncepi sa-ti atin i scopuri!e dupa ce !e-ai scris este e+traordinara) Tocmai operatiunea de a !e nota creste pro,a,i!itatea ca tu sa !e <ndep!inesti de 38 ori -3 OOOS$ Nenumarati a,so!&enti de-ai mei mi-au scris sau au &enit !a mine sa-mi po&esteasca despre !ucruri!e incredicare au a&ut !oc <n &ieti!e !or imediat dupa ce au s=3-siscrie o,iecti&e!e pe .'rtie) Pasu! trei; Fii dispus sa p!atesti pretu! Estimea#a pretu! pe care &a tre,ui sa <! p!atesti pentru atin e o,iecti&u!) ntocmeste o !ista cu tot ceea ce &a tre,ui sa %aci daca &rei ca scopu! tau sa de&ina rea!itate) Ca tre,ui sa <ncepi %iecare #i de !ucru mai de&reme( sa muncesti mai mu!t si sa ram'i p'na mai t'r#iuN Notea#a acest !ucru) Ca tre,ui sa-ti <m,unatatesti cunostinte!e si a,i!itati!e si sa %aci cursuri sup!imentareN Din nou( scrie-!e) Ca tre,ui sa-ti sc.im,i !ocu! de munca( domeniu! de acti&itate sau cariera pentru a o,tine tot ceea ce este pentru tineN Notea#a) @e ea Cau#ei si a E%ectu!ui repre#inta !e ea de %ier a uni&ersu!ui) Pentru tot ceea ce <ti doresti( e+ista un pret care tre,uie p!atit) Acest pret tre,uie p!a0it <n <ntre ime si <n a&ans) @e ea "emanatu!ui si a Cu!esu!ui nu este @e ea Cu!esu!ui si a "emanatu!ui) Tre,uie sa semeni <nainte de a cu!e e) Tre,uie sa o%eri <nainte de a primi) Tre,uie sa p!atesti .U!ainte de a primi recompensa) Disponi,i!itatea ta de a %ace tot ceea ce este necesar( de a orice pret cerut( de a stra,ate orice distanta si de a %ace orice sacri%iciu necesar repre#inta masura intensitatii cu care <ti doresti cu ade&arat o,iecti&u!)

FA>RE"TE-TI CI">RI MARETE :: Mu!ti oameni <si sa,otea#a propriu! succes .otar'ndu-se ca <si doresc un o,iecti& anume si( desi sunt sa p!ateasca un pret mare pentru atin erea sa( nu sunt sa p!ateasca <ntre u! pret cerut de te!u! respecti&) Este ca si cum ai dori sa c'sti i !a -ocu! de poJer( dar nu esti sa te ridici !a <na!timea mi#ei sta,i!ite de ce!a!a!t -ucator) sa pier#i <ntrea a m'na asa cum prin %aptu! ca( nereusind sa se dedice tota!( oamenii pierd <ntre u! o,iecti&) R Pasu! patru; <ntocmeste un p!an deta!iat "c.itea#a un p!an scris) Adu-ti aminte ca a,i!itatea de a de#&o!ta o,iecti&e scrise si de a crea strate ii pentru atin erea !or repre#inta a,i!itatea suprema a succesu!ui) >n p!an <ncepe cu <ntocmirea unei !iste ce contine toate !ucruri!e !a care te poti 'ndi ca &a tre,ui sa !e %aci a-ti atin e scopu!) Odata ce ti-ai %acut !ista( &ei putea adau a idei noi pe masura ce <ti &in <n minte) Apoi <ti or ani#e#i !ista <n %unctie de prioritati si de succesiunea e&enimente!or) Care sunt ce!e mai importante !ucruri de pe !ista pe care &a tre,ui sa !e %aci pentru atin e te!u!N Care sunt !ucruri!e pe care &a sa !e pe !ista rea!i#e#i <nainte de a %ace a!tce&aN Care puncte ta sunt dependente de comp!etarea anterioara a !ucruriN >n p!an de actiune <ti o%era o pista pe care sa a!er i) creste ni&e!u! de <ncredere si <ti intensi%ica dorinta de atin ere a o,iecti&u!ui) Treptat( de&ii con&ins ca tau este posi,i! si rea!i#a,i!) ncepi sa o,ser&i de care se poate sa nu %i %ost constient <n a,senta >!!)ei strate ii scrise)

:6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA I!$ Pasu! cinci; Actionea#a con%orm p!anu!ui tau ncepe sa actione#i <n directia o,iecti&u!ui tau) Odata ce !-ai sta,i!it( !-ai scris( ai estimat pretu! pe care <! &ei p!ati si ai %acut un p!an( tre,uie sa actione#i imediat) C.iar daca ai dat un sin ur te!e%on sau ai a%!at o sin ura in%ormatie( %ii si ur ca %aci ce&a) n Bi,!ie se spune; ?Credinta %ara %apte este moarta)? E+ista ce&a %oarte puternic <n disponi,i!itatea ta de a actiona speci%ic( cu credinta( <n directia te!u!ui tau( %ara arantia unui succes) nsasi actiune a ta pare sa determine mu!te a!te puteri si %orte din uni&ers) Acti&e#i @e ea Atractiei <n a-utoru! tau) C'nd actione#i( <ti demonstre#i( tie si ce!or!a!ti( ca esti <ntr-ade&ar serios <n !e atura cu o,iecti&u! tau) P'na c'nd <ncepi o actiune speci%ica( ire&oca,i!a( de orice natura( esti doar an a-at <ntr-un e+ercitiu p!acut( precum &isarea cu oc.ii desc.isi) Ai ase#at paie!e( dar nu !eai aprins) III Pasu! sase; Rea!i#ea#a ce&a <n %iecare #i ntreprinde #i!nic ce&a ce te aduce mai aproape de ce! mai important o,iecti& a! tau) Acesta este un principiu &ita! pentru succes care enerea#a ener ie si entu#iasm) Pentru a-ti mentine cura-u!( <ncrederea si auto-moti&atia( tre,uie sa %aci #i!nic ce&a care sa <ti dea un sentiment de pro res) "copu! tau este sa te aduci !a punctu! <n care te simti cu ade&arat de neoprit si sin ura moda!itate de a %ace acest !ucru este de a re%u#a sa te opresti( rea!i#'nd #i!nic ce&a)

FA>RE"TE-TI CI">RI MARETE :4 R Pasu! sapte; "a nu renunti niciodata Botaraste de !a <nceput ca nu &ei renunta niciodata dupa ce ai <nceput sa !ucre#i pentru o,iecti&u! tau) Indi%erent c'te o,staco!e si esecuri &ei e+perimenta( ia deci#ia ca &ei continua sa te concentre#i si sa perse&ere#i p'na &ei reusi) Botar'nd dinainte ca &ei perse&era( indi%erent de di%icu!tati( <ti o%eri un a&anta- psi.o!o ic) C'nd di%icu!tati!e &or aparea <ntr-ade&ar( &ei %i pre atit menta! sa !e depasesti si sa nu renunti) Disponi,i!itatea si a,i!itatea ta de a starui sunt ce!e care <ti &or aranta( <n %ina!( succesu!) II "ecrete!e ce!or a-unsi mi!ionari prin proprii!e %orte Daca ,anii repre#inta scopu! tau( adu-ti aminte ca cei mai mu!ti oameni care sunt ,o ati asta#i au <nceput %ara ,ani sau c.iar cu datorii mari) Aproape %iecare persoana care este asta#i <n top a %ost c'nd&a -os) Aproape %iecare persoana care se a%!a <n prima !inie a &ietii a %ostc'nd&a <n u!tima) Aproape toata !umea care este ,o ata asta#i a %ost c'nd&a saraca) Cea mai mare parte dintre ce!e cinci mi!ioane de mi!ionari din "tate!e >nite a a-uns ast%e! prin proprii!e %orte) Aceasta <nseamna ca au <nceput %ara nimic si au muncit p'na au a-uns sus) n #i!e!e noastre( e+ista mai mu!t de 988 de ast%e! de mu!ti-mi!ionari si mi!iardari) Mu!ti dintre acestia sunt oameni care au <nceput cu putin sau nimic si( prin sc.im,area modu!ui de a 'ndi( si-au de#!antuit %orta interioara de a atin e re#u!tate %inanciare e+traordinare) "i aproape tot ce a %acut a!tcine&a( cu masura( poti rea!i#a si tu) Care sunt o,iecti&e!e ta!eN

68 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Puterea de&otamentu!ui >nu! dintre citate!e me!e pre%erate <i apartine a!pinistu!ui C.ar!es Murra*; P'na c'nd o persoana nu este dedicata( e+ista e#itari( posi,i!itatea de a se retra e %ii <ntotdeauna ine%icienta) E+ista un ade&ar e!ementar <n !e atura cu toate acte!e de initiati&a %ii de creatie( a carui i norare ucide nenumarate idei %ii p!anuri e+ce!ente( %ii anume( ace!a ca( <n momentu! <n care o persoana se do&ede%ite cu ade&arat dedicata unui o,iecti&( Pro&identa &a raspunde <n ace!a%ii %e!) Au !oc tot %e!u! de !ucruri pentru a o a-uta pe aceasta persoana( %apte care nu s-ar %i <nt'mp!at <n a!te conditii) >n %iir <ntre de e&enimente este pro&ocat de aceasta .otar're( aduc'nd <n atentia persoanei <n cau#a momente nepre&a#ute mu!tip!e %ii <nt'!niri %ii a-utor materia! !a care nimeni nu ar %i putut &isa) E! <nc.eia aceasta a%irmatie cu urmatoare!e cu&inte din Goet.e; E%iti cinstitN $ncearca acest !ucru <n %iecare minut( Orice poti %ace( orice &is poti &isa( <ricepe-!) Cura-u! are eniu( putere %ii ma ie <n e!) An a-ea#a-te numai %ii mintea ta se &a <ncin e) Incepe %ii atunci sarcina &a %i <nc.eiata)

FA>RE"TE-TI CI">RI MARETE 63 3) Care este sin uru! o,iecti& important pentru tine pe care ti !-ai sta,i!i daca ai %i a,so!ut si ur de succesN =) ntocmeste o ?!ista idea!a?H notea#a tot ce tiai dori sa ai <n &iata( ca si cum nu ar e+ista !imitari( 9) Ima inea#a-ti sti!u! de &iata per%ectH daca ai %i independent %inanciar si ai putea trai oricum si oriunde ti-ai dori( ce ai sc.im,aN 5) ntocmeste o !ista cu 38 o,iecti&e pe care ai dori sa !e <ndep!inesti <n anu! urmator) Din aceasta !ista( se!ectea#a un sin ur scop care ar a&ea ce! mai mare impact po#iti& asupra &ietii ta!e daca !ai putea <ndep!ini c.iar <n pre#ent) 2) "crie-ti ce! mai important te! pe o %oaie de .'rtie separata) "ta,i!este-! masura,i! si cu un termen !imita pentru <ndep!inirea sa) 7) ntocmeste un p!an scris pentru a atin e acest o,iecti& unic) "crie o !ista cu toate !ucruri!e !a care te 'ndesti ca &a tre,ui sa !e %aci pentru a-! rea!i#a) :) Actionea#a con%orm p!anu!ui Utau imediat) Odata ce ai <nceput( discip!inea#a-te sa %aci #i!nic ce&a ce te aduce mai aproape de ace! scop) "a nu treaca nicio #i %ara sa %aci ce&a pentru te!u! tau p'na c'nd <! &ei rea!i#a)

5 Botaraste-te sa de&ii ,o at G'ndu! este sursa ini%ia!a a tuturor ,o atii!or( succese!or( c'sHti uri!or materia!e( mari!or descoperiri sHi in&entii sHi a tuturor rea!i#ari!or) C@A>DE M) BRI"TO@ Am trecut de !a o !ume ,a#ata pe !imitari materia!e !a o a!ta determinata de concepte menta!e) Am parcurs o epoca a o,iecte!or pentru a a-un e <n ?Epoca Psi.o#oica?( epoca mintii) A&erea si oportunitati!e sunt repre#enta te mai mu!t de persoana care esHti si de modu! <n care 'ndesti dec't de ,unuri!e pe care !e-ai acumu!at p'na <n pre#ent) Ciitoru! tau re#ida mai mu!t <n a,i!itatea de a-ti %o!osi mintea si inte!i enta <n munca si <n &iata dec't <n s!u-,a sau situatia ta curenta) Deoarece sanatatea( a&utia si %ericirea sunt( <n primu! r'nd( menta !e( e+ista %oarte putine !imite !e ate de cantitatea pe care o poti acumu!a) n acest capito! si <n ce!e!a!te care &or urma( &ei <n&ata mu!te metode( te.nici si strate ii simp!e( practice si do&edite( %o!osite de ,ar,ati si %emei cu re#u!tate deose,ite <n mu!te domenii( care au rea!i#at mai mu!te dec't ei sau cei din -uru! !or au cre#ut &reodata) Cei deprinde cum sa depasesti ranite!e 'ndirii con&entiona!e( !imitate si <n ce mod sa-ti intensi%ici dorinte!e si

BOT ARA"TE- TE "A DECII BOGAT 69 ;!m,itii!e at't de dramatic( <nc't &ei reusi sa <ndep!inesti 0rice o,iecti& pe care ti !-ai putea sta,i!i &reodata) II Trei %orte ma-ore E+ista trei %orte ma-ore care au ecou <n !umea noastra de asta#i( trans%orm'nd tot ce atin si cre'nd oportunitati ;3e!imitate pentru minoritatea creati&a) Aceste trei %orte repre#inta de#&o!tarea incredi,i!a de in%ormatii( te.no!o ie si competitie) M E+p!o#ia de in%ormatii si cunostinte Re&o!utia in%onnatii!or( com,inata cu &ite#a procesarii !or computeri#ate( Internetu! si comunicarea prin unde permit ca <n %iecare domeniu cunostinte!e sa %ie du,!ate !a %iecare doi sau trei ani) Apro+imati& 48S dintre toti 'nditorii( in&entatorii( in inerii( oamenii de stiinta( scriitorii( antreprenorii si creatorii de orice %e! care au e+istat &reodata traiesc si muncesc <n #i!e!e noastre) Pentru cei!a!ti( re#u!tate!e e%orturi!or !or de&in disponi,i!e aproape instantaneu si c.iar se du,!ea#a sau se trip!ea#a) M Pro rese!e te.no!o ice E+p!o#ia <n te.no!o ie si <n ca!cu!atoare!e de mare &ite#a este <ntr-ade&ar u!uitoare) Asta#i poti trimite simu!tan un mesae!ectronic <n -uru! !umii !a #eci( sute sau mii de oameni( !a un cost in%im) Eor3d Eide Ee, <ti o%era acces !a a!te #eci de mi!ioane de uti!i#atori de Internet( precum si !a cunostinte!e acumu!ate <n mai mu!t de 28 888 de ,i,!ioteci si institute de cercetare) Transmiterea instantanee

65 "CBIMBFND GFNDIREA( ITI "CBIMBI CIATA a date!or permite piete!or %inanciare sa ru!e#e un mi!iard de do!ari pe #i( uneori <ntr-un inter&a! de c'te&a secunde( %ac'nd imposi,i!a contro!area &a!ute!or si a economii!or de catre tari!e care !e estionea#a) n seco!u! a! AAI!ea( &ei a&ea un ca!cu!ator !aptop cu microcip care &a putea procesa un mi!iard de comen#i pe secunda) Acesta &a %i pre&a=ut cu o ,aterie cu durata %oarte !un a si un te!e%on mo,i! <ncorporat( conectat !a ce!u!e si sate!iti care <ti &or permite sa comunici instantaneu cu aproape oricine( aproape oriunde <n !ume) Cei a&ea numaru! tau de te!e%on persona!( care &a permite oricui din !ume( de oriunde( sa-ti te!e%one#e( si c.iar daca acea persoana stie sau nu <n ce tara te a%!i) Iar tu &ei purta( pro,a,i!( aceasta te.no!o ie te!e%onica !a <nc.eietura m'inii( precum porti asta#i un ceas di ita!) M Competitia acer,a Ce! de-a! trei!ea %actor ma-or care ne conduce &ieti!e este competitia) Fiecare or ani#atie de a%aceri &rea sa enere#e &'n#ari si sa %aca pro%it pe p!an !oca!( nationa! si internationa!( daca este posi,i!) Pentru a supra&ietui si a <n%!ori( %iecare persoana cu orice en de a%acere tre,uie sa caute continuu moda!itati mai rapide( mai ,une( mai noi( mai ie%tine de a o%eri &a!oare consumatori!or sai) Fiecare pro res <n cunoastere si te.no!o ie <n!esneste oportunitati pe care competitorii rapi#i si !e pot <nsusi pentru a crea produse si ser&icii mai noi( meni te sa !e permita a se depasi pe piata) Toate aceste trei %orte - in%ormatii!e( te.no!o ia si competitia - se mu!tip!ica perpetuu pentru a crea cea mai mare rata de sc.im, din istoria omenirii) Iar aceasta rata de sc.im, &a creste <n anii urmatori)

BOT ARA"TE- TE "A DECII BOGAT 62 tii "c.im,area creea#a oportunitati 68S dintre produse!e si ser&icii!e pe care !e &ei %o!osi peste cinci ani &or %i comp!et noi sau tota! trans%ormate comparati& cu asta#i) Pro,a,i!( 68S dintre s!u-,e!e de peste cinci ani &or %i noi sau trans%ormate comp!et de acce!erarea in%ormatiei( a te.no!o iei si a competitiei) Cestea ,una este ca %iecare sc.im,are care are !oc <ti o%era mai mu!te oportunitiUtti si posi,i!itati pentru a-ti <ndep!ini o,iecti&e!e si pentru a pro resa mai repede dec't <n pre#ent) Forte!e sc.im,arii au impact asupra a tot ceea ce %aci) Rata de sc.im,are se acce!erea#a <n %iecare saptam'na si !una) Nu ai niciun contro! asupra &ite#ei si &arietatii sc.im,arii si nici nu ai de a!es) "in ura deci#ie pe care tre,uie sa o iei este daca &ei %i un ?stap'n a! sc.im,arii? sau o ?&ictima a sc.im,arii?) Cei %i un creator de circumstante sau o creatie a circumstante!orN Cei %i pe &a! si &ei %ace %ata sc.im,arii sau &ei %i rasturnat de aceasta si !asat <n urmaN Te &ei a%!a <ntr-un ca# sau <n ce!a!a!t( dar impactu! sc.im,arii se &a resimti asupra ta( orice &ei %ace) II n&ata de !a e+perti Daca &rei sa <n&eti sa atesti( studie#i arta de a ati) Daca doresti sa de&ii a&ocat( studie#i Dreptu!) Daca intentione#i sa de&ii in iner sau ar.itect( studie#i in ineria sau ar.itectura) Iar daca &rei sa ai succes %inanciar( <i studie#i pe cei care au a&ut succes %inanciar <naintea ta) A%!i ce au %acut si rea!i#e#i ace!easi !ucruri( o data si <nca o data( p'na o,tii ace!easi re#u!tate) C'sti area ,ani!or este o a,i!itate( precum mersu! pe ,icic!eta sau %o!osirea ca!cu!atoru!ui) ntruc't repre#inta o <ndem'nare( poate %i <n&atata de catre oricine care doreste sU;Uiacumu!e#e ,o atie) Daca <n trecut ai acceptat ideea

67 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA %a!sa ca nu poti %ace sau pastra toti ,anii pe care <i doresti( <n pre#ent este timpu! sa scapi de aceasta idee) Constituie o credinta %a!sa) A sosit &remea sa .otarasti sa de&ii independent %inanciar) II @e ea de ,a#a Fi!oso%u! rec Aristote! a %ormu!at principiu! de ,a#a a! %i!oso%iei &estice <n -uru! anu!ui 928 <)Br) A de&enit cunoscut ca Principiu! de Cau#a!itate a! !ui Aristote!) Asta#i( conceptu! se numeste @e ea Cau#ei si a E%ectu!ui) Aceasta norma stipu!ea#a ca e+ista cau#e speci%ice %iecarui e%ect din &iata ta si ca totu! se <nt'mp!a pentru un moti&) "uccesu! nu este un accident) Nici esecu!) Ceea ce ti se <nt'mp!a nu este determinat de noroc sau de coincidente( ci constituie re#u!tatu! unei !e i nesc.im,ate) Ca!atoria mea de !a saracie si !ipsa unui !oc de munca p'na !a succes si !a independenta %inanciara a <nceput c'nd am .otar't sa-i studie# pe oamenii cu ce! mai mare succes din societatea noastra) Ideea mea a %ost simp!a; urma sa a%!u ce au %acut pentru a rea!i#a at't de mu!te si apoi sa %ac ace!easi !ucruri) De ce sa rein&ente# roataN Ce am descoperit mi-a sc.im,at &iata) "i o &a trans%orma si pe a ta) III Mi!ioane de mi!ionari C'nd am <nceput sa citesc si sa cercete# <n anii U78( e+istau :88 888 de mi!ionari <n "tate!e >nite( cei mai mu!ti a-unsi ast%e! prin proprii!e %orte( care <ncepusera %ara nimic) P'na <n 3468( con%orm date!or %urni#ate de e+perti ai Departamentu!ui de Tre#orerie a "tate!or >nite( e+istau 3 688 888 de %ami!ii sau de persoane indi&idua!e cu o a&ere neta de mai mu!t de un mi!ion de do!ari) Asta#i( sunt <nre istrati peste cinci mi!ioane de mi!ionari( ceea ce

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 6: <nseanma o crestere de =::S <n == de ani) "i cei mai mu!ti au a-uns( de asemenea( mi!ionari pr<n proprii!e %orte) Acestia sunt ,ar,ati si %emei care au <nceput cu putin sau %ara nimic( adesea %a!iti sau cu mari datorii si care au acumu!at treptat su%icienti ,ani pentru a de&eni independenti din punct de &edere %<nanciar) Ast%e! de mi!ionari pro&in din medii &ariate( au o educatie si a,i!itati di%erite si au depasit di%icu!tati( o,staco!e( .andicapuri si pro&ocari di&erse) >nii sunt tineri( a!tii <n &'rsta) >nii au statut de imi ranti a-unsi <n America %ara a sti en !e#a( iar a!tii pro&in din %ami!ii a%!ate <n tara tuturor posi,i!itati!or de eneratii <ntre i) >nii au ,ene%iciat de o educatie a!easa( urm'nd ce!e mai ,une uni&ersitati( iar a!tii nici nu au terminat !iceu!) >nii au o sanatate %i#ica e+ce!enta( iar a!tii se a%!a <n carucioru! cu roti!e sau nu aud ,ine( nu &ad sau pre#inta a!te di#a,i!itati) Ce! mai important !ucru pe care tre,uie sa <! retii este ca( indi%erent cu ce di%icu!tati te con%runti si ce pro,!eme te tra <napoi pro,a,i! mii de a!te persoane au depasit o,staco!e mu!t mai mari dec't ce!e pe care ti !e poti ima ina si au a&ut succes oricum) "i daca a!tii au reusit( o poti %ace si tu) II "tudiu intensi& Doctoru! T.omas "tan!e*( de !a >ni&ersitate a din Geor ia( si-a petrecut mai mu!t de 98 de ani din &iata studiindu-i pe cei de&eniti mi!ionari prin proprii!e %orte) A inter&ie&at mii dintre ei si si-a pre#entat re#u!tate!e <ntr-o mu!time de carti( studii si rapoarte( printre care si doua !ucrari de succes; T.e Mi!!ionaire Ne+t 8883U /Mi!ionaru! de !a 1HHa de a!aturiD si T.e Mi!!ionaire Mind /Mintea mi!ionaru!uiD) Cercetari!e !ui arata ca %iecare persoana( din orice mediu( a %ost capa,i!a sa porneasca de !a #ero si sa

66 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA treaca de !inia ma ica de un mi!ion de do!ari %ac'nd !a nes%'rsit anumite !ucruri <n di&erse moda!itati) III ncepe unde esti C'nd am <nceput sa-i studie# pe acesti mi!ionari( traiam <ntr-un apartament cu c.irie) A&eam o masina %o!osita pe care nu o p!atisem si mu!te datorii) Nu asisem <nca o s!u-,a si traiam pe datorie) Primu! !ucru pe care !-am a%!at a %ost ca acestia %aceau !ucruri!e di%erit %ata de oamenii o,isnuiti( iar eu eram o,osit sa %iu o,isnuit) De aceea( m-am decis sa nu mai %ac ceea ce %aceam si nu dadea roade( si sa <ncep sa !e urme# <ntocmai actiuni!e) Ciata mea nu a mai %ost !a %e! dupa acea .otar're) Nu era usor sa <mi sc.im, 'ndire a <n !e atura cu ,anii si cu &iitoru! meu %inanciar( dar( mtr-un %inat aceste e%orturi au <nceput sa se concreti#e#e) Asa cum !inia oceanu!ui se sc.im,a( putin c'te putin( asa au <nceput sa se modi%ice si o,iceiuri!e me!e) ntr-un inter&a! de cinci ani( <mi ac.itasem datorii!e si c'sti am ,ani %rumosi) n a!ti cinci ani( am trecut de ,orna de un mi!ion de do!ari) C'nd pri&esc <napoi( constat ca nu a %ost niciun miraco!) Tot ce am rea!i#at a %ost sa <n&at ceea ce %acusera a!ti oameni de succes <naintea mea si sa <ntreprind ace!easi !ucruri p'na am o,tinut re#u!tate simi!are) II "capa de mituri E+ista mu!te mituri despre mi!ionarii a-unsi ast%e! prin proprii!e %orte) Daca &rei sa de&ii si tu un ast%e! de mi!ionar( tre,uie sa-ti scoti din minte aceste mituri) Aminteste-ti de cu&inte!e rostite c'nd&a de umoristu! 0os. Bi!!in s; ?Nu este &or,a despre ce stie un om ca <! raneste( ci despre ce ci!!38aste ca nu este ade&arat)?

BOT ARA"TE- TE "A DECII BOGAT 64 Mu!ti oameni au idei sau credinte %i+e despre ei <nsisi si despre ,ani( con&in eri care <i tra <napoi) Aceste idei pot %i comp!et neade&arate( dar !e &or micsora( oricum( sanse!e de succes) Tre,uie sa !e depasesti) Pentru a rea!i#a ce&a ce nu ai mai rea!i#at p'na atunci( &a tre,ui sa 'ndesti <n moduri <n care nu ai mai 'ndit p'na atunci) >nu! dintre mituri este ca tre,uie sa ai o educatie a!easa pentru a de&eni ,o at) >n a!tu! a%irma ca tre,uie sa <ncepi cu mu!ti ,ani) >nii oameni sunt con&insi ca succesu! %inanciar depinde de o !o&itura norocoasa de orice %e!( precum o,tinerea unor actiuni de &a!oare !a Bursa de &a!ori) Niciunu! dintre aceste mituri nu este ade&arat) De %apt( un sonda- a! mem,ri!or or ani#atiei For,es 588( cei mai ,o ati 588 de ,ar,ati si %emei din "tate!e >nite( a re!e&at %aptu! ca persoane!e din rup care a,andonasera !iceu! a&eau( <n medie( o a&ere cu 988 de mi!ioane de do!ari mai mare dec't rupu! a,so!&enti!or de uni&ersitate de pe !ista) II Tar'mu! oportunitati!or Grupu! imi rant cu succesu! ce! mai mare pe cap de !ocuitor din "tate!e >nite raportat !a crearea si de#&o!tarea a%aceri!or de succes este repre#entat de rusi) Oare de ceN Din cau#a ca rusii &in dintr-un sistem <n care este at't de di%ici! sa reusesti( <nc't( atunci c'nd au sosit <n America( cre#'nd ca aceasta repre#inta tar'mu! oportunitati!or( au descoperit ca pot a&ea succes mu!t mai usor dec't se asteptasera) Drept urmare( rusii au demarat a%acere dupa a%acere si au atins un succes despre care americanu! o,isnuit a%irma <n continuare ca nu este posi,i!) Deoarece cred cu tarie ca este posi,i! pentru ei( acestia <si trans%orma &isuri!e <n rea!itate) Credinte!e !or de&in rea!itati!e !or)

48 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA III Principiu! rea!itatii Fostu! presedinte a! companiei Genera! E!ectric( 0acJ Ee!c.( a %ost considerat unu! dintre cei mai mari oameni de a%aceri din !ume) Acesta a spus ca sin ura ca!itate importanta a unui !ider este ceea ce e! numeste ?principiu! rea!itatii?) Con%orm acestui concept( tre,uie sa te con%runti cu !umea asa cum este( nu cum ti-ai dori sa %ie) Tre,uie sa <ncerci sa %ii comp!et sincer cu tine <nsuti si cu situatia ta) Tre,uie sa re%u#i sa te auto-i!u#ione#i si sa speri ca !ucruri!e se &or re#o!&a indi%erent daca %aci sau nu ce&a pentru asta) n specia! c'nd este &or,a despre %aurirea unei a&eri( tre,uie sa %ii comp!et cinstit cu tine <nsuti) Nu <ti poti permite sa te -oci cu propria minte daca &rei cu ade&arat sa %ii ,o at) Nu se poate sa-ti doresti( sa speri si sa te ro i sa c'sti i !a !oterie sau sa de&ii ,o at ca urmare a unor circumstante e+terne remarca,i!e) II ti cree#i propriu! noroc Oamenii ma <ntrea,a adesea despre ro!u! norocu!ui <n o,tinerea succesu!ui) Acestia sunt con&insi ca norocu! este un %actor critic <n o,tinerea !ucruri!or de &a!oare) Ei cred ca unii oameni sunt norocosi si a!tii IY)>( &or,ind despre noroc( de parca ar %i !e at de destin( %ara a putea %i e+p!icat) Insista prin a sustine ca o persoana a-un e <n top <n domeniu! sau <n mare parte ca re#u!tat a! unor !o&ituri norocoase pe care ei nu !e-au a&ut( desi ur) Am studiat conceptu! de noroc mu!ti ani) Conc!u#ia mea este ca norocu! constituie un cu&'nt %o!osit de oameni pentru a e+p!ica di%erite !ucruri care se <nt'mp!a mai ,ine dec't s-ar %i asteptat) Daca o persoana are un succes %inanciar deose,it !a o &'rsta t'nara( oamenii spun ca a %ost ?doar norocos?)

BOTARA"TE-TE "A DECII BOGAT 43 >nii oameni se re%era !a noroc pentru a descrie ce&a %oarte ,un care se <nt'mp!a <n circumstante o,isnuite) Dar nu este de!oc &or,a despre noroc) Ade&aru! e ca toate re#u!tate!e asa-numite noroc oase sunt <ntr-ade&a)r consecinta pro,a,i!itati!or) Nu e+ista un ast%e! de !ucru numit noroc) @e ea Pro,a,i!itati!or stipu!ea#a ca e+ista o pro,a,i!itate ca orice sa se <nt'mp!e) Aceste pro,a,i!itati pot %i adesea determinate cu o acuratete remarca,i!a) ntrea a ,ransa de asi urari si reasi urari este ,a#ata pe pro,a,i!itati( ca!cu!ate prin metode statistice ) R De&enind mi!ionar E+ista posi,i!itatea sa de&ii mi!ionar <n cursu! perioadei <n care !ucre#i !a ora actua!a) Asta#i( <n America( o %ami!ie din =8 are o a&ere neta mai mare de un mi!ion de do!ari) Aceasta <nseamna ca pro,a,i!itatea ca tu sa o,tii un mi!ion de do!ari este una !a =8( adica 2S) Totusi( ace!asi !ucru <nseamna ca pro,a,i!itatea ca tu sa nu o,tii un mi!ion de do!ari( <n ca#u! <n care acesta este scopu! tau( este de 42S) Acestea nu sunt premise %a&ora,i!e) Tre,uie doar sa !e <m,unatatesti <n %a&oarea ta) "copu! tau ar tre,ui sa se a+e#e pe cresterea su,stantia!a a pro,a,i!itati!or de a o,tine independenta %inanciara %ac'nd din ce <n ce mai mu!te !ucruri care te &or a-uta sa-ti atin i o,iecti&u!) Acest principiu se ap!ica <n tot ceea ce &rei sa rea!i#e#i) Cu c't duci !a ,un s%'rsit mai mu!te !ucruri di%erite care te pot a-uta sa-ti atin i te!u!( cu at't este mai pro,a,i! ca &ei %ace !ucru! potri&it !a momentu! oportun) Daca <ti sta,i!esti scopuri dare( scrise( <ti <ntocmesti p!anuri deta!iate si <ti <m,unatatesti continuu a,i!itati!e pentru a-ti creste &enitu!( &ei creste pro,a,i!itati!e de a trai o &iata <m,e!su ata)

4= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Iar <n ca#u! <n care &ei studia o serie de cursuri sau !ucrari din domeniu! %inante!or si in&estitii!or( &ei pune deoparte <ntre 38S si =8S din ceea ce c'sti i <n %iecare !una( <ti &ei contro!a atent c.e!tuie!i!e si te &ei 'ndi pe termen !un !a &iata ta %inanciara( <ntr-un %ina! &ei a-un e mi!ionar) Nu este o pro,!ema de noroc) Ci doar o c.estiune de pro,a,i!itati) Pro,a,i!itati!e e+ista peste tot @?U3!a inea#a-ti esti un -ucator de Darts %ara e+perienta( ca usor ametit( <ntr-o camera <ntunecoasa si a%!at !a o distanta aprecia,i!a de ta,!a cu ro! de tinta) C.iar si <n aceste conditii( daca arunci su%iciente sa eti <n directia ta,!ei( o &ei !o&i t(tr-un %ina!) "i( daca &ei continua sa arunci sa eti( &ei de&eni mai precis) Drept urmare( con%orm @e ii Pro,a,i!itati!or( !a un moment dat &ei !o&i punctu! din mi-!oc) Aceasta meta%ora e+p!ica de ce oamenii care pornesc cu un ni&e! ridicat de dorinta si .otar're reusesc <n %ina!) Pur si simp!u( ei <ncearca <n continuare) "i( con%orm @e ii Pro,a,i!itati!or( c'sti a <n %ina!) Nu este noroc) Ei <si creea#a propriu! noroc prin ceea ce %ac sau prin ceea ce nu reusesc sa rea!i#e#e) Ima inea#a-ti <n continuare ca e+ista conditii di%erite( ca esti un -ucator de Darts e+perimentat si ca e+erse#i in %iecare #i pentru a de&eni mai ,un) n p!us( esti %oarte odi.ai capu! !impede si esti pre atit pe dep!in) @umini!e din camera sunt aprinse si stai !a o distanta potri&ita %ata de ta,!a) n aceste conditii( in care totu! este su, contro!u! tau( timpu! de care ai a&ea ne&oie pentru a !o&i punctu! din mi-!ocu! ta,!ei se &a reduce considera,i!) Desi ur( c'nd &ei !o&i acest punct( toata !umea <ti &a spune c't de ?norocos? ai %ost) Dar tu ti-ai %acut propriu! noroc) De-a !un u! &ietii ta!e( tre,uie sa te 'ndesti constant !a !ucruri!e pe care !e poti %ace( in toate domenii!e( pentru

BOTARA"TE-TE "A DECII BOGAT 49 a-ti creste pro,a,i!itati!e de a a&ea succes <n atin erea scopuri!or ta!e) Nu ar tre,ui sa !asi nimic !a &oia int'mp!arii) Ar tre,ui sa re%u#i sa &ise#i( sa speri sau sa ai <ncredere <n noroc) Tre,uie sa preiei contro!u! asupra situatiei) Responsa,i!itatea <ti apartine) $I! Esti raspun#ator Cei a&ea succes %inanciar numai dupa ce &ei accepta ca tot ce &ei de&eni &reodata depinde <n <ntre ime de tine) Esti raspun#ator) Nimeni nu &a %ace nimic <n !ocu! tau) ContinuaLsa-ti repeti; ?Daca este sa %ie( depinde de mine$? Din %ericire( <n America e+ista mai mu!te oportunitati pentru <na&utire si succes persona! dec't au e+istat &reodata <n toata istoria omenirii) "tate!e >nite reme#inta sin? ura natiune de pe pam'nt despre care se spune ca este ?tar'mu! &isuri!or?) n =889( a %ost dec!arata tara cu ce! mai <ntreprin#ator spirit din !ume) Aceasta <nseamna ca este mai usor sa <ncepi si sa construiesti o a%acere de succes <n "tate!e >nite dec't <n orice a!ta parte a !umii) ntruc't in%ormatii!e si te.no!o ia pre#inta un rad ascendent de e&o!utie( si competitia continua sa se intensi%ice( <n %iecare #i apar'nd din ce <n ce mai mu!te oportunitati pentru minoritatea creati&a dispusa sa pro%ite de acestea) Misiunea ta este sa !e asesti si( <n ca# contrar( sa !e cree#i pentru tine <nsuti) !i Numitoru! comun >na dintre descoperiri!e din cursu! cercetarii despre mi!ionari este aceea ca cei mai mu!ti dintre ei au demarat o a%acere cu ,ani putini sau c.iar de!oc) Ma-oritatea a <nceput prin a-si economisi ,anii cu ri-a un timp <nde!un at p'na c'nd a a&ut su%icient pentru a se !ansa @ntr-o mica a%acere sau a pune pe picioare o <ntreprindere) >ne!e

45 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA dintre ce!e mai mari companii din America au %ost concepute pe o masa din ,ucatarie sau <ntr-un ara-( precum Be1!ett-PacJard sau App!e Computer) >nii dintre cei mai noi mi!ionari din America pro&in din r'ndu! marJetin -u!ui de retea) @ucr'nd acasa( ei au p!atit 28 de do!ari pentru o mostra de ec.ipament si au trecut !a trea,a) Au &'ndut ce&a( au %acut pro%it( !-au rein&estit( si-au de#&o!tat a%acerea si( <ntr-un %ina!( au de&enit independenti %inanciar) n inter&iuri!e doctoru!ui T.omas "tan!e* cu cei de&eniti mi!ionari prin proprii!e %orte( e! !e-a descoperit numitoru! comun pentru succes) Cea mai importanta ca!itate prin care acestia si-au e+p!icat reusita a %ost o,iceiu! de a munci %oarte mu!t) Acesti mi!ionari !ucrea#a mu!t mai mu!te ore dec't persoane!e o,isnuite) Ei <ncep de&reme( tra din reu si stau peste pro ram) Con%orm unor studii si inter&iuri( ei !ucrea#a <n medie 24 de ore pe saptam'na) >nii muncesc c.iar mai mu!t( mai a!es !a <nceput) III Irosirea timpu!ui !a ser&iciu O persoana o,isnuita an a-ata munceste !a serC!C!> apro+imati& 58 de ore pe saptam'na( dar numai 9= de ore repre#inta durata o%icia!a de munca) 28S din timpu! petrecut !a ser&iciu este irosit din cau#a discutii!or inuti!e cu co!e ii( a te!e%oane!or si a%aceri!or persona!e) An a-atii o,isnuiti <ncep acti&itatea putin mai t'r#iu( <si iau pau#e !un i de ca%ea si de pr'n# si p!eaca putin mai de&reme) C.iar si directorii recunosc ca <si petrec -umatate din timpu! !a ,irou %ac'nd !ucruri care nu au nicio !e atura cu s!u-,a !or) Doar 2S dintre oamenii care !ucrea#a asta#i <si dedica tot timpu!!ucr'nd din momentu! <n care sosesc si p'na p!eaca) Acesti oameni sunt cei care a&ansea#a rapid( sunt

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 42 p!atiti mai ,ine si o,tin mai repede o promo&are) Ei sunt cei care %ac -ocuri!e <n toate a%aceri!e si toata !umea stie cine sunt acestia) III Acti&itati cu &a!oare redusa Cea mai trista constatare a cercetarii despre o,iceiuri!e de munca a!e an a-ati!or nu este aceea ca oamenii irosesc mu!t timp !a ser&iciu) "e re%era !a ce!e!a!te 28 de procente din timp( c'nd oamenii !ucrea#a cu ade&arat pentru <ndep!inirea sarcini!or si responsa,i!itati!or !or( dar <n ace!asi timp se dedica acti&itati!or cu &a!oare si prioritate reduse) Drept urmare( ei aduc putina &a!oare companii!or !or) Producti&itatea sca#uta conduce !a sa!arii mai mici si !a mai putine oportunitati) n %iecare an( sunt concediati din corporatii mari si mici sute de mii de oameni( adesea de !a s!u-,e de ,irou si din po#itii de mana ement mediu) De ce se <nt'mp!a acest !ucruN Raspunsu! este simp!u) Conduceri!e companii!or si-au dat seama( <n s%'rsit( ca !e o%era sa!arii mari oameni!or care produc !ucruri de &a!oare redusa) Nicio companie nu poate supra&ietui mu!t timp <n aceste conditii si patronii sunt .otar'ti sa supra&ietuiasca) Asadar( persona!u! care nu este necesar tre,uie sa p!ece) II Poti sa o %aci Daca te 'ndesti serios sa o,tii independenta %inanciara sau c.iar mai mu!t( sa de&ii un ast%e! de mi!ionar de-a !un u! carierei ta!e( e+ista doua aspecte de care tre,uie sa tii cont) n primu! r'nd( este( cu si uranta( posi,i!) "ute de mii de ,ar,ati si %emei de&in <n %iecare an independenti %inanciar dupa ce au <nceput de !a #ero) Orice au %acut cei!a!ti( poti rea!i#a si tu( in anumite !imite) nsusi %aptu! ca a!tcine&a si-a atins un anumit o,iecti& %inanciar constituie

47 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA o do&ada ca acest !ucru e posi,i! si pentru tine) Cea de-a doua <ntre,are este; c't de mu!t <ti doresti acest !ucruN n p!us( con%orm principiu!ui rea!itatii( daca <ti doresti sa ai succes <n orice domeniu( tre,uie sa a%!i ce au %acut a!ti oameni de succes pentru a reusi <n ace! sector de acti&itate si apoi sa rea!i#e#i ace!easi !ucruri de nenumarate ori p'na c'nd o,tii re#u!tate simi!are) At't timp c't nu <ncerci sa te paca!esti si sa cauti scurtaturi( esti( practic( asi urat ca( <ntr-un %ina!( <ti &ei atin e si c.iar depasi o,iecti&e!e) II Formu!a 58 p!us ncepe de asta#i sa ap!ici ?Formu!a 58 p!us? <n munca si cariera ta) Aceasta sinta ma e+prima %aptu! ca muncesti 58 de ore pe saptam'na <n "tate!e >nite pentru supra&ietuire) Daca !ucre#i numai 58 de ore pe saptam'na - mai e+act doar numaru! de ore care <ti este cerut -( tot ceea ce &ei reusi sa %aci este sa supra&ietuiesti) Din punct de &edere %inanciar( &ei %i scapatat) Cei a&ea ,ani su%icienti pentru a-ti p!ati %acturi!e si poate ce&a <n p!us( dar nu &ei <nainta niciodata si nu &ei a&ea succes nicic'nd) Con%orm Formu!ei 58 p!us( %iecare ora pe care o a!oci peste pro ramu! o%icia!( !a ser&iciu sau pentru tine( repre#inta o in&estitie <n succesu! tau &iitor) Poti &edea unde &ei %i peste cinci ani de acum <nainte doar ca!cu!'nd c'te ore pe saptam'na a!oci !a ser&iciu) Fiecare ora peste ce!e 58 pe care o in&estesti pentru a o,tine mai mu!te re#u!tate <n %o!osu! an a-atoru!ui si c!ienti!or tai( se aduna si contri,uie !a un succes pe termen !un ) II Creea#a-ti un a&antaDaca !ucre#i <ntre 52 si 28 de ore pe saptam'na( <ti cree#i un a&anta- asupra co!e i!or tai) Iar <n ca#u! <n care muncesti <ntre 22 si 78 de ore pe saptam'na( succesu! tau

BOTARAsTE-TE sA DECII BOGAT 4: pe termen !un este( practic( arantat) A-un i a!aturi de <n eri) Mu!ti mi!iardari acorda acti&itati!or !or <ntre :8 si 68 de ore pe saptam'na pentru asi construi cariere!e) Nu e+ista scurtaturi catre succesu! de durata) I-am studiat pe oamenii de succes din America mai mu!t de =2 de ani) Nu am asit nicio persoana care sa %i a-uns aco!o muncind doar 58 de ore sau 2 #i!e pe saptam'na) Ideea saptam'nii de cinci #i!e( promo&ata de catre sindicate!e de munca drept un mare c'sti <n &iata persoane!or an a-a te( a repre#entat ntr-o mai mare masura cau#a re#u!tate!or %inanciare mai proaste si a esecuri!or dec't orice a!t mit) Ade&aru! este ca toti oamenii care au a&ut succese rea!e au muncit mu!t mai mu!t dec't persoane!e o,isnuiteG <n specia! !a <nceputu! cariere!or !or) Ei au !ucrat <ntre 38 si 3= ore pe #i( sase #i!e pe saptam'na) Ei muncesc <n acest ritm mu!te !uni sau mu!ti ani( <nainte de a atin e punctu! <n care pot <ncetini) n medie( un ast%e! de mi!ionar a a&ut ne&oie de == de ani pentru a a-un e de !a stadiu! de persoana %a!ita !a o a&ere mai mare de un mi!ion de do!ari) Nu este usor si nu se <nt'mp!a repede) Dar poate %i posi,i!( cu si uranta( daca &a &eti dori acest !ucru su%icient de mu!t) III @ucrea#a <n tot timpu! <n care esti !a ser&iciu O parte importanta a succesu!ui este sa-ti %o!oseWti ,ine sa te concentre#i pe re#u!tate si sa e&iti acti&itati!e socia!e care <ti irosesc timpu!( precum ce!e a!e persoane!or cu re#u!tate s!a,e) n core!atie cu acest !ucru( e necesar sa ?muncesti tot timpu! <n care esti !a ser&iciu?) Aceasta este o idee remarca,i!a pentru mu!ti oameni) Adesea( an a-atii considera ser&iciu! ca %iind o pre!un ire a sco!ii) Cresc'nd( au a-uns sa considere scoa!a un !oc de timpu!(

46 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA socia!i#are) Participi !a ore!e o,!i atorii( dar partea cea mai importanta este petrecerea timpu!ui cu prietenii tai <n pau#a) "coa!a de&ine o %orma de -oaca) @a prima !or s!u-,a( mu!ti oameni cred ca ser&iciu! repre#inta un !oc unde te duci pentru a-ti petrece timpu! cu prietenii tai) De aceea( aproape -umatate din #iua de !ucru este petrecuta socia!i#'nd si cu discutii neproducti&e !a te!e%on cu prietenii si %ami!ia) "er&iciu! e perceput ca un urias !oc cu nisip unde continui sa te -oci( precum !a scoa!a) @ucre#i putin c'nd te pri&este se%u!( primesti sa!ariu! si apoi mer i acasa) Dar aceasta a,ordare nu este pentru tine) Daca esti .otar't sa ai un mare succes si sa %ii p!atit c't mai ,ine( tre,uie sa !ucre#i tot timpu! <n care esti !a ser&iciu) C'nd mer i !a ser&iciu( tre,uie sa-ti pui capu! !a contri,utie si sa muncesti din toata inima) II "ocia!i#area cu co!e ii Mu!ti oameni cred <n mitu! ca tre,uie sa acor#i mu!t timp <nt'!niri!or prietenesti cu co!e ii) Ei spun; )(Munca tre,uie sa %ie amu#anta$? "i acest !ucru este ade&arat p'na !a un punct) Desi ur( e important sa %ii o persoana a rea,i!a si po#iti&a( cu care se poate co!a,ora) Dar poti sa rea!i#e#i acest !ucru <n c'te&a minute de interactiune p!acuta <n %iecare #i) Nu tre,uie sa petreci ore nes%'rsite &or,ind despre sport( emisiuni de te!e&i#iune si acti&itati de %ami!ie) "copu! tau este sa !ucre#i tot timpu! <n care esti !a ser&iciu) C'nd muncesti( muncesti) Nu <ti iei ru%e!e de !a curatatorie si nici nu !e !asi aco!o <n timpu! ore!or de ser&iciu) Nu socia!i#e#i cu prietenii tai si nici nu &or,esti !a te!e%on cu cei din %ami!ie) Nu-ti iei pau#e !un i de ca%ea si de pr'n#) @ucre#i tot timpu! <n care esti aco!o) Te straduiesti sa %aci c't mai mu!t <n ore!e pe care !e ai !a dispo#itie)

BOT ARA"TE- TE "A DECII BOGAT 44 II napoi !a !ucru "copu! tau este sa <ti c'sti i reputatia <n companie ca %iind persoana care munceste ce! mai mu!t) Daca cine&a &rea sa stea !a tai%as cu tine( e+p!ica-i ca <ti &a %ace p!acere sa &or,iti dupa ser&iciu( dar ca( !a momentu! respecti&( tre,uie sa te <ntorci !a !ucru) Repeta-ti <ncontinuu; ?napoi !a !ucru( <napoi !a !ucru( <napoi !a !ucru$? Persoane!e care do,'ndesc re#u!tate %inanciare deose,ite( %ie din propria a%acere( %ie muncind <ntr-o or ani#atie( sunt ace!ea care <si construiesc de !a <nceput o reputatie pentru munca intensa depusa) E+ista o #ica!a <n a%aceri; ?Toata !umea sHtie tot)? Nu e+ista secrete) Toata !umea cunoaste cine munceste ce! mai mu!t <n %iecare co!ecti& si cine nu) Nicio a!ta ca!itate nu te &a aduce mai repede <n atentia oameni!or care te pot promo&a dec't reputatia ca esti unu! dintre oamenii cei mai muncitori din companie) II ncepe mai de&reme( stai p'na mai t'r#iu Napo!eon Bi!!( autoru! cartii T.inJ and Gro1 Ric. a re!atat c'nd&a po&estea unui t'nar care a !uat-o de -os <n cadru! unei mari or ani#atii si apoi a a-uns !a ni&e! de conducere( <ntrec'ndu-i pe toti cei!a!ti care <ncepusera !a ace!asi stadiu cu e!) "trate ia !ui a %ost simp!a) E! a o,ser&at ca se%u! !ui &enea putin mai de&reme dec't restu! ec.ipei( statea p'na <si termina trea,a si p!eca putin mai t'r#iu dec't cei!a!ti) De aceea( acest t'nar s-a .otar't sa soseasca cu 32 minute <naintea se%u!ui sau si sa p!ece tot cu at'tea minute dupa acesta) E! si-a pus .otar'rea <n practica c.iar de a doua #i) Aceasta este o a!ta caracteristica a persoane!or per%ormante; nu am'na c'nd au o idee ,una si actionea#a /G'ndesHte sHi de&ii ,o atD(

388 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA imediat) T'naru! a <nceput sa &ina cu 32 minute <naintea se%u!ui sau( se apuca de !ucru imediat si continua toata #iua) C'nd se%u! sau p!eca( e! se a%!a <nca !a ,irou muncind) III Fii ra,dator si tenace "e%u! sau nu a spus nimic timp de c'te&a saptam'ni) Dar <ntr-o seara( dupa pro ramu! de !ucru( e! a &enit <n ,irou! t'naru!ui si !-a <ntre,at de ce parea sa %ie mereu aco!o( desi toti co!e ii sai p!ecasera) T'naru! a raspuns ca era cu ade&arat .otar't sa ai,a succes <n companie si stia ca nu-! putea o,tine dec't daca era dispus sa munceasca mai mu!t dec't oricine a!tcine&a) "e%u! a #'m,it( !-a apro,at si a p!ecat) Cur'nd dupa aceea( se%u! !-a ru at sa %aca un !ucru care nu era trecut <n %isa postu!ui sau) T'naru! !-a %acut repede si ,ine( i !-a pre#entat se%u!ui si s-a <ntors !a ,irou! sau) Cur'nd( i s-a dat o a!ta sarcina( pe care a <ndep!init-o( de asemenea( prompt) n mai putin de un an( t'naru!ui i se dadusera c'te&a responsa,i!itati sup!imentare( iar e! !e-a acceptat si !e-a <ndep!init imediat) n ce! de-a! doi!ea an( e! a %ost promo&at <n cadru! companiei) A studiat( si-a <m,unatatit a,i!itati!e si a continuat sa munceasca intens) n c'ti&a ani( si-a depasit toti competitorii) A c'sti at respectu! si stima ce!or!a!ti mana eri) Ei !-au promo&at cur'nd( ast%e! <nc't %acea parte mai de ra,a dintre ei dec't dintre cei!a!ti an a-ati) Cariera sa era pe o traiectorie ascendenta) E! a de&enit apoi &icepresedinte!e companiei) Aceasta repre#inta o strate ie simp!a care %unctionea#a pentru oricine este dispus sa %aca mai mu!t dec't se asteapta de !a e! sau ea) E &ia,i!a pentru aproape toata !umea( oriunde( mereu( !a nes%'rsit)

BOTARA"TE-TE "A DECII BOGAT 383 III Cauta moda!itati de a adau a &a!oare Daca scopu! tau este de a de&eni ,o at( tre,uie sa stii cum se c!adeste a&erea) Raspunsu! este continut de doua cu&inte; ?Adau a &a!oare)? Toata ,o atia pro&ine din VUa!oare adau ata <ntr-un %e! sau a!tu!( din %aptu! ca <ti ser&esti si <ti satis%aci c!ientii mai ,ine dec't ar putea %i ser&iti si satis%acuti de catre a!tcine&a) Bo atia este re#u!tatu! actiunii prin care ai adau at &a!oare <ntr-un %e! <n care nu a mai %acut a!tcine&a pentru ei) @a ser&iciu( <n %iecare #i tre,uie sa cauti moda!itati de a adau a &a!oare si de a de&eni mai indispensa,i! dec't <nainte) De-a !un u! carierei ta!e( tre,uie sa te concentre#i asupra moda!itati!or <n care poti adau a &a!oare pentru se%u! tau( pentru co!e ii( c!ientii si %urni#orii tai si toti cei!a!tipe care te ,a#e#i <n scopu! de a a&ea succes) Moto-u! tau ar tre,ui sa de&ina; ?Adau a &a!oare( adau a &a!oare( adau a &a!oare$? II Noua paradi ma a muncii >na dintre mari!e re&o!utii <n 'ndire care a a&ut !oc <n !umea muncii <n u!timii ani este ideea ca tre,uie sa <ti -ustitiei po#itia detinuta <n %iecare #i) <n mod o,isnuit( o persoana !ucra intens c'ti&a ani p'na atin ea un anumit stadiu <n munca sa) Ea a&ea apoi succes !a acest ni&e! mu!ti ani( uneori c.iar toata cariera) Conceptia sa era; ?Ei ,ine( am c'sti at po#itia asta prin munca) Am %acut un !ucru ,un) Asadar( am dreptu! !a aceasta s!u-,a pe termen ne!imitat)? Dar <n pre#ent acest !ucru nu mai este su%icient) Asta#i( toata !umea &rea sa stie; ?Ce ai mai rea!i#at <n u!tima &remeN? n !umea actua!a de a%aceri( e+trem de competiti&a si rapida( se%u! tau &rea sa stie ce ai %acut pentru a adau a &a!oare recent) De-a ai %ost p!atit pentru ce ai

38= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA rea!i#at <n urma cu un an( !una sau c.iar saptam'na trecuta) n pre#ent tre,uie sa-ti c'sti i si sa-ti -usti%ici din nou sa!ariu!) E+ista o cursa continua si esti <n aceasta competitie( c.iar daca stii sau nu acest !ucru) III Doua surse de &a!oare E+ista doua mari surse de &a!oare <n !urpea muncii de asta#i) Prima este timpu!( iar a doua o repre#inta cunostinte!e) @a ora actua!a( timpu! repre#inta moneda a%aceri!or moderne) Toata !umea tre,uie sa se concentre#e asupra reducerii inter&a!u!ui de timp necesar pentru a a&ea ace!easi re#u!tate) C!ientii <i &or p!ati mai mu!t pe cei care &or reusi sa !e %urni#e#e mai repede produse!e si ser&icii!e pe care si !e doresc) Oamenii &or p!ati mai mu!t pentru cine&a c)are !e poate satis%ace ne&oi!e mai repede dec't a!tcine&a) De aceea( ce!e mai mu!te <m,unatatiri <n mana ementu! modern sunt ace!ea care reduc timpu! necesar <n%aptuirii unui !ucru) Cea mai importanta masura a timpu!ui este &ite#a) Cea mai semni%icati&a ca!itate raportata !a timp pe care o poti de#&o!ta constituie un ?simt a! prioritati!or?) Acesta este o,iceiu! de a te misca rapid atunci c'nd <ti apare o oportunitate) De#&o!ta-ti predispo#itia spre actiune) >n tempo rapid este esentia! pentru succes) Toti oamenii de succes !ucrea#a nu numai intens( intens( mtens( dar si repede( repede( repede$ II Actionea#a prompt$ Am'narea nu este doar .otu! timpu!ui( ci si a! &ietii) Pentru a-ti depasi competitorii( at't <nauntru!( c't si <n a%ara or ani#atiei( tre,uie sa-ti de#&o!ti o,iceiu! de a te misca repede c'nd tre,uie %acut ce&a) Tre,uie sa-ti construiesti reputatia ca esti rapid si ca se poate conta pe tine)

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 389 "tudii!e arata ca cei care au cea mai so!ida reputatie pentru aceste doua ca!itati sunt cei mai apreciati <ntr-o or ani#atie) Ei sunt promo&ati %oarte repede) A&anta-u! minunat a! o,iceiu!ui de a te misca rapid este ca( pe masura ce <nainte#i mai repede( de&ii mai ,un) "e <nt'mp!a ast%e! deoarece cu c't te misti mai repede( cu at't o,tii mai mu!ta e+perienta) Cu c't te misti mai repede( cu at't <n&eti mai mu!te si de&ii mai competent) Cu c't te misti mai rEpede( cu at't ai mai mu!ta ener ie si mai mu!t entu#iasm) Oamenii care se mo,i!i#ea#a rapid( <n enera!( <si de#&o!ta cur'nd un temperament si o persona!itate cu totu! di%erite %ata de cei care se misca <ncet sau a,ordea#a o atitudine re!a+ata !a ser&iciu) III @ucrea#a <n timp rea! De %iecare data c'nd este posi,i!( munceste <n ?timp rea!?( imediat ce apare ce&a de %acut) Actionea#a prompt$ Este uimitor c't de mu!t timp poti irosi cu o acti&itate pe care o ana!i#e#i sau o <ncepi si apoi o !asi deoparte( re&enind !a sarcina respecti&a din c'nd <n c'nd) Ca re u!a enera!a( tre,uri!e marunte ar tre,ui %acute imediat ce apar) O,iceiu! de a actiona repede <ti &a permite sa muncesti mai mu!t <ntr-o #i) ti &a aduce reputatia ca esti enu! de persoana careia i se dau sarcini atunci c'nd cine&a are ne&oie ca acestea sa %ie <ndep!inite repede) II "uccesu! &ine din o,iceiuri ,une Apro+imati& 42S d.U3ceea ce %aci de-a !un u! #i!ei se ,a#ea#a pe o,iceiuri) Oamenii de succes sunt aceia care si-au de#&o!tat deprinderi de succes) Ei <si %ormea#a o,iceiuri ,une si se asi ura ca acestea !e u&ernea#a comportamente!e) Oamenii ine%icienti permit o,isnuinte!or

385 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA proaste sa se %orme#e( iar acestea conduc !a %rustrari si esecuri) Prietenu! meu( Ed Foreman( spunea; ?Este reu sa-ti %orme#i o,iceiuri ,une( dar este usor sa traiesti cu acestea) Pe de a!ta parte( deprinderi!e proaste se %ormea#a usor( dar traiesti reu cu e!e)? >n o,icei este de%init ca ?un raspuns conditionat !a un stimu!?) Repre#inta o moda!itate automata de a raspunde sau de a reactiona <ntr-o anumita situatie) ti de#&o!ti o deprindere repet'nd o actiune speci%ica ori un mod caracteristic de a 'ndi sau de a reactiona) Odata ce de&ine o,icei( este mai usor sa procede#i <n ace! mod si nu <ntr-a!tu!) Ce %e! de o,isnuinte aiN Oamenii de succes sunt( pur si simp!u( aceia care si-au de#&o!tat o,iceiuri de succes) Precum at!etii( ei s-au antrenat sa rea!i#e#e anumite !ucruri <ntr-un anumit %e!( tot timpu!( p'na c'nd au a-uns sa !e %aca automat( %ara a se mai 'ndi !a e!e) "e poate sa %i au#it &ec.ea #ica!a; "eamana "eamana "eamana "eamana un 'nd si cu!e i o actiuneH o actiune si cu!e i un o,iceiH un o,icei si cu!e i un caracterH un caracter si cu!e i un destin) III >n o,icei important pentru succes >na dintre o,isnuinte!e de succes este aceea de a te Oamenii de succes se scoa!a putin mai de&reme( citesc si se pre atesc( <si p!ani%ica si <si or ani#ea#a #iua pe .'rtie dinainte si <si <ncep acti&itati!e <nainte ca o persoana o,isnuita sa %aca ace!asi !ucru) T.omas 0e%%erson a spus; ?"oare!e nu m-a prins niciodata <n pat)? @a unu! dintre seminarii!e me!e( <n urma cu c'ti&a ani( o %emeie mi-a marturisit ca descoperise ma ia tre#itu!ui <n #ori) "i anume ca( mer 'nd de&reme !a cu!care( putea sa tre#i de&reme)

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 382 se tre#easca !a ora patru dimineata) Era <n stare apoi sa munceasca ec.i&a!entu! unei #i!e <ntre i de !ucru p'na !a ora sapte sau opt( <nainte ca o persoana o,isnuita sa %i <nceput) Ast%e!( ea producea si c'sti a du,!u %ata de co!e ii ei) Era promo&ata continuu si p!atita mai ,ine( pentru ca %acea mu!t mai mu!t dec't cei!a!ti) Oamenii de succes au o,iceiu! de a se tre#i <n #ori( pe !a ora 7;88 sau 7;98( uneori c.iar mai de&reme( si apoi <si <ncep acti&itati!e imediat) Aceasta raspundere !e o%era un <nceput e+traordinar pentru #iua care urmea#a) Pe de a!ta parte( o persoana o,isnuita are ne&oie de o ora <ntrea a pentru a se tre#i si a-si <ncepe acti&itati!e) Apoi acesti oameni se t'rasc !a ser&iciu( se 'ndesc !a pau#a de pr'n# si !a ce &or %ace seara) C'nd suna ceasu! dimineata( ridica-te si <ncepe-ti #iua imediat) ncepe sa te misti) De#&o!ta-ti o,iceiu! de a te tre#i de&reme si de a <ncepe !a ser&iciu direct cu cea mai importanta sarcina) O asemenea deprindere poate contri,ui !a succesu! tau ca orice a!ta o,isnuinta pe care o de#&o!ti) III Practica timpu! @om,ardi Atunci c'nd Cince @om,ardi a pre!uat ec.ipa Green Ba* PacJers( -ucatorii a&eau o,iceiu! de a nu aparea dec't <n u!timu! moment !a meciuri sau !a auto,u#) Ei <nt'r#iau adesea si toata !umea tre,uia sa-i astepte) Drept consecinta( @om,ardi a introdus? timpu! @om,ardi?) Acesta era cu 32 minute mai de&reme dec't timpu! pro ramat) ntr-un %ina!( toata !umea a <nceput sa a-un a !a &reme si pro,!ema a %ost re#o!&ata) "i tu ar tre,ui sa %o!osesti ?timpu! @om,ardi?) Botaraste-te sa a-un i !a &reme si %a-ti un o,icei din a %i punctua! mereu( p'na c'nd de&ine un !ucru usor si natura!) Mai putin de =S dintre oameni sunt punctua!i si toata !umea o,ser&a acest !ucru( <ntr-un %e! sau a!tu!) Fa un

387 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA tine sa a-un i mereu !a timp !a %iecare <nt'!nire sau c.iar mai de&reme( ceea ce ar %i idea!) %i Actionea#a <n asa %e!( ( ( <nc't %iecare minut sa conte#e Du-te !a ser&iciu <nainte ca oricine a!tcine&a sa a-un a aco!o si( c'nd a-un i( <ncepe sa !ucre#i imediat) Nu-ti irosi timpu! citind #iaru!( ,'nd ca%ea sau socia!i#'nd cu co!e ii) De#&o!ta-ti reputatia ca esti enu! de persoana care munceste si !ucrea#a mereu pentru sarcini!e cu prioritatea cea ma! mare) Munceste tot timpu! <n care esti !a ser&iciu) Discip!inea#a-te sa te concentre#i sa-ti %o!osesti ore!e de !ucru c't mai uti!) Nu !e permite a!tor oameni sa te puna ?<n a%ara -ocu!ui?) Ia-ti pau#e de ca%ea sau de pr'n# c'nd ti se potri&esc ce! mai ,ine( nu c'nd sunt con%orme pro ramu!ui) II Du,!ea#a-ti producti&itate a ti &oi pre#enta o %ormu!a trei pasi pe care o poti %o!osi pentru a-ti du,!a producti&itatea si( poate( &enitu! de-a !un u! urmatoare!or 3= !uni) Este simp!a( pre nanta si %unctionea#a pentru toti cei care o <ntre,uintea#a) nt'i( ia .otar'rea sa a-un i !a ser&iciu cu o ora mai de&reme) Acest !ucru nu <ti cere un e%ort prea mare si <ti permite sa e&iti tra%icu!) P!ani%ica-ti munca dinainte pentru toata #iua( ast%e! <nc't atunci c'nd a-un i !a s!u-,a sa poti <ncepe imediat <n %orta) Cei %i uimit de c'te !ucruri poti %ace <nainte ca a!tcine&a sa &ina) Cercetari!e arata ca poti !ucra ec.i&a!entu! a trei ore de munca !a ,irou <ntr-o sin ura ora ne<ntrerupta) Ce! de-a! doi!ea pas este sa !ucre#i <n timpu! pr'n#u!ui( %o!osind ora <n care co!e ii tai sunt !a masa) Re#ista @)?3

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 38: tentatiei de a-ti !ua ora !i,era !a ?ora pr'n#u!ui? si de a mer e !a pr'n# cu oricine se a%!a aco!o) n a! trei!ea r'nd( munceste o ora <n p!us( dupa ce a p!ecat toata !umea) Aceasta ora ne<ntrerupta <ti &a permite sa-ti <nc.ei acti&itati!e din #iua respecti&a si sa-ti p!ani%ici <n deta!iu #iua urmatoare) De asemenea( !ucr'nd mai t'r#iu( &ei e&ita ora de tra%ic) ncep'nd cu o ora mai de&reme( muncind <n timpu! orei o,isnuite de pdn# si ram'n'nd o ora <n p!us( <ti &ei du,!a timpu! de !ucru producti& <n %iecare #i) Atunci c'nd com,ini aceste trei aspecte cu %aptu! ca muncesti tot timpu! <n care te a%!i !a ser&iciu si cu %aptu! ca te concentre#i asupra sarcini!or prioritare( <ti &ei du,!a cantitatea de munca pe care o depui sau c.iar &ei %ace mai mu!t de at't) Cei de&eni repede unu! dintre oamenii cei mai &a!orosi din or ani#atie ) RR Pro ramea#a-ti prima <nt'!nire de&reme Daca !ucre#i <n &'n#ari( pro ramea#a-ti prima <nt'!nire c't mai de&reme posi,i!) Cei mai mu!ti dintre oamenii importanti pe care ai dori sa-i <nt'!nesti a-un !a ,irou !a ora :;88 sau :;98 dimineata) "ta,i!este sa te <nt'!nesti cu ei !a acea ora) >n prieten a! meu( care !ucrea#a <n &'n#ari si se a%!a <ntr-o po#itie de &'r% <n domeniu! sau( a descoperit ca so!utia pentru a o,tine <nt'!niri cu persoane!e cu %unctii importante era sa sune !a ,irou! acestora !a ora :;88 sau :;98 dimineata sau !a 7;98sau :;88seara) A mai descoperit ca( !a ace!e ore( cea mai mare parte a persona!u!ui nu a-unsese sau p!ecase de-a acasa) "in urii oameni care munceau erau cei importanti) Ei raspundeau persona! !a te!e%on( iar e! a&ea oca#ia sa !e &or,easca si sa aran-e#e o <nt'!nire cu ei mai t'r#iu)

386 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA $II Creea#a-ti proprii!e oportunitati De#&o!ta-ti o,iceiu! de a te misca rapid) Oamenii de succes din %iecare domeniu au un simt a! prioritati!or) Numai un procent mic din popu!atie se misca repede c'nd apar oportunitati sau responsa,i!itati) Tu tre,uie sa %ii un mem,ru a! acestei cate orii reduse) C'nd eram mai t'nar credeam ca( !a momentu! <n care oportunitatea ar %i aparut( urma sa pro%it de aceasta imediat) Am a%!at cur')!!)dca circumstanta %a&ora,i!a nu &ine niciodata( pur si simp!u) Russe!! Con1e!! a pre#entat acest !ucru <n po&estea sa %aimoasa( Acres Diamonds /Pam'ntu! diamante!orD /BerJ!e*( 3467D) Pe scurt( acesta sustine ca ce!e mai mari oportu-U nitati se asesc su, picioare!e ta!e) "e ami e+act unde te a%!i tu) "e asesc <n e+perienta( ta!ente!e si a,i!itati!e ta!e actua!e) Pot %i descoperite <n propria-ti a%acere sau domeniu de acti&itate( <n propriu! tau trecut sau cariera) Pam'ntu! tau de diamante este !a <ndem'na si aco!o ar tre,ui sa-ti <ncepi cautari!e) III Actionea#a e+act unde te a%!i T.eodore Roose&e!t a spus c'nd&a; ?Fa ce poti( cu ce ai( e+act unde te a%!i)? Aceasta este c.eia catre succes( ?Fa ce poti( cu ce ai( e+act unde te a%!i)? Concentrea#a-te asupra momentu!ui actua! si a situatiei curente) Nu astepta ca !ucruri!e sa %ie ?numai ,une?( Tu esti ce! care %ace !ucruri!e sa %ie potri&ite) Daca te dedici <n <ntre ime acti&itati!or pe care !e des%asori( <ti &ei desc.ide usi spre oportunitati care nu-ti sunt <n pre#ent accesi,i!e) >ita-te <n -uru! tau c.iar <n acest moment si <ntrea,a-te; ?Ce as putea %ace pentru a adau a &a!oarea necesara ce!or mai importanti oameni din &iata mea pro%esiona!aN? Prin

BOTARAsTE-TE "A DECII BOGAT 384 ce moda!itate ai putea rea!i#a !ucruri!e mai rapide( mai usoare sau mai ,une pentru persoane!e care se ,a#ea#a pe tineN Fii proacti& si nu reacti&$ Fii enu! de persoana care <ntinde m'na si pro%ita de oportunitati( iar daca nu apar( creea#a-!e persona! prin e%orturi!e ta!e) III Fa-te indispensa,i! @a unu! dintre seminarii!e me!e( o secretara din Boca Raton( F!orida( mi-a spus o po&este interesanta) Ea ascu!tase unu! dintre pro rame!e me!e radio despre de#&o!tare persona!a) Drept urmare( si-a sta,i!it un o,iecti& sa-si creasca &enitu! actua! de 3)288 de do!ari pe !una cu 28S de-a !un u! urmatoru!ui an) Ea mi-a preci#at ca nu credea ca este cu ade&arat posi,i! sa c'sti e at't de mu!t( deoarece !ucra <ntr-un departament de secretare <n care sa!arii!e erau %i+e) Toata !umea %acea e+act ace!asi !ucru) Totusi( ea s-a .otar't sa caute moda!itati de a adau a &a!oare pentru se%u! ei) A o,ser&at ca e! <si petrecea mu!t timp raspun#'nd !a corespondenta de rutina) ntr-o #i( ea a !uat toate aceste documente o,isnuite si !e-a raspuns) Apoi a dus scrisori!e terminate !a se%u! ei pentru a !e edita si semna) E! a %ost <nc'ntat de munca ei si a <ncura-at-o sa %aca mai mu!t) Cur'nd( ea estiona 48S din corespondenta !ui de rutina) Apoi secretara a <nceput sa %aca cursuri sup!imentare pentru a-si <m,unatati a,i!itati!e de procesare a date!or si de pre atire a rapoarte!or) Putin c'te putin( si-a asumat sarcini!e mai mici a!e se%u!ui sau) De %iecare data c'nd pre!ua o sarcina mai mica( <i permitea se%u!ui sau sa !ucre#e asupra sarcini!or mai importante) Iar e! a o,ser&at)

338 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R "emanatu! si cu!esu! Dupa apro+imati& trei !uni( se%u! sau a c.emat-o !a e! <n ,irou si a <nc.is usa) I-a spus ca aprecia cu ade&arat munca pe care o depunea pentru e! si ca &oia sa-i mareasca sa!ariu!) A ru at-o sa nu spuna nimanui( pentru a nu crea &a!uri !a ,irou) Apoi i-a marit sa!ariu! de !a 3 288 !a 3 :28 de do!ari pe !una) Ea i-a mu!tumit si a continuat sa caute moda!tati de a-! a-uta <n acti&itatea sa) Trei !uni mai t'#iu( e! i-a marit sa!ariu! din nou( iar dupa a!te trei !uni( i !-a mai ma-orat o data) P'na !a s%'rsitu! ace!ui an( ea c'sti a = =28 de do!ari pe !una( <n timp ce ce!e!a!te secretare din -uru! ei a&eau <n continuare un &enit de apro+imati& 3 288 de do!ari) Ea mi-a re!atat ca s-a <nt'mp!at ce&a a,so!ut e+traordinar atunci c'nd a <nceput sa-si concentre#e toate ener ii!e pentru a de&eni indispensa,i!a pentru se%u! sau si compania sa) Aceeasi strate ie poate %unctiona si pentru tine ) R "er&este-i mai ,ine pe oameni Fiecare !oc de munca repre#inta o oportunitate pentru tine de a re#o!&a une!e sarcini si de a satis%ace ne&oi!e a!tor oameni) ntruc't pro,!eme!e si necesitati!e pe care !e au oamenii sunt ne!imitate( !a %e! se <nt'mp!a si cu oportunitati!e ta!e de a crea &a!oare) Fiecare a&ere demarea#a initia! cu o idee de a-i ser&i pe oameni mai ,ine <ntr-un %e! sau a!tu!) Aproape toti <ntreprin#atorii care %ondea#a si de#&o!ta companii de succes au !ucrat <n a!te or ani#atii <n care au cautat tot timpu! moda!itati de a-si creste &a!oarea <n %irma respecti&a) "urse!e primare de &a!oare( crucia!e pentru acumu!area a&utiei( sunt timpu! si cunostinte!e) "copu! tau este sa-ti <m,unatatesti continuu cunostinte!e pentru ca &a!oarea

BOT ARA"TE- TE "A DECII BOGAT 333 !ucruri!or pe care !e %aci sa de&ina din ce <n ce mai mare) n urma cu 588 de ani( Francis Bacon a spus; ?CunoHHtinte!e repre#inta putere)? Dar acest !ucru este doar partia! ade&arat) Cunostinte!e ta!e repre#inta putere doar c'nd sunt ap!icate pentru un scop uti!) Tre,uie sa !e acumu!e#i pe ace!ea de care ai ne&oie pentru a-ti putea %ace munca repede si ,ine) E+ista un pro&er, <n Te+as care spune; ?n !upta nu contea#a marimea( ci moti&atia)? Nu contea#a at't ore!e pe care !e !ucre#i( c't &a!oarea a ceea ce produci <n inter&a!u! respecti&) "uccesu! tau este determinat de a,i!itatea ta de a aduce &a!oare !a !ocu! de munca actua!( ca an a-at sau ca an a-ator( ca !ucrator <ntr-o companie sau ca proprietar a! acesteia( iar aceasta capacitate <ti determina &enitu! si &iitoru! %inanciar ) R Creea#a mai mu!ta &a!oare E+prim'nd simp!u acest !ucru( oamenii de succes sunt dec't cei!a!ti) Oamenii de succes au o,iceiuri mai ,une) Au &isuri mai mari) @ucrea#a con%orm o,iecti&e!or scrise) Fac ceea ce !e p!ace si se concentrea#a pentru a de&eni din ce ce mai ,uni) si %o!osesc a,i!itati!e natura!e !a ma+imum) Generea#a continuu idei pentru a re#o!&a pro,!eme si a atin e o,iecti&e!e companiei) "e concentrea#a pe uti!i#area %iecarui minut din timpu! !or pentru a o,tine re#u!tate ma+ime) Mai presus de toate acestea( ei cauta constant <n -uru! !or oportunitati pentru a adau a &a!oare !a ceea ce %ac) "unt caracteri#ati de un simt a! prioritati!or si de o predispo#itie catre actiune) @ucrea#a tot timpu! <n care sunt !a ser&iciu) si de#&o!ta si <si mentin o %orta care <i propu!sea#a) Drept urmare( ei de&in de neoprit) mai producti&i 3))33)

33= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA 3) Identi%ica ce!e mai &a!oroase !ucruri pe care !e %aci !a ser&iciu) Cum ti-ai putea or ani#a timpu!( ast%e! <nc't sa %aci mai mu!te de acest enN =) Botaraste-te asta#i sa-ti de#&o!ti o,iceiu! punctua!itatii) Fo!oseste ?timpu! @om,ardi? si <ncearca sa a-un i cu 32 minute mai de&reme !a <nt'!niri) 9) Or ani#ea#a-ti #iua <n asa %et <nc't sa a-un i !a ,irou si sa <ncepi cu o ora mai de&reme dec't co!e ii tai) @ucrea#a <n timpu! pau#ei de pr'n# si ram'i o ora peste pro ram) 5) Munceste tot timpu! <n care esti !a ser&iciu) Nu irosi niciun minut) Daca cine&a <ncearca sa te distra a( spune-i ca tre,uie sa te <ntorci !a munca si apoi %a acest !ucru) 2) >ita-te su, picioare!e ta!e !a pam'ntu! tau cu diamante si oportunitati pentru a adau a mai mu!ta &a!oare e+act aco!o unde te a%!i) Care ar putea %i acesteaN 7) Botaraste-te asta#i sa de&ii independent %inanciar) ncearca sa te tran%ormi <ntr-un ucenic a! ,ani!or( a! acumu!arii si a! crearii de a&ere) "a de&ii ,o at este o a,i!itate pe care o poti <n&ata) :) ncepe de asta#i sa ap!ici ?Formu!a 58 p!us? <n &iata ta pro%esiona!a cotidiana) @ucrea#a !a ser&iciu sau cu tine <nsuti pentru a de&eni mai ,un <n ceea ce %aci( <ntre 28 si 78 de ore pe saptam'na) Asa#a-te a!aturi de <n eri)

2 Preia contro!u! asupra &ietii ta!e "in ura !imita pentru rea!i#ari!e de m'ine o repre#inta <ndoie!i!e de asta#i) Baideti sa <naintam cu credinta puternica si acti&a) FRANI@!N DE@ANO ROO"ECE@T R Mare!e ade&ar ?Poti <n&ata orice <ti este necesar( poti rea!i#a orice o,iecti& pe care ti-! propui)? Acest principiu <ti o%era sansa de a pre!ua <ntre u! contro! asupra &iitoru!ui tau) Am a%!at acest concept care mi-a sc.iUm,at &iata atunci c'nd eram t'nar si ma #,ateam( esuam si ma simteam %rustrat) n ?( enera!( nimeni nu este mai destept si mai ,un dec't tine) Doar pentru ca cine&a %ace ce&a mai ,ine dec't tine( nu <nseamna ca este mai ,un ca tine) De o,icei( semni%ica %aptu! ca a <n&atat cum sa reuseasca <n ace! domeniu <naintea ta) "i orice a %acut a!tcine&a( pro,a,i! ca si tu poti rea!i#a ace! !ucru !a %e!) E+ista doar putine !imite) Aceasta nu este o re u!a usoara( dar se do&edeste( cu si uranta( simp!a) "i tu poti sa <n&eti tot ceea ce ai ne&oie pentru a-ti <ndep!ini orice o,iecti& <ti sta,i!esti) Odata ce am a%!at aceasta idee( nu mi-a mai %ost teama sa sc.im, !ocuri!e de munca si c.iar domeniu! de G

335 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA acti&itate) Am <n&atat cum sa &'nd pu,!icitate( <n&estitii( automo,i!e si consuma,i!e) Am !ucrat <n &'n#ari <n domeniu! imo,i!iar si !easin ( apoi <n de#&o!tarea sectoru!ui imo,i!iar) Dupa aceea am muncit <n importuri si distri,utie( <n ,anca( <n tipo ra%ii( <n consu!tanta) ntr-un %ina!( am a-uns sa scriu si sa sustin pre#entari si seminarii a+ate pe de#&o!tarea persona!a corporati&a) II n&ata ceea ce ai ne&oie De %iecare data c'nd am patruns <ntr-un domeniu nou( am <n);ercat sa <n&at tot ce am putut despre ace! sector si apoi am ap!icat c't mai repede posi,i! ceea ce deprinsesem) @a <nceput( studiam carti!e din ,i,!ioteca pu,!ica) Apoi mi-am cumparat proprii!e !ucrari si mi-am %aurit propria ,i,!ioteca) Ascu!tam %iecare caseta pe care o puteam asi despre ace! su,iect si participam !a %iecare seminar) Atunci c'nd a&eam 93 de aniI am studiat si m-am pre atit( apoi am sustinut e+amenu! de admitere !a o uni&ersitate presti ioasa) Am in&estit c'te&a mii de ore pentru a-mi o,tine !icenta <n a%aceri) Am <n&atat amanunte!e teorii!or micro si macroeconomice( a!e statisticii si teoriei pro,a,i!itati!or( a!e mana ementu!ui si conta,i!itatii) Am studiat marJetin ( mana ement( administrare si p!ani%icare strate ica) Am de&enit de&otat conceptu!ui de a te per%ectiona prin <n&atare) $I! Mare!e mister Am cre#ut ca a%irm un !ucru %oarte cunoscut( ca toata !umea stie ca a <n&ata repre#inta c.eia &iitoru!ui) Am ramas uimit si perp!e+ atunci c'nd mi-am dat seama( uit'ndu-ma <n -uru! meu( ca %oarte putini oameni procedau ca mine) Dupa cum recunosteau ei <nsisi( mu!ti <si ?traiau &ieti!e <ntr-o disperare tacuta?( asa cum spunea

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 332 T.oreau) Mer eau !a ser&icii care nu !e p!aceau( c'sti 'nd sa!arii mu!t mai mici dec't potentia!u! !or( a&eau re!atii de ;are nu se ,ucurau si traiau &ieti care nu !e dadeau nicio satis%actie) Am <ncercat sa !e spun ca so!utia pentru a iesi din acea stare era sa tinte asca spre &'r%) @e-am #is tuturor ce!or ;are erau dispusi sa ma ascu!te ca puteau <n&ata tot ceea ;e a&eau ne&oie pentru a-si atin e orice o,iecti& pe care si-! sta,i!eau) Nu e+istau !imite) Dar putini oameni pareau sa ascu!te) II !V!oti&e pentru orice Traim <ntr-un uni&ers ordonat) Totu! se <nt'mp!a d<ntr-o anumita cau#a) Atunci c'nd mi-am dat seama ca oamenii din -uru! meu nu pareau sa %ie interesati de sc.im,area situatii!or !or( am <nceput sa caut moti&e care sa !e e+p!ice comportamente!e) "i !e-am asit) Psi.o!o ii si oamenii de stiinta si-au petrecut mu!ti ani studiind psi.o!o ia succesu!ui si cea a esecu!ui) Ce!e mai mu!te studii indica %aptu! ca e+ista doua ,!oca-e menta!e ma-ore care tra oamenii <napoi) Primu! este ceea ce doctoru! ;;&3artin"e!i man( de !a >ni&ersitatea din Penns*!&ania( numeste ?Neputinta <n&atata? <n cartea sa( @eamed Optimism /Optimismu! <n&atatD /Editura Inopt 3448D)Con%orm cercetarii sa!e( aceasta atitudine a%ectea#a apro+imati& 68S din popu!atie ntr-o proportie sau a!ta( iar pentru mu!ti oameni este principa!u! o,staco! <n ca!ea succesu!ui si a <mp!iniri!or) II Atunci c'nd te simti <n capcana Ca urmare a e+periente!or din copi!arie( mai a!es a criticismu!ui distructi& si a esecuri!or timpurii( oamenii a-un ( !a un moment dat( <n punctu! <n care se simt incapa,i!i sa se sc.im,e sau sa actione#e <n di&erse domenii

337 "CBIMBFND GiQ))NDIREA( TI "CBIMBI CIATA a!e &ietii !or) Ma-oritatea ,ar,ati!or si %emei!or se simte cop!esita de !ucruri care par a !i se <nt'Mmp!a si de nenumarate a!te situatii care se petrec <n -uru! !or) Ei simt ca nu pot %ace nimic pentru a in%!uenta e&enimente!e sau a-si <m,unatati &iata) Cea mai e&identa do&ada ca o persoana e+perimentea#a neputinta <n&atata este %o!osirea repetata a cu&inte!or ?Nu pot?) Oamenii simt ca nu pot s!a,i( ca nu-si pot asi o s!u-,a mai ,una( ca nu-si pot <m,unatati sau sc.im,a re!atii!e( ca nu-si pot mari &enituri!e( ca nu-si pot <m,unatati cunostinte!e si a,i!itati!e si ca nu pot %ace mu!te a!te !ucruri pe care si !e doresc cu ade&arat) Ei au <ncercat %ara succes de at'tea ori <n trecut( <nc't au a-uns automat !a conc!u#ia ca e+ista %oarte putine !ucruri pe care !e pot rea!i#a pentru a sc.im,a &iitoru!) De&in pasi&i si <si accepta situatia) Cieti!e !or constau <n tre#it dimineata( mers !a ser&iciu( putina socia!i#are( <ntors acasa( m'ncat cina( pri&it !a te!e&i#or timp de patru sau cinci ore si apoi mers !a cu!care) C 33II apcana comp!acerii Cea de-a doua conditie menta!a care <i tra e <napoi pe oameni se numeste ?Oona de con%ort?) Fiinte!e omenesti sunt creaturi a!e o,iceiuri!or) E!e <ncep o acti&itate de orice %e! si a-un cur'nd sa se simta con%orta,i! cu aceasta) Apoi <ncep sa opuna o re#istenta puternica !a modi%icarea a ceea ce %ac sau a situatiei <n care se a%!a( c.iar daca nu sunt %ericiti sau mu!tumi ti <n ace!e conditii) De&in oarecum mu!tumiti si se comp!ac) Dupa aceea( din moti&e &ariate( <ncepe sa !e %ie %rica de sc.im,are) A-un sa %aca !ucruri!e automat si( cu c't se perpetuea#a( cu at't aceasta situatie se ad'nceste( p'na c'nd renunta !a orice speranta de a-si trans%orma sau a-si <m,unatati &reodata &ieti!e) Nea-utorarea <n&atata <n com,inatie cu Oona de con%ort creea#a o persoana care se simte prinsa <n capcana si

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 33: X(-ea-utorata(s!a,ita si !ipsita de a,i!itatea de a pre!ua conMro!u!asupra &ietii sa!e sau de a %ace o sc.im,are semniMicati&a)O persoana a%!ata <ntr-o ast%e! de stare cauta mai -e ra,a securitate dec't oportunitati si se simte adesea c;ictima circumstante!or asupra carora nu are niciun ;ontro!) Nicio !imita rea!a Dar rea!itatea este ca nu e+ista !imite <n ceea ce poti Macecu &iata ta) E ade&arat ca( daca a!tcine&a a %acut un ;u)cru( si tu <! poti duce !a ,un s%'rsit) "imp!u! %apt ca <ti ;(oti sta,i!i un o,iecti& c!ar <nseamna ca ai( pro,a,i!( a,i!i;atea de a-! rea!i#a) Natura nu-ti inocu!ea#a o dorinta ar#atoare pentru a o,tine un !ucru %ara a te si <n#estra cu ;a!ente si <nsusiri de care ai ne&oie pentru a-! <n%aptui) Daca te 'ndesti retrospecti& !a &iata ta( <ti &ei aduce aminte ca ai reusit( <ntr-!@)U3 %inat aproape toate !ucruri!e pe );;areti !e-ai dorit su%icient de intens si de mu!t timp) Nu esti nea-utorat si nici prins <n rutina) Potentia!u! tau ade&arat este !imitat doar de ima inatia si de determinarea ta) II$ Cei mai mari dusmani ai nostri Cei doi %actori care contri,uie ce! mai mu!t !a sentimentu! de ne a-utorare si de #ona de con%ort sunt %rica si i noranta) Teama este si a %ost <ntotdeauna ce! mai mare dusman a! tau) Frica si <ndoia!a de sine te tra <napoi si te <mpiedica sa ai &isuri marete si sa rea!i#e#i !ucruri randioase mai mu!t dec't oricare a!ti %actori) n enerat cu c't stii mai putin despre un su,iect( cu at't este mai%rica sa <ncerci ce&a nou sau di%erit <n ace! domeniu) Din cau#a i norantei( nu esti dispus sa doresti ce&a mai ,un dec't ceea ce ai asta#i) Teama si i noranta se <ntaresc una pe cea!a!ta si cresc p'na c'nd te induc ntr-o stare

336 "CBIMBFND GFNDIRE A TI "CBIMBI CIATA de para!i#ie menta!a care te conduce( ine&ita,i!( !a re#u!tate sca#ute si !a esecuri) Iata o descoperire minunata) n&atatu! a resi& despre orice su,iect <ti amp!i%ica <ncrederea si <ti micsorea#a %rica <n ace! domeniu) Pe masura ce cunostinte!e sau a,i!itati!e ta!e se de#&o!ta( a-un i cur'nd <n punctu! <n care esti ata sa actione#i si sa %aci sc.im,ari) Dar daca esti comp!et i norant <ntrun anumit domeniu( daca nu ai citit sau nu ai <n&atat nimic despre un su,iect( ti se &a parea prea di%ici! sau c.iar cop!esitor) @ipsa ta de cunostinte te &a %ace sa-ti %ie teama sa actione#i asa cum ar tre,ui pentru a-ti <m,unatati &iata <n ace! sector) II Neutra!i#area temeri!or ta!e Antidoturi!e !a %rica si i noranta sunt dorinta si cunoaW"in ura !imita rea!a asupra a ceea ce poti sa rea!i#e#i o constituie ni&e!u! de intensitate a dorintei ta!e) Daca <ti doresti ce&a su%icient de mu!t( nu e+ista aproape nicio !imita !e ata de ceea ce poti <ntreprinde) "i cu c't <n&eti mai mu!t despre orice su,iect( cu at't &a %i mai mare dorinta ta de a rea!i#a ce&a <n ace! domeniu) Pe masura ce cunostinte!e ta!e se acumu!ea#a( de&ii mai <ncre#ator sa actione#i pentru a-ti trans%orma o,iecti&e!e <n rea!itate) n e a!a masura( odata ce <ti de#&o!ti ni&e!uri!e de dorinta si cunostinte( <ti diminue#i e%ecte!e auto-!imitati&e a!e %ricii si i norantei precum si nea-utorarea <n&atata si #ona de con%ort) Cu dorinta si cunostinte( a-un i cur'nd sa <n!ocuiesti teama si i noranta cu <ncredere si cura-) Cu c't &ei <n&ata mai mu!te despre ce&a ce este important pentru tine( cu at't &ei a&ea mai mu!t cura- sa <ncerci sa rea!i#e#i ace! !ucru si cu at't &ei %i mai <ncre#ator ca &ei putea reusi) Benr* Ford a spus c'nd&a; ?Fie ca tu cre#i ca poti %ace un !ucru sau nu( ai( pro,a,i!( dreptate <n am,e!e ca#uri)? terea)

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 334 III Esti raspun#ator Prima descoperire ma-ora a &ietii me!e a a&ut !oc atunci c'nd am <nte!es ca puteam <n&ata tot ce a&eam ;;3e&oiepentru a atin e orice o,iecti& pe care mi-! sta,i!eam) Cea de-a doua descoperire importanta a %ost aceea ca sunt comp!et raspun#ator pentru mine <nsumi si pentru tot ceea ce mi se <nt'mp!a) Nimeni nu urma sa %aca nimic pentru mine) Daca <mi doream ce&a( depindea numai de mine sa %ac tot ce era necesar pentru a o,tine ace! !ucru) Iar <n ca#u! <n care a&eam o pro,!ema sau o !imitare( depindea numai de mine sa o re#o!& sau sa o depasesc) Eram pe cont propriu) Acceptarea responsa,i!itatii persona!e pentru &iata ta este pasu! urias de !a copi!arie !a maturitate) nainte de aceasta .otar're( oamenii critica( se p!'n si <i <n&ino&atesc pe cei!a!ti pentru pro,!eme!e !or) Dupa !uarea acestei deci#ii( ei se &ad pe ei <nsisi drept %orte creati&e primare <n proprii!e &ieti) nainte de a-ti asuma raspunderea tota!a pentru &iata ta( te &e#i ca o &ictima) Dupa aceea( te &e#i ca un <n&in ator) III Cau#a!itatea este <n <ntre ime menta!a Cea de-a treia descoperire pe care am %acut-o a %ost ca !antu! cau#a-e%ect este <n <ntre ime menta!) Tot ceea ce cree#i <n !umea ta materia!a <ncepe cu un 'nd de orice %e!) Daca &rei sa sc.im,i ce&a pe dina%ara( tre,uie sa <ncepi cu modi%icarea pe dinauntru) Tre,uie sa <ti sc.im,i 'ndire a daca &rei sa <ti trans%ormi &iata) Aceasta este cea mai mare descoperire dintre toate) ti cree#i propria !ume cu succesiunea continua de 'nduri( sentimente si ima ini care <ti trec prin minte) ti contro!e#i si <ti determini &iitoru! prin 'nduri!e pe care !e ai <n pre#ent) Nimic din -uru! tau nu are a!t <nte!es dec't

3=8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ace!a pe care <! acor#i tu prin 'nduri!e ta!e si prin emotii!e imp!icite) n !e atura cu acest !ucru( ".aJespeare a scris <n Bam!et; ?Nu e+ista nimic doar ,un sau rau( numai 'ndire a c!asi%ica ast%e! !ucruri!e)? III @e ea Credintei Adu-ti aminte; Orice cre#i cu ade&arat <ti &a de&eni rea!itate) Cu c't intensitatea credintei ta!e este mai puternica si o com,ini cu O emotie mai pro%unda( cu at't e mai mare impactu! pe care <! are asupra comportamentu!ui tau si a tot ceea ce ti se <nt'mp!a) Daca tu cre#i cu ade&arat ca ti-a %ost destinat sa ai o reusita importanta si <ti mentii aceasta credinta indi%erent ce se <nt'mp!a( atunci nimic din !ume nu te &a putea opri sa ai un mare succes) Daca tu cre#i <ntr-ade&ar ca esti o persoana ,una cu a,i!itati e+traordinare si ca &ei %ace !ucruri remarca,i!e <n &iata( aceasta con&in ere se &a e+prima <n toate actiuni!e ta!e si( <ntr-un %ina!( <ti &a de&eni rea!itate) Cea mai mare responsa,i!itate pe care o ai %ata de tine <nsuti este sa <ti sc.im,i con&in eri!e interioare( ast%e! P)c'tsa %ie <n con%ormitate cu rea!itati!e de care doresti sa te ,ucuri <n e+terior) "e poate &edea cu usurinta care <ti sunt credinte!e dupa ceea ce %aci) Poti sa-ti e+primi <ntotdeauna &a!ori!e rea!e <n actiuni!e pe care !e rea!i#e#i) Actione#i <ntotdeauna <n e+terior <n concordanta cu modu! <n care esti si <n care cre#i pe dinauntru) >na dintre ce!e mai ,une moda!itati de a-ti determina credinte!e rea!e este sa te 'ndesti !a modu! <n care te comporti atunci c'nd esti %urios( suparat sau te a%!i su, orice %e! de presiune) Acestea sunt momente!e -33 care con&in eri!e ies !a i&ea!a) Terrance a scris c'nd&a; ?Circumstante!e nu <! %ac pe om( ci doar <! de#&a!uie pe e! !ui <nsusi)? /"i a!tora$D

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 3=3 Fo!osind @e ea Re&ersi,i!itatii( poti sa de#&o!ti <nauntru! tau &a!ori!e( credinte!e si ca!itati!e pe care !e admiri ce! mai mu!t comport'ndu-te de parca !e-ai a&ea de-a( oric'nd <ti &or %i necesare <n %unctie de circumstante) Pentru a-ti de#&o!ta cura-u!( %ortea#a-te sa actione#i <ntr-un mod cura-os( c.iar daca <ti este %rica) Pentru a-ti de#&o!ta inte ritatea( &or,este si actionea#a cu onestitate dep!ina( c.iar daca simti ne&oia sa ascun#i ade&aru!) n cur'nd( credinte!e ta!e &or %i ima inea <n o !inda a acte!or ta!e( iar acte!e ta!e &or %i ima inea <n o !inda a credinte!or ta!e) iII @e ea Asteptari!or @e ea Asteptari!or stipu!ea#a ca orice astepti cu ncreti e+primi prodere de&ine propria pro%etie auto-<ndep!inita) priu! &iitor atunci c'nd &or,esti despre cum cre#i ca se &or <nt'mp!a !ucruri!e <ntr-un anumit domeniu) Apoi asteptari!e ta!e <ti determina atitudinea( iar conduita ta <i %ace pe oameni sa se comporte %ata de tine <ntr-un mod care re%!ecta ceea ce 'ndesti pe dinauntru) Daca te astepti sa ai succes( <ntr-un %ina! &ei a&ea succes) Daca te astepti sa %ii %ericit si popu!ar( &ei %i %ericit si popu!ar) Daca te astepti sa %ii sanatos si prosper( admirat si respectat de catre oamenii din -uru! tau( asa se &a <nt'mp!a) ti poti da seama care sunt asteptari!e ta!e prin cu&inte!e pe care !e %o!osesti pentru a descrie un e&eniment u!terior) Tre,uie sa 'ndesti si sa &or,esti mereu po#iti& despre &iitor) ncepe %iecare dimineata spun'ndu-ti; ?Cred ca mi se &a <nt'mp!a ce&a e+traordinar asta#i)? Apoi( de-a !un u! #i!ei( asteapta-te !a ce este mai ,un) Fii desc.is si atent !a posi,i!itatea ca orice !ucru care se <nt'mp!a( po#iti& sau ne ati&( sa contina ce&a ,un) Cei %i uimit de e%ectu! pe care aceasta a,ordare asupra &ietii o are asupra atitudinii ta!e si modu!ui <n care esti tratat de oamenii din -ur)

3== "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA IIIAstepari!e po#iti&e !e ate de tine <nsuti Oamenii %ericiti si de succes <si mentin continuu o atitudine de asteptari po#iti&e de !a ei <nsisi) Ei se asteapta dinainte sa ai,a succes si sunt rareori de#ama iti) Ei se asteapta sa &'nda mai mu!t dec't pierd) Ei se asteapta sa <n&ete ce&a &a!oros din %iecare e+perienta) Ei se asteapta sa-si atin a <ntr-un %ina! o,iecti&e!e si ram'n desc.isi !a posi,i!itatea ca ace!e te!uri sa %ie <ndep!inite <ntr-un mod !a care ei nu &isau) Ce! mai ,un mod de a pre#ice &iitoru! este de a-! crea( iar tu <ti cree#i &iitoru! prin modu! <n care a,orde#i tot ceea ce ti se <nt'mp!a asta#i( %ie po#iti& sau ne ati&) Daca te concentre#i asupra %iecarei situatii cu <ncredere astept'ndu-te sa <n&eti sau sa c'sti i ce&a din <mpre-urarea respecti&a( &ei continua sa pro rese#i si sa te apropii de o,iecti&e!e ta!e) De asemenea( &ei %i o persoana mai %ericita si mai optimista pe care cei!a!ti oameni o &or dori !'n a ei si o &or a-uta) II @e ea Atractiei @e ea Atractiei este considerata de mu!ti oameni cea mai importanta norma dintre toate <n e+p!icarea succesu!ui si esecu!ui) Aceasta !e e stipu!ea#a ca esti un ?ma net &iu? si ca atra i( ine&ita,i!( <n &iata ta oameni si circumstante care sunt <n armonie cu 'nduri!e ta!e dominante( <n specia! cu ace!ea pe care !e a,orde#i <ntr-un mod puternic emotiona!) Con%orm acestei norme sau %orte natura!e( cu c't te 'ndesti mai mu!t !a ce&a ce <ti doresti( cu at't de&ii mai nera,dator sa o,tii ace! !ucru) Cu c't &ei de&eni mai entu#iast sau mai con&ins( cu at't mai mu!t &ei atra e ace! o,iecti& <n &iata ta( precum un ma net atra e particu!e!e de %ier) G'nduri!e ta!e &or crea un c'mp ener etic puternic care &a atra e oamenii( circumstante!e( idei!e( oportunitati!e si resurse!e de care ai ne&oie pentru a-ti atin e te!uri!e) C'nd

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 3=9 <ti &ei sc.im,a modu! de a 'ndi despre tine <nsuti si despre posi,i!itati!e ta!e( &ei atra e <n &iata ta %orte!e necesare pentru a trans%orma ace!e idei si 'nduri marete <n e+periente rea!e de &iata) IIII$II @e ea Corespondentei Aceasta !e e stipu!ea#a ca !umea ta e+terioara corespunde ca ceea ce e+perimente#i <n e+terior este o re%!ectare a !umii ta!e interioare) Orice &e#i c'nd te uiti <n -uru! tau( &e#i <n tine <nsuti) ?Oriunde mer i( aco!o e4ti)? @umea ta e+terioara de ,o atie( munca( re!atii si sanatate &a re%!ecta ce se <nt'mp!a <nauntru! tau) Nimic nu poate ram'ne permanent <n &iata ta daca nu corespunde cu ce&a dinauntru! tau) Pentru a a&ea re!atii mai %ericite( tre,uie sa de&ii o persoana mai iu,itoare( nu numai menta!( ci si <n mod rea!( <n inima ta) Pe masura ce &ei de&eni o persoana mai iu,itoare pe dinauntru( !umea ta e+terioara de re!atii se &a sc.im,a( uneori c.iar imediat) Pentru a de&eni prosper %inanciar <n e+terior( tre,uie sa de&ii mai prosper pe dinauntru) Pentru a %i mai sanatos si mai <n %orma( tre,uie sa s'ndesti precum o persoana sanatoasa si <n %orma) In 3482( doctoru! Ei!!iam 0ames( de !a >ni&ersitatea Bar&ard( a spus; ?Cea mai mare re&o!utie a eneratiei me!e este descoperirea ca oamenii <si pot sc.im,a aspecte!e e+terioare a!e &ietii !or prin modi%icarea atitudinii !or interioare)? !umii ta!e interioare( I!$ Preia contro!u! asupra &ietii ta!e E+ista un sin ur !ucru asupra caruia ai contro! comp!et continutu! propriei minti) Numai tu poti .otar< ce &ei 'ndi si cum anume te &ei raporta !a un anumit !ucru) Aceasta putere( acest contro!( repre#inta tot ce <ti tre,uie pentru a-ti crea o !ume minunata) A,i!itatea ta de a-ti

3=5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA <ndrepta 'nduri!e catre o destinatie pe care o a!e i este su%icienta pentru ati permite sa depasesti toate o,staco!e!e si a-ti compensa toate e%orturi!e .@ drumu! catre succes) @e i!e Credintei( Asteptari!or( Atractiei si Corespondentei( %o!osite constient si de!i,erat( repre#inta secretu! pentru a rea!i#a !ucruri minunate ti &iata) C'nd &ei <ncepe saZZti sc.im,i modu! de a 'ndi despre o,iecti&e!e si posi,i!itati!e ta!e( credinte!e si actiuni!e ta!e se &or modi!a r'ndu!!or) Cei %ace din ce <n ce mai mu!te !ucruri necesare pentru a-ti trans%orma &isuri!e <n rea!itate) Cei continua sa te astepti sa ti se <nt')mp!e !ucruri ,une si &ei %i rareori de#ama it) Cei <ncepe sa atra i tot %e!u! de oameni si oportunitati minunate in &iata ta) ntrea a ta !ume &a <ncepe sa corespunda( <n e+terior( cu o,iecti&e!e si ima ini!e minunate pe care !e cree#i <n interior) Oamenii %ericiti si de succes au de ce!e mai mu!te ori o atitudine menta!a po#iti&a) Cei prosperi a%isea#a o menta!itate corespun#atoare) Oamenii ama,i!i( ra,datori( enti!i( iu,itori( care se ,ucura de re!atii %ericite si p!ine de <mp!inire cu %ami!ii!e si prietenii !or( au moduri de a 'ndi ama,i!e( ra,datoare si p!ine de iu,ire) C'nd <ti &ei de#&o!ta ace!easi menta!itati pe care !e au cei!a!ti oameni de succes( te &ei ,ucura cur'nd de re#u!tate si e+periente simi!are) ncepe unde esti "e poate sa cre#i ca <ti !ipsesc educatia( oportunitati!e sau resurse!e pe care par a !e a&ea oamenii de succes) Nu te in ri-ora) Ade&aru! e ca cei mai mu!ti oameni <ncep cu putine a&anta-e) Po&estea ce!or mai mu!ti oameni de succes este a unora care au <nceput %ara nimic si au rea!i#at ce&a demn de admiratie) C'nd&a ma compatimeam ca !a =8 de ani duceam !ipsa de ,ani si a&eam o educatie !imitata) Apoi am descoperit ca cei mai mu!ti oameni <ncep cu p!)!tini ,ani sau c.iar

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 3=2 de!oc) n ca#u! <n care ei ,ene%icia#a de o educatie ,una( se do&edeste ca cea mai mare parte din aceasta este inuti!=(in &iata rea!a( odata ce si-au <nc.eiat studii!e) Dupa aceea m-am compatimit( pentru ca nu a&eam ta!ente natura!e care sa ma a-ute si nu <mi puteam asi o s!u-,a ,una) Am descoperit cur'nd ca cei mai mu!ti oameni <ncep !a %e!; <ncearca mu!te !ucruri si esuea#a p'na c'nd asesc situatia potri&ita pentru ta!ente!e si a,i!itati!e !or) Ade&aru! este ca tu <nsuti &ei %ace tot ce &ei reusi &reodata sa rea!i#e#i) Nimeni nu &a %ace nimic pentru tine) Dar daca &ei continua sa n&eti si sa te per%ectione#i( sa <ncerci mu!te !ucruri( &ei a-!!iU3 entr-un %ina! sa detii contro!u@ Asa se <nt'mp!a pentru toti) Doar adu-ti aminte ca oportunitati!e sunt precum ratari!e <ntr-un meci de %ot,a!) Daca nu iei tu min ea si nu a!er i cu ,a!onu! spre poarta ad&ersa( acesta nu &a a&ea niciun e%ect asupra scoru!ui) C'nd apare o sansa( actionea#a imediat) R Este o !ume minunata Asta#i traim <ntr-o !ume minunata( pro,a,i! cea mai ,una perioada din istoria omenirii) Esti <ncon-urat de mai mu!te oportunitati si posi,i!itati de a-ti <ndep!ini &isuri!e dec't au e+istat p'na <n pre#ent) Nu e+ista !imite !e ate de ceea ce poti rea!i#a <n a%ara de ce!e pe care ti !e sta,i!esti cu propria 'ndire) "entimentu! de neputinta do,'ndita si mira-u! #onei de con%ort repre#inta ce!e doua o,staco!e ma-ore A! sc.im,a modu! de a 'ndi( <n a a&ea &isuri marete si <n a-ti sta,i!i o,iecti&e importante pentru tine <nsuti) ti poti depasi %rica si i noranta cu dorinta si cunostinte) Ce!e doua ca!itati care re#u!ta din dorinta intensa si din cunostinte sporite sunt cura-u! si <ncrederea de care ai ne&oie pentru a %ace orice este necesar <n a o,tine tot ceea ce <ti doresti cu ade&arat ))

3=7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ti sc.im,i &isuri!e <n rea!itati concrete prin trans%ormarea !or <n o,iecti&e) Botarasti e+act ce <ti doresti( astemi dorinte!e pe .'rtie( sta,i!esti un termen !imita si e%orturi!e pe care &a tre,ui sa !e depui pentru a !e <ndep!ini) ntocmeste-ti p!anuri!e de actiune scrise pentru a-ti atin e o,iecti&u! si apoi rea!i#ea#a #i!nic ce&a( ast%e! <nc't sa te apropii de te!u! propus) Decide de !a <nceput ca nu &ei renunta niciodata) II ncearca sa <nre istre#i nu-ti cauta scu#e pro rese( MarJ T1ain a scris c'nd&a; ?E+ista o mie de scu#e pentru esec( dar niciodata un moti& ,un)? Atunci c'nd nu mi-am mai cautat scu#e( am <nceput sa pro rese#) Odata ce am <ncetat sa-i <n&ino&atesc pe cei!a!ti si sa ma compatimesc( am <nceput sa ma 'ndesc !a actiuni speci%ice pe care !e puteam %ace pentru a-mi <m,unatati situatia) Dupa ce am <nceput sa-mi sta,i!esc o,iecti&e si sa %ac p!anuri pentru <ndep!inirea !or( am simtit ca <mi contro!e# &iata si &iitoru!) Atunci c'nd am <nceput sa <n&at ce a&eam ne&oie sa stiu pentru a-mi atin e te!uri!e( m-am simtit <ncre#ator si competent si <n a!te domenii a!e &ietii me!e) "i am <nceput sa-mi <ndep!inesc o,iecti&e!e( unu! c'te unu!( asa cum ti !e &ei rea!i#a si tu pe a!e ta!e( iar modu! meu de a 'ndi s-a modi%icat comp!et) II "c.im,'ndu-ti &iata "uccesu! este un !ucru interior( o stare de spirit) ncepe <nauntru! tau si se re%!ecta cur'nd <n !umea e+terioara) C'nd <ti <m,unatatesti modu! de a 'ndi( de&ii o persoana mai ,una) A&'nd &isuri marete si ima in'ndu-ti un &iitor minunat( de&ii !ider) Prin asternerea pe .'rtie a o,iecti&e!or si !(tocmirea <n scris a p!anuri!or pentru o,tinerea !or( preiei <ntre u! contro! a! &ietii ta!e) Practic'nd idei!e pre#entate <n aceasta carte( &ei de&eni de neoprit)

PREIA CONTRO@>@ A">PRA CIETII TA@E 3=: 3) Botaraste-te asta#i sa-ti asumi <ntrea a responsa,i!itate pentru tot ceea ce esti si &ei %i &reodata) n !oc sa cauti scu#e( decide-te sa pro rese#i) =) Identi%ica un domeniu <n care %o!osesti cu&inte!e ?Nu pot? atunci c'nd te 'ndesti !a ne&oia de a sc.im,a sau de a %ace ce&a di%erit) Ima inea#a-ti ca !imitari!e ta!e <n ace! ca# sunt doar <n mintea ta) 9) n ce domenii din &iata ta ai de&enit ,!a#at si nu poti %ace sc.im,ari( c.iar daca asta ar <nsemna o <m,unatatireN Ce ai putea %ace pentru a iesi din aceasta #ona de con%ortN 5) Identi%ica o situatie <n care %rica si <ndoia!a te <mpiedica sa rea!i#e#i ce&a ce <ti doresti) Ima inea#a-ti ca succesu! <ti este a,so!ut arantat <n ace! sector) Ce ai %ace <n mod di%eritN 2) Care sunt scu#e!e ta!e pre%erate <n a nu !ua .otar'ri sau <n a nu actiona asa cum este necesar pentru a-ti <ndep!ini o,iecti&e!eN "i daca scu#e!e ta!e nu ar %i ade&arateN i7) Dorinta si cunostinte!e repre#inta antidotu! !a %rica si <ndoia!a) Ce ai putea %ace imediat pentru a-ti <m,unatati cunostinte!e <ntr-un domeniu <n care &rei sa actione#iN :) Identi%ica un sector-c.eie din &iata ta pe care !-ai creat cu propriu! mod de a 'ndi) Cum ti-ai putea sc.im,a %e!u! de a 'ndi <n ace! domeniu pentru a a&ea mai mu!t succesN

7 Dedica-te e+ce!entei ( Ca!itatea &ietii unei persoane &a %i determinata de pro%un#imea de&otamentu!ui sau pentru e+ce!enta( indi%erent de domeniu! a!es) CINCE @OMBARDI Punctu! de <nceput a! rea!i#ari!or marete consta <n a te desprinde de !imitari!e menta!e care te tin pe !oc) "a ai &isuri marete si sa-ti sta,i!esti o,iecti&e importante repre#inta punctu! de <nceput <n care te &e#i( simti si 'ndesti ca esti capa,i! sa rea!i#e#i mu!t mai mu!t dec't <n pre#ent) Modu! <n care 'ndesti si simti <n !e atura cu tine este determinat <n mare masura de c't de e%icient consideri ca esti <n !ucruri!e importante pe care !e %aci( <n specia! <n munca sau <n cariera ta) Nu este posi,i! sa te simti %ericit ca persoana daca nu esti competent si capa,i! <n domenii!e din &iata ta( importante pentru identitatea ta persona!a) >na dintre ce!e mai puternice moda!itati pentru a-ti sc.im,a modu! de a 'ndi despre tine <nsuti este sa te dedici e+ce!entei) <nseamna sa iei .otar're a( c.iar acum( sa %ii ce! mai ,un( sa te a!aturi primi!or 38Sdin domeniu! tau( indi%erent c't timp <ti &a !ua) nsusi actu! de a te considera

DEDICA- TE EACE@ENTEI 3=4 drept potentia! e+ce!ent <n ceea ce <ntreprin#i <ti &a sc.im,a menta!itate a si <ti &a <m,unatati persona!itatea) Te &a %ace mai %ericit si <ti &a amp!i%ica respectu! pentru tine <nsuti) Te &ei p!acea si te &ei respecta mai mu!t doar .otar'ndu-te sa %ii ce! mai ,un) Piata o%era recompense superioare numai pentru re#u!tate!e deose,ite) P!ateste recompense medii pentru re#u!tate!e medii si recompense su, medie( soma- si %a!iment pentru re#u!tate!e su, medie) Asta#i( competitia se re aseste <n %iecare domeniu) Competitorii tai sunt mai capa,i!i si mai .otar'ti dec't au %ost p'na <n pre#ent si &or %i si mai mu!t anu! &iitor si anu! care urmea#a( pentru tot restu! carierei ta!e) Tre,uie sa a!er i mai repede doar pentru a ram'ne <n ace!asi !oc) II Oi!e!e %rumoase de demu!t C'nd&a( tre,uia sa %ii e+ce!ent pentru a te ridica <n &'r%u! domeniu!ui tau) Asta#i( e+ce!enta este considerata un !ucru de !a sine <nte!es) @a ora actua!a tre,uie sa %ii e+ce!ent doar pentru a intra pe piata) Apoi tre,uie sa te per%ectione#i constant( sa de&ii mai ,un si mai ,un( saptam'na de saptam'na si !una de !una( daca &rei sa tii pasu! cu competitia) n %iecare domeniu( prime!e =8S dintre companii rea!i#ea#a 68S din pro%ituri!e din ace! domeniu sau sector de acti&itate) Primii =8S dintre oamenii de &'n#ari produc 68S din &'n#ari si 68S din &enituri) Primii =8S din %iecare domeniu se ,ucura de ce!e mai mari recompense e+primate <n ,ani( m'ndrie( satis%actie si reputatie care <nsotesc %aptu! ca sunt cei mai ,uni <n ceea ce %ac) "copu! tau este sa te a!aturi !or c't mai repede posi,i!)

398 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA iii Ca!&a de contro! a per%ormantei Cea mai importanta ca!itate a ,ar,ati!or si %emei!or de succes o repre#inta( poate( am,itia) Ei 'ndesc despre ei <nsisi si se comporta #i!nic de parca ar %i <n e!ita din domeniu! !or) si propun scopuri <na!te si muncesc continuu pentru a depasi ace!e o,iecti&e) Pentru ei( cote!e sta,i!ite repre#inta minimu!( nu ma+imu!) Acestia considera ca rea!i#ari!e tuturor ce!or!a!ti sunt pro&ocari pentru ca ei sa de&ina si mai ,uni) "i asa tre,uie sa 'ndesti si tu) Partea esentia!a a persona!itatii ta!e o repre#inta ni&e!u! tau de respect persona@ Respectu! tau persona! este masura a c't te pretuiesti si a c't te consideri de &a!oros) Respectu! tau persona! constituie sursa de putere a persona!itatii ta!e) ti determina ni&e!uri!e de ener ie( entu#iasm( moti&are( inspiratie si dor1)ta) Cu c't te p!aci si te respecti mai mu!t( cu at't &ei reusi mai ,ine tot ceea ce incerci) "i cu c't reusesti mai ,ine( cu at't te p!aci si te respecti mai mu!t) Auto-stima si e+ce!enta persona!a se <ntaresc una pe cea!a!ta) II Atunci c'nd ai re#u!tate mai ,une si e%icacitatea sunt ce!e doua %ete a!e ace!eiasi monede a persona!itatii) Poti sa te p!aci si sa te respecti cu ade&arat doar c'nd cre#i <ntr-ade&ar( <n ad'ncuI inimii( ca esti ,un <n ceea ce %aci) "entimentu! de e+ce!enta persona!a este a,so!ut esentia! pentru o persona!itate sanatoasa) Fiecare !ucru pe care <! rea!i#e#i e+ce!ent <ti mareste respectu! persona! si te %ace sa te simti mai ,ine cu tine <nsuti) Te %ace sa te simti si mai <ncre#ator si sa ai re#u!tate si mai ,une) Pentru a-ti atin e <ntre u! potentia!( ai ne&oie de mu!t cura- si <ncredere) >n succes deose,it necesita o disponi,i!itate continua de a iesi din #ona de con%ort si de a Respectu! persona!

DEDICA-TE EACE@ENTEI 393 distru e !anturi!e nea-utorarii <n&atate care <i tin <napoi pe cei mai mu!ti oameni) Cu c't auto-stima ta &a %i mai ridicata( cu at't &ei de&eni mai puternic( mai determinat si po#iti&) Cu c't te &ei p!acea mai mu!t( cu at't &ei %i mai dispus sa risti( sa pasesti cu credinta si sa perse&ere#i mai mu!t dec't a!tcine&a) Cu c't de&ii mai ,un <n domeniu! a!es de tine( cu at't &ei de&eni mai puternic si mai <ncre#ator <n toate ce!e!a!te domenii a!e &ietii ta!e) II O conditie a,so!ut necesara Ade&aru! este ca e imposi,i! sa %ii cu ade&arat %ericit si sa ai succes p'na c'nd nu stii <n ad'ncu! inimii ta!e ca esti %oarte( %oarte ,un <n ceea ce %aci) Fie si numai pentru acest moti&( tre,uie sa te .otarasti sa depasesti orice o,staco!( sa p!atesti orice pret( sa %aci orice e%ort pentru a atin e aces)t ni&e! de e+ce!enta) Tre,uie sa-ti sta,i!esti scopu! de a te situa printre primii 38S din domeniu! tau si apoi sa %aci orice este necesar pentru a-! <ndep!ini) Din %ericire( sa a-un i <n &'r% este mai usor dec't cre#i) Marea ma-oritate a oameni!or se 'ndeste rareori !a e+ce!enta persona!a) "i daca !e &ine <n 'nd aceasta idee( o respin imediat si se re<ntorc !a re#u!tate!e !or mediocre) Cei mai mu!ti oameni din -uru! tau sunt mu!tumiti sa !ucre#e !a !ocuri!e !or de munca( ,une sau re!e( apoi ies <n oras cu prietenii sau &in acasa si se uita !a te!e&i#or) Totusi( c'nd &ei <ncepe sa depui aceste e%orturi sup!imentare( care <ti &or permite sa e+ce!e#i( &ei descoperi( precum un at!et <n timpu! unei curse( ca &ei a-un e cur'nd <naintea ce!or cu re#u!tate mediocre)

39= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI C@AMTA II De#&o!ta-ti a&anta-u! competiti& >nu! dintre ce!e mai importane concepte !e ate de succes este ?@atura c'sti atoare?) Acest concept e+p!ica succesu! si esecu! si a %ost demonstrat de nenumarate ori) Acest principiu stipu!ea#a; Di%erente!e mici <n a,i!itati pot conduce !a deose,iri uriaNe <n re#u!tate) "e pare ca oamenii din &'r%u! %iecarui domeniu sunt( de o,icei( doar putin mai ,uni dec't cei mediocri <n !ucruri!e importante pe care !e %ac) Dar consistenta %aptu!ui ca se do&edesc putin mai ,uni <n a,i!itati!e importante se concreti#ea#a <ntr-o di%erenta enorma <n re#u!tate) ntr-un %e!( tre,uie sa %ii doar cu 9S mai ,un .( %iecare aspect important din acti&itatea ta pentru a-ti de#&o!ta a&anta-u! competiti&) Acest %apt <ti &a permite sa te c!ase#i <n %runtea cursei &ietii) Odata ce a-un i putin mai <n %ata( poti mentine si mari aceasta di%erenta prin de#&o!tare persona!a permanenta) Poti sa de&ii din ce <n ce mai ,un <n&at'nd si practic'nd) Cu aceasta strate ie( &ei a-un e cur'nd <n primii 38S sau c.iar 2S dintre oamenii din domeniu! tau ) R Domenii cu re#u!tate importante n cadru! oricarei s!u-,e( succesu! necesita un ni&e! minim de per%ormanta pentru <ndep!inirea mai mu!tor sarcini sau %unctii) Acestea sunt domenii!e cu re#u!tate importante /DRID a!e po#itiei) Iar DRI repre#inta sarcini!e pe care tre,uie neaparat sa !e <ndep!inesti c't mai ,ine pentru a a&ea succes <n s!u-,a ta( oricare ar %i aceasta) Rareori e+ista mai mu!t de cinci p'na !a sapte domenii cu re#u!tate importante <n orice ser&iciu( po#itie( companie sau domeniu de responsa,i!itate) Tre,uie sa !e identi%ici si apoi sa-ti %aci un p!an pentru a te per%ectiona <n %iecare dintre sectoare!e <n cau#a)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 399 Moti&u! pentru care se numesc ?domenii cu re#u!tate importante? este ace!a ca repre#inta a,i!itati esentia!e Nentru a-ti des%asura acti&itatea comp!et si ,ine) >n Nunct s!a, <n oricare dintre DRI te poate <mpiedica sa ai ;-e#u!tate e+ce!ente <n acti&itatea ta enera!a) Ai succes datorita puncte!or ta!e %orte <n anumite domenii cu re#u!;ate importante( dar ce!e cu re#u!tate s!a,e determina radu! de e%icacitate cu care &ei reusi sa !e %o!osesti si pe ce!e!a!te) Domeniu! cu ce!e mai sca#ute re#u!tate <ti determina &enitu!) II Identi%ica-ti a,i!itati!e principa!e Fiecare re#u!tat dorit poate %i de%init <n %unctie de a,i!itati!e principa!e necesare pentru a-! o,tine) De e+emp!u( e+ista sapte aspecte c.eie pentru re#u!tate!e din &'n#ari) >n punct s!a, <n oricare dintre iposta#e sau studii te poate <mpiedica sa &in#i dtt ai dori) Acestea sunt; /3D prospectareaH /=D sta,i!irea <ncrederii si a raportu!uiH /9D identi%icarea pro,!emei sau a ne&oii consumatoru!ui( /5D pre#entarea produsu!ui sau ser&iciu!ui tau drept so!utia idea!a !a pro,!emaH /2D o%erirea raspunsuri!or !a o,iectii si <n ri-orariH /7D o,tinerea acordu!ui de a continua si /:D o,tinerea &'n#ari!or repetate si a recomandari!or) Daca &ei a&ea re#u!tate ,une <n toate aceste sapte etape( &ei a-un e cur'nd <n &'r%u! domeniu!ui tau) Iar <n ca#u! <n care o,tii re#u!tate s!a,e <n oricare dintre stadii( re#u!tate!e ta!e din ace! domeniu <ti &or determina &enitu!) De asemenea( <n mana ement e+ista sapte aspecte-c.eie) Acestea sunt; /3D p!ani%icareaH /=D or ani#areaH /9D se!ectarea persoane!or potri&iteH /5D de!e areaH /2D super&i#areaH /7D a,i!itatea de a e&a!uaH /:D raportarea( at't catre persoana de pe o po#itie superioara( c't si catre cea de pe o po#itie in%erioara) Daca esti e+ce!ent !a %iecare dintre

395 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA acestea( cu e+ceptia unui aspect( ace! sin ur !ucru <ti &a pune sta&i!e <n cariera ta de mana er) E+ista %actori inportanti pentru succes <n aproape %iecare domeniu din &iata) De e+emp!u( am putea aminti patru %actori critici care <ti determina sanatatea %i#ica) Acestia sunt; /3D dieta optimaH /=D reutatea coresp>0;!)#atoareH /9D e+ercitii!e potri&iteH si /5D odi.na corespun#atoare) Aproape toate pro,!eme!e de sanatate sunt cau#ate de o de%icienta <n unu! dintre aceste patru aspecte) Punctu! de <nceput a! e+ce!entei persona!e este identi%icarea aspecte!or c.eie a!e o,iecti&u!ui sau s!u-,ei t)a!e) De%ineste-!e c!ar si scrie-!e) A!catuieste o !ista de sarcini( <n ordine( pe care tre,uie sa !e <ndep!inesti pentru a o,tine re#u!tate!e asteptate !a !ocu! tau de munca) E&a!uea#a-ti re#u!tate!e actua!e <n %iecare dintre aceste domenii) Care sunt puncte!e ta!e %orteN Dar ce!e s!a,eN Fii cinstit) I! "ta,i!este-ti standarde de per%ormanta Daca &rei sa s!a,esti( primu! !ucru pe care tre,uie sa <! %aci este sa te c'ntaresti) Iar <n ca#u! care doresti sa te per%ectione#i <n orice domeniu( tre,uie sa e&a!ue#i <nt'i c't de ,ine actione#i asta#i <n ace! sector de acti&itate si apoi sa %o!osesti aceasta e&a!uare drept ,a#a pentru per%ectionare) Odata ce ai sta,i!it re#u!tate!e pe care tre,uie sa !e o,tii neaparat pentru a a-un e !a per%ormanta <ntr-un anumit aspect a! &ietii ta!e persona!e sau !a ser&iciu( <ti acor#i tie <nsuti o nota de !a 3!a 38 pentru %iecare domeniu important( 3 %iind cea mai mica nota( iar 38 - cea mai mare) Tre,uie sa te a%!i ce! putin !a ni&e!u! : pentru ca munca ta enera!a sa %ie ,ine rea!i#ata) Fie ca primesti nota : sau mai putin( tre,uie sa <ti sta,i!esti un o,iecti& de a te per%ectiona <n ace! domeniu) .?U3

DEDICA-TE EACE@ENTEI 392 ncepe <ntotdeauna pro ramu! de specia!i#are persona!a aco!o unde poti o,tine ce! mai ,un re#u!tat ce! mai repede) Cu si uranta( acest domeniu este ce! <n care ai <nre istrat o producti&itate dintre ce!e mai sca#ute) Identi%ica-ti DRI cu nota Ceamai mica si apoi <ntocmeste un p!an pentru a te per%ectiona <n ace! sector c't mai repede posi,i!) "imu!tan( tre,uie sa de#&o!ti o strate ie pentru a te specia!i#a <n toate ce!e!a!te domenii <n care esti s!a, pre atit) Fiecare pas pe care <! %aci pentru a te per%ectiona <ntr-unu! dintre aspecte!e c.eie <ti &a ame!iora per%ormante!e !a ser&iciu) Cu c't &ei a&ea re#u!tate mai ,une !a s!u-,a( cu at't te &ei p!acea si te &ei respecta mai mu!t) Cu c't te &ei p!acea si te &ei respecta mai mu!t( cu at't te &ei simti mai ,ine si &ei a&ea mai mu!ta ener ie si entu#iasm) Cur'nd &ei de&eni de neoprit) i! P!ani%icarea persona!a strate ica n !umea de a%aceri a seco!u!ui AA( p!ani%icarea strate ica a corporatii!or constituia <n mod re u!at un !ucru enera! acceptat) n ace!asi timp( persoane!e indi&idua!e erau <ncura-ate sa-si sta,i!easca p!anuri persona!e) Totusi( <n seco!u! a! AAI-!ea( situatia este di%erita) Asta#i( %iecare persoana tre,uie sa <si e!a,ore#e <n mod re u!at o p!ani%icare strate ica persona!a( asemenea unei companii) n p!ani%icarea persona!a strate ica( te &e#i pe tine <nsuti asemenea unei or ani#atii) Cu aceasta perspecti&a( %aci p!anuri mai deta!iate( pe termen !un ( pentru o,iecti&e!e si acti&itati!e din %iecare etapa a &ietii ta!e) Asta#i( tre,uie sa petreci mu!t mai mu!t timp 'ndindu-te !a &iitor dec't p'na <n pre#ent) Dar si sa in&estesti mai mu!ta ener ie si mai mu!t e%ort ana!i#'nd si p!ani%ic'nd pasii necesari pentru a-ti trans%orma &isuri!e <n rea!itati actua!e) Tre,uie sa te estione#i mu!t mai ,ine

397 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA dec't <nainte) "a preiei <ntre u! contro! asupra %iecarui !ucru care ti se <nt'mp!a) 333 Imp!icarea participanti!or >neori <i <ntre, pe cei care participa !a seminarii!e me!e; ?C'ti oameni de aici sunt propriii !or an a-atiN? De o,icei( 38-32Sdintre cei pre#enti ridica m'na) Apoi <ntrerup cursu! si <ntre, din nou; ?C'ti oameni de aici sunt <ntr-ade&ar propriii !or an a-atiN? "i dupa aceea astept) Nu durea#a %oarte mu!t timp) Oamenii se uita unii !a a!tii( !a mine si u!terior din nou unii !a a!tii) Cur'nd( una c'te una( m'ini!e <ncep sa se ridice) @a %ina!( %iecare are m'na ridicata) Toti <si dau seama ca !ucrea#a pentru ei <nsisi) Cea mai mare reHHea!a pe care o poti %ace este sa cre#i ca !ucre#i pentru a!tcine&a dec't pentru tine <nsuti) Ade&aru! e ca muncesti <ntotdeauna pentru tiI!e <nsuti( de c'nd te an a-e#i prima oara p'na c'nd te pensione#i) Indi%erent cine <ti semnea#a statu! de p!ata( !ucre#i pentru tine <nsuti) Esti presedinte!e unei companii de ser&icii antreprenoria!e persona!e cu un sin ur an a-at - tu <nsuti) Pe termen !un ( ca urmare a !ucruri!or pe care !e %aci sau pe care nu reusesti sa !e rea!i#e#i( tu .otarasti c't de mu!t c'sti i) Daca doresti o crestere de sa!ariuH poti mer e !a cea mai apropiata o !inda si poti ne ocia cu ?se%u!? tau) III ti determini sin ur propriu! &enit >neori oamenii au dispute cu mine pe mar inea acestui su,iect) Ei spun ca structuri!e de p!ata din a%acerea sau industria !or sunt determinate de %actori asupra carora nu au niciun contro!) Dar apoi !e arat ca ei au %ost cei care au .otar't sa !ucre#e <n acea a%acere sau industrie) "i tot ei

DEDICA-TE EACE@ENTEI 39: sunt cei care .otarasc sa ram'na aco!o) Ei au contro!u!) Ei sunt pe propriu! !or stat de p!ata) Daca nu esti mu!tumit cu nicio parte a muncii ta!e( depinde numai de tine sa %aci sc.im,ari) Ben-amin Disrae!i a spus; ?"a nu te p!'n i si sa nu e+p!ici niciodata)GI Daca e+ista o parte a &ietii ta!e pro%esiona!e sau persona!e care nu <ti p!ace( nu-ti irosi timpu!!ament'ndu-te <n !e atura cu aspectu! respecti&) n sc.im,( actionea#a) Dupa cum spune persona-u! Bam!et a! !ui ".aJespeare; ?Actionea#a asupra unei mu!titudini de pro,!eme si re#o!&a-!e opun'ndu-te !or)GI "a te &e#i drept presedinte!e propriei corporatii de ser&icii persona!e necesita asumarea <ntre ii responsa,i!itati pentru tot ceea ce esti si &ei %i) Acesta este un 'nd cu o <ncarcatura enorma pentru mu!ti oameni) i sperie si <i <nc'nta( <n ace!asi timp) Ima inea#a-ti numai$ Tu esti unde si ce esti( deoarece tu ai .otar't sa %ii aco!o) Tot ceea ce rea!i#e#i( pentru restu! &ietii ta!e( &a %i determinat <n mare masura de actiuni!e pe care !e %aci sau esue#i <n a !e rea!i#a) Esti responsa,i!) Detii contro!u!) Esti propriu! tau se%) "i nu e+ista !imite( <n a%ara de ce!e pe care !e permiti ca !umea e+terioara sa !e puna asupra ta si a modu!ui tau de a 'ndi) III "copu! strate iei Atunci c'nd <ncepi sa te 'ndesti !a tine <nsuti ca !a o de ser&icii persona!e( te separi de toti cei!a!ti oameni care cred ca !ucrea#a pentru a!tcine&a) Dar daca preiei contro!u! asupra carierei ta!e( <ncepi sa 'ndesti <n termeni de or ani#are strate ica persona!a( <ntocmai unei mari a%aceri) ncepi sa %aci p!anuri pe termen !un ) Para!e!e!e dintre p!ani%icarea corporati&a si cea persona!a sunt %oarte asemanatoare) "copu! or ani#arii strate ice <ntr-o a%acere este sa o,tina ce! mai mare re#u!tat pe corporatie

396 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA in&estitie /RPID din ,usinessu! respecti&) Toate p!anuri!e si tactici!e strate ice sunt <ndreptate spre reor ani#area resurse!or si a acti&itati!or companiei <ntrun ast%e! de mod( <nc't sa se o,tina o rata de recuperare %inanciara asupra resurse!or mai mare dec't <nainte) n termenii cei mai simp!i( p!ani%icarea strate ica are drept scop cresterea raportu!ui ntre ceea ce se o,tine %ata de ceea ce se %o!oseste) Toate practici!e de mana ement popu!are asta#i( precum restructurarea( reor ani#area( rein inerirea si rein&entarea au drept scop <m,unatatirea %unctionarii or ani#atiei( ast%e! <nc't sa c'sti e mai mu!ti ,ani) O,iecti&u! !or este( de asemenea( sa creasca re#u!tate!e po#iti&e si rate!e de recuperare a in&estitiei) I0I Cresterea ratei de reC>Derare ( $C a ener iei ta!e Daca rata de recuperare a capita!u!ui %inanciar se numeste( asa cum am preci#at( RPI( re#u!tatu! pe in&estitie persona! <! putem de%ini rata de recuperare pe ener ie) P!ani%icarea persona!a strate ica) este concentrata pe or ani#area si reor ani#area e+istentei ta!e( pe restructurarea si rein inerirea acti&itati!or proprii( pentru a creste ca!itatea si cantitate a recompense!or pe care !e o,tii din in&estirea ore!or si #i!e!or &ietii <n ceea ce %aci) "a presupunem( de e+emp!u( ca ai .otar't sa <ti du,!e#i sa!ariu! <n urmatorii trei p'na !a cinci ani) Acesta este un o,iecti& re#ona,i! pe care mu!ti oamerti din -uru! tau !-au atins de-a) Nu este at't de di%ici! de rea!i#at) A!t%e! spus( pentru a-ti du,!a &enitu!( tre,uie sa du,!e#i &a!oarea re#u!tate!or %ata de e%orturi!e depuse) Tre,uie sa-ti du,!e#i &a!oarea contri,utiei) Re#u!tate!e %inanciare sunt consecinta des%asurarii unei acti&itati sau a producerii unor ,unuri si ser&icii &a!oroase pentru care cine&a este dispus sa p!ateasca)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 394 Daca &rei sa sporesti cantitate a pe care o o,tii( tre,uie sa %aci un p!an sa maresti cantitatea pe care o depui) II Domeniu! tau de e+ce!enta Care e %actoru! critic care determina succesu! sau esecu! oricarei companiiN Este a&anta-u! competiti& sau ?domeniu! de e+ce!enta?) Fiecare companie <n%iintata supra&ietuieste pentru ca are o capacitate unica de a o%eri pietei ce&a mai ,un( dintr-un punct de &edere sau a!tu!( dec't orice a!tce&a o%erit de competitori) Firma ram'ne <n a%aceri at't timp c't continua( <ntr-un anumit domeniu( sa-si satis%aca consumatorii mai ,ine dec't a!ta) A&anta-u! competiti& sau propunerea unica de &'n#are a unei companii <i determina rata de crestere( ni&e!u! de &'n#ari( pro%ita,i!itatea si c.iar supra&ietuirea) Companii!e %ara un a&anta- competiti& dispar cur'nd de pe piata si sunt <n!ocuite cu a!te!e care au a&anta-e competiti&e dare( indu,ita,i!e pentru care consumatorii pot si sunt dispusi sa p!ateasca) Tu nu esti di%erit) n postura de presedinte a! unei companii cu un sin ur an a-at - tu tre,uie sa-ti de#&o!ti si sa-ti mentii !a r'ndu! tau un a&anta- competiti& semni%icati&) Tre,uie sa-ti de#&o!ti un domeniu <n care esti unic) Tre,uie sa %ii e+ce!ent <n munca pe care o depui( ast%e! <nc't sa te poti ridica <n &'r%u! sectoru!ui de acti&itate) A!e eri!e si .otar'ri!e ta!e despre a&anta-u! tau competiti& sunt si &or %i determinantii principa!i ai succesu!ui tau %inanciar <n &iata si <n cariera) III O,tin'nd succes <n mod di%ici! n urma cu c'ti&a ani( un prieten de-a! meu s-a dus sa !ucre#e pentru o %irma de ,roJera-) Pro ramu! de recrutare si de instruire a&ea o componenta te.nica importanta(

358 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA iar trainin u! de &'n#ari era( practic$ ine+istent) C'nd si-a o,tinut permisu! de ,roJera-( i s-a dat cartea Pa ini Aurii si i s-a spus sa <nceapa sa ?sune pentru do!ari?( &or,ind cu oricine putea asi !a ce!a!a!t capat a! !iniei si <ncerc'nd sa-I atra a cu produse!e sa!e) E! si-a dat seama cur'nd ca aceasta era una dintre ce!e mai re!e moda!itati din !ume de a %ace &'n#ari pro%esioniste si de a-si c'sti a e+istenta) <ntr-o #i( a a&ut ,rusc o re&e!atie( ce i-a sc.im,at cariera si !-a trans%ormat <ntr-unu! dintre cei mai ,uni consu!tanti %inanciari din tara) E! si-a dat seama ca sa @:3trea a cariera si tot ceea ce i se <nt'mp!a - sti!u! de &iata a! %ami!iei sa!e( contu! ,ancar si &iitoru! sau - ar %i %ost determina te de c't de ,un era !a te!e%on) Asadar( a !uat .otar're a sa de&ina ne<ntrecut !a %o!osirea te!e%onu!ui ca mi-!oc de prospectare si &'n#are) A citit %iecare carte pe care a asit-o despre te.nici e%iciente !a te!e%on) A urmat %iecare curs si a studiat orice in%ormatie uti!a despre acest su,iect) A de&enit at't de ,un !a <ntre,uintarea te!e%onu!ui( <nc't putea recunoaste 34 tipuri di%erite de e#itari <n &ocea persoanei pe care o suna) "i-a %ormu!at raspunsuri potri&ite pentru %iecare dintre aceste tona!itati osci!ante pentru a-si putea reasi ura potentia!ii c!ienti si pe cei actua!i ca ceea ce recomanda e! era !ucru! ce! mai ,un pentru ei) Asta#i$ e! c'sti a mai mu!t de cinci mi!ioane pe an cumpar'nd si &'n#'nd in&estitii pentru c!ientii sai( !a te!e%on( pentru un comision %i+) Apro+imati& 44S din a%acerea sa se des%asoara prin te!e%on si mai recent prin ca!cu!ator( e-mai!( %a+) E! <si <nt'!neste rareori c!ientii persona!) Dar !a te!e%on este un comunicator e+ce!ent) Acest prieten si-a identi%icat si si-a de#&o!tat un a&anta- competiti& pe care !-a %o!osit pentru a urca <n &'r%u! domeniu!ui sau) Care ar putea %i acesta pentru tineN

DEDICA-TE EACE@ENTEI 353 II De&ina un proiect ?i!!unceste-pentru-tine? Iata un e+ercitiu; Comp!etea#a aceasta propo#itie; cu ade&arat ,ine( as %i <n stare sa ?Daca as putea c'sti toti ,anii pe care mi-i doresc)? Ceea ce tre,uie sa %aci este sa comp!ete#i spatii!e !i,ere) Care este a,i!itatea care( daca ai de#&o!ta-o Ni ai %o!osi-o consistent ntr-o moda!itate e+ce!enta( ar a&ea ce! mai puternic impact po#iti& asupra &enitu!ui tauN Daca ai putea uti!i#a o ,a .eta ma ica si ai putea de&eni a,so!ut e+traordinar <ntr-un aspect a! muncii ta!e( pe care !-ai a!e eN Indi%erent de raspunsu! tau( acesta este domeniu!-c.eie cu care tre,uie sa <ncepi imediat) Orice succes de durata <ntro a%acere sau cariera &a putea %i <nre istrat ca re#u!tat a! %aptu!ui ca %aci ce&a e+traordinar de ,ine( un !ucru pe care cei!a!ti <! pretuiesc si pentru care sunt dispusi sa p!ateasca) "i tu poti <n&ata orice !ucru pe care a!tcine&a <! poate rea!i#a e+ce!en@ Adu-ti aminte ca toti oamenii din prime!e 38S au <nceput <n u!time!e 38SGprocente) Toata !umea care are o &iata ,una asta#i a a&ut c'nd&a o situatie precara) Toti oamenii din &'r%u! domeniu!ui tau erau c'nd&a <ntr-un cu totu! a!t sector de acti&itate) Moda!itatea de a a-un e <n prima !inie de auto-ser&ire a &ietii( unde pot %i asite toate !ucruri!e ,une( este simp!a) n primu! r'nd( aNa#a-te !a coada) Ia .otar'rea sa te a!aturi ce!or din primii 38S( indi%erent c't timp <ti &a !ua) n a! doi!ea r'nd( ram'i !a coada) Odata ce &ei <ncepe sa !ucre#i pentru e+ce!enta ta persona!a( continua sa <n&eti si sa practici p'na c'nd &ei a-un e aco!o) Iata &estea ,una) @inia de auto-ser&ire a &ietii se misca$ Nu se termina niciodata) Este desc.isa =5 de ore pe #i) Toata !umea care se asa#a !a coada si ram'ne aco!o a-un e( <ntr-un %ina!( <n %ata) Nimic nu te poate <mpiedica sa te situe#i printre primii 38S <n a%ara de tine <nsuti) Esti raspun#ator)

35= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R C!ari%ica-ti a&anta-u! competiti& >na dintre prime!e <ntre,ari pe care tre,uie sa ti !e pui ar %i urmatoarea; ?Care este a&anta-u! meu competiti&N? Ce %aci tu a,so!ut e+ce!entN Ce %aci tu mai ,ine dec't aproape oricine din domeniu! tauN Ce set unic de a,i!itati pose#i( datorita caruia ai o,tinut cea mai mare parte a succesu!ui tau de p'na acumN @a ce esti tu ,un cu ade&aratN Cea de-a doua <ntre,are este; ?>it'ndu-ma !a tendinte!e din ,ransa mea( care &a %i a&anta-u! meu competiti& <n trei-cinci aniN? Daca !ucruri!e continua ca si p'na <n pre#ent si te-ai putea proiecta <n &iitor peste trei-cinci ani( uit'ndu-te <n -uru! tau( ce &a tre,ui sa %aci <ntr-un mod e+ce!ent !a momentu! respecti&N Mu!ti oameni au di%icu!tati <n a raspunde !a am,e!e <ntre,ari) Nu sunt si uri care este a&anta-u! !or competiti& asta#i( drept urmare nu au nicio idee despre a&anta-u! !or competiti& <n &iitor) Daca te a%!i <n aceasta situatie( esti <n mare perico! sa ai re#u!tate su, potentia!u! tau sau c.iar sa esue#i <n cariera ) R Potentia!u! tau a&anta- competiti& Iata urmatoarea <ntre,are; ?Care ar tre,ui sa %ie a&anta-u! tau competiti&N? Daca ai putea sa %ii sen#ationa! <ntr-un domeniu( care ar %i acestaN Daca nu esti si ur( du-te si cauta un raspuns !a se% sau co!e i) ntrea,a-i; ?Caca as a&ea o a,i!itate e+traordinara( care ar %i aceea cu ce! mai mare impact po#iti& asupra re#u!tate!or me!eN? De o,icei( <ti dai seama de raspunsu! !a aceasta <ntre,are imediat ce o adrese#i) Daca te <ndoiesti care ar %i acea <nsusire care te-ar a-uta ce! mai mu!t( cere s%atu! sau parerea ce!or!a!ti) Oamenii din -uru! tau( de o,icei se%u! tau( <ti pot da repede raspunsu! !a aceasta <ntre,are)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 359 Odata ce ai raspunsu!( <ti sta,i!esti de#&o!tarea ace!ei a,i!itati ca un nou o,iecti& pe care <! urmaresti) ti sc.im,i %e!u! de a 'ndi <n ace! domeniu <ntrun mod po#iti& si <ncepi sa-ti ima ine#i ca ai <ndem'narea de a %i a,so!ut sen#ationa! <n ,ransa respecti&a) "crii acest !ucru pe .'rtie( sta,i!esti un termen !imita( <ntocmesti un p!an si <ncepi sa !ucre#i pentru a te per%ectiona <n ace! domen<u) Imediat &ei <ncepe sa-ti de#&o!ti a&anta-u! competiti& <n meseria ta( care <ti &a permite sa depasesti mu!timea) II Concedia#a persona!u! n #iua de asta#i( conduceri!e unor companii <si supun an a-atii unui test care poate %i trauma tic pentru acestia) Dupa ce sunt c.emati toti( patronii cO!!cedia#a <ntre persona!u!) Apoi anunta ca &or rean a-a pe cine&a pentru %iecare post si ca %iecare persoana poate reap!ica pentru po#itia sa( de parca ar %i candidati din a%ara companiei care pre#inta o propunere) Aceasta propunere pentru posturi!e !or ar inc!ude o descriere a ceea ce ei intentionea#a sa %aca( a modu!ui <n care au de 'nd sa o rea!i#e#e( c't de mu!t doresc sa %ie remunerati pentru munca !or si c't de mu!t ar c'sti a sau ar economisi compania p!atindu-Ie sa!arii!e pe care !e cer pentru ceea ce propun ei) Dupa cum <ti poti ima ina( mu!ti an a-ati sunt comp!et derutati !a 'ndu! ca se &or con%runta cu acest e+ercitiu) C.iar ideea de a se 'ndi !a acti&itati!e !or curente si de a !e descrie su, %orma unei propuneri de a%aceri( <mpreuna cu -usti%icarea de ce ar tre,ui p!atiti cu suma pe care o so!icita( repre#inta o sarcina cop!esitoare) Cei mai mu!ti oameni nu s-au 'ndit n<ciodata !a s!u-,e!e !or ast%e!) @a %ina!( se%u! mai adau a un deta!iu) E! !e spune ca %iecare dintre ei &a concura cu cei!a!ti oameni care &or ap!ica pentru ace!easi po#itii) Cei care &or o%eri companiei ee!e mai ,une propuneri &or %i an a-ati)

355 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R "ta,i!este e+act ceea ce %aci Daca ai %i pus <n aceasta situatie si ar tre,ui sa scrii o propunere pentru propria s!u-,a( <ncep'nd cu ce!e mai importante si mai &a!oroase !ucruri pe care !e %aci pentru compania ta( ce e+p!icatii ai daN Cum te-ai &inde an a-atoru!ui tau actua!N Ce ar umente ai o%eri pentru ,anii pe care doresti sa <i c'sti iN Care sunt competente!e ta!e de ,a#aN Ce ta!ente si a,i!itati specia!e ai( care te %ac &a!oros si te deose,esc de cei!a!tiN Care ar tre,ui sa %ie competente!e ta!e de ,a#a sau care ar putea %i <n &iitorN Ce %aci tu <ntr-un mod at't de deose,it( <nc't sa meriti ,anii pe care &rei sa <i c'sti iN Raspunsuri!e ta!e !a aceste <ntre,ari sunt esentia!e pentru succesu! tau <n cariera ) R C't de ,un estiN E+ista o sin ura moda!itate de a sta,i!i c't de ,un esti <n ceea ce %aci; EMti so!icitat adeseaN Daca esti %oarte ,un( oamenii <ncearca tot timpu! sa <ti o%ere un a!t ser&iciu dec't ce! actua!) Primesti constant o%erte de munca) Daca esti propriu! tau an a-at( ai mai mu!te propuneri dec't poti onora) Primesti constant recomandari si re%erinte de !a c!ientii mu!tumiti) Atunci c'nd esti so!icitat intens( s!u-,a ta este si ura) "tii ca( daca s-ar <nt'mp!a ce&a !a !ocu! tau de munca actua!( ai putea sa tra&erse#i strada si sa asesti m'ine un a!t ser&iciu) Nu te <n ri-ore#i niciodata <n !e atura cu %!uctuatii!e economiei( pentru ca ai <ntotdeauna mai mu!te oportunitati dec't poti estiona <n =5 de ore) Atunci c'nd &ei a-un e <n acest punct( &ei sti ca esti unu! dintre cei mai ,uni din domeniu! tau) Te &ei simti minunat <n !e atura cu tine <nsuti) Cei a&ea un contro! comp!et asupra &iitoru!ui tau)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 352 R Fa ceea ce <ti p!ace sa %aci "-ar putea sa te <ntre,i cum <ti poti sta,i!i domeniu! de e+ce!enta( <n ca#u! <n care nu ai de-a unu!) Daca esti de-a %oarte ,un <n ceea ce %aci( ar tre,ui sa stii ca( datorita sc.im,ari!or at't de rapide din ,ransa ta( <n c'ti&a ani &ei a&ea( pro,a,i!( a!ta s!u-,a( prest'nd o acti&itate di%erita( <ntr-un domeniu de e+ce!enta distinct) Orice te-a adus <n !ocu! <n care esti asta#i nu este su%icient pentru a te mentine aco!o) Iata unu! dintre ce!e mai importante aspecte a!e sc.im,arii modu!ui tau de a 'ndi) Oamenii de succes %ac ceea ce !e p!ace) Ei !ucrea#a pentru ,ucuria de a practica acea meserie) Ei ar munci c.iar daca nu ar %i p!atiti pentru asta) Adresea#a-ti aceasta <ntre,are; ?Ce acti&itate asHa!e e daca asH %i independent %inanciar sHi asHputea %ace orice <mi dorescN? Cum ti-ai sc.im,a &iata daca ai c'sti a un mi!ion de do!ariN Marea ma-oritate a oameni!or ar renunta imediat !a s!u-,e!e !or daca ar c'sti a un mi!ion de do!ari) Daca tu ai renunta !a s!u-,a ta pentru un mi!ion de do!ari( acesta este un semna! de a!armaH nseamna ca esti <n mare perico! sa-ti irosesti cariera si &iata ) R "ta,i!este ceea ce <ti p!ace sa %aci Cei a-unsi mi!ionari prin proprii!e e%orturi spun aproape in&aria,i! ca secretu! succesu!ui !or consta <n %aptu! ca au descoperit ce !e p!acea sa %aca si au %acut ace!e !ucruri din toata inima) Cei mai mu!ti oameni de succes simt ca nu tre,uie( de %apt( sa munceasca) >nii dintre ei a%irma; ?Nu am !ucrat nicio #i <n toata &iata mea)? n ca#u! !or( munca si -oaca se <ntrepatrund) Ei nu stiu unde <ncepe una si unde se termina cea!a!ta) Atunci c'nd nu sunt !a ser&iciu( se 'ndesc si &or,esc tot despre s!u-,a) "i c'nd se a%!a !a !ucru( se ad'ncesc <n munca) E+ista mai mu!t de == 888 de cate orii o%icia!e de munca numai <n "tate!e >nite( <mpartite <n su,cate orii

357 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA care aduc acest numar !a ce! putin 388 888 de s!u-,e di%erite pe care !e-ai putea a&ea) Iar ce!e mai mu!te munci pe care !e &or des%asura oamenii <n seco!u! a! AAI-!ea nu au %ost in&entate <nca) Dintre mii!e de s!u-,e care e+ista( <n mu!te dintre acestea ai putea munci si ti-ai putea c'sti a e+istenta %oarte ,ine) O,iecti&u! tau tre,uie sa constea <n a-ti se!ecta acti&itatea idea!a( cea care <ti o%era cea mai mare ,ucurie( satis%actie( ce!e mai mari recompense si apoi sa-ti cana!i#e#i toate ener ii!e pentru a de&eni a,so!ut e+ce!ent <n ace! domeniu ) R "uccesu! !asa urme Punctu! de <nceput pentru a-ti identi%ica ta!ente!e specia!e si a,i!itati!e unice este sa te 'ndesti !a trecut) Ce tipuri de acti&itati ti-au o%erit ce!e mai ,une re#u!tate si ce!e mai mari satis%actiiN C'nd erai !a scoa!a( ce materii te interesau ce! mai mu!t si !a care o,tineai ce!e mai ,une noteN Cei a&ea <ntotdeauna re#u!tate e+ce!ente !a ce&a ce te %ascinea#a( <ti retine atentia si catre care te simti atras <n mod natura!) >nu! dintre teste!e pentru a &edea daca ce&a este potri&it pentru tine <! constituie dorinta ta de a a%!a mai mu!te despre ace! domeniu) ti &a p!acea sa citepti despre sectoru! respecti& de acti&itate( sa &or,epti si sa <n&eti despre acesta) n p!us( <i &ei admira <n mod natura! pe cei care au ce! mai mare succes <n domeniu! idea! pentru tine ) R ntoarce-te !a copi!arie O moda!itate de a-ti determina &iitoru! este sa te <ntorci <n trecut) Adu-ti aminte ce <ti p!acea sa %aci ce! mai mu!t c'nd a&eai <ntre : si 35 ani) @a acea &reme( erai comp!et !i,er sa studie#i orice su,iect te interesa) Ce <ti p!acea ce!

DEDICA-TE EACE@ENTEI 35: mai mu!t sa %aciN Daca nu <ti aduci aminte( du-te si <ntrea,a-I pe unu! dintre parinti) De o,icei( ei <si &or aminti cum <ti petreceai timpu! atunci c'nd erai mai t'nar) >n participant !a unu! dintre seminarii!e me!e mi-a spus ca !ui i se ap!ica e+act acest principiu) Pe c'nd a&ea <ntre : si 35 ani( <i p!acea sa construiasca mode!e de a&ioane) A petrecut mu!te ore( t'r#iu <n noapte( e!a,or'nd mode!e din ce <n ce mai comp!e+e) Cur'nd( a <nceput sa construiasca prototipuri de a&ioane cu mici motoare <nauntru si !e-a <nscris <n concursuri) Pe masura ce a crescut( a conceput si rea!i#at a&ioane mai mari( te!e .idate si !e-a pre#entat !a competitii de pe <ntre teritoriu! ">A @a s%'rsitu! !iceu!ui( a urmat cursuri!e si si-a !uat !icenta !a o uni&ersitate de in inerie aeronautica) n pre#ent are trei companii iar <ntr-una dintre acestea proiectea#a a&ioane mici) n cea de-a doua( <nc.iria#a a&ioane( iar cea de-a treia companie se ocupa de <ntretinerea aparate!or de #,or) Mi-a spus ca a%acerea !ui are o &a!oare de c'te&a mi!ioane de do!ari si ca simte ca nu a muncit o sin ura #i <n toata &iata) E! %ace si asta#i ceea ce !-a capti&at atunci c'nd era t'nar) "i are numai 92 de ani ) R "entimentu! tau de importanta Da!e Carne ie a scris c'nd&a; ?"pune-mi ce <i o%era unei persoane ce! mai mare sentiment de importanta si <ti &oi de#&a!ui <ntrea a sa %i!oso%ie de &iata)? Ce anume <ti o%era ce! mai mare sentiment de importantaN Ce !ucru <ti mareste stima de sine atunci c'nd <! rea!i#e#i %oarte ,ineN Ce <ti p!ace sa %aci ce! mai mu!t( at't de mu!t( <nc't te atra e <n permanentaN Napo!eon Bi!! a spus c'nd&a ca unu! dintre mari!e secrete a!e succesu!ui este sa .otarasti ce <ti p!ace ce! mai mu!t sa %aci si apoi sa asesti o moda!itate de a-ti c'sti a e+istenta din ace! !ucru) Mu!ti oameni a,ordea#a procesu! <n

356 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ordine in&ersa) Ei %ac ce simt ca tre,uie sa %aca <n scopu! de a o,tine timpu! si ,anii necesari pentru a rea!i#a ce-si doresc cu ade&arat) O,iecti&u! tau ar tre,ui sa %ie sa in&erse#i aceasta ordine) Ar tre,ui sa %aci ceea ce <ti p!ace sa %aci cu ade&arat de !a <nceput) Ast%e!( &ei de&eni din ce <n ce mai ,un <n a %ina!i#a din ce <n ce mai mu!te !ucruri care <ti o%era ce! mai mare sentiment de importanta ) R Accepta rea!itatea >nu! dintre ce!e mai importante aspecte a!e sc.im,arii modu!ui tau de a 'ndi este de#&o!tarea ca!itatii numite cura-) Coi a,orda acest su,iect <n deta!iu <n Capito!u! 3=) Pentru moment( !e at de des%asurarea unei acti&itati care <ti %ace p!acere( ai ne&oie de cura- pentru a accepta %aptu! ca( e+act acum( s-ar putea sa nu te a%!i <n !ocu! potri&it( !a !ocu! de munca oportun sau <n re!atia optima) "-ar putea sa %i a!es drumu! resit) Cei mai mu!ti oameni se ad'ncesc <n s!u-,e!e si cariere!e !or si c.iar <n re!atii!e pe care !e au ca si cum ar so%a cu spate!e( ar !o&i ce&a si apoi ar iesi sa &ada peste ce au dat) Ei nu au o,iecti&e dare( asa ca sunt de acord cu orice !i se <nt'mp!a) Ei accepta s!u-,a care !i se o%era atunci c'nd <ncep sa !ucre#e sau <si sc.im,a un ser&iciu) Ei <si <ndep!inesc sarcina ce !e este reparti#ata) Ei !e permit se%i!or sa !e .otarasca drumu! <n cariera) ntre i!e !or &ieti pro%esiona!e de&in cur'nd or ani#ate <n -uru! asteptari!or oameni!or care !e semnea#a state!e de p!ata) Daca nu sunt atenti( anii &or trece( iar ei &or uita comp!et de copi!u! din ei care a <nceput <n &iata cu sperante si &isuri( intr'nd <ntr-o !ume de posi,i!itati si potentia!uri nee+p!oatate)

DEDICA- TE EACE@ENTEI 354 R Fii sincer cu tine <nsuti 0osep. Camp,e!!( %ost pro%esor de mito!o ie( a re!atat <n urma cu c'ti&a ani o po&este <n cadru! emisiunii te!e&i#ate Bi!! Mo*ers "pecia!) Aceasta a a&ut !oc <ntr-un mic restaurant pe care <! a&ea <mpreuna cu sotia sa) ntr-o #i( a &enit un cup!u( <mpreuna cu ,aiete!u! !or( si s-a ase#at pentru cina !a o masa din apropiere) @a -umatatea mesei( ,aiatu! a <nMeput sa &or,easca si sa spuna ca nu <i p!ace m'ncarea si ca nu o &a m'nca) Tata! a de&enit e+trem de %urios si a insistat ca e! sa o man'nce( %ie ca <i p!acea sau nu) Baiatu! a re%u#at si i-a spus tata!ui sau; ?Dar nu &reau sa o man'nc$? n acest moment tata! a i#,ucnit si a <nceput sa stri e; ?Tu nu &reiN "i ce !e atura are astaN Eu nu am %acut niciodata nimic din ceea ce am &rut <n toata &iata mea$? Camp,e!! a continuat sa arate ca mu!ti oameni se a%!a <n aceeasi situatie) Mu!ti oameni simt ca si-au trait <ntrea a &iata %ac'nd !ucruri pe care a!ti oameni au dorit ca ei sa !e %aca( pentru ca nu au a&ut niciodata cura-u! sa actione#e e+act cum doreau ei) Camp,e!! a a%irmat apoi ca( pentru a a&ea succes si %ericire <n &iata( secretu! este sa ?<ti urme#i %ericirea?) "a %aci ce <ti p!ace ce! mai mu!t) "a te uiti !a radio ra%ia &ietii ta!e si sa sta,i!esti ace!e acti&itati care <ti %ac p!acere mai mu!t dec't orice a!tce&a( !ucruri!e pe care !e-ai %ace daca nu ai a&ea !imitari si apoi sa-ti construiesti &iata <n -uru! acestor acti&itati ) R Fii pre atit sa p!eci Mu!ti dintre cei mai %ericiti ,ar,ati si %emei din societatea noastra sunt cei care( !a un moment dat( s-au re&o!tat si au renuntat !a o situatie atunci c'nd si-au dat seama ca nu erau %ericiti sau <mp!initi) Ei au a&ut cura-u! sa

328 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA .otarasca ca &or %ace ceea ce !e p!ace si nu ceea ce se simt o,!i ati sa %aca) Ei s-au cercetat ad'nc si si-au e&a!uat cu sinceritate proprii!e ta!ente si a,i!itati natura!e) Acest !ucru !e-a sc.im,at adesea <ntrea a &iata ) R Ascu3ta pe cei!a!ti n urma cu c'ti&a ani( am <nceput sa ma 'ndesc cu ade&arat !a ceea ce <mi doream sa %ac) "!u-,a mea era <ntr-un con de um,ra( iar &iitoru! nu era %oarte !uminos( din cau#a situatiei economice) ntre timp( desi a&eam conturata o idee despre ce &oiam sa %ac( nu eram si ur de aceasta) n ace! moment( mi-am <ntre,at ,rusc un prieten ce crede ca as putea sa %ac ,ine) E! mi-a raspuns( %ara a e#ita &reun moment; ?Ai %i e+ce!ent <n a preda si pre#enta seminarii)? Acesta era e+act !ucru! !a care ma 'ndeam si eu( dar eram ner&os !a ideea de a-mi <ndrepta <ntrea a cariera spre un domeniu cu totu! necunoscut) Comentariu! prietenu!ui meu m-a %acut sa <nte!e ca oamenii din -uru! tau pot &edea adesea c!ar ceea ce ar tre,ui sa %aci tu( c.iar daca tu <nsuti nu poti remarca acest !ucru) Daca esti cu totu! nesi ur de ta!ente!e si a,i!itati!e ta!e natura!e( <ntrea,a pe cine&a care te cunoaste ,ine despre directia idea!a pentru tine) Oamenii care te stiu si carora !e pasa de tine <ti &or o%eri adesea idei care <ti pot sc.im,a <ntrea a &iata) Adesea( aceste idei <ti &or de#&a!ui ade&arata c.emare a inimii ta!e ) R C.emarea inimii ta!e C.emarea inimii ta!e este ace! !ucru specia! care ti-a %ost menit pe acest pam'nt) Nimeni a!tcine&a nu poate %ace ace! !ucru !a %e! ca tine) Este posi,i! sa %ie ce&a ce te c.eama de mu!ti ani( precum sunetu! unei mu#ici de departe) Este ce&a ce te-a interesat si te-a atras de c'nd erai t'nar)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 323 Poate ca nu ai spus nimanui despre acest su,iect) Pro,a,i! ca( <n ad'ncu! inimii ta!e( <ti era %rica de sc.im,ari!e enorme pe care ar tre,ui sa !e %aci pentru a-ti urma c.emarea) Dar ade&aru! este ca nu &ei %i niciodata cu ade&arat %ericit sau satis%acut p'na c'nd nu te &ei e!i,era si nu &ei pune su%!et <n ceea ce %aci) Eric Butter1ort. a scris <n cartea sa( Disco&er t.e Po1er 1it.in You /Descopera puterea din tineD /Editura Barper Q Ro1( 3476D;?Tu nu esti ce eNtiH tu esti ce poti %i)? Ima inea#a-ti$ Tu nu esti ce esti( ci eNti ce poti %i atunci c'nd <ti descoperi si <ti de#&o!ti !a ma+imum ta!ente!e si a,i!itati!e natura!e ) R Fii cinstit cu tine <nsuti >na dintre caracteristici!e estiunii persona!e este aceea ca te &e#i e+act asa cum esti) Prin urmare( comp!et sincer) Recunosti si accepti ca esti pe dep!in raspun#ator( presedinte!e propriei corporatii de ser&icii persona!e) Accepti %aptu! ca recompense!e e+ce!ente pro&in numai din re#u!tate remarca,i!e <n domeniu! a!es de tine) Te &e#i pe tine <nsuti <n mod strate ic( de parca te-ai uita !a a!tcine&a) ti p!ani%ici %iecare parte a &ietii( stiind ca nimeni nu &a %ace acest !ucru pentru tine) Mai a!es( <ti sta,i!esti propriu! pro ram pentru de#&o!tare persona!a si pro%esiona!a cu scopu! de a te asi ura ca &ei de&eni unu! dintre cei mai ,uni oameni din domeniu! tau ) R G'ndeste sip!ani%ica strate ic E+ista sapte concepte <n p!ani%icarea strate ica persona!a( care <ti pot <m,unatati re#u!tate!e si sc.im,a &iata) Acestea sunt moduri de a 'ndi care &or conduce !a moda!itati mai e%iciente de a actiona)

32= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Tra e !inie Primu! concept este ceea ce numesc ? 'ndirea de !a #ero?) Fa o pau#a <n &iata si munca ta) Tra e !inie su, toate acti&itati!e ta!e curente si ima inea#ati ca <ncepi de !a #ero) ntrea,a-te; ?E+ista &reun !ucru <n &iata mea pe care( daca as %i stiut ce stiu <n pre#ent( nu !-as mai <ncepe asta#i daca as puteaN? Aceasta repre#inta una dintre ce!e mai importante <ntre,ari pe care ti !e &ei pune &reodata si !a care este ,ine sa raspun#i) Poti sa o ap!ici potri&it conceptu!ui ?mer i <nainte? <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e) Adesea( cea mai mare pro,!ema <n p!ani%icarea persona!a strate ica este ca <ncerci sa %aci sa %unctione#e ce&a !a care ai renunta daca ai !ua-o de !a capat) Adesea( c'nd o%er consu!tanta conduceri!or companii!or( mi se cer s%aturi despre cum se pot creste &'n#ari!e unui anumit produs sau ser&iciu) i <ntre, <ntotdeauna pe cei din companie; ?"tiind ce cunoasteti <n pre#ent( ati mai introduce acest produs sau ser&iciu daca ati putea !ua din nou aceasta .otar'reN? Ei <mi raspund de mu!te ori ca( a&'nd <n &edere ceea ce stiu !a ora actua!a( nu ar mai %i cumparat ace! produs de !a ,un <nceput) "%atu! meu pentru ei este <ntotdeauna ace!asi; ?Renuntati !a e!)? >nu! dintre ce!e mai inte!i ente !ucruri pe care !e pot %ace mana erii unei companii cu o parte a a%acerii care nu %unctionea#a si %ara niciun &iitor este sa renunte !a ea c't mai repede posi,i!) Acest !ucru se ap!ica !a produse( ser&icii( procese( metode de &'n#ari sau de pu,!icitate( in&estitii si orice a!te domenii de acti&itate care consuma timp( ,ani sau ener ie emotiona!a ) R Mentine-ti picioare!e deasupra %ocu!ui Daca e+ista &reun !ucru <n &iata ta pe care nu !-ai mai <ncepe asta#i( stiind ceea ce stii acum( acest !ucru este potri&it pentru a,andon creati& si poti renunta cu totu! !a e!)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 329 E+ista &reo re!atie din &iata ta - persona!a sau pro%esiona!a - <n care nu ai mai intra asta#i( stiind ce stii !a ora actua!aN Daca raspunsu! e a%irmati&( urmatoarea ta <ntre,are este; ?Cum ies din aceasta re!atie si c't de repedeN? G'ndeste-te !a &iata pro%esiona!a si !a cariera ta) E+ista &reun aspect din &iata ta pro%esiona!a <n care nu te-ai mai imp!ica asta#i( stiind ce stii <n pre#entN "au &reun proces de a%aceri( &reo procedura( acti&itate sau c.e!tuia!a pe care nu !e-ai mai %ace daca ai putea sa o iei de !a capatN ntr-un %ina!( 'ndeste-te !a in&estitii!e ta!e( nu numai ce!e %inanciare( ci si !a ce!e emotiona!e si de timp) E+ista &reo parte a &ietii ta!e care te tra e <n -os( cau#'ndu-ti tensiune sau stres( <n care nu te-ai mai imp!ica daca ai putea sa <ncepi din nouN >neori( cea mai rapida moda!itate de a sc.im,a !ucruri!e si de a-ti sc.im,a &iata este( pur si simp!u( sa pui su, semnu! <ntre,arii tot ceea ce %aci asta#i si care te %ace ne%ericit) Daca ace! !ucru nu %unctionea#a( a,andonea#a-3 si <ncepe a!tce&a ) R Bunu! tau ce! mai de pret Bunu! tau ce! mai de pret este timpu! tau) De asemenea( repre#inta si cea mai !imitata resursa a ta) Ai o perioada de timp !imitata si( odata ce s-a s%'rsit( s-a s%'rsit de%initi&) Timpu! este esentia! pentru rea!i#ari si e e%emer) Nu poti o,tine mai mu!t( indi%erent ce ai %ace) "e poate spune ca( prin modu! <n care <ti %o!osesti aceasta resursa pretioasa( <ti determini ca!itatea &ietii) Re#u!tate!e si recompense!e( oricum !e-ai de%ini( repre#inta totu!) A,i!itatea ta de a o,tine sanatatea( %ericirea si prosperitatea pe care ti !e doresti repre#inta masura e%icientei ta!e ca %iinta omeneasca) "copu! tau este sa <ti %o!osesti minute!e si ore!e mai e%icient pentru a te asi ura ca o,tii cea mai mare cantitate si ca!itate a !ucruri!or pe care !e &rei <n sc.im,u! timpu!ui pe care <! in&estesti)

325 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R C'n#are a timpu!ui tau Totu! <n &iata repre#inta un sc.im, de un %e! sau a!tu!) n ansam,!u( <ti &in#i timpu! pentru re#u!tate!e si recompense!e pe care ti !e doresti) Poti spune ce %e! de comerciant esti uit'ndu-te <n -uru! tau si e&a!u'ndu-ti situatia actua!a) Esti mu!tumit de re#u!tate!e sc.im,uri!or de p'na acum din &iata taN >nii oameni <si &'nd timpu! pentru =2 888 de do!ari pe an) A!tii <si &'nd ace!asi timp pentru =28 888 de do!ari pe an( desi au o &'rsta si o inte!i enta asemanatoare( pro&in dintr-un mediu identic si au o educatie simi!ara) Dar unu! dintre ei c'sti a de 38 ori mai mu!t dec't ce!a!a!t$ De ce se <nt'mp!a ast%e!N n termeni simp!i( ce! care c'sti a mai mu!t 'ndeste si actionea#a di%erit %ata de ce! care c'sti a mai putin) >na dintre persoane este un mai ,un ?comerciant? dec't cea!a!ta) >na dintre persoane are in%ormatii mai ,une( <si <m,unatateste continuu a,i!itati!e( <ncepe mai de&reme( munceste mai intens si ram'ne p'na mai t'r#iu dupa pro ram) >n ,un comerciant <si de#&o!ta repede a&anta-u! competiti& si <ncepe sa a-un a <n %ata mu!timii) Cur'nd( e! munceste si c'sti a !a un ni&e! mu!t mai <na!t dec't cei care au <nceput <n ace!asi timp cu e!) Acesta tre,uie sa %ie si scopu! tau ) R Timpu! tau este !imitat Nu poti economisi timp) Poti numai sa <! in&estesti <n mod di%erit) Fiecare parte din &iata ta de asta#i indica mo4)u! <n care ti-ai %o!osit timpu! <n trecut) Daca doresti sa ai un &iitor aparte( tre,uie sa <ti consumi timpu! di%erit <n pre#ent) Tre,uie sa <ti sc.im,i modu! de a 'ndi despre tine <nsuti si despre cum <si %o!osesti timpu! pentru a o,tine !ucruri!e pe care ti !e doresti <n &iata)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 322 Timpu! este( <ntr-un %e!( precum ,anii) Poate %i c.e!tuit sau in&estit) n ca#u! <n care c.e!tuiesti timp sau ,ani( au disparut pentru totdeauna) Nu poti sa !e mai o,tii <napoi) Dar daca <ti in&estesti timpu! sau ,anii <n mod <nte!ept( &ei %i recompensat cu mai mu!te re#u!tate <n &iitor) P!ani%icarea persona!a si 'ndire a strate ica <ti o%era instrumente!e pentru a te asi ura ca o,tii ce! mai mare pro%it pe timpu! in&estit /PTID) A!t%e! spus( <ti permite sa <nre istre#i ce! mai mare ?pro%it pe &iata?) Tot ceea ce %aci si necesita timp repre#inta o a!e ere) Optiunea este sa <ti %o!osesti timpu! cu <nte!epciune sau nu) Oricum a!e i( timpu! &a disparea pentru totdeauna) Daca <ti %o!osesti timpu! pentru o acti&itate( nu &ei mai a&ea aceeasi perioada de timp disponi,i! pentru a-! consuma sau a-! in&esti <ntr-o a!ta acti&itate) A!e eri!e ta!e despre cum <ti <ntre,uinte#i timpu! <ti determina <n mare masura ca!itatea &ietii( de asta#i si din &iitor) Tre,uie sa %ii %oarte atent !a timpu! tau) Tre,uie sa %ii .otar't sa nu ti-! risipesti pe acti&itati cu &a!oare redusa) Tre,uie sa reduci( sa se!ecte#i si sa e!imini toate acti&itati!e care nu mai repre#inta cea mai ,una <ntre,uintare a timpu!ui tau daca &rei sa o,tii ce! mai mare pro%it pentru ener ia in&estita <n &iata si <n cariera) ?G'ndirea de !a #ero? te &a a-uta sa %aci a!e eri mai ,une) Este o moda!itate de 'ndire-c.eie care <ti poate sc.im,a &iata ) R Principiu! Pareto >n a!t concept important pentru p!ani%icarea strate ica este Re u!a 68G=8( ?Principiu! Pareto?( despre care a scris economistu! ita!ian Ci!%redo Pareto <n 3642( <n E!&etia) Aceasta re u!a stipu!ea#a ca 68S dintre re#u!tate!e ta!e pro&in din =8S dintre acti&itati!e ta!e) Daca <ntocmesti o !ista cu 38 sarcini pe care tre,uie sa !e %aci <n #iua

327 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA urmatoare( doua dintre acestea &or &a!ora mai mu!t dec't ce!e!a!te opt !a un !oc) Dar ce!e =8S dintre acti&itati!e ta!e care se do&edesc ce!e mai &a!oroase <n munca ta sunt( in&aria,i!( ce!e mai di%ici!e si mai p!ine de pro&ocari) 68S dintre acti&itati care repre#inta doar =8S dintre re#u!tate sunt( de o,icei( amu#ante si usoare) Ca %iinta omeneasca( ai o tendinta natura!a sa %aci !ucruri!e usoare( c.iar daca nu sunt e+trem de &a!oroase sau de importante) Pentru a %ace c't mai mu!te si a o,tine ce!e mai ,une re#u!tate din %iecare minut in&estit( tre,uie sa re#isti tentatiei de a %ina!i#a mai <nt'i !ucruTre,uie sa te discip!ine#i sa <ti mentii ri!e neimportante) ener ii!e concentrate pe unu! sau doua !ucruri pe care !e poti %ace si care sunt ce!e mai importante si mai &a!oroase) III Cum sa te &in#i strate ic Ca presedinte a! propriei corporatii de ser&icii persona!e( tre,uie sa iei <n considerare ce!e patru &aria,i!e strate ice atunci c'nd te &in#i si <ti o%eri ser&icii!e) E%icacitatea ta <n %iecare dintre aceste patru domenii <ti &a determina &enituri!e si &iitoru!) Acestea sunt; /3D specia!i#areaH /=D di%erentiereaH /9D se mentarea si /5D concentrarea) Aceste patru acti&itati sunt importante pentru %iecare a%acere si pentru succesu! %iecarui produs sau ser&iciu o%erite) "uccesu! <n a%aceri si pro%ita,i!itatea repre#inta consecinte a!e unor re#u!tate nota,i!e <n %iecare dintre aceste domenii) Pro,!eme!e cu &'n#ari!e si pro%ita,i!itatea constituie re#u!tatu! unui punct s!a, <ntr-unu! sau <n mai mu!te dintre aceste sectoare) Fiecare ti se ap!ica si tie( si carierei ta!e)

DEDICA- TE EACE@ENTEI 32: R "pecia!i#ea#a-te <n domeniu! tau "pecia!i#area <nseamna sa .otarasti e+act ceea ce &ei rea!i#a <n domeniu! tau si sa %aci acest !ucru ,ine) Oamenii de succes din %iecare domeniu se specia!i#ea#a mai de ra,a dec't sa ai,a cunostinte enera!e) Ei <si concentrea#a timpu! si ta!ente!e mai de ra,a dec't sa <ncerce sa %aca prea mu!te !ucruri) Ei muncesc pentru a-si construi reputatia ca sunt indispensa,i!i <ntr-un anumit domeniu) Ei nu <ncearca sa %aca toate !ucruri!e %ara a !e rea!i#a ,ine) O a%acere de succes se poate specia!i#a pe un anumit tip de c!ienti sau <ntr-o piata speci%ica) Ori <ntr-un anumit produs sau ser&iciu pentru ace! tip de c!ient) >n om de &'n#ari de succes se &a specia!i#a <n a &inde un anumit produs sau ser&iciu unui anumit tip de consumator) >n om de succes din orice domeniu &a petrece din ce <n ce mai mu!t timp %ac'nd mai putine !ucruri( dar acestea cu o &a!oare cresc'nda <n ace! sector speci%ic) Care este domeniu! tau de specia!i#are asta#iN Care &a %i <n &iitorN Care ar tre,ui sa %ie ,ransa respecti&a daca &rei sa a-un i <n &'r%u! sectoru!ui tau de acti&itateN Care ar putea %i acesta daca ai %ace c'ti&a pasi <napoi si ti-ai ima ina ca nu ai nicio !imitare si ca ai putea a&ea numai a,i!itati e+ce!ente( <n orice piata( dupa cum <ti dorestiN R Di%erentia#a-te A doua &aria,i!a strate ica <n a%acerea sau <n cariera ta o repre#inta di%erentierea) Acesta este %actoru! c.eie care .otaraste de ce!e mai mu!te ori succesu! <n &'n#ari( marJetin si crestere a a%acerii) Constituie principa!u! determinant a! succesu!ui <n cariera ta) Di%erentierea este de%inita ca modu! <n care te separi de toti cei!a!ti din domeniu! tau care o%era ce&a simi!ar) Domeniut tau de di%erentiere este( <n rea!itate( domeniu!

326 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA tau de e+ce!enta( aria ta de unicitate( ceea ce ai speci%ic) Este ce! care <ti o%era un a&anta- competiti& asupra ce!or!a!ti din ,ransa ta ) R ntre,area-c.eie Ima inea#a-ti ca un posi,i! c!ient %oarte important te-ar <ntre,a; ?Ce anume este di%erit !a produsu! sau ser&iciu! tau( ce este mai ,un <n orice %e! %ata de produse!e sau ser&icii!e simi!are o%erite de oricare a!ta companie pe piata de asta#iN? Cum ai raspundeN Daca ar tre,ui sa raspun#i de ce produsu! sau ser&iciu! tau este superior %ata de ce!e a!e competitori!or( ce ai spuneN Mu!ti oameni de &'n#ari si c.iar proprietari de a%aceri nu stiu si ur cum sa raspunda !a aceasta <ntre,are) Dar tu tre,uie sa stii e+act care este a&anta-u! tau competiti& daca &rei sa &in#i mai mu!t pe o piata din ce <n ce mai competiti&a) De &reme ce <ti p!ani%ici strate ic propria cariera( tre,uie sa-ti pui aceasta <ntre,are) Ce a,i!itati unice pose#i( care te %ac superior %ata de toti cei!a!ti care se o%era sa rea!i#e#e ace!asi !ucru pe care <! %aci si tuN Ce a,i!itati ar %i necesareN Daca <n momentu! de %ata nu e+ce!e#i <n domeniu! tau( ce pasi ar tre,ui sa %aci( <ncep'nd c.iar de acum( pentru a a-un e <n punctu! din care te poti deose,i de toti cei!a!tiN R Identi%ica-ti consumatorii idea!i Ce! de-a! trei!ea domeniu strate ic <n a%aceri este se Acesta necesita sa <ti <mparti piete!e si consumatorii <n se mente) Poti %ace acest !ucru identi%ic'nd acei c!ienti care pot ,ene%icia ce! mai mu!t de s%era ta de specia!i#are si de a&anta-u! tau competiti& <n ace! domeniu) Prin se mentare( <ti identi%ici consumatorii idea!i) Cine sunt eiN >nde se a%!aN Ce au <n comunN Care !e sunt &'rsta( &enituri!e( ni&e!uri!e de educatie( medii!e din care pro&in( mentarea)

DEDICA-TE EACE@ENTEI 324 po#itii!e( e+periente!e si asa mai departeN Asta#i( marJetin -u! se concentrea#a din ce <n ce mai mu!t pe nise si micro-nise) C'n#ari!e si marJetin -u! sunt din ce <n ce mai mu!t persona!e si indi&idua!e( adres'nduse unor rupuri %oarte e+act de%inite de potentia!i consumatori cu anumite ca!itati si caracteristici) Care sunt consumatorii tai idea!iN R Concentrea#a-ti ener ii!e Cea de-a patra strate ie &aria,i!a( poate cea mai importanta dintre toate <n &'n#ari si marJetin ( este principiu! concentrarii) Acesta repre#inta a,i!itatea de a-ti concentra toate ener ii!e si resurse!e pe acei c!ienti sau ace!e piete unde ai ce!e mai mari sanse de succes <n cea mai scurta perioada de timp) ndem'narea de a te concentra e+c!usi& asupra oportunitati!or cu &a!oarea cea mai ridicata te &a a-uta sa ai pro%it <n urma ener iei %o!osite mai mu!t dec't orice a!t %actor) Concentrare a este un principiu c.eie pentru succes <n orice domeniu ) R "ucces &ersus esec Dun Q Bradstreet au e&a!uat re#u!tate!e a%aceri!or de succes si a!e ce!or !ipsite de reusita mai mu!t de 28 de ani) De cur'nd( au introdus toate in%ormatii!e despre a%aceri!e esuate <n ca!cu!ator) In%ormatii!e au indicat ca a%aceri!e nu au mers din cau#a ?&'n#ari!or sca#ute?) A%aceri!e au succes datorita ?&'n#ari!or ridicate?) Orice a!tce&a <n p!us repre#inta simp!e comentarii) n ca!itate de presedinte a! propriei companii( an a-at <n p!ani%icarea persona!a strate ica pentru propria cariera( scopu! tau este sa asi uri ce! mai mare ni&e! de &'n#ari a! ser&icii!or ta!e pe care <! poti atin e) Acest !ucru necesita sa te specia!i#e#i( sa te di%eren%ie#i( sa se mente#i si sa te concentre#i) n po#itia de presedinte a! propriei &ieti si

378 "CBIMBFND GFNDIREA TI "CBIMBI CIATA cariere( tre,uie sa de&ii e+ce!ent <n a %ace unu! sau doua !ucruri pentru care piata &a p!ati ce! mai mu!t) Apoi( tre,uie sa de&ii din ce <n ce mai ,un <n acest domeniu sau c.iar <n am,e!e ) R Esti e+traordinar Pot a%irma( pe ,una dreptate( ca esti e+traordinar) Te-ai nascut cu ta!ente si a,i!itati unice( care te %ac comp!et di%erit de toate ce!e!a!te %iinte omenesti care au e+istat &reodata) "anse!e de a asi <nca o persoana ca tine sunt de una !a 28 de mi!iarde) De %apt( acest !ucru nu se &a <nt'mp!a niciodata) Nu e+ista nicio a!ta persoana care are aceeasi com,inatie unica si remarca,i!a de e+periente( idei( 'nduri( sentimente( educatie si ima inatie ca tine) Ai <nauntru! tau( c.iar acum( a,i!itatea de a %i( de a a&ea sau de a %ace aproape orice <ti poti ima ina) Te asemeni %oarte mu!t cu ,!ocu! de marmura a! !ui Mic.e!an e!o) Esti asemenea unei capodopere care asteapta sa iasa !a !umina) "uccesu! deose,it si %ericirea &in atunci c'nd <ti identi%ici a,i!itati!e natura!e si apoi te concentre#i sa te de#&o!ti pe !inia ta!ente!or ta!e <nnascute) Este ca si cum ai %i %ost proiectat pentru succes <ntrun mod speci%ic si( daca poti asi domeniu! pentru care ai %ost conceput( &ei reusi sa rea!i#e#i mai mu!t <n c'ti&a ani dec't cei mai mu!ti oameni <ntr-o &iata <ntrea a ) R Nu !asa nimic !a &oia <nt'mp!arii Nu re%u#i nimic sansei) Nu speri sa se <nt'mp!e miraco!e sau sa dai !o&ituri norocoase) Recunosti ca( daca este sa %ie( depinde numai de tine) ntruc't stii ca urmea#a sa <ti petreci restu! &ietii !ucr'nd !a ce&a( te .otarasti dinainte ca &ei %ace ceea ce <ti p!ace) Cei de&eni tot ceea ce esti capa,i! sa de&ii prin

DEDICA-TE EACE@ENTEI 373 de#&o!tarea ta!ente!or si a,i!itati !or ta!e unice( oriunde te-ar conduce asemenea <nsusiri) Cei !ucra numai !a ce&a ce <ti %ace p!acere( cu oameni pe care <i simpati#e#i( des%asur'nd o acti&itate care %ace di%erenta <n !ume) ti sta,i!esti standarde <na!te) G'ndesti po#iti& si constructi& despre cariera ta si despre &iitoru! tau) Recunosti ca poti %ace orice a %acut oricine a!tcine&a) Odata ce te-ai decis ce <ti doresti sa %aci( &ei %ace totu! din inima si <ntr-un mod e+ce!ent) Drept urmare( &ei de&eni de neoprit) 3) Ce <ti p!ace cu ade&arat sa %aciN Ce acti&itate <ti o%era ce! mai mare sentiment de importantaN =) Daca ai putea %i e+ce!ent !a orice sarcina sau <n orice a,i!itate( care ar %i aceastaN "ta,i!este-ti-o drept o,iecti& si <ncepe sa !ucre#i imediat asupra ace!ei <ndem'nari) 9) Care sunt domenii!e c.eie a!e s!u-,ei ta!eN Pe o sca!a de !a 3!a 38( c't de ,un esti <n %iecare sector de acti&itateN 5) Care a,i!itate( daca ai de#&o!ta-o si uti!i#a-o <ntr-un mod e+ce!ent( ar a&ea ce! mai mare impact po#iti& asupra &ietii ta!eN 2) Care este domeniu! tau de e+ce!enta( speci%ic tie si care repre#inta ce! mai ,un !ucru pe care <! rea!i#e#i <n acti&itatea taN 7) Daca ai putea %ace doar un sin ur !ucru toata #iua( ce sarcina sau acti&itate ar contri,ui ce! mai mu!t !a &a!oarea companiei si a muncii ta!eN :) Identi%ica-ti c.emarea inimii( ace! !ucru unic pentru care ai %ost adus pe pam'nt) Daca ai putea rea!i#a un sin ur !ucru e+traordinar <n &iata( care ar %i ace!aN

: Pune oamenii pe primu! !oc Re!atii!e persona!e repre#inta so!u! %erti! din care pro&in toate a&ansari!e( toate succese!e( toate rea!i#ari!e din &iata rea!a) BEN "TEIN Oamenii pe care <i cunosti( precum si cei care te stiu <ntr-un mod %a&ora,i! &or contri,ui !a succesu!( %ericirea si ni&e!u! tau de rea!i#ari <n &iata mai mu!t dec't orice a!t %actor) Nimeni nu reuseste nimic numai prin sine <nsusi) n &iata( re!atii!e repre#inta totu!) Prietenu! meu( C.ar!ie 0ones( spunea; ?Cei %i peste cinci ani ceea ce esti <n pre#ent( cu e+ceptia carti!or pe care !e &ei citi si a oameni!or pe care <i &ei cunoaste)? a! cartii T.e Ac.ie&in "ociet* /"ocietatea de succesD /Editura Can Nostrand( 3473D( a conc!u#ionat( dupa =2 de ani de cercetare !a Bar&ard( ca a!e erea unui ? rup de re%erinta? &a a&ea o mai mare !e atura cu succesu! tau dec't orice a!tce&a) McC!e!!and a inter&ie&at a,so!&enti ai uni&ersitatii( precumU si persoane care participasera !a cursuri!e sa!e intensi&e despre succesu! <n &iata americana) I-a studiat pe acesti oameni timp de mai mu!ti ani) Mu!ti dintre ei au ap!icat ceea ce <n&atasera si au rea!i#at !ucruri minunate) Ei si-au construit a%aceri pro%ita,i!e si cariere de succes) Doctoru! Da&id McC!e!!and( autor

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 379 Totusi( mu!ti dintre a,so!&enti nu au reusit sa trans%orme <n succes in%ormatii!e si idei!e pe care !e <n&atasera) De ce nuN Dupa ce i-a cercetat din nou( e! a a%!at ca ei se <ntorsesera in&aria,i! !a ace!asi rup de oameni cu care se asociasera <nainte de a urma cursuri!e despre succes) Drept urmare( ei siau re!uat &ec.i!e o,iceiuri( o,isnuinte si moda!itati de a trai) Nimic nu s-a sc.im,at pentru ei( deoarece erau inte rati <n %oste!e rupuri de re%erinta ) R Grupu! tau de re%erinta Grupu! tau de re%erinta este de%init prin persoane!e cu care consideri ca esti asemanator) De e+emp!u( daca esti adeptu! unei anumite ,iserici( mem,rii ace!ei ,iserici %ac parte din rupu! tau de re%erinta) "i te consideri asemenea !or) Daca apartii unui partid po!itic( unei !i i de ,o1!in sau unei anumite pro%esii( oamenii din ace!e rupuri sau or ani#atii sunt parte a rupu!ui tau de re%erinta) Te identi%ici puternic cu ei) De-a !un u! timpu!ui( printr-un proces de a,sor,tie( !e &ei adopta atitudini!e( modu! de a se comporta( de a &or,i( ni&e!uri!e de aspiratie si c.iar sti!u! de a se <m,raca) Grupu! tau de re%erinta &a e+ercita o in%!uenta enorma asupra persoanei care &ei de&eni) ti &ei a-usta o,iecti&e!e( comportamente!e si 'nduri!e pentru a %i <n con%ormitate cu ceea ce simti ca &or apro,a ei) Acest !ucru se <nt'mp!a tot timpu! <n ca#u! ado!escenti!or ) R "-ar impune sa %aci noi a!e eri Orice sc.im,are <n !umea ta e+terioara <ncepe cu o modi%icare <n uni&ersu! tau interior) Trans%ormari ma-ore <n s%era ta !auntrica <ncep sa ai,a !oc atunci c'nd sc.im,i oamenii cu care te asocie#i si te identi%ici) C'nd se!ecte#i

375 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA un nou rup de re%erinta sau te asesti <ntr-o situatie cu oameni di%eriti( <ncepi sa te trans%ormi <n mod inconstient( aproape <n ciuda a ceea ce esti tu) Acest proces de modi%icare are !oc destu! de repede) n timpu! seminarii!or si ca!atorii!or me!e( am !ucrat cu nenumarati ,ar,ati si %emei din toata tara si din toata !umea( care au urmat cu s%intenie acest s%at) Ei si-au sc.im,at <n mod de!i,erat rupu! de re%erinta) Au .otar't sa se asocie#e cu oameni di%eriti din or ani#atii distincte) Cur'nd( ei au <nceput sa 'ndeasca di%erit despre ei <nsisi( iar !umea !or e+terioara a <nceput sa capete a!te &a!ente ) R Dupa cum 'ndeste un om @e ea Corespondentei arata ca !umea ta e+terioara repreiinta o o !inda a uni&ersu!ui tau interior) n Bi,!ie se spune; ?>nNm este asa cum 'ndeste)? Ceea ce <nseamna ca perceptia despre !umea e+terioara ti se sc.im,a <n con%ormitate cu modu! <n care te &e#i si 'ndesti despre tine <n constient( pentru a %i con%orma cu ima inea %ormata) Iata mesa-u! centra! a! acestei carti) Factorii cu cea mai mare in%!uenta asupra modu!ui tau de a 'ndi si de a simti &or %i aproape <ntotdeauna cei!a!ti semeni din &iata ta) Oamenii de succes sunt aceia care <si %ormea#a o,iceiu! de a se asocia cu a!ti oameni po#iti&i( orientati catre succes) Prin de%initie( oamenii care nu au succes a-un sa se asocie#e cu oameni a caror &iata nu se <ndreapta nicaieri) Oamenii din am,e!e rupuri de&in din ce <n ce mai asemanatori cu oamenii cu care se identi%ica ce! mai mu!t)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 372 R Formea#a-ti un nou rup de re%erinta Daca &rei cu ade&arat sa <ti sc.im,i &iata si modu! de a 'ndi( ia o deci#ie asta#i sa <ncepi sa te asocie#i( <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e( cu a!ti ,ar,ati si %emei pe care <i admiri si <i respecti) Botaraste-te sa co!a,ore#i cu oameni care <ti p!ac si de !a care poti <n&ata) @ucrea#a si socia!i#ea#a numai cu enu! de oameni cu care ai &rea sa semene copiii tai atunci c'nd &or creste) Dupa ce <ti &ei sta,i!i aceste tipuri de standarde pentru re!atii!e ta!e interpersona!e( <ntrea a ta &iata &a <ncepe sa se <m,unatateasca aproape imediat) II$ De#&o!ta-ti propria retea Reteaua ta este %ormata dintr-un numar de oameni pe care <i cunosti( at't direct( c't si indirect) Acestia sunt oameni asupra carora poti e+ercita o oarecare in%!uenta si care pot( <n mod simi!ar( e+ercita o anumita in%!uenta asupra ta) Oamenii cu ce! mai mare succes din societatea noastra( de !a %iecare ni&e!( sunt cei care <i cunosc pe cei mai mu!ti a!ti oameni de succes) Ei <si or ani#ea#a &ieti!e pentru a-i <nt'!ni pe acestia <n mod de!i,erat( nu accidenta!) "i asa poti %ace si tu) De-a !un u! timpu!ui( mu!ti ,ar,ati si %emei se muta dintr-un oras <n a!tu!( dintr-un domeniu ori industrie <n a!te s%ere de acti&itate) Ei <ncep cu putine contacte( dar <ntr-un timp record a-un sa se numere printre oamenii cei mai cunoscuti si mai respectati din nou! !or domeniu) De ce se <nt'mp!a acest !ucruN ntruc't ap!ica <n noi!e !or &ieti principii!e re!ationarii creati&e) Ei <ncep imediat sa-si %orme#e rupuri de re%erinta inedite( po#iti&e) Pun <n practica un p!an de a-si de#&o!ta c't mai mu!te re!atii ,une( de ca!itate( <n cea mai scurta perioada de timp)

377 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Construirea rete!ei ta!e ti &oi pre#enta un e+ercitiu %oarte ,un pentru tine) De-a !un u! urmatoare!or sase !uni p'na !a un an( <ntocmeste-ti o !ista <ntr-o a enda cu cei mai importanti 388 de oameni d<n comunitatea ta) n timp ce aduni aceste nume din #iare( din con&ersatii( din stiri si de !a ser&iciu( <ncepe sa te 'ndesti cum ai putea a-un e sa-i <nt'!nesti si sa-i cunosti) Adu-ti aminte( cu c't cunosti mai mu!ti oameni care te cunosc si 'ndesc despre tine <ntr-un mod po#iti&( cu at't &ei a&ea mai mu!t succes <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e) Odata ce &ei a&ea !ista cu cei 388 de oameni( ar tre,ui sa o consu!ti <n mod re u!at) ncepe sa !e i sistematic re!atii cu acesti oameni) Dupa ce ai )se!ectat un nume( 'ndeste-te !a cum ai putea intra <n contact cu acea persoana) Cea mai simp!a moda!itate este de a-i scrie o scrisoare prin care <ti e+primi opinia <n !e atura cu ce&a <n care este imp!icata sau transmiti( pur si simp!u( %e!icitari pentru succesu! persoanei respecti&e <n !e atura cu ce&a o,tinut de cur'nd) Fii ra,dator atunci c'nd <ncepi sa <ti e+tin#i cercu! de contacte) Nu te astepta ca persoana careia i-ai scris sa te sune sau sa &ina !a usa ta pentru a te <nt'!ni) Esti <n etapa <n care sadesti seminte) Mai t'r#iu( poti &edea ca acea persoana a rea!i#at a!tce&a si poti scrie o a!ta scrisoare) De-a !un u! timpu!ui( aceste e%orturi mici &or <ncepe sa dea roade ) R Ra,darea este rasp!atita "criu mereu scrisori oameni!or pe care <i cunosc( din toata tara) @e trimit <ntotdeauna o copie a unei poe#ii( uneori o carte( a!teori un pro ram audio sau ce&a ce simt ca !e-ar %ace p!acere) De-a !un u! ani!or( am %acut acest !ucru pentru sute sau( poate( mii de persoane) n pre#ent( oriunde mer ( oamenii &in !a mine si <mi aduc aminte ca !e-am scris sau !eam trimis ce&a( de mu!te ori cu mu!ti ani <nainte)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 37: n urma cu c'ti&a ani( ma a%!am <n Eas.in ton D)C)( !a o con%erinta !a ni&e! <na!t( iar o persoana importanta din una dintre ce!e mai mari or ani#atii din Capita!a a &enit !a mine si mi-a adus aminte ca <i scrisesem si <i trimisesem ce&a cu cinci ani <nainte) nca <si aducea aminte) De-a !un u! timpu!ui( dupa aceasta <nt'!nire( am a-uns sa <! cunosc %oarte ,ine pe acest ,ar,at) M-a pre#entat apoi unor persoane %oarte in%!uente) Aceste noi re!atii s-au do&edit a %i %oarte p!acute si producti&e pentru mine) "i pot a%irma ca au <nceput toate datorita %aptu!ui ca ma ase#a sem si scrisesem o scrisoare prietenoasa ) R A&ans'nd <n cariera Apro+imati& 62S dintre ce!e mai ,une s!u-,e din "tate!e >nite sunt ocupate prin contacte si nu prin anunturi pu,!icitare sau prin a entii de recrutare) Cine&a are ne&oie de o persoana pentru o anumita s!u-,a si %ace cunoscut acest !ucru <n cadru! rete!ei) Cor,e!e circu!a de !a o persoana !a a!ta si( ca urmare a acestor re!atii( apare o persoana potri&ita care nu ar %i putut %i asita a!t%e! si care este directionata catre respecti&u! !oc de munca) Mu!ti oameni au descoperit ca si-au trans%ormat &ieti!e pro%und <nmu!tindu-si contacte!e de %iecare data c'nd au a&ut oca#ia) Iar atunci c'nd si-au sc.im,at cariera( s-a <nt'mp!at ca ei sa cunoasca persoana potri&ita care se a%!a <n !ocu! potri&it pentru a !e %ace cunostinta cu persoana potri&ita si ast%e! au o,tinut s!u-,a potri&ita care !e-a o%erit posi,i!itatea de a c'sti a ani de munca intensa p'na !a a a-un e !a ace!asi ni&e! de responsa,i!itati si &enituri ) R AIatura-te !or Punctu! de interes a! re!ationarii pentru cei mai mu!ti ,ar,ati si %emei de succes si mi!ionari este imp!icarea !or

376 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA <n rupuri( c!u,uri si asociatii care contin mem,ri care <i pot a-uta <n di&erse domenii) Din propria e+perienta( am descoperit( c'nd m-am mutat dintr-un oras <n a!tu!( ca prin imp!icarea <n di&erse rupuri si or ani#atii am reusit sa !e mai mu!te prietenii si sa pro rese# mai mu!t <n c'ti&a ani dec't a!tii <n 38 sau =8 de ani) Botarasta-te c.iar acum sa de&ii mem,ru <n unu! sau doua c!u,uri ori asociatii) Prima asociatie <n care ar tre,ui sa te <nscrii este aceea pentru pro%esia sau ocupatia ta) Daca !ucre#i <n domeniu! imo,i!iar( <nscrie-te <ntr-o or ani#atie imo,i!iara) Daca esti antreprenor( <nscrie-te <ntr-o asociatie antreprenoria!a) Daca !ucre#i <n &'n#ari( .U3scrie-te <ntr-un c!u, precum Asociatia Internationa!a a Oameni!or din C'n#ari si MarJetin ) Atunci c'nd te deci#i sa intri <ntr-o asociatie pro%esiona!a( nu ar %i indicat sa comiti resea!a de a participa doar !a <nt'!niri!e or ani#ate si apoi sa mer i acasa) Asa %ac 6848S dintre mem,ri) "e poate ca ei sa ,ene%icie#e de apartenenta !or !a or ani#atie( dar nici pe departe c't ai putea o,tine tu daca te-ai imp!ica mai mu!t) Iata care ar tre,ui sa %ie strate ia ta) Atunci c'nd te <nscrii <ntr-un c!u, sau <ntr-o or ani#atie( uita-te !a di&erse!e comitete din !ista mem,ri!or) ntrea,a si a%!a care este ce! mai acti& si mai important pentru or ani#atie) >neori este &or,a despre comitetu! de mem,ri) A!teori despre comitetu! pentru re!atii u&ernamenta!e sau despre ce! pentru educatie sau pentru str'n ere de %onduri) Oricare ar %i acesta( a%!a care dintre comitete pare a a&ea ce! mai mare impact asupra sanatatii si cresterii or ani#atiei si apoi o%era-te &o!untar pentru a !ucra <n ace! comitet) Aproape <ntotdeauna se &a asi un !oc !i,er pentru cine&a care este dispus sa a-ute)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 374 III Donea#a-ti timpu! A.mci c'nd participi !a <nt'!niri!e comitetu!ui( de#&o!ta-ti o,iceiu! de a ridica m'na) O%era-te &o!untar pentru sarcini( sa scrii une!e rapoarte ori pentru oricare a!ta munca ce tre,uie <ndep!inita) Re u!a este aceasta; n %iecare or ani#atie( mai putin de 38S dintre oameni rea!i#ea#a cea mai mare parte a !ucruri!or) n orice comitet( mai putin de =8S dintre oameni %ac mai mu!t de 68S din munca din ace! comitet) "copu! tau este sa te numeri printre acei 38=8S) Ce!e mai importante comitete atra cei mai ,uni si mai importanti oameni din asociatie) Acestia repre#inta enu! de oameni pe care doresti sa <i ai <n rupu! tau de re%erinta si cu care &rei sa rorme#i re!atii) Constituie enu! de oameni a! caror nume <! doresti pe !ista ta de cunostinte si <n reteaua ta pro%esiona!a) II Action'nd pentru co!e ii tai >nu! dintre ce!e mai mari a&anta-e <n a !ucra &o!untar <ntr-un comitet pentru asociatia ta este ace!a ca ai oca#ia sa-ti arati ta!ente!e <n %ata co!e i!or tai( dar %ara a <ncerca &reodata sa <i impresione#i sau sa <i determini sa <ti dea sau sa %aca ce&a pentru tine) De %iecare data c'nd accepti o responsa,i!itate si tio <ndep!inesti comp!et( ei o,ser&a acest !ucru <n tacere) "e poate ca ei sa nu spuna nimic( <n a%ara de mu!tumiri!e sau %e!icitari!e oca#iona!e( dar &or retine( iar aceste !ucruri <ti &or %i %oarte uti!e mai t'r#iu) III n&ata sa &or,esti cu <ncredere de sine <n pu,!ic Daca <ti este teama sa &or,esti <n pu,!ic( ar tre,ui sa-ti R <ntocmesti un p!an( c.iar acum( !e at de cum poti scapa

3:8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA de aceasta %rica) A,i!itatea ta de a %ace o pre#entare <n %ata unui rup mic de persoane sau de a te ridica si a &or,i sau de a pre#ida o <nt'!nire pentru un rup mai numeros te poate aduce mai mu!t <n atentia oameni!or care te pot a-uta dec't orice a!t !ucru pe care !-ai putea rea!i#a) Din %ericire( &or,itu! <n pu,!ic este o a,i!itate pe care o poti deprinde prin practica) De-a !un u! ani!orM !e-am recomandat ca!duros oameni!or sa urme#e un curs Da!e Carne ie sau Toastmasters Internationa!) Am,e!e sunt desc.ise pentru toata !umea si dispon<,i!e oriunde) Atunci c'nd te <nscrii <ntr-una dintre aceste or ani#atii de renume( conducatorii !or te &or pre ati %oarte ,ine sa &or,esti <n pu,!ic) ti &or arata cum sa proiecte#i un discurs cu <nceput( cuprins si <nc.eiere) ti &or e+p!ica modu! <n care sa &or,esti <ntr-o &arietate de situatii) "i( cu c't <ti &ei <m,unatati a,i!itatea de a &or,i( con%orm @e ii Atractiei( cu at't &ei atra e mai mu!t oameni si oporturutati de a &or,i <n %ata unor rupuri mai mari si mai numeroase) II Cauta moda!itati de a contri,ui Iata un !ucru %oarte important pe care !-am <n&atat) Din cau#a e oismu!ui( marea ma-oritate a oameni!or se 'ndeste mereu !a cum ar putea a&ea c'sti uri imediate din orice interactiune cu a!ti oameni) Dar acest !ucru nu este &a!a,i! pentru tine) "copu! tau este sa cauti moda!itati de a contri,ui( tre,uie sa se a+e#e pe asirea unor moda!itati de a contri,ui) Aceasta pare sa %ie strate ia %o!osita de cei mai mu!ti oameni de &'r%) De-a !un u! ani!or am !ucrat cu mu!ti oameni ,o ati) Nu &oi uita niciodata cum un mi!iardar s-a <ntors catre mine !a s%'rsitu! unei <r!t'!niri si m-a <ntre,at <n particu!ar; ?Pot %ace ce&a pentru tineN? Mai t'r#iu( o a!ta persoana( a carei a&ere era de 288 de mi!ioane de do!ari( mi-a pus aceeasi <ntre,are; ?Te pot a-uta cum&aN?

P>NE OAMENII PE PR!M>@ @OC 3:3 Atunci c'nd am <nceput sa !ucre# pentru un ,ar,at a carui a&ere se ridica !a peste 688 de mi!ioane de do!ari( e! m-a <ntre,at( !a a doua sau a treia noastra <nt'!nire( daca putea %ace ce&a din po#itia sa pentru a ma spri-ini <n &iata mea persona!a) Desi nu m-am putut 'ndi !a nimic( ace! simp!u est mi-a c'sti at !oia!itatea pe &iata) De-a !un u! ani!or( am o,ser&at cii( !a toate ni&e!uri!e societatii( mu!ti oameni importanti au a-uns aco!o caut'nd mereu moda!itati de a-i a-uta pe cei!a!ti) III Ap>c'nd !e ea Iata una dintre ce!e mai mari descoperiri din toate timpuri!e; Cu c't o%eri mai mu!te %ara a te astepta !a recompense( cu at't &ei primi mai mu!t din ce!e mai neasteptate surse) Cei mai mu!ti oameni cred ca( daca %ac ce&a ,un pentru o persoana sau un rup ori contri,uie <n &reun %e!( rasp!ata ar tre,ui sa &ina direct de !a acea persoana sau de !a ace! rup) Dar uni&ersu! nu %unctionea#a ast%e!) Atunci c'nd %aci un !ucru dra ut pentru a!tcine&a( acti&e#i @e ea Atractiei) ntruc't este o !e e( nu tre,uie sa-ti %aci niciodata pro,!eme <n !e atura cu rasp!ata) At't timp c't &ei continua sa semeni ,unatate( uni&ersu! &a a&ea ri-a de reco!ta) @ucruri!e ,une <ti &or &eni( de ce!e mai mu!te ori( dintr-o sursa comp!et neasteptata( !a un moment cu totu! inopinat) Tre,uie doar sa te asi uri ca &ei contri,ui <n continuare) Re#u!tatu! &a &eni de !a sine) 33II Cei mai ,uni oameni n ca!itatea mea de orator pro%esionist( !ucre# cu oameni si cu asociatii de pe <ntre teritoriu! ">A) Cei mai ,uni si mai ta!entati oameni din %iecare asociatie sunt( %ara e+ceptie( cei care participa !a aproape %iecare <nt'!nire) Oamenii de &'r% sunt cei care <si a!oca mereu timp si %ac

3:= "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA sacri%iciu! de a %i aco!o) Ei sunt cei care %ac parte <ntotdeauna di))U!comitete si se o%era sa aiute <TI) rice %e!) o Am o,ser&at un %enomen interesant) n %iecare anH un mem,ru a! asociatiei este a!es presedinte nationa!) n aceasta ca!itateH mem,ru! respecti& &a tre,ui sa petreacaL mu!t timp ca!atorind &o!untar prin "tate!e >nite @( interesu! asociatiei( %ara a %i remunerat) Ai putea sa cre#i ca aceste ca!atorii &or a%ecta capacitatea ace!ei persoane de a-si asi ura e+istenta) Dar se pare ca se <nt'mp!a un %enomen in&ers) Toti presedintii de asociatii cu care am &or,it au descoperit ca au c'sti at mai mu!ti ,ani( au a&ut o e&o!utie mai ,una <n cariera si au pro resat mai mu!t <n domeniu! !or de acti&itate <n anu! <n care au <nceput sa !ucre#e pentru asociatie dec't I! orice a!t an din &iata !or) Cu c't contri,ui mai mu!t( %ara a te astepta !a recompense( cu at't &ei primi mai mu!t di!L ce!e mai neasteptate surse) Iar tu contro!e#i <n <ntre ime ceea ce aduci drept contri,utie) >ni&ersu! &a a&ea ri-a de ce!e!a!te !ucruri) (0 Tine e&identa Bar&e* MacJa* spunea in pro ramu! sau audio( Bo1 to Bui!d a Net1orJ o% Po1er Re!ations.ips /Cum sa-ti construieWti o retea de re!atii puterniceDH ca ce! mai important cu&'nt care nu se a%!a <n dictionar /!a ace! momentD era IIRo!ode+? /!ista de cunostinteD) E! pretindea ca( daca Ro!ode+-u! tau ar %i su%icient de mare( nu ar tre,ui sa dai niciodata mai mu!t de doua te!e%oane pentru a intra <n !e atura cu oricine din ">A) Bar&e* MacJa* are >II)Ro!ode+ cu mai mu!t de patru mii de nume pe care !e-a adunat de-a !un u! ani!or) E! a descoperit ca ce! putin una dintre aceste persoane are acces direct !a oricare a!ta persoanaL cu care ar dori sa comunice( inc!usi& presedinte!e "tate!or >nite)

P>NE OA!&IENII PE PRIM>@ @OC 3:9 $I! A!ianta ta inte!i enta Dupa decenii <n care i-a studiat pe cei mai ,o ati oameni din America( Napo!eon Bi!! a conc!u#ionat ca %ormarea unei rete!e inte!i ente este un pas important catre prosperitate) Crearea urmi rup inte!i ent sau participarea <n cadru! sau permite nenumarate!or persoane sa a-un a de !a saracie si o,scuritate !a succes si con%ort materia!) De aceea( ,a#a rete!ei ta!e persona!e de contacte ar tre,ui sa %ie( c.iar <nainte de a <ncepe sa te a!aturi unor rupuri si or ani#atii( reteaua ta inte!i enta) Acesta este un rup mic de patru sau cinci persoane cu care te <nt'!nesti si &or,esti mod curent) "a te <nt'!nesti <n mod re u!at( o data pe saptam'na sau c.iar mai des( cu oameni care 'ndesc ca tine este c.eia succesu!ui unui rup inte!i ent) Nu te <n ri-ora daca esti e oist <n aceste re!atii) Inc!ude <n acest rup redus doar oamenii pe care <i poti a-uta /si care te pot spri-iniD) 3-33) $I! Preia initiati&a ncepi %ormarea !!i<)ui rup inte!i ent prin a,ordarea uneia sau a doua persoane pe care !e p!aci si !e admiri si care par a a&ea aceeasi atitudine po#iti&a ca si tine) E!e pot acti&a <n domeniu! tau sau <n a!tu!) Pot %i mai <n &'rsta sau mai tinere dec't tine( de ace!asi se+ sau nu) Nu contea#a( at'ta &reme c't e+ista o a%initate <ntre &oi) Ce!e mai importante caracteristici a!e !or sunt ace!ea ca au atit!)3dinimenta!e po#iti&e si ca sunt( <n enerat optimiste <n !e atura cu e!e si cu &iata !or) Ar tre,ui sa ai,a( o,iecti&e proprii asupra carora sa !ucre#e <n %iecare #i) Ar tre,ui sa ai,a spiritu! !i,er si sa %ie curioase) Ar tre,ui sa creada <n de#&o!tare persona!a si sa citeasca de-a carti( sa ascu!te pro rame audio si sa participe !a cursuri si !a seminarii)

3:5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Mo,i! sau structurat Atunci c'nd te <nt'!nesti cu mem,rii unui rup inte!i ent( poti a&ea sau nu un p!an de !ucru) nt'!niri!e &oastre pot %i structura te sau nu) Puteti &or,i despre su,iecte enera!e sau speci%ice) Despre ceea te interesea#a pe tine sau pe ei) Nu contea#a) "imp!u! %apt ca <ti petreci timpu! <n -uru! a!tor oameni po#iti&i <ti da ener ie( te %ace mai creati& si mai entu#iast <n !e atura cu orice acti&itate depusa) >n e!ement important a! unui ast%e! de rup este &ese!ia de care &a ,ucurati <mpreuna) Aceasta repre#inta masura c.eie a ca!itatii oricarei re!atii) Oamenii care r'd mu!t <mpreuna se p!ac mai mu!t) De o,icei( ei <si acorda mai mu!t a-utor reciproc) Oamenii pe care <i p!aci ce! mai mu!t <n &iata &or %i mereu cei cu care r'#i si !umesti ce! mai mu!t) R Doi oameni <mpreuna Ce! mai important rup inte!i ent pe care <! &ei %orma &reodata este <mpreuna cu sotu!$ sotia sau parteneru!$ a tauGta) >n sot si o sotie sau un cup!u pot repre#enta ce! mai puternic rup inte!i ent) Atunci c'nd doi oameni s!mt <n per%ecta armonie unu! cu a!tu! si <si spri-ina reciproc sperante!e si &isuri!e( ei %ormea#a o com,inatie puternica ce permite %iecaruia dintre ei sa rea!i#e#e mu!t mai mu!t dec't ar %i %acut separat) Oamenii care au re!atii e+ce!ente cu persoana pe care o descriu ca %iind prietenu!Gprietena !or ce!Gcea mai ,un/aD sunt printre cei mai %ericiti( mai <mp!initi si mai de succes oameni din societatea noastra) Doi oameni <mpreuna pot crea !ucruri minunate pentru am'ndoi)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 3:2 iii Grupuri mu!tip!e Poti a&ea mai mu!t de o retea inte!i enta) >nii oameni au o ast%e! de retea <n proprii!e %ami!ii) A!tii <ntretin ast%e! de a!iante cu oamenii care practica ace!easi sporturi sau au un .o,,* simi!ar) Tu ar tre,ui sa ai neaparat o retea inte!i enta( care sa %ie concentrata speci%ic pe meseria sau cariera ta) Poti a&ea c.iar rete!e interconectate cu oameni cu care esti imp!icat <n mai mu!t de un domeniu) Cu c't interactione#i mai mu!t cu a!ti oameni po#iti&i( cu at't &ei %i mai producti& si optimist) Daca &ei &or,i si <ti &ei <mpartasi constant idei!e si e+periente!e cu a!tii( &ei ,ene%icia de idei!e si e+periente!e !or si &ei reusi sa <ti mentii o perspecti&a sanatoasa asupra a ceea ce %aci) II Pa#este-ti timpu! Ce! mai &a!oros ,un a! tau <! repre#inta timpu!( iar re!atii!e cu oamenii <ti consuma mu!t din acesta) Numaru! de re!atii de o ca!itate ridicata pe care !e poti %orma si mentine este !imitat) Pur si simp!u( nu e+ista su%iciente ore pe #i sau #i!e pe !una) Tre,uie sa %ii se!ecti& cu oamenii cu care te asocie#i si sa <i a!e i atent) Baronu! de Rot.sc.i!d a%irma <n a!e sa!e Ma+ims %or "uccess /Ma+ime pentru succesD; %I"a nu <ti %aci cunostinte inuti!e)? Acest !ucru poate suna putin rece( dar adu-ti aminte ca &iata ta este pretioasa si a!catuita din minute!e si ore!e %iecarei #i!e) Nu <ti poti permite sa ti-o irosesti <n re!atii cu persoane pe care nu !e poti a-uta si care nu te pot spri-ini( pentru a trai si a te ,ucura de o &iata mai ,una) Tre,uie sa <ti prote-e#i timpu! cu atentie) Ben-amin FranJ!in a spus; ((Iu,esti &iataN Atunci( a!catuita &iata)? nu irosi timpu!( pentru ca din acesta e)

3:7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA II Fii se!ecti& <n a!e eri!e pe care !e %aci Mu!ti oameni de succes sunt descrisi ca %iind ?sin uratici?) Totusi( acest !ucru nu <nseamna ?cu totu! sin uri?) Ei nu sunt indi&i#i i#o!ati( anti-socia!i) "in uratate a !or consta <n %aptu! ca sunt %oarte se!ecti&i cu persoane!e cu care <si petrec timpu!) Ei nu ,eau ca%ea cu oricine se a%!a <n prea-ma si nu man'nca !a pr'n# cu oricine se <nt'mp!a sa iasa pe usa <n ace!asi moment) Ei <si construiesc si <si mentin cu atentie re!atii de o ca!itate ridicata si e&ita <n mod dip!omatic oamenii ne ati&i care ar putea sa <i tra a <n urma) Daca asocierea cu oameni po#iti&i repre#inta c.eia succesu!ui( atunci tre,uie sa stai si sa te mentii deoparte de oameni ne ati&i sau ?to+ici?) Oamenii ne ati&i repre#inta sursa primara a ce!or mai mu!te moti&e de ne%ericire) Pro,!eme!e cu ast%e! de oameni constituie( pro,a,i!( ce!e mai mari surse de stres si %rustrare pentru tine) Oamenii ne ati&i <ti diminuea#a mai mu!t ,ucuria de &iata dec't orice a!t %actor) Este mu!t mai usor sa <ti re&ii dupa o pierdere %inanciara sau dupa sc.im,ari <n cariera ta dec't daca ar %i sa ai de-a %ace cu oameni ne ati&i <n munca sau <n &iata ta persona!a) O re!atie puternic ne ati&a poate %i su%icienta pentru a-ti rete#a toate sanse!e de a-ti atin e potentia!u! dep!in <n cariera) A!e e-ti re!atii!e cu ri-a) II Cauta-ti un mentor Cei mai mu!ti oameni de succes au mentori <n di%erite etape a!e &ietii !or) O persoana pe care o cunosti si care te stie si te a-uta <n mod re u!at <ti determina adesea succesu! <n &iata) >n mentor potri&it <ntr-un moment oportun te poate scuti de nenumarate rese!i si de ani de munca intensa)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 3:: n %iecare stadiu a! &ietii ta!e poti ,ene%icia de s%atu! si e+perienta cui&a mai e+perimentat dec't tine) Oamenii care m-au .idat si mi-au o%erit s%aturi <n di&erse etape( <n timp ce ma maturi#am si intram <n !umea a%aceri!or( mi-au a%ectat semni%icati& &iata) "i acest tip de re!atie poate a&ea un impact ma-or asupra succesu!ui tau) Cei mai mu!ti oameni nu stiu e+act cum %unctionea#a re!atii!e de coac.in ) >n mentor este precum un unc.i) Adica un prieten mai <n &'rsta( o persoana mai <nte!eapta si mai e+perimentata dec't tine( care <ti &a da s%aturi si te &a .ida din c'nd <n c'nd) >n mentor te poate a-uta sa e&iti capcane care <ti pot in%!uenta ne ati& cariera sau te pot tra e <napoi ) R De#&o!ta-ti o strate ie De ce!e mai mu!te ori( cei mai ,uni mentori potentia!i se do&edesc oamenii de succes care sunt de-a %oarte ocupati) "a-I a,orde#i pe unu! dintre ei necesita strate ie si p!ani%icare) Iata ce tre,uie sa %aci) Atunci c'nd te .otarasti ca ai dori ca o anumita persoana sa <ti %ie mentor <ntr-un anumit domeniu( ar tre,ui sa o contacte#i <n !e atura cu o <ntre,are sau o ne&oie speci%ica) Cei mai mu!ti oameni de succes se arata desc.isi <n a-i a-uta pe cei!a!ti care <si doresc sa ai,a si ei succes( dar sunt ocupati) Nu au mu!t timp) Nu ar tre,ui sa ceri mai mu!t de 38 minute) Cea mai ,una moda!itate de a a,orda un mentor potentia! pentru prima data este cu a-utoru! unei !iste scurte de <ntre,aric.eie( !a care ai ne&oie de raspunsuri pentru a te a-uta sa iei deci#ii <n &iata si cariera ta actua!a) Nu a,orda un mentor pun'ndu-i <ntre,ari persona!e despre &iata sa ori e+periente!e sa!e) Oamenii ocupati nu sunt interesati sa <si <mpartaseasca ce!e mai intime e+periente si sentimente cu persoane pe care nu !e-au mai <nt'!nit)

3:6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA II Cauta compati,i!itati @a prima &oastra <nt'!nire( pun'ndu-i c'te&a <ntre,ari speci%ice( teste#i terenu!) Ceea ce cauti este o anumita %orma de c.imie) Mai e+act o persoana pe care sa o p!aci( sa o respecti si cu care sa te simti con%orta,i! si care( !a r'ndu! ei( sa te p!aca si sa %ie dispusa sa te a-ute <n &iitor) Din aceasta cau#a( tre,uie sa <ncepi usor) Tre,uie sa so!iciti doar c'te&a minute si apoi sa <ti continui tre,uri!e) Tre,uie sa ceri un s%at speci%ic <n !e atura cu o situatie speci%ica) Tre,uie sa ai respect( sa %ii prietenos si sa te comporti pro%esionist) Iata c.eia pentru a de#&o!ta re!atia <ntre tine si mentoru! tau) Atunci c'nd ti se da un s%at! urmea#a-!) Nu so!icita un s%at anume pe care sa nu <! %o!osesti( iar apoi sa te <ntorci pentru a so!icita a!te!e) Acest !ucru nu %ace dec't sa demonstre#e mentoru!ui tau potentia! ca <i irosesti timpu!) n sc.im,( daca aceasta persoana <ti su erea#a sa actione#i <ntr-un anumit %e!( con%ormea#ate imediat) Daca mentoru! <ti propune sa citesti o carte( du-te si citeste-o) Daca <ti #ice sa ascu!ti un pro ram audio( du-te si ascu!ta-!) Daca <ti spune sa participi !a un anumit curs( <nscrie-te !a curs si urmea#a-!) $II Respecta-i timpu! Mu!ti oameni ma contactea#a si ma roa a sa !e %iu mentor( nu numai din "tate!e >nite si din Canada( dar si din a!te tari) n a%ara de %aptu! ca sunt e+trem de ocupat( !e re%u# respectuos in&itatii!e( din cau#a a,ordari!or !or) Ei ma suna sau <mi scriu ca doresc ca eu sa !e estione# comp!et &ieti!e) Cor ca eu sa <mi petrec mu!te ore din timpu! meu .id'ndu-i( consi!iindu-i si a-ut'ndu-i <n meserii!e sau cariere!e !or)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 3:4 Ade&aru! e ca un mentor potentia! este( de o,icei( %oarte ocupat si nici nu se poate 'ndi !a posi,i!itatea de a-si petrece perioade mari de timp cu un strain) Totusi( daca nu esti at't de insistent si urme#i s%aturi!e date de mentor( aceasta persoana poate a-un e !a conc!u#ia ca este uti! sa in&esteasca <n tine) Ea poate %i dispusa sa-si petreaca si mai mu!t timp cu tine) ntr-un %ina!( se poate de#&o!ta o re!atie %oarte ,una <ntre &oi doi) Poti a&ea mai mu!t de un mentor <n ace!asi timp si c.iar mentori consecuti&i) Acest !ucru <nseamna ca( odata ce un mentor si-a atins scopu! <n .idarea ta( este adesea timpu! sa mer i mai departe si sa a-un i !a un a!t mentor care se a%!a( <n p!us( <ntr-un stadiu superior %ata de primu! tau mento@ $II Opune-te entropiei re!atiei Tendinta natura!a a tuturor re!atii!or este catre entropie) O re!atie entropica <nseamna ca ram'ne %ara ener ie daca nu este re<nnoita continuu) Oamenii <ncetea#a sa %aca !ucruri!e pe care !e-au rea!i#at anterior pentru a sta,i!i contactu! !a <nceputu! sau) Ei muncesc %oarte mu!t pentru a crea re!atia si apoi considera ca e %iresc ca !e atura sa %ie asa cum este) >ita sa comunice cu cea!a!ta persoana) Ei presupun doar ca !ucruri!e se des%asoara-norma! si ca nu sunt necesare e%orturi sup!imentare pentru a mentine acea re!atie) De ce!e mai mu!te ori( este mai pro,a,i! ca ,ar,ati!or sa !i se <nt'mp!e acest !ucru) Dar toate re!atii!e depind de timpu! in&estit pentru mentinerea !or) Poti creste &a!oarea unei re!atii numai in&estind mai mu!t timp <n aceasta) Acest !ucru se ap!ica ta( cu copiii tai( cu re!atiei cu parteneru!Gpartenera mem,rii persona!u!ui tau( dar mai a!es re!atii!or cu prietenii si asociatii tai !a un ni&e! persona! si pro%esiona!)

368 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Nu e+ista nicio a!ternati&a !a timpu! persona! in&estit <n construirea si mentinerea unei re!atii) Tre,uie sa %ii atent !a aparitia entropiei <ntr-o re!atie si sa muncesti constant pentru a o contracara) !!II C!ienti pe &iata n a%aceri este un !ucru o,isnuit ca o persoana) sa munceasca %oarte mu!t pentru a c'sti a un c!ient pentru prima data si a construi re!atia initia!a) Totusi( odata ce re!atia a %ost sta,i!ita( omu! de a%aceri <ncepe sa considere ca ace! c!ient este unu! si ur si munceste pentru a conso!ida noi re!atii care nu sunt %oarte ,ine sta,i!ite) Apoi( sase !uni mai t'r#iu( ace! om de a%aceri este uimit sa descopere ca( p'na !a urma( c!ientu! sau a p!ecat !a !@)U3 competitor) Ca om de a%aceri( re!atii!e ta!e cu c!ientii sunt une!e dintre ce!e mai importante ,unuri pe care !e de#&o!ti si !e mentii de-a !un u! carierei ta!e) Odata ce ai in&estit timp si ener ie necesare pentru a de#&o!ta o re!atie cu un c!ient( este esentia! sa de#&o!ti un p!an pentru mentinerea !e aturii) Tre,uie sa te asi uri ca %aci tot ce este necesar pentru a O mentine acti&a si <n e&o!utie) II @e ea E%ortu!ui Indirect E+ista c'te&a principii care se ap!ica construirii si mentinerii de re!atii de orice %e!) Cea mai importanta este( poate( @e ea E%ortu!ui Indirect) Aceasta norma stipu!ea#a ca o,tii !ucruri de !a oameni mai mu!t indirect dec't direct) Iata c'te&a e+emp!e a!e acestui principiu; Daca &rei sa ai un prieten( moda!itate a directa este sa <i %aci pe oameni sa te p!aca) Acest !ucru %unctionea#a rareori) Moda!itatea indirecta este sa %ii prieten( sa <i trate#i pe oameni <ntr-un mod prietenos( %ara sa te astepti sa primesti ce&a <n sc.im,)

P>NE OAMENII PE PRIM>@ @OC 363 Daca &rei sa <i impresione#i pe cei!a!ti( moda!itatea directa consta <n a !e po&esti despre rea!i#ari!e ta!e si <n a !e arata c't de destept esti) Moda!itatea indirecta( care este mai rapida si mai e%icienta( e sa %ii impresionat de ei) Cu c't arati mai mu!t ca esti impresionat de cine&a( cu at't mai mu!t &a considera acea persoana ca repre#inti o persoana care merita admirata) Moda!itatea indirecta de a-i %ace pe oameni sa te p!aca ar %i ca tu sa <i p!aci <nt'i) Ca!ea pentru a-i %ace pe oameni sa te admire si sa te respecte este ca mai <nt'i tu sa <i admiri si sa <i respecti) I!$ @e ea Compensatiei @e ea Compensatiei pare sa se ap!ice direct <n ca#u! re!atii!or) Aceasta norma stipu!ea#a ca o,tii ceea ce dai si cu c't o%eri mai mu!t( cu at't o,tii mai mu!t) Cu c't %aci mai mu!te !ucruri pentru a!ti oameni( cu at't a!ti oameni &or %ace mai mu!te !ucruri pentru tine) Atunci c'nd te o%eri sa <i a-uti sau sa <i ser&esti pe cei!a!ti( ei &or dori sa te a-ute sau sa te ser&easca) Este &or,a de e%ectu! de ,umeran ) ntr-un %ina!( cu!e i ce ai semanat) Ne a%!am <ntr-o perioada <n care oamenii mai mu!t dau dec't o,tin) Fiecare persoana are o dorinta intensa de a actiona ,i!atera! <n re!atii!e cu cei!a!ti) Dorim sa raspundem !a %e! atunci c'nd un !ucru %rumos a %ost %acut pentru noi) @ntentionam sa <i rasp!atim pe oameni pentru orice act de ,unatate sau %a&oruri) Nu &rem sa simtim ca !e suntem o,!i ati ce!or!a!ti) Nicaieri nu este mai important acest principiu dec't <n re!atii) E+ista mu!ti oameni care cred ca drumu! spre succes consta <n a se a!atura a!tor oameni de succes si apoi a e+p!oata aceasta re!atie) Aceasta strate ie %unctionea#a rareori) Este mu!t mai ,ine ca tu sa de&ii enu! de persoana <n -uru! careia <si doresc cei!a!ti oameni sa %ie)

36= "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA Atunci c'nd <ncepi sa !ucre#i asupra ta si de&ii o persoana mai ,una( oameni mai ,uni &or dori sa se asocie#e cu tine) Aceasta este moda!itatea indirecta) II "a te casatoresti cu o persoana ,o ata >neori oamenii spun ca &or sa se casatoreasca cu o persoana ,o ata) Daca <ti doresti sa <nc.ei o casatorie cu o persoana ,o ata( con%orm @e ii E%ortu!ui Indirect( ar tre,ui mai de ra,a sa <ncepi sa !ucre#i asupra ta pentru a de&eni enu! de ,ar,at sau de %emeie cu care o persoana ,o ata si-ar dori sa se casatoreasca) Ar tre,ui sa de&ii %oarte ,un <n ceea ce %aci si sa-ti de#&o!ti maniere!e unei persoane e+traordinare) m,unatatirea &ietii si a perspecti&e!or ta!e <ncepe cu per%ectionarea interioru!ui tau) E+ista mu!te studii despre cei care au urcat pe scara socia!a( oameni care s-au <nscris <n c!u,uri si or ani#atii <n <ncercarea de a se asocia cu a!ti oameni de succes) In&aria,i!( ei au esuat) De ceN ntruc't cei care se aseamana se aduna) Oamenii se simt atrasi <n mod natura! de cei a%!ati !a ace!asi ni&e! ca si ei) Daca nu te-ai de#&o!tat su%icient pentru a atin e un anumit stadiu <n domeniu! tau( nu poti sa o iei pe scurtatura si sa te asocie#i cu oameni de un ni&e! mai ridicat) Ei nu &or %i interesati de tine( iar tu &ei a-un e doar sa pari si sa te simti prost) III Re!atii!e repre#inta totu! Retine aceasta idee importanta( ca re!atii!e repre#inta totu!) "copu! tau este sa de&ii o persoana care creea#a re!atii) Ar tre,ui sa cauti toate oca#ii!e - <n rupuri!e persona!e de re%erinta( <n rete!e!e inte!i ente( <n c!u,uri!e si asociatii!e ta!e si cu mentorii tai - de a %orma si de a mentine re!atii de o ca!itate ridicata)

P>NE OAMENII PE PR!M>@ @OC 369 Cei mai mu!ti oameni de succes datorea#a succesu! !or %aptu!ui di( !a un moment anterior( au %acut e%ortu! de a sta,i!i si de a mentine o anumita re!atie care( <ntr-un %ina!( s-a do&edit a %i %oarte uti!a) @i s-au desc.is usi si !i sau creat oportunitati care !e-au sa!&at ani de munca intensa) "i acest !ucru ti se poate <nt'mp!a si tie daca %o!osesti re!a-Z tionarea creati&a <n %iecare etapa din cariera ta) Atunci c'nd &ei sti ca Ro!ode+-u! tau contine sute de nume &a!oroase !a care poti ape!a( pentru ca ai construit de-a o re!atie cu acesti oameni( &ei e+perimenta un sentiment e+traordinar de putere persona!a si de <ncredere) Cei <ncepe sa te simti de neoprit) 3) ntocmeste o !ista cu 38 persoane pe care ar %i uti! sa !e cunosti) "crie-i %iecareia dintre e!e o scrisoare %e!icit'nd-o pentru un !ucru pe care tocmai !-a %acut) =) "e!ectea#a trei persoane cu care poti %orma un rup inte!i ent concentrat <n -uru! carierei) In&ita-!e sa &a <nt'!niti saptam'na! !a micu! de-un sau !a pr'n#) 9) nscrie-te <n ce! putin o asociatie <n care se tin sedinte re u!ate .U! comunitate a ta si participa !a %iecare dintre reuniuni) O%era-te &o!untar pentru a !ucra <ntr-unu! dintre aceste comitete si imp!ica-te) 5) E+aminea#a-i pe %iecare dintre oamenii cu care te asocie#i <n mod o,isnuit( at't <n a%aceri( c't si pe p!an socia!) ">!!)tacestia oamenii potri&iti pe care sa <i ai ca mem,ri ai rupu!ui tau de re%erintaN 2) De#&o!ta-ti un p!an de de#&o!tare persona!a pentru a te pre ati sa de&ii enu! de persoana cu care ai dori sa te <nt'!nesti si sa-ti petreci timpu!) Preia contro!u! asupra propriu!ui &iitor)

365 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA 7) >rmea#a un curs Da!e Carne ie de &or,it <n pu,!ic sau <nscrie-te !a un seminar Toastmasters Internationa!) n&ata sa &or,esti cu usurinta) :) Opunete entropiei re!atieiH mentine re!atii constante cu cei mai importanti oameni din &iata ta persona!a si pro%esiona!a) "una sau &i#itea#a pe cine&a asta#i)

6 G'ndeste ca un eniu Pro%ita de %iecare 'nd( de %iecare idee care <ti &ine <n minte) Fa-o sa %unctione#e Ni sa produca pentru tine) G'ndeNte-te !a !ucruri nu aNa cum sunt( ci aNa cum ar putea sa %ie) Nu &isa doar( ci creea#a$ MAAEE@@ MA@TO Esti un eniu potentia!) Creieru! tau incredi,i! are mai mu!t de 36 mi!iarde de ce!u!e( iar %iecare dintre acestea este conectata cu a!te =8 888 de ce!u!e) Ceea ce <nseamna ca numaru! de posi,i!e 'nduri pe care !e-ai putea a&ea e mai mare dec't toate mo!ecu!e!e din uni&ersu! cunoscut) Ai capacitatea de a <n&ata cu o &ite#a <ncredi,i!a si de a retine mai mu!ta in%ormatie dec't <ti poti ima ina) "e spune ca ?atunci c'nd moare o persoana educata( este ca Ni cum ar %i arsa o ,i,!ioteca?) Aceasta ,i,!ioteca potentia!a e continuta <ntre urec.i!e ta!e ) R Ori ini!e ,o atiei De-a !un u! istoriei omenirii( &a!oarea a %ost repre#entata de pam'nt( munca( mo,i!a( capita!( masini( !ucruri si a!te ,unuri %i+e) Ra#,oaie si re&o!utii au %ost purtate pentru contro!u! !or) Creatorii principa!i de &a!oare au %ost

367 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA acei oameni care au putut com,ina aceste resurse &ariate pentru a produce produse si ser&icii pentru piata) Totusi( <n seco!u! AA(am &a#ut sc.im,ari care au a&ut !oc cu o &ite#a incredi,i!a) n anu! 3488(28S din popu!atia americana !ocuia <n %erme si producea m'ncare pentru cea!a!ta -umatate care !ocuia <n orase) Asta#i( mai putin de 9S din popu!atie traieste !a %erme si produce nu numai m'ncare pentru toti americanii( dar si uriase cantitati sup!imentare care sunt e+portate sau o%erite <n !umea Mt & m)rea a) De !a perioada a rico!a s-a trecut !a etapa industria!a si apoi !a epoca ser&icii!or si a in%ormatii!or( iar <n pre#ent intram <n era comunicatii!or) Asta#i( sursa primara de &a!oare nu este pam'ntu!( munca sau a!te ,unuri %i+e( ci cunostinte!e( in%ormatii!e si idei!e) Cea mai mare ,o atie pe care o poti a&ea se aseste <ntre urec.i!e ta!e) ti poti crea un &iitor ne!imitat %o!osindu-ti puterea creieru!ui si cana!i#'nd-o( precum un curent puternic( pentru a-ti ener i#a &iata si a o,tine tot ceea ce <ti doresti cu ade&arat) II Ade&arata ,o atie de asta#i Ce! mai ,o at american din #i!e!e noastre si( pro,a,i!( ce! mai ,o at om din !ume este Bi!! Gates) Ca!oarea neta a companiei sa!e( Microso%t( o depaseste pe cea a companiei IBM( care a intrat <n !umea a%aceri!or de mu!t mai mu!ti ani) Microso%t se ,a#ea#a <n <ntre ime pe puterea mintii) Aceasta companie creea#a &a!oare prin %aptu! ca usurea#a moda!itatea de a procesa di ita! in%ormatii!e <n interioru! ca!cu!atoare!or si de !a un ca!cu!ator !a a!tu! prin !inii te!e%onice( sisteme 1ire!ess si sate!iti) Daca ai o companie( ,unuri!e ta!e ce!e mai de pret se <ntorc acasa <n %iecare seara !a s%'rsitu! #i!ei de !ucru) C.iar daca c!adirea ta ar arde <n <ntre ime( dar oamenii ar

GFNDE"TE CA >N GENI> 36: %i sa!&ati( ai putea sa tra&erse#i strada si sa <ti <ncepi a%acerea din nou) Bunuri!e ce!e mai de pret a!e unei or ani#atii si a!e oricarei persoane sunt repre#entate de a,i!itatea de a 'ndi si de a ap!ica acea 'ndire <n scopu! de a o,tine re#u!tate pentru care a!ti oameni &or p!ati) Capacitatea de a crea ,o atie este determinata mai de ra,a de puterea menta!a si nu de cea %i#ica) () Capita!u! de <nceput n eneratii!e trecute( o persoana a&ea ne&oie de mu!ti ani pentru a acumu!a su%icient capita!( ast%e! <nc't sa demare#e si sa de#&o!te o a%acere de succes <n productie sau <n ser&icii) Asta#i( o asemenea in&estitie ma-ora <n ,unuri %i#ice poate repre#enta un risc) O sc.im,are <n te.no!o ie <n cea!a!ta parte a !umii poate %ace ca o %a,rica de productie <n &a!oare de 388 de mi!ioane de do!ari sa de&ina <n&ec.ita <n doar c'te&a !uni) Dar ceea ce ai <ntre urec.i poate %i nepretuit) Are capacitatea de a %i %o!osit !a numeroase ap!icatii si <ntre,uintari) Este porta,i! <n <ntre ime) Are <nsusirea de a %i &ersati!) Este %!e+i,i! si poate %i marit aproape %ara !imite( daca <n&eti cum) >n imi rant poate sosi pe un aeroport din "tate!e >nite cu a,i!itatea( <n capu! sau( de a crea o industrie de un mi!iard de do!ari) E! poate a-un e !a &ama( sa-si desc.ida m'ini!e si sa spuna; ?Nimic de dec!arat?( iar apoi sa continue sa mear a) Bunuri!e sa!e sunt repre#entate de cunostinte!e si a,i!itati!e sa!e) Mu!ti dintre cei mai de succes si cei mai respectati <ntreprin#atori si oameni de a%aceri din America au sosit ast%e!)

366 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA II Cunostinte!e repre#inta resursa cea mai mare Asta#i( sursa primara de &a!oare o repre#inta cunostinte!e) ntruc't nu e+ista nicio !imita <n &o!umu! de cunostinte pe care <! poti acumu!a( !a %e! e si @)U! ca#u! cantitatii de &a!oare pe care o poti crea) Poti <ncepe oriunde te-ai a%!a( indi%erent de mediu! din care pro&ii( sa-ti de#&o!ti ,unuri!e menta!e) Poti <ncepe sa !ucre#i asta#i asupra a,i!itatii ta!e de a actiona si de a o,tine re#u!tate pentru care cei!a!ti &or p!ati) @ucru! e+traordinar <n ceea ce pri&este cunostinte!e este ace!a ca pot %i reproduse de sute de mii( uneori de mi!ioane de ori( %ara) a-si pierde &a!oarea) Repre#inta sin uru! produs care poate a&ea ap!icatii in%inite) Daca tu sau a!tcine&a &ine cu o noua idee de a %ace ce&a mai repede sau mai ,ine( acea idee se poate rasp'ndi imediat <n -uru! !umii si sa a-un a ast%e! <n m'ini!e a mi!ioane de a!ti oameni care o pot %o!osi pentru a-si <m,unatati &iata si munca) Iar tu nu ai pierdut nimic) Ideea <nca mai are &a!oarea initia!a pentru tine) Este a,so!ut incredi,i!) $!i Bunuri!e %i+e &ersus puterea mintii Asta#i( corporatii!e noastre ,ancare si %inanciare <ncearca sa %aca trecerea !a cunostinte ca ,!@n)Banci!e( de e+emp!u( <mprumuta ,ani asta#i numai pentru ,unuri %i+e( !ucruri care pot %i e&a!uate ca arantii si &'ndute u!terior pentru a rep!ati <mprumutu!) Totusi( ,unuri!e rea!e a!e unei companii nu sunt ce!e tan i,i!e( ci repre#enta te de a,i!itatea de a 'ndi a oameni!or care <si des%asoara acti&itatea <n cadru! !or) De puterea menta!a com,inata a ec.ipe!or de e+perti care !ucrea#a aco!o pentru a re#o!&a pro,!eme( a crea ino&atii si a produce ,unuri si ser&icii competiti&e)

GFNDE"TE CA >N GENI> 364 ndem'narea ta de a-ti %o!osi puterea mintii si de descatusa potentia!u! creati& este a,so!ut esentia!a pentru a a&ea succes) Asta#i( cunoastem mai mu!te !ucruri dec't <nainte despre moduri!e <n care poti de&eni mai inte!i ent) III Di%erente!e mici conduc !a re#u!tate mari Adesea( mici <m,unatatiri <n modu! <n care 'ndesti si actione#i pot conduce !a per%ormante semni%icati&e <n re#u!tate!e pe care !e ai) Nu este necesar sa urme#i o uni)&ersitate si sa ai ani de educatie pentru a o,tine cunostinte !a ni&e!u! !a care sa o,tii succese nota,i!e) >neori( sc.im,ari %oarte mici <n ceea ce %aci c.iar <n pre#ent( e+act aco!o unde esti( pot enera re#u!tate uimitoare) Iata un e+emp!u) Daca un ca! a!ear a <ntr-o cur"= si c'sti a !a o distanta de un nas( acesta o,tine de 38 ori premiu! <n ,ani %ata de ce! a-uns pe !ocu! doi) Oare acest !ucru <nseam!3a ca ace! ca! care a-un e primu! este de 38 ori mai rapidN Este de doua ori mai rapidN Cu 38S mai rapie!N Nu( ca!u! care c'sti a este doar cu un nas mai rapid) n mod simi!ar( %aptu! ca pose#i o mica in%ormatie !a momentu! si <n !ocu! potri&it <ti permite sa ai o di%erenta e+traordinara <ntr-o anumita situatie) Adesea( o sin ura idee <ti poate sc.im,a 10re a &iata sau cariera) III E&ita capcana inte!i entei Oamenii cu ce! mai mare succes din #iua de asta#i sunt aceia care in&estesc continuu <n a <n&ata si a-si e+tincUe ,a#a de ,unuri inte!ectua!e) Ei sunt desc.isi !a idei si !a a,ordari noi) O resea!a ma-ora pe care o %ac mu!ti oameni( mai a!es cei care au terminat %acuitatea( consta <n aceea de a considera ca tot ceea ce cunosc !a ace! moment este tot ce poate %i stiut despre un anume su,iect) >neori

348 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ei cred ca ceea ce cunosc repre#inta tot ce au ne&oie sa stie despre un su,iect) Aceasta se numeste ?capcana inte!i entei?( a ce!ui care are re#u!tate sca#ute( incompetentu! inconstient) "au( mai e+act( o persoana care nu stie si nu stie ca nu stie) Ea nu poate %i a-utata( deoarece respin e in%ormatii!e noi) De aceea( pentru a de&eni mai <nte!ept( tre,uie sa %ii constient de radu! de i noranta <n care te a%!i( de c't de putin stii cu ade&arat) II Nu %i impresionat Am ca!atorit <n mu!te tari si am cunoscut nenumarati oameni de succes e+trem de inte!i enti) Am &or,it cu mu!ti mi!ionari( mu!ti-mi!ionari si c.iar mi!iardari) Am !ucrat !a ce! mai <na!t ni&e! din u&ern cu unii dintre cei mai inte!i enti oameni care au e+istat) @ucru! pe care toti acesti oameni par a-! a&ea <n comun este ace!a ca nu de&in niciodata impresionati de propria inte!i enta) De %apt( pe masura ce de&in mai destepti( ei de&in mai umi!i si se considera mai putin a&i#ati ca e+perti in &reun %e!) n urma cu :88 de ani( Ro er Bacon din An !ia a %ost considerat u!timu! om uni&ersa!) "e credea ca e! cunostea toate in%ormatii!e stiintei din ace!e timpuri( toate !ucruri!e care puteau %i predate academic) Desi ur( !a acea &reme( cantitate a de cunostinte era !imitata) E+istau putine carti si mu!t mai putini oameni de stiinta( %i!oso%i si cercetatori care scriau si predau) II Cunostinte!e cresc e+ponentia! Totusi( <n #i!e!e noastre( pare imposi,i! ca o sin ura persoana sa cunoasca totu! despre un sin ur su,iect( c.iar daca acesta nu este %oarte !ar ) G'ndeste-te numai !a medicina moderna) E+ista minti !uminate care <si petrec

GFNDE"TE CA >N GENI> 343 <ntrea a &iata studiind cum %unctionea#a urec.ea interna sau tra.eea sau &reunu! dintre ce!e!a!te or ane a!e corpu!ui) "i c.iar daca acesti pro%esionisti e+trem de inte!i enti si de dedicati <si petrec <ntrea a cariera specia!i#'nduse <ntr-o anume parte a corpu!ui( ei nu reusesc sa <n&ete niciodata tot ce poate %i <nsusit despre ace! sin ur or an) >neori <i <ntre, pe cei care participa !a pre#entari!e me!e; ?E+ista cine&a aici care stie totN? Desi ur( nimeni nu ridica m'na) Apoi <ncep sa e+p!ic ce <nte!e eu prin a cunoaste tot) persoana care stie tot este o persoana care simte ca stie tot ceea ce are ne&oie sa cunoasca despre un su,iect) Cum poti sti daca ai de&enit o persoana care stie totN Este usor) Nu mai <n&eti si nu te mai de#&o!ti <n aria ta de specia!i#are) Nu mai citesti( nu mai ascu!ti pro rame audio si nu mai urme#i cursuri sup!imentare( "imp!u! %apt ca nu mai cauti in%ormatii noi <n domeniu! tau <nseamna ca ai ca#ut inconstient( accidenta! <n capcana inte!i entei a ce!ui care are re#u!tate s!a,e) Ai de&enit %ara sa &rei o persoana care stie tot prin simp!u! %apt ca nu mai continui sa <n&eti si sa cresti ) a R Raspunsuri!e se sc.im,a Dupa ce !e-a dat un test di%ici! unor studenti a,so!&enti de %i#ica de !a >ni&ersitatea Princeton( A!,ert Einstein s-a <ndreptat catre ,irou! sau( iar unu! dintre asistentii sai !-a <ntre,at pe %aimosu! pro%esor; ?Doctore Einstein( nu este ace!asi e+amen pe care !-ati dat si anu! trecut acestor studentiN? Doctoru! Einstein !-a apro,at si a spus; ?Da( este ace!asi e+amen ca si anu! trecut)? Asistentu! si-a %acut cura- si !-a <ntre,at pe mare!e %i#ician c'sti ator a! premiu!ui No,e!; ?Doctore Einstein( cum ati putut sa !e dati ace!asi test doi ani !a r'ndN?

34= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Einstein a raspuns; ?Deoarece( <n u!timu! an( raspunsuri!e s-au sc.im,at)? n mod simi!ar( raspunsuri!e ta!e se sc.im,a asta#i cu o &ite#a mai rapida dec't p'na <n pre#ent) Raspunsuri!e din domeniu! tau se sc.im,a c.iar <n momentu! <n care parcur i r'nduri!e de %ata) Ceea ce era ade&arat <n urma cu un an poate sa nu mai %ie &a!a,i! !a ora actua!a( iar ce e rea! asta#i poate sa nu mai %ie &eridic peste un an) "in uru! mod <n care te poti asi ura ca ram'i <n &'r% <n domeniu! tau consta <n studierea continua a idei!or si a cunostinte!or noi pentru a !e compara cu ceea ce stii asta#i ) R "urse!e de ino&atie n cartea sa( Inno&ation and Entrepreneurs.ip /Ino&atie si /editura BarperBusiness( 3462D( Peter DrucJer scrie ca ce!e mai mari descoperiri <n a%aceri pot a&ea !oc ca urmare ?%ie a unui succes neasteptat( %ie a unui esec inopinat?) E! e+p!ica %aptu! ca( atunci c'nd se <nt'mp!a ce&a surprin#ator sau neasteptat <ntr-un domeniu( o persoana o,isnuita considera ca este un e&eniment <nt'mp!ator sau un accident) Totusi( o persoana superioara studia#a %iecare re#u!tat neasteptat ca si cum ar %i un semn a! unei tendinte ascunse sau o indicatie a unei sc.im,ari %undamenta!e <n natura !ucruri!or) Atunci c'nd un e+periment e%ectuat asupra unei ,acterii care se de#&o!ta a esuat( deoarece o ciuperca a patruns <n !a,orator( pe &asu! <n care era cu!tura( omor'nd ,acteria( asistentii de !a,orator erd> pe punctu! de a o arunca) Totusi( un ,acterio!o ( A!e+ander F!emin ( a de&enit curios <n !e atura cu ciuperca at't de puternica ce a putut distru e o ,acterie !a %e! de reduta,i!a) Cercetari!e sa!e au condus !a descoperirea si !a de#&o!tarea penici!inei( care a sa!&at mi!ioane de &ieti <n ce! de-a! Doi!ea AntreprenoriatD

GFNDE"TE CA >N GENI> 349 Ra#,oi Mondia! si i-a o%erit at't tit!u! de ca&a!er( c't si un premiu No,e!) II Mentine-ti mintea desc.isa n 34:2(conducerea IBM a an a-at consu!tanti pentru a studia potentia!u! pietei de ca!cu!atoare persona!e) Ei au a-uns !a conc!u#ia ca piata pentru ca!cu!atoare persona!e numara c'te&a sute de e+emp!are <n toata !umea( <n ce! mai ,un ca#) Pe ,a#a acestei in%ormatii( e+pertii IBM s-au .otar't sa-si concentre#e e%orturi!e asupra ca!cu!atoare!or centra!e( <n care erau de-a !ider mondia! si sa i nore piata de ca!cu!atoare persona!e( !as'nd o companie micuta din Cupertino( Ca!i%ornia( numita App!e Computer( a%!ata !a <nceputuri!e sa!e( sa de#&o!te aceasta piata) Atunci c'nd ca!cu!atoare!e App!e au a-uns pe piata si au <nceput sa se &'nda cu sute!e si apoi cu mii!e( mana erii de !a IBM si-au sc.im,at rapid .otar're a si au decis sa intre pe piata ca!cu!atoare!or mici) "i asa s-a <nt'mp!at) IBM a produs un PC care a a-uns sa detina( dupa patru ani( mai mu!t de 28S din piata mondia!a de ca!cu!atoare mici) III Ana!i#ea#a tendinte!e Dar in%ormaticienii de !a IBM nu au o,ser&at ca e+ista o tendinta ma-ora <ndreptata spre ca!cu!atoare!e mici) I nor'ndu-si succesu! initia! <n PC-uri /ca!cu!atoare persona!eD( ei au continuat sa se concentre#e pe de#&o!tarea si &'n#area ca!cu!atoare!or centra!e) n acest timp( din ce <n ce mai mu!ti competitori s-au ra,it sa intre <n domeniu! ca!cu!atoare!or persona!e( iar IBM a %ost <n!aturat din po#itia de !ider mondia!) Conducerea IBM nu a reusit sa &ada ca succesu! sau <n o,tinerea a 28S din piata de computere persona!e indica o tendinta sc.im,atoare pe piata ca!cu!atoare!or care &a

345 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA sc.im,a <ntrea a !ume) Asta#i( IBM <ncearca sa tina pasu!( %iind <n competitie cu companii precum De!! Computer( Be1!ett-PacJardGCompa[( Tos.i,a si a!te!e) Deoarece IBM nu a urmat tendinta pietei( este putin pro,a,i! sa-si mai recapete &reodata po#itia pe piata de ca!cu!atoare persona!e) III G'ndeste-te !a &iitor Mentine-ti oc.ii desc.isi) Asta#i au !oc mai mu!te sc.im,ari <n -uru! tau dec't oric'nd) Oricare dintre acestea poate %i un indiciu a! unei tendinte care te poate conduce !a ,o atie si succes) Tre,uie sa %ii desc.is si atent !a aceste trans%ormari) Nimic nu ra)m'ne !a %e! pentru un timp <nde!un at) Ce!e mai ,une oportunitati a!e ta!e <ti &or &eni din ap!icarea cunostinte!or si a puterii mintii pentru produse si ser&icii noi <n &iitor) "in uru! !ucru de care ai ne&oie pentru a <nc.e a o a&ere <! constituie o idee care este 38Snoua) Nu <ti tre,uie dec't un produs sau o ino&atie a unui ser&iciu putin mai ,un( mai rapid sau mai ie%tin dec't orice a!tce&a si poti a-un e repede <n %runte) Mu!te dintre mari!e a&eri acumu!ate asta#i <n "tate!e >nite si de-a !un u! !umii sunt create de oameni care au <nceput %ara nimic) ntr-o #i( ei au &enit cu o idee noua care !e-a re&o!utionat sau !e-a trans%ormat domeniu! de acti&itate) Care ar putea %i aceasta pentru tineN II Doi %actori care te tra <napoi E+ista doi %actori ma-ori care te <mpiedica sa-ti %o!osesti mai mu!t inte!i enta natura!a) Acestia sunt psi.osc!ero#a si .omeosta#a) Psi.osc!ero#a repre#inta un a!t nume pentru ?atitudine ri ida?) De %apt( o stare e+perimentata de catre un anumit tip de persoana in%!e+i,i!a( care nu se sc.im,a)

GFNDE"TE CA >N GENI> 342 Acest en de persoana de#&o!ta atitudini ri ide <n !e atura cu a!ti oameni sau su,iecte si apoi re%u#a sa <si sc.im,e opinia( proces numit adesea drept un mod mecanic de a 'ndi) Pro,a,i! ca tu cunosti persoane care su%era de aceasta pro,!ema) Modu! opus de a 'ndi este mai desc.is si mai %!e+i,i! si poate %i de%init drept &i#iune adapta,i!a) Oamenii adapta,i!i <si mentin minti!e desc.ise !a in%ormatii!e noi) Ei sunt curiosi si interesati de de#&o!tare si de idei inedite) "e concentrea#a mai mu!t asupra a ce este corect dec't asupra persoanei care are dreptate) "unt dispusi sa renunte !a o idee &ec.e daca apare cine&a care !e demonstrea#a ca o idee noua are mai mu!ta &a!oare) i preocupa mai mu!t %aptu! ca ideea noua sa %unctione#e pentru a re#o!&a o pro,!ema sau a atin e un o,iecti& dec't sa ai,a dreptate ei <nsisi) II Trei ca!itati a!e unui eniu De-a !un u! ani!or( enii!e au %ost studiate intens) >na dintre conc!u#ii!e remarca,i!e !a care au a-uns e+pertii este aceea ca enii!e nu sunt neaparat persoane cu un coe%icient de inte!i enta e+trem de ridicat) Ci mai de ra,a niste oameni norma!i care <si %o!osesc inte!i enta <ntr-un mod superior comparati& cu oamenii o,isnuiti sau c.iar cu cei mai inte!i enti) Acest !ucru <nseamna ca te poti ridica !a ni&e!u! unui eniu daca <n&eti sa 'ndesti asa cum 'ndesc enii!e) Genii!e par a a&ea trei caracteristici <n comun( iar tu poti sa o de#&o!ti pe %iecare dintre acestea si sa o <nscrii <n modu! tau o,isnuit de a 'ndi) n primu! r'nd( enii!e par a a&ea mintea desc.isa; pun <ntre,ari( sunt curioase( %!e+i,i!e si dispuse sa ia <n considerare o pa!eta !ar a de posi,i!itati atunci c'nd ana!i#ea#a o pro,!ema) Acest mod de a 'ndi adaptati& este precum o usa desc.isa care permite idei!or sa &ina din orice

347 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA directie sau sursa) Repre#inta modu! de a 'ndi a! unui eniu) Iar tu <! poti <n&ata practic'ndu-!) n a! doi!ea r'nd( enii!e par a a,orda pro,!eme!e si .otar'ri!e <n mod sistematic) Nu se arunca asupra unei pro,!eme asemenea unui c'ine care urmareste o masina) n sc.im,( a,ordea#a %iecare situatie di%ici!a pun'ndu-si <ntre,ari structurate <ntr-o ordine !o ica( precum re#o!&area unei pro,!eme de matematica) n a! trei!ea r'nd( enii!e a,ordea#a pro,!eme!e cu o serie de <ntre,ari) II ntre,ari!e <ti desc.id mintea Genii!e <ntrea,a <nt'i; ?Care este( de %apt( pro,!emaN? si ce este aceasta o pro,!ema <n primu! r'ndN? Apoi <ntrea,a; ?Care ar %i o so!utie idea!a !a aceasta pro,!emaN? si ?De ?Ce ne re%ine <n a ap!ica o ast%e! de so!utieN? E!e mai <ntrea,a; ?De ce e+ista aceasta situatieN Cum s-a <nt'mp!atN Ce a cau#at-oN >nde Ni c'nd a a&ut !oc pentru prima dataN Cine este imp!icat <n <mpre-urarea respecti&aN Care sunt moda!itati!e di%erite <n care am putea re#o!&a aceasta pro,!emaN Dintre toate mi-!oace!e distincte( care so!utie pare a %i cea mai accepta,i!a( !u'nd toate !ucruri!e <n considerareN? "impu! %apt ca <ti pui <ntre,ari <ti desc.ide mintea si <ti e+tinde optiuni!e) ti de#&o!ta creati&itatea si <ti stimu!ea#a ima inatia) <ntre,ari!e <ti permit sa 'ndesti mai e%icient <n !e atura cu pro,!ema respecti&a si sa a-un i( <n %ina!( !a o deci#ie mai ,una) II Tra 'nd cond u#ii ) Oamenii cu moduri de 'ndire mecanice tind sa tra a conc!u#ii) Ei &ad o pro,!ema si se .otarasc imediat !a o so!utie) Atunci c'nd au !oc doua e&enimente apropiate( ei presupun ca una dintre <nt'mp!ari repre#inta cau#a

GFNDE"TE CA >N GENI> 34: pentru cea!a!ta) Ei %ac con%u#ie ntre core!atie %ii cau#a!itate) Odata ce au !uat o .otar're( cauta do&e#i care sa !e con%irme ce au decis de-a) Fiind or o!iosi( nu sunt dispusi sa-si sc.im,e parerea) "e pare ca e+istMio re!atie directa <ntre cantitate a de idei si a,ordari pe care o de#&o!ti <n scopu! de a re#o!&a o pro,!ema si pro,a,i!itatea sa &ii cu cea mai ,una so!utie pentru a o re#o!&a <n ce! mai e%icient mod) Din acest moti&( tre,uie sa te discip!ine#i sa re#isti tentatiei de a tra e conc!u#ii sau de a te ra,i sa -udeci) Tre,uie sa procede#i mai <ncet( precum un eniu( si sa continui sa <ti pui <ntre,ari) Tre,uie sa <ti mentii mintea desc.isa) II Creati&itate a este un drept a! tau prin nastere Ar tre,ui spus %aptu! ca esti un or anism care enerea#a Creati&itate a este un drept a! tau prin nastere) Esti un om e+trem de inte!i ent( <n#estrat cu un %!u+ continuu de idei ,une pe care !e poti %o!osi pentru a-ti atin e o,iecti&e si a-ti <m,unatati &iata) De %apt( daca nu ti-ai uti!i#at creati&itatea mu!t timp( asemenea ce!or mai mu!ti oameni( poti sa o a iti( ca <n ca#u! #a.aru!ui a%!at pe %undu! cestii de ca%ea( stimu!'ndu-ti mintea cu metode despre care &om &or,i in capito!u! urmator) E+ista o @e e a Pro,a,i!itati!or care se ap!ica 'ndirii creati&e %o!osindu-ti puterea mintii) Con%orm acestei norme( cu c't esti mai e+pus !a mai mu!te idei( cu at't este mai pro,a,i! sa %ii e+pus !a ideea potri&ita atunci c'nd <ti este necesara) Oamenii care au ce! mai mare succes <n #i!e!e noastre sunt cei care se e+pun permanent !a idei noi dintr-o &arietate de surse) Prin contrast( oamenii %ara succes sunt cei care continua sa &e.icu!e#e ace!easi idei <n&ec.ite cu putina ima inatie sau creati&itate) idei)

346 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA III Cauta idei peste tot Atunci c'nd participi !a un seminar sau !a o pre#entare sustinuta de un e+pert care <mpartaseste une!e dintre ce!e mai noi idei din domeniu! sau( esti adesea ,om,ardat de idei noi pe care !e poti %o!osi pentru a-ti <m,unatati di&erse parti a!e e+istentei) Cieti!e mu!tor oameni s-au sc.im,at comp!et ca urmare a %aptu!ui ca au participat !a o sin ura pre#entare sustinuta de o sin ura persoana inte!i enta( care !e-a o%erit o sin ura idee repre#ent'nd c.eia &iitoru!ui !or) Ima inea#a-ti ce s-ar <nt'mp!a daca ai participa <n mod re u!at !a cursuri( seminarii si pre#entari) Ti-ai ,om,arda continuu mintea cu idei noi care ti-ar mentine mintea a!erta si ti-ar stimu!a 'nduri!e creati&e) Oamenii creati&i citesc constant( nu numai <n !e atura cu domeniu! !or( ci si despre a!te sectoare de acti&itate) n primu! r'nd( ei citesc non-%ictiune) "unt a,onati !a o &arietate de #iare si re&iste( scan'nd continuu prin cuprinsu! acestora si prin artico!e!e importante) Citeste <ntotdeauna cu un pi+ sau cu un marJer <n m'na) C.iar mai ,ine( <n&ata sa citesti mai rapid pentru a putea scana un materia! cu o mie de cu&inte pe minut sau c.iar mai repede) @ectura rapida) este o a,i!itate( ca si mersu! pe ,icic!eta( pe care oricine o poate deprinde dupa c'te&a ore de antrenament) Apoi &ei reusi mereu sa procese#i mai mu!ta in%ormatie dec't ti-ai ima inat &reodata) III Apropie-te de oamenii potri&iti Oamenii e%icienti <si %ac un o,icei din a se asocia cu a!ti oameni po#iti&i( creati&i) Ei <si <mpartasesc constant idei si e+periente( <n&at'nd unu! de !a ce!a!a!t) Ei decupea#a artico!e din re&iste si !e dau mai departe prieteni!or !or) Recomanda carti pe care !e-au citit sau pro rame audio pe

GFNDE"TE CA >N GENI> 344 care !e-au ascu!tat) Prietenii !or %ac !a %e! pentru ei) >neori( o idee ,una pe care o o,tii de !a a!tcine&a <ti poate sc.im,a <ntre u! sens a! &ietii) II O consec&enta stupida A! doi!ea %actor ma-or care <i tra e pe oameni <napoi este repre#entat de .omeosta#a) Aceasta este de%inita ca %iind ?<ncercarea de a %i constant?) Constituie o dorinta ad'nca de a continua ceea ce ai %acut si ai spus <n trecut) Ra!p. Ea!do Emerson a scris <n eseu! sau intitu!at ?Ba#'ndu-te pe tine <nsuti?; ?Consec&enta stupida este dracusoru! minti!or <n uste;U E! se re%erea !a tendinta natura!a a oameni!or de a <ncerca sa ram'na consec&enti cu opinii!e si comportamente!e anterioare) Aceasta %orma de ri iditate ,!oc.ea#a aproape toate posi,i!itati!e de crestere <n &iitor) Pentru a re#ista tentatiei de .omeosta#a( ar tre,ui sa %ii dispus sa-ti a,andone#i idei!e &ec.i atunci c'nd cine&a <ti demonstrea#a ca e+ista a!te!e noi( mai ,une) O moda!itate de a scapa de capcana menta!a a .omeosta#ei consta <n aceea de a %i dispus sa admiti ca ai resit) Caracteristica unei persoane superioare( <ntr-o perioada <n care au !oc sc.im,ari rapide( este sa ram'na mereu desc.isa !a posi,i!itatea ca una dintre idei!e sa!e ce!e mai dra i sa %ie resita) Pentru acest !ucru( e ne&oie de maturitate si de un cura- e+traordinar) Dar acest %apt stimu!ea#a si mai mu!te idei) II Deci#ii!e resite Con%orm Asociatiei Americane de Mana ement( ce! putin :8S dintre .otar'ri!e ta!e se &or do&edi resite <n timp) Aceasta ci%ra repre#inta o medie) >nii oameni &or resi c.iar mai des) Dar poti considera( ca re u!a(

=88 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ca : din 38 deci#ii pe care !e iei <n !e atura cu &iata si cu munca ta se &or do&edi eronate pe termen !un ) Iata o <ntre,are pentru tine) Daca :8S dintre .otar'ri!e pe care !e iau directorii se do&edesc resite( cum poate !umea continua sa %unctione#eN Raspunsu! este simp!u) Oamenii superiori - cei care a-un <n &'r%u! oricarei or ani#atii - sunt cei care sunt dispusi sa <ti reduca pierderi!e) "a recunoasca repede ca au resit si sa recti%ice situatia( dar nu sa insiste p'na c'nd aceasta se <nrautateste) Din ne%ericire( marea ma-oritate a oameni!or se <ndra osteste de idei!e sa!e din trecut si( odata ce !e-au conceput( nu sunt dispusi sa renunte !a acestea( c.iar daca e+ista do&e#i <mpotri&a !or) Nu permite ca acest !ucru sa ti se <nt'mp!e si tie) n sc.im,( .otaraste-te sa %ii primu! care recunoaste ca o deci#ie pe care ai !uat-o sau o conc!u#ie !a care ai a-uns au %ost in%irmate de o @U3%ormatie noua) Fii pre atit sa renunti !a deci#ia &ec.e si sa accepti noua so!utie sau moda!itate de a %ace !ucruri!e) III F!e+i,i!itatea <ti con%era putere Con%orm Institutu!ui Mennin er( cea mai importanta ca!itate de care &ei a&ea ne&oie pentru a o,tine succes <n seco!u! a! AAI-!ea este aceea de a %i %!e+i,i!( <n specia! <n modu! <n care 'ndesti) F!e+i,i!itatea se re%era !a disponi,i!itatea de a te sc.im,a si de a <ncerca !ucruri noi) nseamna( <n mod deose,it( ca pose#i a,i!itatea de a continua sa-ti a,andone#i idei!e &ec.i( demodate <n %a&oarea ce!or noi( mai e%iciente) Mu!ti oameni <si petrec o mare parte a timpu!ui !or cert'ndu-se( e+p!ic'ndu-si si -usti%ic'ndu-si comportamente!e) Ei sunt .otar'ti sa continue sa %aca !ucruri!e <n ace!asi mod( desi este e&ident ca acesta ;nu mai %unctionea#a) Pentru a e&ita aceasta tendinta( tre,uie sa ram'i %!e+i,i!( mai a!es atunci c'nd esti %oarte con&ins ca ai dreptate)

GFNDE"TE CA >N GENI> =83 II Miraco!u! de#&o!tarii persona!e >nu! dintre puncte!e de cotitura din &iata mea a %ost ace!a c'nd( !a &'rsta de doua#eci de ani( am descoperit miraco!u! de#&o!tarii persona!e) Ciata mea nu a mai %ost niciodata !a %e!) Am <n&atat ca prin de#&o!tare persona!a poti <ntrade&ar sa te ridici sin ur) Am deprins ca( <nsusindu-ti ceea ce ai ne&oie pentru a-ti atin e o,iecti&e!e pe care ti !e-ai sta,i!it( nu e+ista( practic( nicio !imita <n ceea ce poti %ace( a&ea sau %i) Ade&aru! este ca &iitoru! apartine persoane!or competente) Ai putea sa-ti pier#i toti ,anii m'ine( dar at'ta &reme c't mai ai a,i!itatea de a 'ndi si de a -udeca( e+ista posi,i!itatea sa-i recupere#i pe toti si c.iar <n p!us) Ciitoru! apartine ce!or care sunt mai ,ine in%ormati) Ciitoru! apartine nu ace!ora care au mai mu!t comparati& cu cei care au mai putin( ci ace!ora care %itiu mai mu!te <n raport cu cei care cunosc mai putine) II Demodarea rapida Cunostinte!e si in%ormatii!e din domeniu! tau se du,!ea#a !a %iecare doi sau trei ani) Oricare ar %i ,a#a in%ormationa!a pe care o ai( aceasta se <n&ec.este rapid) Tre,uie sa acumu!e#i continuu date si idei noi doar pentru a te mentine) Din %ericire( e+ista un pro ram simp!u( din trei parti( pe care <! poti %o!osi pentru a ram'ne <n %runtea rupu!ui) @-am uti!i#at si !-am predat mu!tor mii de cursanti si am dosare p!ine cu scrisori de !a oameni a!e caror &ieti au %ost sc.im,ate <n tota!itate prin acest pro ram) Ce!e trei c.ei pentru permanenta de#&o!tare persona!a si pro%esiona!a sunt; !ectura continua( ascu!tarea continua a pro rame!or de n&atare si pre atirea continua)

=8= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA III Citeste <n %iecare #i Pentru a te mentine <n &'r% <n meseria ta( tre,uie sa citesti in%ormatii !e ate de domeniu! tau ce! putin o ora pe #i( su,!iniind si !u'nd notite) Mai putin de o ora pe #i te &a pune <n perico!u! de a %i <ntrecut de competitorii tai( Prietenu! meu( 0im Ro.n( da urmatoru! s%at; ?Munceste asupra ta ce! putin !a %e! de intens precum !ucre#i !a ser&iciu)? Mai mu!t( ar tre,ui sa te tre#esti <n %iecare dimineata si sa citesti ce&a educationa! <ntre 98 si 78 de minute) Ia notite cu atentie) Re&i#uieste-ti-Ie <n mod re u!at) Re%!ectea#a asupra !ucruri!or pe care !e-ai <n&atat si 'ndeste-te cum ai putea sa ap!ici aceste idei noi <n &iata ta #i!nica) Fo!oseste-ti puterea de &i#ua!i#are pentru a te ima ina %o!osind noua in%ormatie <n &reun %e!) Acest !ucru <ti &a mari semni%icati& &ite#a cu care <n&eti si retii idei noi si &a creste pro,a,i!itatea de a !e <ntre,uinta cu prima oca#ie) Daca citesti doar o ora pe #i( <ntr-o saptam'na &ei termina o carte) O carte pe saptam'na <nseamna 28 de carti pe an) Cinci#eci de carti pe an <nsearrma 288 de carti de-a !un u! urmatori!or 38 ani) ntr-un %ina!( &ei a&ea ne&oie de o casa mai mare doar pentru a-ti tine carti!e si pro,a,i! ca ti-o &ei si permite) III Contri,uie !a %ormarea ta Con%orm Asociatiei Americane a C'n#atori!or de Carte( apro+imati& :8Sdintre adu!tii americani nu au &i#itat nicio !i,rarie <n u!timii cinci ani) >n american o,isnuit citeste mai putin de o carte pe anH 26S dintre americanii adu!ti nu au !ecturat nicio carte <n <ntre ime de !a terminarea !iceu!ui) n era in%ormatiei( daca nu citesti continuu( esti <n mare perico! sa de&ii <n&ec.it cu trecerea timpu!ui) Totusi( daca citesti o ora pe #i( c'te o carte pe saptam'na( &ei o,tine ec.i&a!entu! unui doctorat <n domeniu! tau <n %iecare an)

GFNDE"TE CA >N GENI> =89 Cei de&eni unu! dintre cei mai inte!i enti( mai ,ine in%ormati si mai producti&i oameni din sectoru! tau de acti&itate) II Con&in eri %a!se n urma cu c'ti&a ani( a&eam un prieten care citea %oarte putin) Nu era con&ins ca !ectura putea %ace &reo di%erenta <n &iata sa ori <n &enituri!e sa!e) Dupa terminarea sco!ii( <si pierduse o,iceiu! de a citi) A a&ut o disputa cu mine sustin'nd ca !ectura nu este at't de importanta) ntre timp( e! se straduia sa-si c'sti e e+istenta) Era %rustrat continuu) A%acerea sa pierdea &i#i,i! teren <n %ata competitori!or sai mai ,ine in%ormati) Timp de aproape trei ani( !-am <ncura-at sa <nceapa sa citeasca #i!nic) ntr-un %ina!( a cedat si a <nceput sa citeasca <n %iecare dimineata timp de c'te&a minute) Era uimit de c't de mu!t <! a-uta !ectura si de c't de mu!te !ucruri stia atunci c'nd &or,ea cu c!ientii sai) Cur'nd( e! a <nceput sa citeasca( dupa cum <i recomandasem( c'te o ora pe #i( o carte pe saptam'na) ntr-un an( &enitu! sau s-a du,!at) Dupa doi ani( &enitu! sau s-a du,!at iarasi) Asta#i e! este unu! dintre cei mai ,ine p!atiti oameni din domeniu! sau) "i este m'ndru sa <mi spuna de %iecare data c'nd ne &edem ca rareori <nt'!neste un c!ient care este !a %e! de ,ine in%ormat ca e! despre domeniu! !or) "i( cu c't citeste mai mu!t( cu at't de&ine mai competent si mai <ncre#ator ) RR Pentru a c'sti a mai mu!t( tre,uie sa <n&eti mai mu!t Re u!a este ca pentru a c'sti a mai mu!t( tre,uie sa <n&e%i mai mu!t) Nu poti a&ansa <n domeniu! tau mai repede dec't o %aci asta#i dec't <n masura <n care <n&eti si practici ce&a nou)

=85 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Cea de-a doua parte a pro ramu!ui tau de de#&o!tare persona!a si pro%esiona!a consta <n pro rame de <n&atare audio) Daca munca ta presupune dep!asare( <ti petreci <ntre cinci sute si o mie de ore pe an <n masina) n ca#u! <n care trans%ormi acest inter&a! <n timp de <n&atare( &ei o,tine ec.i&a!entu! unei perioade cuprinse <ntre trei si sase !uni de c'te 58 de ore pe saptam'na de educatie sup!imentara( doar <n rastimpu! <n care conduci dintr-un !oc <ntr-a!tu!) Am <nt'!nit nenum=irati oameni care si-au du,!at( si-au trip!at sau si-au marit de patru ori &enituri!e prin simp!u! %apt ca au ascu!tat pro rame de <n&atare audio <n tirnp ce conduceau) Participa !a toate trainin Muri!e Ce! de-a! trei!ea secret pentru <n&atarea continua si pentru a-ti descatusa potentia!u! menta! este ca tu sa ,ene%icie#i de toata pre atirea pe care o poti o,tine) Daca un pro ram de trainin este o%erit <n pu,!ic( <nseamna ca s-a do&edit de-a e+trem de e%icient) Persoana care pre#inta cursu! are( pro,a,i!( mu!ti ani de e+perienta si este posi,i! ca ea sa %i petrecut sute de ore pre atind aceasta %orma de instruire pe care o urme#i <ntr-o -umatate de #i sau <ntr-o #i <ntrea a) >neori( <ti poti scuti saptam'ni( !uni sau c.iar ani de munca intensa prin participarea !a un seminar sustinut de un e+pert care <ti e+p!ica moda!itati!e practice prin care <ti poti %ace munca mai repede si mai usor) TT T C'nd com,ini aceste trei e!emente; !ectura permanenta( ascu!tarea re u!ata a pro rame!or audio de <n&atare si pre atirea continua)( o,tii o com,inatie e+p!o#i&a care te poate propu!sa cu o &ite#a mai mare dec't ai %i putut &reodata %ara a-utoru! !or)

GFNDE"TE CA >N GENI> =82 II Cunoasterea repre#inta putere Dupa cum am mentionat anterior( Francis Bacon a a%irmat; cunostinte!e repre#inta putere) Acest !ucru este doar partia! ade&arat) De %apt( numai cunostinte!e care pot %i ap!icate pentru scopuri practice pentru a!tcine&a repre#inta cu ade&arat putere) Bi,!ioteci!e sunt p!@)(ede cunostinte care nu ser&esc nimanui) Pentru a-ti sc.im,a modu! de a 'ndi <ntr-urmI po#iti& si constructi&( tre,uie sa-ti .ranesti <n permanenta mintea cu idei noi) Tre,uie sa %ii !a curent cu ce se <nt'mp!a <n domeniu! tau) Tre,uie sa te asocie#i <n mod re u!at cu a!te persoane de succes din sectoru! tau de specia!i#are) Tre,uie sa cauti continuu moda!itati de a-ti %ace mu)Y!ca mai ,ine( mai repede( mai ie%tin si mai usor) Tre,uie sa asesti permanent mi-!oace de a-ti ser&i c!ientii mai ,ine) Tre,uie sa ram'i <n &')r%<n domeniu! tau! ast%e! <nc't sa %ii si sa continui sa %ii unu! dintre cei mai &a!orosi oameni din ,ransa ta) II G'ndirea %ara !imite n era in%ormatiei( cunoasterea repre#inta totu@ Iar cantitatea de cunostinte pe care o poti acumu!a si o poti ap!ica <n &iata ta este !imitata numai de propria am,itie) Nu e+ista( de %apt( !imite <n ceea ce poti rea!i#a( cu e+ceptia ce!or pe care ti !e sta,i!esti tu <nsuti) Cu c't <n&eti mai mu!t( cu at't c'sti i mai mu!t) Cu c't de&ii mai in%ormat <n domeniu! tau( cu at't &ei a&ea mai mu!t cura- si mai mu!ta <ncredere pentru a-ti %o!osi a,i!itati!e <n munca ta) Cu c't o,tii mai mu!t cura- si mai mu!ta <ncredere( cu at't &a %i mai mare respectu! tau %ata de tine <nsuti si sentimentu! tau de putere persona!a) Cei de&eni de neoprit <n tot ceea ce %aci)

=87 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA 3) ncepe asta#i sa-ti cree#i propria ,i,!ioteca de carti din domeniu! tau) Citeste <ntre 98 si 78 de minute #i!nic( su,!inia#a si ia notite cu atentie) =) E+aminea#a-ti succese!e si esecuri!e recente si neasteptate din sectoru! tau de acti&itate) Ar putea sa-ti indice acestea o tendinta de care ai putea pro%itaN 9) A,ordea#a <n mod sistematic %iecare pro,!ema din &iata ta) Ima inea#a-ti ca so!utia este e+act opusu! a ceea ce %aci <n mod curent) 5) E+pune-ti continuu mintea !a idei si puncte de &edere noi) Pune mu!te <ntre,ari) Ia <n considerare %aptu! ca ai putea resi) 2) Ascu!ta pro rame educationa!e audio <n masina) "i c.iar o poti trans%orma <ntr-o c!asa mo,i!a( oZ ?uni&ersitate pe rotrU) 7) "e!ectea#a un domeniu <n care e+perti#a te-ar putea a-uta sa a&anse#i <n cariera) De#&o!ta-ti un p!an de a studia si de a <n&ata tot ceea ce poti a%!a <n ace! sector) Fii ce! mai ,un <n ceea ce %aci) :) Asocia#a-te numai cu persoane po#iti&e( optimiste( creati&e( %ericite( care au scopuri c!are pentru &ieti!e !or) "tai a!aturi de c'sti atori daca &rei sa %ii unu! dintre ei)

4 Descatusea#a-ti puteri!e menta!e Potentia!u! unei persoane o,i4nuite este asemenea unui uria4 ocean neparcurs( unui nou continent nee+p!orat( o !ume de posi,i!itati care a4teapta sa%ie adusa !a !umina 4i cana!i#ata catre ce&a ,un) BRIAN TRACY Fiecare sc.im,are din &iata ta &a %i re#u!tatu! ciocnirii dintre mintea ta si o noua idee) Idei!e repre#inta secretu! &iitoru!ui) Contin raspunsuri!e !a toate pro,!eme!e ta!e( precum si moda!itati!e de a-ti atin e toate o,iecti&e!e) Tre,uie sa de&ii o persoana care enerea#a idei( ast%e! <nc't sa &ii continuu cu a!te!e noi( mai ,une( pentru a %ace %ata sc.im,ari!or si oportunitati!or constante care au !oc <n -uru! tau) Din %ericire( esti creati& <n mod natura!) Este o ca!itate nnascuta) Te nasti cu aceasta <nsusire) Dar creati&itatea depinde de @e ea ntre,uintarii- care stipu!ea#a; ?Daca nu o %o!ose4ti( o pier#i?( ce! putin temporar) Cestea ,una este ca <ti poti restimu!a potentia!u! in&enti& practic'nd di&erse!e metode si te.nici pre#entate <n aceasta carte)

=86 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Fa-ti proiecte pentru &iitor si 'ndeste-te !a ce ai rea!i#at p'na <n pre#ent Pentru a-ti sc.im,a modu! de a 'ndi( este necesar sa-ti de#&o!ti idei!e si sa-ti pui ima inatia !a <ncercare despre persoana care ai putea %i( despre !ucruri!e pe care !e-ai putea %ace si a&ea) Fiecare persoana care rea!i#ea#a !ucruri remarca,i!e <n &iata <ncepe cu un &is maret sau cu o &i#iune a ceea ce este posi,i! pentru ea) Aceste persoane se ridica deasupra situatiei !or actua!e( deasupra !imitari!or si pro,!eme!or !or si se ima inea#a traind &iata pe care siar dori sa o ai,a) "i tu tre,uie sa practici acest mod de a 'ndi) Mai de&reme am discutat despre &#iunea ta idea!a despre tine <n &iitor) O cree#i 'ndindute !a urmatorii cinci ani si ima in'ndu-ti ca toate &isuri!e ta!e s-au trans%ormat <n rea!itate) Cum ar arata &iata ta daca ar %i idea!a <n %iecare domeniuN >nde te-ai a%!aN C't de mu!t ai c'sti aN "i asa mai departe) Apoi te <ntorci !a #iua actua!a si !a situatia ta pre#enta) Te 'ndesti !a pasii speci%ici pe care i-ai putea %ace pentru a-ti %o!osi oportunitati!e si a-ti depasi !imitari!e si o,staco!e!e) Aceasta este <ntre,uintarea primara a 'ndirii creati&e) Repre#inta actiunea de a-ti re#o!&a pro,!eme!e si de a da nastere !a descoperiri menta!e pe care !e poti %o!osi pentru a te mo,i!i#a mai e%icient catre atin erea ce!or mai importante o,iecti&e pentru tine) III Trei minti <n una sin ura G'ndesti si actione#i <n &iata cu trei minti di%erite) Prima o constituie mintea constienta( pe care ti-o %o!osesti <n scopu! de a asimi!a in%ormatii noi( a !e compara cu ce!e actua!e si a !e ana!i#a <n %unctie de &a!oarea si re!e&anta !or

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =84 pentru tine( iar apoi te .otarasti daca &ei actiona sau nu) Aceasta este mintea cu care <ti conduci &iata si e denumita adesea mintea o,iecti&a) Cea de-a doua minte pe care o uti!i#e#i este su,contHtientu!) Mintea ta su,constienta repre#inta o ,a#a de date uriasa( care <nre istrea#a %iecare 'nd( idee( emotie sau e+perienta pe care !e ai de-a !un u! &ietii ta!e) Aceasta este denumita mintea su,iecti&a) Ro!u! sau consta <n a-ti mentine toate cu&inte!e si actiuni!e <n con%ormitate cu conceptu! de sine si cu atitudini!e( credinte!e( temeri!e si pre-udecati!e ta!e actua!e) Mintea ta su,constienta nu rationea#a( ci doar se supune comen#i!or ta!e) De asemenea( mintea ta su,constienta este responsa,i!a pentru des%asurarea %unctii!or corpu!ui tau) ti contro!ea#a sistemu! ner&os autonom si ,atai!e inimii( respiratia( di estia( memoria de ,a#a si asa mai departe) Este asemenea unui ca!cu!ator urias( at't de puternic si de e+act( <nc't poate procesa un mi!ion de comen#i pe secunda) Mentine un ec.i!i,ru e+act <ntre sute!e de componente c.imice din toate ce!u!e!e ta!e( timp de =5 de ore pe #i) A treia minte a ta este cea supracontHtienta) Aceasta repre#inta !e atura ta directa) cu inte!i enta in%inita) Contine toate cunostinte!e si <ti poate %urni#a toate idei!e si raspunsuri!e de care &ei a&ea ne&oie &reodata pentru a-ti atin e orice o,iecti& <ti &ei sta,i!i) Aceasta minte este sursa inspiratiei( ima inatiei( a intuitiei si a presentimente!or) Functionea#a =5 de ore pe #i si <ti &a aduce c.iar raspunsu! potri&it !a pro,!ema ta( e+act atunci c'nd &ei %i pre atit pentru acesta) Este stimu!at de o,iecti&e ,ine de%inite( ima ini menta!e &ii si comen#i c!are( po#iti&e su, %orma a%irmatii!or) Atunci c'nd <ti &ei %o!osi toate ce!e trei minti <n armonie( cu %iecare dintre acestea <ndep!inind %unctii!e pentru care a %ost creata( <ti &ei rea!i#a mai mu!te o,iecti&e( mai repede dec't ti-ai ima inat) ntre,uintarea adec&ata a

=38 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ce!or trei minti a!e ta!e este esentia!a pentru sc.im,area modu!ui tau de a 'ndi si a &ietii ta!e) III Trei surse de creati&itate E+ista trei %actori principa!i care stimu!ea#a creati&itatea) Poti sa <i %o!osesti pe toti trei <n mod re u!at( <n tot ceea ce %aci) Acestea sunt; <n primu! r'nd( o,iecti&e dorite cu ardoareH apoi( pro,!eme presanteH <n a! trei!ea r'nd( ntre,ari cana!i#ate) C'nd !e &ei uti!i#a pe toate( &ei <ncepe sa enere#i idei cu o %rec&enta care te &a uimi) ntre,uint'nd aceste trei metode de stimu!are menta!a o,iecti&e( pro,!eme si <ntre,ari -( <ti acti&e#i ce!e trei minti <n mod simu!tan si <ncepi sa %unctione#i !a ni&e!uri mu!t mai ridicate dec't persoane!e o,isnuite) II O,iecti&e dorite cu ardoare Primu! %actor este c!ar de%init( un o,iecti& dorit intens) Tre,uie sa stii e+act ce &rei( sa-ti sta,i!esti un termen !imita( sa <! de%inesti masura,i! si sa de#&o!ti un p!an pentru atin erea !ui asupra caruia sa muncesti <n %iecare #i) E+ista o re!atie directa <ntre c't de ,ine de%init <ti este scopu! pe care <! urmaresti si c't de mu!te idei <ti &or &eni pentru a-! atin e) >na dintre ce!e mai puternice moda!itati de a-ti armoni#a acti&itati!e ce!or trei minti si de a-ti acti&a puteri!e creati&e este aceea de a-ti rescrie o,iecti&e!e !a timpu! pre#ent <n %iecare dimineata) Ia-ti o a enda cu spira!a) n %iecare dimineata( dupa !ectura #i!nica( acorda-ti c'te&a minute si rescrie-ti te!uri!e principa!e !a timpu! pre#ent( e+act ca si cum ar e+ista de-a) Dupa ce !e-ai scris( &i#ua!i#ea#a %iecare o,iecti& timp de c'te&a secunde de parca ar %i de-a <ndep!init) Ci#ua!i#ea#a

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =33 %iecare scop <n mintea ta de parca ar e+ista de-a) Apoi( #'m,este( re!a+ea#ate si e!i,erea#a-te) Aceasta metoda de a-ti rescrie o,iecti&e!e <n %iecare dimineata( de a !e &i#!!a!i#a de parca ar %i de-a <ndep!inite si apoi de a te re!a+a cu o <ncredere dep!ina constituie o parte esentia!a a crearii unui ec.i&a!ent menta! a! !ucruri!or pe care !e doresti) Fo!osind aceasta te.nica( &ei contri,ui !a materia!i#area o,iecti&e!or ta!e e+act atunci c'nd &ei %i pre atit pentru %ina!i#area !or) "criindu-ti si rescriindu-ti scopuri!e( !e ad'ncesti din ce <n ce mai mu!t <n su,constientu! tau) @a un anumit moment( <ti acti&e#i mintea supraconstienta) Atunci( &ei @!3Cepea atra i <n &iata ta oamenii s si circumstante!e care te pot a-uta sa-ti atin i te!uri!e ) R "imte intens Emotia este c.eia) Cu c't <ti doresti mai intens un o,iecti&( cu at't acesta se materia!i#ea#a mai rapid) Com,inarea ideii te!u!ui tau cu emotia intensa a dorintei este simi!ara apasarii peda!ei de acce!eratie a potentia!u!ui tau menta!) Mintea ta &a acce!era si &a enera idei pentru <ndep!inirea o,iecti&u!ui) Cu c't &ei a&ea o atitudine mai entu#iasta si po#iti&a despre <ndep!inirea oricarui !ucru( cu at't mai repede munceste mintea ta pentru a-! aduce <n &iata ta) G'ndeste-te ce sen#atie ai <ncerca daca ti-ai atin e scopu!) Te-ai simti m'ndru( %ericit( usurat( ,ucuros sau ,ine dispusN Oricare ar %i acea emotie( ar tre,ui sa te ima ine#i cu <ncredere si cu mu!tumire ,ucur'ndu-te e+act de ace! sentiment pe care !-ai a&ea daca o,iecti&u! tau ar %i de-a o parte a &ietii ta!e) Daca &rei sa c'sti i mai mu!ti ,ani si sa ai un standard de &iata mai ridicat( ima inea#a-ti ca esti de-a aco!o( traind &iata pe care ti-o doresti) nc.ipuie-ti cum te-ai simti)

=3= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA nc.ide oc.ii si simte intens sentimentu! de %ericire( ,ucurie si de satis%actie interioara) Atunci c'nd poti com,ina o ima ine menta!a c!ara a o,iecti&u!ui tau cu emotia pe care ai a&ea-o daca acesta ar %i <ndep!init( <ti acti&e#i puteri!e superioare a!e mintii) ti stimu!e#i creati&itatea) ti &in idei care te &or a-uta sa-ti <ndep!inesti te!u! mai repede) II Pro,!eme!e ca oportunitati Ce! de-a! doi!ea %actor care <ti stimu!ea#a creati&itatea si <ti acti&ea#a !atura po#iti&a este repre#entat de pro,!eme!e presante) Numai atunci c'nd ai de-a %ace cu presiunea pro,!eme!or si a o,staco!e!or( de&ii moti&at sa actione#i !a ce! mai ,un ni&e! menta! a! tau) Con%runtarea cu di%icu!tati!e ine&ita,i!e a!e &ietii si re#o!&area !or te %ac mai puternic si mai inte!i ent si aduc !a !umina !ucruri!e ce!e mai ,une din tine) Ma-oritatea oameni!or nu <nte!e e natura reutati!or) Pro,!eme!e repre#inta o parte norma!a si necesara a &ietii) "unt ine&ita,i!e si nu te poti sustra e din %ata !or) Apar <n ciuda e%orturi!or ta!e sustinute de a !e e&ita) De aceea( &in %ara a %i asteptate) "in ura parte a unei pro,!eme asupra careia ai contro! este raspunsu! tau !a di%icu!tati!e inerente a!e &ietii) Oamenii e%icienti raspund <n mod po#iti& si constructi& !a pro,!eme) Ast%e!( ei demonstrea#a ca si-au de#&o!tat ni&e!uri <na!te a!e ?a,i!itatii de a raspunde e%icient? atunci c'nd se con%runta cu di%icu!tati neasteptate sau nedorite) Pro,!eme!e de orice %e! aduc !a !umina ce!e mai ,une ca!itati a!e ta!e) Te %ac puternic si p!in de resurse) Cu c't reutati!e ta!e &or %i mai presante si cu c't &ei in&esti mai mu!te emotii <n so!utionarea !or( cu at't &ei de&eni mai creati&) De %iecare data c'nd re#o!&i o pro,!ema <n mod constructi&( de&ii mai inte!i ent si mai e%icient) Drept

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =39 urmare( te pre atesti pentru re#o!&area unor di%icu!tati si mai mari( si mai importante) II Asterne-ti 'nduri!e pe .'rtie de a-ti <m,unatati a,i!itatea de a re#o!&a pro,!eme si de a-ti stimu!a creati&itatea este aceea de a-ti scrie 'nduri!e pe .'rtie) Acorda-ti c'te&a momente pentru a te <ntre,a; ?Care este cu e+actitate pro,!emaN? Apoi scrie raspunsu! <ntr-o %orma care descrie !a %e! de precis c.estiune a respecti&a) Te poti <ntre,a apoi; ?Ce a!tce&a constituie o pro,!emaN? Tre,uie sa %ii atent !a orice pro,!ema pentru care e+ista o sin ura de%@U!itie) Ce! mai rau !ucru pe care !-ai putea %ace ar %i sa re#o!&i pro,!ema resita) Cu c't poti sa de%inesti o pro,!ema <n mai mu!te moda!itati( cu at't poti sa a-un i mai repede !a o so!utie) Oricare ar %i di%icu!tati!e( o,staco!e!e( pro&ocari!e sau %actorii care <ti pun piedici sau te tra <napoi( tre,uie sa <i de%inesti <n scris) n medicina e+ista o #ica!a; ?Dia nosticu! potri&it repre#inta -umatate din &indecare)? o moda!itate >neori( c'nd &ei <ncepe sa de%inesti o pro,!ema( &ei descoperi ca este &or,a( de %apt( despre o ?pro,!ema ciorc.ine?) Aceasta <nseamna ca e+ista o pro,!ema ma-ora <nsotita de c'te&a pro,!eme mai mici) Ce!e mai mu!te pro,!eme cu care te &ei con%runta &or %i constituite din mai mu!te pro,!eme mai mici) Adesea( <ntr-o situatie di%ici!a( e+ista o sin ura pro,!ema ma-ora care tre,uie re#o!&ata <nainte de a %i so!utionate ce!e mai mici) Cea mai ,una a,ordare pentru acest tip de situatie este sa de termini pro,!ema principa!a si apoi sa-i de%inesti separat parti!e indi&idua!e) Identi%ici pro,!ema principa!a care tre,uie re#o!&ata <nt'i si apoi !e re#o!&i si pe ce!e mai mici <n ordine) >neori( so!utionarea unei parti a pro,!emei conduce !a re#o!&area <ntre ii situatii)

=35 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA III O,iecti&e!e sunt doar pro,!eme >n o,iecti& pe care <nca nu !-ai <ndep!init este doar o pro,!ema pe care <nca nu ai re#o!&at-o) De aceea$ succesu! a %ost de%init ca a,i!itatea de a so!utiona pro,!eme) Daca nu c'sti i suma de ,ani pe care ti-ai dori-o( aceasta este o pro,!ema nere#o!&ata) Iar <n ca#u! <n care nu te ,ucuri de o stare de sanatate si de o %orma %i#ica !a care aspiri( acestea sunt doar pro,!eme pe care tre,uie sa !e so!utione#i) >n o,staco! <ntre tine si o,iecti&u! tau este doar o pro,!ema care asteapta o so!utie) Orice !imitare care te tra e <napoi repre#inta doar o a!ta pro,!ema care asteapta sa %ie re#o!&ata de tine) n %iecare ca#( sarcina ta este sa nu !asi pro,!ema sa te acapare#e( ci sa %ii tu stap'n pe pro,!ema) III Fisa postu!ui tau Daca te-as <ntre,a cum <ti c'sti i e+istenta( mi-ai preci#a denumirea po#itiei ta!e actua!e sau %isa postu!ui tau) Dar oricare ar %i tit!u! tau( ade&arata ta s!u-,a este sa re#o!&i pro,!eme) Tu %aci acest !ucru <ntrea a #i) Aceasta a,i!itate este cea care te %ace &a!oros) Tu esti de pro%esie o persoana care re#o!&a pro,!eme) "uccesu! tau <n cariera este determinat de c't de e%icient so!utione#i pro,!eme!e si atin i o,iecti&e!e postu!ui tau) "a nu te p!'n i niciodata despre pro,!eme!e ta!e !a !ocu! tau de munca) Ar tre,ui sa %ii recunoscator pentru %aptu! ca e+ista) Daca nu ai a&ea pro,!eme !a ser&iciu( nu ai a&ea niciun !oc de munca) Atunci c'nd oamenii nu sunt capa,i!i sa re#o!&e pro,!eme!e care apar <n munca !or( ei sunt <n!ocuiti rapid de a!tii care pot) Iar daca de&ii o persoana care re#o!&a e+ce!ent pro,!eme!e( esti promo&at pentru a so!utiona a!te!e si mai mari( si mai importante)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =32 De acum <nainte( considera-te o persoana care re#o!&a pro,!eme) "in ura <ntre,are este; c't de ,un esti <n ceea ce %aciN O,iecti&u! tau este sa de&ii e+ce!ent <n so!utionarea oricarei pro,!eme cu care te-ai putea con%runta) I! Pune <ntre,ari speci%ice Cea de-a treia moda!itate de a-ti acti&a creati&itatea este aceea de a pune <ntre,ari speci%ice) ntre,ari!e ,ine %ormu!ate( pro&ocatoare <ti acti&ea#a mintea si <ti stimu!ea#a 'ndirea) Cei mai ,uni consu!tanti se descriu adesea ca ?insu!tanti?) Ei nu o%era raspur!suri) n sc.im,( <si %ortea#a c!ientii sa <si puna <ntre,ari di%ici!e si sa raspunda !a acestea) Pentru a-ti stimu!a creati&itatea( si tu tre,uie sa <ti pui niste <ntre,ari di%ici!e si apoi sa <ti pui !a <ndoia!a raspunsuri!e) ti aduci aminte de 'ndirea de !a #eroN ntrea,a-te tot timpu!; ?Daca nu as %ace ceea ce %ac <n pre#ent( as <ncepe asta#i de !a #ero stiind ce cunosc !a ora actua!aN? Cei %i uimit de c't de creati& &ei de&eni atunci c'nd &ei <ncepe sa-ti ana!i#e#i %iecare aspect a! &ietii( de parca ai putea a!e e sa o iei de !a capat( daca ai &rea( pe ,a#a cunostinte!or si e+periente!or ta!e actua!e) Adesea( raspunsu! !a cea mai mare di!ema a ta este sa <ntrerupi( pur si simp!u( o acti&itate) Daca nu mer e ,ine( uneori ce! mai <nte!ept !ucru pe care <! poti %ace este sa a,andone#i un mod de a actiona) ntrea,a-te <ntotdeauna; ?Care este cea mai simp!a si mai directa so!utie pentru aceasta pro,!emaN? II C!aritatea este totu! Mai e+ista si a!te <ntre,ari pe care ti !e poti pune pentru a-ti stimu!a creati&itatea - de e+emp!u; ?Ce <ncerc sa %acN? Raspunde %oarte e+act !a aceasta <ntre,are)

=37 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA De %iecare data c'nd esti %rustrat sau <nt'!nesti reutati <n <ndep!inirea unui o,iecti& sau <n o,tinerea unui re#u!tat( <ntrea,a-te; ?Cum <ncerc sa %ac acest !ucruN II si ?E+ista o moda!itate mai ,unaN? Nu te <ndra osti de metode!e ta!e actua!e) Care sunt presupuneri!e ta!eN Care sunt supo#itii!e ta!e e&idente si care( ce!e inconstienteN Ce anume cre#i tu ca este ade&arat( iar daca aceste !ucruri nu ar %i rea!e( modu! tau de a 'ndi s-ar sc.im,a cu totu!N A!e+ McIen#ie a scris; ?Presupuneri!e resite repre#inta ,a#a oricarui esec)? II Pro,!ema rea!a @ucre# adesea cu a entii unor companii( care <ncearca sa promo&e#e un nou produs sau ser&iciu si <nt'mpina reutati pe piata) Atunci c'nd cautam moti&e!e pro,!eme!or !or <n a%aceri( ei <mi arata( de o,icei( o !ista !un a de di%icu!tati !e ate de pu,!icitate( promo&are( oameni( &'n#ari( distri,utie( !i&rari si ser&icii) Totusi( cau#a principa!a este mereu aceea ca &'n#ari!e !or nu sunt su%icient de mari) @e pun trei <ntre,ari) Acestea sunt <ntre,ari !a care poti recur e atunci c'nd e&a!ue#i orice produs sau ser&iciu potentia! pentru orice piata) Prima <ntre,are este; ?E+ista o piataN? E+ista oameni care pot si &or cumpara acest produs sau ser&iciu a%!at <n competitie cu a!te produse sau ser&icii o%erite <n pre#entN Mu!ti oameni <ncep sa de#&o!te a%aceri %ara a-si da seama c't de reu este sa atra i un c!ient de !a >I! a!t %urni#or daca acest c!ient este mu!tumit <n pre#ent de ce!a!a!t &'n#ator) Daca raspunsu! conducerii companiei este; ?Da( e+ista cu si uranta o piata pentru ceea ce &indem) E+ista oameni care doresc acest produsGser&iciu si sunt dispusi sa <! cumpere de !a noi?( urmatoarea mea <ntre,are suna ast%e!; ?Este piata su%icient de mareN? De mu!te ori( un produs sau ser&iciu se do&edeste ,un( &a!oros si de ca!itate( dar nu e+ista o piata su%icient de mare pentru a -usti%ica in&estitia

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =3: de timp si ener ie necesare pentru a-! promo&a) E+ista moda!itati mai ,une si mai pro%ita,i!e de a %o!osi acei ,ani) III De ce esuea#a companii!e Mu!ti oameni a-un !a %a!iment( <n specia! <n a%aceri!e de#&o!tate de ei <nsisi( deoarece piata nu este( pur si simp!u( su%icient de mare pentru ca ei sa &'nda destu!( ast%e! <nc't sa-si -usti%ice e%orturi!e si c.e!tuie!i!e !e ate de productia produsu!ui sau ser&iciu!ui( <n primu! r'nd) Fiecare in&estitie tre,uie comparata cu a!te in&estitii posi,i!e care sunt disponi,i!e <n ace!asi timp) Pot e+ista &ariante mai ,une pentru a-ti &a!ori%ica timpu! si ,anii) Acest principiu se ap!ica si persona!itatii ta!e) "copu! tau este sa te in&estesti <n asa %e!( <nc't sa o,tii ce! mai mare pro%it pe ener ie) E+ista mii de moda!itati di%erite <n care <ti poti petrece timpu! si &iata) Tu <nsuti esti cea mai &a!oroasa resursa si tre,uie sa o in&estesti mereu aco!o unde poti o,tine ce! mai ,un re#u!tat) Cea de-a treia <ntre,are pe care !e-o pun c!ienti!or mei e urmatoarea; ?Daca e+ista o piata su%icient de mare( e destu! de concentrata pentru a-ti putea promo&a si &inde produse!e <ntr-o moda!itate e%icienta din punct de &edere a! costuri!orN? Aceasta <ntre,are %ina!a este cea care <n roapa( de o,icei( ideea unui produs nou) Da( e+ista o piata si da( piata este su%icient de mare( dar piata acopera o #ona eo ra%ica at't de <ntinsa( <nc't se do&edeste imposi,i! sa &in#i <n mod e%icient) II G'ndeste-te !a !imitari o ,una moda!itate de a asi so!utii creati&e pentru pro,!eme!e ta!e este sa ap!ici ?teoria !imitari!or?) Aceasta stipu!ea#a ca( <n orice proces sau serie de acti&itati( e+ista un %actor care !imitea#a) Apar ,!oca-e care determina &ite#a

=36 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA cu care a-un i din !ocu! !a care te a%!i !a ce! <n care doresti sa %ii) "imp!u! %apt ca identi%ici !imitari!e critice din mediu! tau <ti o%era adesea idei care te a-uta sa !e <ndeparte#i) De e+emp!u( sa spunem ca scopu! tau este sa <ti du,!e#i &enitu! de-a !un u! urmatori!or trei p'na !a cinci ani) ncepi sa identi%ici !imitari!e pentru atin erea acestui o,iecti& <ntre,'ndu-te; ?De ce nu este &enitu! meu de-a du,!uN? Fii cinstit) Pune-ti <ntre,ari dure; De ce nu c'sti i de-a de doua ori mai mu!t %ata de c't c'sti i asta#iN Ce te retineN Dintre toate !ucruri!e care te tra <napoi( care este %actoru! principa! care te !imitea#a si determina c't de repede <ti &ei atin e o,iecti&u!N II Ap!ica re u!a 68G=8 Re u!a 68G=8 pare sa se ap!ice si !imitari!or( dar <ntr-un mod anume) n conte+t( aceasta re u!a stipu!ea#a ca 68S dintre !imitari!e care te retin din ati atin e o,iecti&u! se a%!a <n interioru! tau) "e asesc mai de ra,a <n tine si nu <n mediu! tau) Numai =8S dintre %actorii care te tra <napoi se a%!a <n !umea e+terioara) Aceasta descoperire repre#inta un soc pentru cei mai mu!ti oameni) Marea ma-oritate a oameni!or crede ca pro,!eme!e !or ma-ore sunt create sau cau#ate de situatii!e si de oamenii din -uru! !or) De o,icei( acest !ucru nu este ade&arat) Ce!e mai mu!te dintre moti&e!e pentru care nu a&anse#i au !e atura cu !ipsa ta de a,i!itati( resurse sau ca!itati persona!e) II Du,!ea#a-ti &enitu! "a presupunem ca !ucre#i <n &'n#ari) Doresti sa-ti du,!e#i &enitu! <n urmatorii trei-cinci ani sau c.iar mai cur'nd) Prima !imitare importanta pe care o &ei identi%ica este cantitate a de produse sau ser&icii pe care tre,uie sa o

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =34 &in#i) Daca poti re#o!&a aceasta pro,!ema( <ti &ei <ndep!ini o,iecti&u!) Odata ce ai identi%icat aceasta !imitare principa!a( te <ntre,i apoi; ?Care este !imitarea din spate!e acesteiaN? Raspunsu! ar putea %i numaru! de c!ienti potentia!i pe care ar tre,ui sa <i asesti) Daca ai putea &or,i cu su%icienti c!ienti potentia!i( pro,a,i! ca ti-ai putea du,!a &'n#ari!e si &enitu!) Apoi te uiti dinco!o de aceasta !imitare si te <ntre,i ce anume cau#ea#a restrictia @)U3 speta) Aceasta din urma poate %i a,i!itatea ta de a cauta ce&a ce se a%!a <n interioru! tau si nu pe piata) III>ita-te <n -uru! tau O ,una moda!itate de a determina daca !imitarea e interna sau e+terna este sa te uiti <n -uru! tau si sa &e#i daca a!tcine&a <si <ndep!ineste ace!easi o,iecti&e pe care si tu &rei sa !e %ina!i#e#i) C'sti a de-a cine&a de doua ori mai mu!t dec't tine din &'n#area ace!uiasi produs sau ser&iciu pe aceeasi piataN Daca a!tcine&a %ace de-a acest !ucru( atunci !imitarea este interna( nu e+terna) Repre#inta ce&a dinauntru! tau) Este &or,a de !ipsa unei anumite a,i!itati sau ca!itati pe care tre,uie sa o depasesti) "e spune ca; ?Atunci c'nd !upta unei persoane <ncepe cu ea <nsasi( ea are <ntr-ade&ar &a!oare)? O persoana superioara <si pune mereu aceasta <ntre,are; ?Ce anume din mine ma tra e <napoiN? Oamenii superiori se uita <nt'i !a ei) Este %oarte pro,a,i! sa e+iste ce&a <n !umea ta e+terioara care actionea#a ca o %r'na asupra potentia!u!ui tau( dar tre,uie sa <ncepi sa cauti <nauntru) E+ista mu!te sanse sa asesti aco!o cau#a) II Fo!oseste-ti resurse!e Atunci c'nd <ti &ei %o!osi aceste resurse <n mod re u!at( <ti &ei stimu!a a,i!itatea creati&a si <ti &ei aprinde !umini!e

==8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA menta!e( asemenea necata) e%ectu!ui unui %ar <ntr-o camera <ntuOdata ce <ti sta,i!esti o,iecti&e c!are si ai o dorinta ar#atoare de a !e atin e( <ti acti&e#i mintea creati&a) Daca <ti com,ini te!uri!e cu pro,!eme!e presante( de%inite c!ar( enere#i mai mu!te idei) Iar <n ca#u! <n care <ti pui tot timpu! <ntre,ari cana!i#ate ce <ti stimu!ea#a 'ndire a( a-un i sa &e#i posi,i!itati mai mu!te si mai ,une <n %iecare situatie) "i c'nd <ti identi%ici !imitari!e principa!e <n atin erea oricarui o,iecti& sau <n so!utionarea oricarei pro,!eme( <ncepi sa actione#i ca un eniu) Te p!ase#i pe drumu! catre succes si rea!i#ari de e+ceptie) III Fo!oseste-ti toata inte!i enta Con%orm cercetari!or !ui Bo1ard Gamer( de !a >ni&ersitatea Bar&ard( si a!e !ui C.ar!es Band* din An !ia( pose#i ce! putin 38 tipuri di%erite de inte!i enta) Dea !un u! ani!or de scoa!a( ai %ost testat numai pe ,a#a inte!i enteI ar ta!e &er, a!e si matematice) Dar studii!e d@?3u!timii ani indica %aptu! ca ai mai mu!te tipuri de inte!i enta si ca poti %i un eniu <n oricare dintre acesteaH atunci c'nd sunt com,inate( <ti permit sa rea!i#e#i !ucruri e+traordinare) Primu! tau scop este sa-ti identi%ici inte!i ente!e sau inte!i enta predominantaH apoi %o!oseste mai mu!t din acea inte!i enta <n orice <ncerci sa rea!i#e#i) III Inte!i enta &er,a!a Prima ta inte!i enta este cea &er,a!a) Aceasta repre#inta a,i!itatea ta de a &or,i( uti!i#area !im,a-u!ui) Capacitatea de a <nte!e e si de a %o!osi ,ine !im,a-u! este asociata cu succesu! <n orice domeniu care imp!ica si comunicare cu cei!a!ti) n %iecare societate( e+ista o re!atie directa <ntre ni&e!u! de %!uenta <n !im,a ta nati&a si &enitu! tau) C.iar

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E ==3 poti sa <ti cresti sanse!e si rata de promo&are prin <n&atarea si %o!osirea mai mu!tor cu&inte) De %apt( %iecare cu&'nt este un instrument pentru e+primarea unui 'nd) Cu c't stii si <nte!e i mai mu!te cu&inte( cu at't poti %orma idei si 'nduri mai comp!e+e) Cu c't &oca,u!aru! tau este mai ,o at( cu at't &ei %i mai respectat si mai ascu!tat de cei!a!ti) De aceea( a,i!itati!e &er, a!e sunt considerate o masura de ,a#a a inte!i entei) I!\ Inte!i enta matematica A doua inte!i enta %o!osita pentru masurarea IP-u!ui /coe%icientu!ui de inte!i entaD este cea matematica) Aceasta constituie <ndem'nare a ta de a %o!osi numere!e( de a aduna( a scadea( a <mparti si a <nmu!ti) n a%aceri( aceasta este a,i!itatea ta de a citi in%ormatii %inanciare si de a de#&o!ta proiectii %inanciare) Cu c't stii mai mu!te despre preturi( costuri( c.e!tuie!i si rate %inanciare( cu at't &ei !ua deci#ii mai ,une si &ei de&eni mai &a!oros) Mu!ti oameni cred ca nu au a,i!itati !e ate de numere) De aceea( ei e&ita orice domeniu sau acti&itate <n care este ne&oie de %!uenta %inanciara pentru a a&ea succes) Acest !ucru poate %i %ata! daca unu! dintre o,iecti&e!e ta!e este sa o,tii independentaL %inanciara) Din %ericire( poti <n&ata sa <nte!e i ca!cu!e!e importante din a%acerea ta cu putin studiu si e%ort) Drept urmare( &ei %i mu!t mai competent si mai capa,i! de a !ua deci#ii ,une pentru tot restu! &ietii ta!e <n a%aceri) !IIIIi Inte!i enta %i#ica A! trei!ea domeniu <n care poti %i un eniu este inte!i enta %i#ica) Acesta este tipu! de inte!i enta de care se ,ucura at!etii de per%ormanta( cu a,i!itati e+traordinare de coordonare a miscari!or si de %o!osire a corpuri!or !or) O persoana poate pica teste!e &er,a!e si de matematica de

=== "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA !a scoa!a si poate %i( <n ace!asi timp( un at!et de succes( c.iar daca acest !ucru nu &a aparea pe nicio %isa cu re#u!tate!e sa!e) Mu!ti oameni se &'nd ie%tin prin %aptu! ca au impresia ca nu dau do&ada de <nsusiri deose,ite !a sport sau !a a!te acti&itati %i#ice) Cestea ,una este ca( a&'nd parte de instruirea potri&ita( poti practica ,ine nenumarate sporturi( precum <notu!( patina-u! sau sc.iu!) Este &or,a numai despre dorinta din partea ta) Ai mu!t mai mu!ta a,i!itate %i#ica dec't ai %o!osit p'na <n pre#ent) R Inte!i enta mu#ica!a Cea de-a patra %orma de inte!i enta a ta poate %i mu#i"e poate ca un Mo#art sau un Beet.o&en sa nu %i %ost ,un !a sport sau !a scoa!a si totusi s-au do&edit capa,i!i sa compuna une!e dintre ce!e mai %rumoase compo#itii de mu#ica c!asica din toate timpuri!e) Mu!ti dintre mu#icienii de top si dintre c'ntaretii popu!ari din #i!e!e noastre au a&ut re#u!tate s!a,e !a scoa!a( dar au demonstrat ca poseda o a,i!itate e+ceptiona!a de a crea si de a e+prima mu#ica) Ei au reusit ast%e! sa a-un a !a per%ormante mu#ica!e e+ceptiona!e) ca!a) iii Inte!i enta &i#ua!o-spatia!a Ce! de-a! cinci!ea domeniu de potentia! menta! a! tau <! repre#inta inte!i enta &i#ua!a-spatia!a) Aceasta este a,i!itatea de a &edea si de a crea %orme si mode!e) >n ar.itect( un in iner( un pictor sau o persoana care si-a de#&o!tat capacitatea de a &i#ua!i#a %oarte c!ar poseda o asemenea inte!i enta) >n ar.itect( de e+emp!u( poate %i capa,i! sa de#&o!te( <nt'i <n mintea sa si apoi pe .'rtie( c!adiri %rumoase pe care apoi oamenii cu inte!i enta matematica &or %i <n stare sa !e trans%orme <n proiecte si dimensiuni e+acte pentru constructie)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E ==9 Este e+act inte!i enta pe care o %o!osesti pentru &i#ua!i#a?reao,iecti&e!or ta!e cu oc.ii mintii <nainte ca te!uri!e respecti&e sa ia nastere <n rea!itate) Aceasta este o inte!i enta si o a,i!itate pe care !e poti de#&o!ta prin practica ) R Inte!i enta interpersona!a A sasea %orma de inte!i enta este interpersona!a si e cea mai ,ina p!atita %orma de inte!i enta <n "tate!e >nite) Repre#inta a,i!itatea de a comunica( a ne ocia( a in%!uenta si a con&in e a!ti oameni) Este caracteri#ata de un ni&e! <na!t de sensi,i!itate !a 'nduri!e( sentimente!e( moti&atii!e si dorinte!e ce!or!a!ti) O persoana cu o inte!i enta interpersona!a ridicata are <ndem'nare a de a interactiona e%icient cu oamenii pentru a re#o!&a e%icient !ucruri!e) Mana erii de succes( conducatorii de ec.ipa si c.iar o%iterii din armata au( de o,icei( o inte!i enta interpersona!a %oarte de#&o!tata) Drept urmare( oamenii &or sa !ucre#e si sa coopere#e cu ei pentru a <ndep!ini o,iecti&e!e rupu!ui) Oamenii de &'n#ari p!atiti ce! mai ,ine sunt aceia care se do&edesc %oarte ,!@Y!i n a-i con&in e pe a!tii sa !e < cumpere produse!e sau ser&icii!e) Cei mai e%icienti oameni de a%aceri( consu!tanti si pro%esionisti dau do&ada de acest tip de inte!i enta @T! mod constant) Este cu ade&arat principa!a a,i!itate a unui po!itician de succes) "i acest domeniu poate repre#enta s%era ta de e+ce!enta ) R Inte!i enta intrapersona!a sona!a) Cea de-a saptea %orma de inte!i enta este cea intraperAceasta constituie a,i!itatea de a %i constient de tine <nsuti - cine esti si cine nu esti) A&'nd aceasta inte!i enta( stii e+act ce &rei si ce nu &rei) Esti capa,i! sa <ti sta,i!esti o,iecti&e si sa <ntocmesti p!anuri pentru

==5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA <ndep!inirea !or) Oamenii caracteri#ati printr-un ni&e! <na!t de inte!i enta intrapersona!a %ac introspectii) Ei re%!ectea#a asupra modu!ui <n care 'ndesc si simt) Ca urmare a %aptu!ui ca se <nte!e mai ,ine pe ei <nsisi( sunt mai e%icienti <n re!atii!e cu cei!a!ti) Cu c't este mai ridicat ni&e!u! tau de constiinta de sine( c'sti at prin re%!ectii si introspectii( cu at't este mai mare ni&e!u! tau de auto-<nte!e ere) Cu c't te &ei <nte!e e mai ,ine si &ei sti de ce 'ndesti si simti <n modu! <n care o %aci( cu at't &a %i mai ridicat ni&e!u! tau de autoacceptare) Cu c't te accepti mai mu!t ca o persoana &a!oroasa( cu at't te p!aci si te respecti mai mu!t) "i cu c't te p!aci mai mu!t( cu at't <i p!aci mai mu!t pe cei!a!ti iar ei pe tine) Inte!i enta intrapersona!a este %oarte importanta pentru o &iata %ericita si p!ina de succes si o poti de#&o!ta prin practica ) R Inte!i enta antreprenoria!a A opta %orma de inte!i enta este cea antreprenoria!a) Aceasta constituie a,i!itatea de a o,ser&a oportunitati!e e+istente pe piata si de a aduce apoi !ao!a!ta resurse &ariate pentru a produce produse si ser&icii care pot %i &'ndute cu un pro%it) Inte!i enta antreprenoria!a repre#inta unu! dintre ce!e mai ,ine p!atite tipuri de inte!i enta din societate a noastra de asta#i si( de asemenea( %undatia tuturor a%aceri!or de succes( care sM de#&o!ta rapid) Cei mai mu!ti dintre cei care au a-uns mi!ionari si mi!iardari prin %orte proprii au <nceput %ara nimic si si-au creat a&eri!e prin %o!osirea inte!i entei antreprenoria!e ap!icata !a oportunitati!e e+istente a!e pietei) Bi!! Gates a renuntat !a studii!e !a Bar&ard cu scopu! de a %ond a Microso%t( a&'nd ideea de#&o!tarii de so%t1are pentru piata de ca!cu!atoare persona!e( <n curs de %ormare) Mic.ae! De!! a <nceput sa asam,!e#e ca!cu!atoare persona!e <n

R DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E ==2 camera sa de !a co!e iu) Ei au a&ut ni&e!uri ridicate de inte!i enta antreprenoria!a) "i tu ai( pro,a,i!) II Inte!i enta intuiti&a Cea de-a noua %orma de inte!i enta este cea intuiti&a) Aceasta repre#inta a,i!itatea de a simti daca o situatie e -usta sau nu( de a ana!i#a oamenii repede si corect si de a &eni cu idei %ara &reo !e atura cu !o ica sau pre atirea ta) Mu!ti oameni <i e&a!uea#a %oarte ,ine pe cei!a!ti) Ei par a sti nenumarate !ucruri despre o persoana !a numai c'te&a secunde dupa ce au <nt'!nit-o sau doar !a au#u! &ocii acesteia) Intuitia %emei!or este mai respectata dec't cea a ,ar,ati!or) Dar c'nd ,ar,atii si %emei!e sunt testati <n ceea ce pri&este intuitia( ei au re#u!tate simi!are) Atunci( de ce respectam at't de mu!t intuitia %emei!orN Deoarece %emei!e <nse!e <si ascu!ta si au <ncredere mai mu!t <n intuitia !or dec't ,ar,atii) Din %ericire( inte!i enta ta intuiti&a este <nnascuta si poate %i <m,unatatita prin practica) Cu c't <ti ascu!ti si ai <ncredere mai mu!ta <n intuitia ta( &ei primi raspunsuri mai mu!te si mai ,une de !a aceasta %orma aparte de 'ndire) Autoarea 0ane Ponder a spus ca ?,ar,atii tUi %emei!e <ncep sa de&ina mareti atunci c'nd <ncep sa <tUi ascu!te &oci!e interioare) G3 III Inte!i enta a,stracta A #ecea %orma de inte!i enta este cea a,stracta sau conceptua!a) Aceasta repre#inta enu! de inte!i enta pe care !-a a&ut Einstein atunci c'nd s-a ima inat mer 'nd pe o ra#a de !umina si a putut ast%e! %ormu!a teoria re!ati&itatii( ce a re&o!utionat comp!et domeniu! %i#icii)

==7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Omu! de stiinta F)A) IeJu!e a &a#ut un sarpe urias <nco!acindu-se si musc'ndu-si propria coada) Acesta a %ost pentru e! un indiciu <n e!a,orarea structurii <n %orma de ine! a mo!ecu!ei de ,en#en( o descoperire importanta a seco!u!ui nostru) Adesea <n &iata <ti &a &eni ,rusc <n minte o idee sau o ima ine care com,ina si sinteti#ea#a c'ti&a %actori) Re#u!tatu! <! poate constitui o noua idee de a%aceri( asa cum a a&ut Ra* Iroc atunci c'nd a o,ser&at metode!e de productie <n masa pentru pre atirea .am,ur eri!or si a carto%i!or pra-iti( de#&o!tate de %ratii McDona!d din "an Bemardino) Cu aceasta idee( e! a pus ,a#e!e Corporatiei McDona!d( care are 98888 de restaurante) III Inte!i ente!e ta!e te %ac unic Inte!i ente!e ta!e com,inate te %ac un potentia! eniu si( de asemenea( te di%erentia#a de oricine a!tcine&a care a trait &reodata) G'ndeste-te !a tine ast%e!; ima inea#a-ti ca aceste 38 tipuri de inte!i enta sunt precum ce!e 38 ci%re de !a O !a 4) Daca te &ei 'ndi !a orice oras mare( &ei descoperi ca e+ista sute de mii de oameni cu numere de te!e%on di%erite( desi %iecare este %ormat dintr-un pre%i+ !oca! si a!te sapte ci%re) n ca#u! <n care <ti &ei da un scor de !a O !a 4 pentru %iecare dintre aceste 38 inte!i ente( &ei o,tine un numar de 38 ci%re care <ti descrie com,inatia persona!a de inte!i ente) Aceasta com,inatie unica %ormea#a un %e! de numar de te!e%on inte!ectua! persona!) Numaru! tau menta! persona! te di%erentia#a %ata de orice a!ta persoana care a trait &reodata) Asemenea ADNu!ui( pro,a,i!itatea ca a!tcine&a sa posede aceeasi %ormu!a inte!ectua!a ca tine este de unu !a un mi!iard)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TER!@E MENTA@E ==: RR IIIFo!osirea mintii ta!e incredi,i!e De#&o!t'ndu-ti si e+p!oat'ndu-ti com,inatia unica de inte!i ente( poti a&ea re#u!tate remarca,i!e) nt'i( tre,uie sa <ti e&a!ue#i inte!i ente!e si apoi sa <ti dai puncta-e <n %iecare dintre acestea) Apoi( <ti identi%ici domenii!e de inte!i enta unde esti ce! mai ,ine <n#estrat( ce!e pe care !e-ai %o!osit cu ce! mai mare succes <n treCEt) @a %ina!( te uiti <n -uru! tau si te 'ndesti ce %e! de munca ai putea des%asura si care ti-ar permite sa-ti %o!osesti com,inatia ta specia!a de inte!i ente !a ce! mai ridicat ni&e!) Mai presus de toate( tre,uie sa de#&o!ti un respect pro%und %ata de tine <nsuti si de puterea potentia!a a creieru!ui tau) Psi.o!o u! A,ra.am Mas!o1 a estimat ca mai putin de =S dintre adu!ti %aceau tot ce era posi,i! pentru ei pe ,a#a ta!ente!or !or specia!e) De aceea( tre,uie sa de#&o!ti un ni&e! mai ridicat de <ncredere <n a,i!itatea ta de a-ti %o!osi puteri!e menta!e pentru a depasi orice o,staco! si a-ti atin e orice o,iecti& pe care ti-! poti sta,i!i ) RR Trei moda!itati de <n&atare E+ista trei moda!itati de <n&atare; auditi&a( &i#ua!a si Jineste#ica) Poti <n&ata ascu!t'nd( &a#'nd sau simtind si mi4c'ndu-te) Fiecare persoana <si %o!oseste toate ce!e trei mi-!oace pentru a <n&ata( dar %iecare are un sti! pre%erat de a <n&ata) M n&atarea &i#ua!a Persoane!or &i#ua!e !e p!ace sa &ada !ucruri!e %oarte c!ar <n %ata !or) E!e procesea#a in%ormatii!e cu a-utoru! oc.i!or) Poseda un simt &i#ua! %oarte ascutit si !e p!ace sa <si <nt'!neasca persona! prietenii si partenerii de a%aceri)

==6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Daca !e &ei o%eri in%ormatii &er,a!e despre re#u!tate de a%aceri( te &or <ntre,a; ?Ai acest !ucru @(- scrisN? E!e citesc cu pasiune) C'nd dai citate dintr-o carte sau dintr-o re&ista( &or &rea un e+emp!ar din aceasta pentru a citi persona!) @e p!ace sa %aca %oto ra%ii si sa &ada !ucruri mai de ra,a dec't sa !e mentione#e <n discutii!e !or) Persoane!e &i#ua!e repre#inta apro+imati& 28S din popu!atie) M n&atarea auditi&a Ce!or care <n&ata auditi& !e p!ace sa <i ascu!te pe cei!a!ti( sa ascu!te pro rame si carti audio( mu#ica( pre#entari( discursuri si seminarii) Participa acti& !a con&ersatii si pre%era sa !e %ie e+p!icate noi!e idei si concepte) Daca !e &ei <nm'na un raport scris( <! &or e+amina sumar si te &or <ntre,a; ?Ce spuneN? Persoane!e auditi&e a%irma !ucruri precum; ?mi s!@)U!)a ,ine acest !ucru? si ?Aud ce spui? sau ?Nu suna ,ine)? De asemenea( e!e sunt sensi,i!e !a mu#ica si !e p!ac ec.ipamente!e stereo de ca!itate ,una( concerte!e( compact discuri!e si a!te moda!itati de reproducere a sunetu!ui) Aceste persoane repre#inta apro+imati& 58S din popu!atie) M n&atarea prin actiune Ce! de-a! trei!ea sti! pre%erat de <n&atare este Jineste#ic sau <n&atarea prin actiune si prin atin ere) Iineste#ici!or !e este reu sa stea <ntr-un !oc) Ei &or sa %ie acti&i( sa <ncerce di&erse !ucruri( adesea i nor'nd instructiuni!e scrise /instrument &i#ua!D sau ce!e &er,a!e /12trument audioD) Cei asi Jineste#ici <n orice domeniu care presupune de+teritate manua!a( precum du! .erie( constructii( mecanica si c.iar conducerea camioane!or sau a masini!or) "i at!etii sunt Jineste#ici)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E ==4 ]II B Esti cu ade&arat unic Care este moda!itatea ta pre%erata de <n&atare si de estionare a !ucruri!orN Cei %i %ericit si <mp!init numai c'nd ceea ce &ei %ace <n e+terior &a %i <n armonie cu persoana unica si specia!a care esti <nauntru) Atunci c'nd <ti &ei reuni inte!i ente!e dominante cu metoda pre%erata de <n&atare( <ti &ei putea crea o com,inatie de inte!i ente si a,i!itati care <ti &or permite sa reusesti !ucruri e+traordinare <n &iata) II Dar'ma-ti sta&i!are!e mintii E+ista doua metode cu impact puternic pe care !e poti %o!osi pentru a-ti de,!oca puterea creieru!ui si a enera mai mu!te idei <n scopu! atin erii o,iecti&u!ui tau) Aceste te.nici se numesc ?mindstormin ? si ?,rainstormin ?) Prima te &a %ace ,o at pe p!an persona!( iar cea de-a doua te &a a-uta sa ai succes prin %aptu! ca <ti permite sa e+p!oate#i puterea creieru!ui ce!or!a!ti) Metode!e <n cau#a sunt raspun#atoare pentru crearea mu!tor mi!ionari) @e poti %o!osi aproape oric'nd si oriunde) $I!$Mindstormin pentru idei Procesu! de ?mindstormin ? se numeste adesea ?metoda ce!or =8 de idei?) Este at't de puternica <n enerarea idei!or( <nc't atunci c'nd &ei <ncepe sa o %o!osesti( &iata ta <ntrea a se &a sc.im,a) Am predat-o <n %ata a #eci de mii de oameni din toata !umea) Toti cei care o uti!i#ea#a o,ser&a <m,unatatiri pro%unde imediate <n %iecare parte a &ietii !or <n care o ap!ica) Metoda este simp!a si pro,a,i! de aceea at't de puternica) Nu ai ne&oie dec't de o %oaie a!,a de .'rtie) n partea

=98 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA de sus a pa inii( scrie-ti pro,!ema actua!a sau o,iecti&u! su, %orma unei <ntre,ari) "a spunem ca scopu! tau este sa <ti du,!e#i &enitu! <n urmatorii doi ani) Formu!ea#a <ntre,area !e ata de acest te! c't mai concret posi,i!) Cu c't <ntre,area este mai speci%ica( cu at't mintea ta se &a putea concentra mai ,ine asupra sa si cu at't &a %i mai ,una ca!itatea raspunsuri!or pe care !e &ei enera %o!osind acest e+ercitiu) Asadar( <n !oc sa scrii; ?Cum pot c'sti a mai mu!ti ,aniN?( ai putea scrie; ?Ce pot %ace pentru a-mi du,!a &enitu! <n urmatoare!e =5 de !uniN? Adu-ti aminte( scrii aceasta <ntre,are !a <nceputu! pa inii) III Generea#a =8 de raspunsuri Apoi &ei <ncerca sa enere#i ce! putin =8 de raspunsuri di%erite !a aceasta <ntre,are) Fortea#a-te sa scrii =8 de !ucruri distincte pe care !e-ai putea %ace si care te-ar a-uta sa-ti du,!e#i &enitu!) Poti scrie mai mu!t de =8 de raspunsuri( dar minimu! e =8) Prime!e ta!e raspunsuri &or %i( pro,a,i!( simp!e si e&idente) Ai putea scrie; ?"a muncesc mai sustinut?( ?"a muncesc mai mu!t timp?( ?"a-mi <m,unatatesc educatia?( ?"a-mi per%ectione# a,i!itati!e <n anumite domenii? si asa mai departe) Cor %i usoare) >rmatoare!e 2 p'na !a 38 raspunsuri &or %i mai di%ici!e) >!time!e 38 raspunsuri se &or do&edi <nsa e+trem de re!e( asemenea <ncercarii de a scoate apa dintr-o piatra) Dar pentru a o,tine c't mai mu!t din acest e+ercitiu( tre,uie sa te %orte#i sa continui sa scrii p'na c'nd &ei raspunde !a aceasta <ntre,are <n =8 de moduri di%erite) Te poti -uca totusi cu aceste raspunsuri cum doresti) De e+emp!u( poti scrie e+act opusu! unuia dintre raspunsuri!e ta!e anterioare) De asemenea( poti da si raspunsuri ridico!e)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =93 II G'ndeste-te !a !ucruri necon&entiona!e De e+emp!u( ai putea scrie; ?"a muncesc mai mu!t !a !ocu! meu de munca actua!)? >rmatoru! tau raspuns ar putea %i contrar ce!ui dint'i; ?"a muncesc mai putin !a !ocu! meu de munca actua!)? "au ?"a muncesc mai mu!t !a un a!t !oc de munca)? "au poate sa %ie crearea propriu!ui !oc de munca) "au sa o,tii un a! doi!ea !oc de munca care sa <ti aduca un &enit <n p!us ori sa !ucre#i cu -umatate de norma <ntr-un a!t domeniu) Daca &enitu! tau este in%!uentat de &'n#ari( iar succesu! tau <n &'n#ari depinde de cautarea c!ienti!or potentia!i( raspunsu! !-ar putea constitui du,!area numaru!ui de c!ienti potentia!i pe care <i <nt'!nesti <n %iecare saptam'na) "au ar putea sa %ie &i#itarea c!ienti!or cu un mai mare potentia! <n sensu! ca ar a&ea a,i!itatea sa cumpere de doua ori mai mu!t produsu! tau) Ori ar putea %i sa &in#i un produs di%erit din care sa o,tii un comision mai mare pe &'n#are) n orice ca#( raspunsuri!e potentia!e sunt !imita te doar de ima inatia ta( iar capacitatea ta de a enera idei care sa te a-ute este in%inita) II Importanta actiunii Odata ce ai dat ce! putin =8 de raspunsuri !a <ntre,area ta( e+aminea#a-!e din nou si a!e e ce! putin un raspuns <n !e atura cu care &ei actiona imediat) Acest pas este %oarte important$ Faptu! ca actione#i <ntr-un %et oricare ar %i( este ce! care &a contri,ui !a mentinerea unui %!u+ de idei <n mintea ta) n timp ce actione#i pentru una dintre idei( <ti &a &eni o noua idee pentru o a!ta actiune) Acesta este un e+ercitiu pe care <! poti %o!osi pentru a du,!a si a trip!a impactu! metodei cu =8 de idei) Odata ce ai enerat ce! putin =8 de idei si ai se!ectat ideea pe care o &ei imp!ementa imediat( &ei putea uti!i#a metoda cu =8 de

=9= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA idei <n !e atura cu acea noua idee( ener'nd a!te =8 de moda!itati di%erite pentru a <ntre,uinta acea idee) II Primu! !ucru de dimineata Daca &ei enera =8 de moda!itati de a-ti atin e o,iecti&u! ma-or c.iar de dimineata <nainte de a <ncepe pro ramu!( &ei descoperi ca &ei %i creati& toata #iua) Mintea ta &a %i mai ascutita si mai &i i!enta) Cei asi so!utii !a pro,!eme si o,staco!e imediat ce apar) Cei acti&a @e ea Atractiei si &ei <ncepe sa atra i <n &iata ta oameni si resurse care te pot a-uta sa <ti atin i o,iecti&u!) Daca &ei practica acest e+ercitiu timp de cinci #i!e( &ei enera 388 de idei noi care te &or a-uta sa <ti atin i te!uri!e <n saptam'na urmatoare) n ca#u! <n care &ei se!ecta o idee pe #i( &ei initia cinci idei pe saptam'na) Asadar( &or %i mai mu!te idei dec't enerea#a o persoana o,isnuita <ntr-o !una sau c.iar <ntr-un an) Daca &ei enera =8 de idei pe #i( 2 #i!e pe saptam'na( 28 de saptam'ni pe an( &ei o,tine un u!uitor numar de 2888 de idei noi pentru a-ti <m,unatati &iata si munca <n %iecare an) Iar <n ca#u! <n care &ei imp!ementa o sin ura idee noua <n %iecare #i( 2 #i!e pe saptam'na( 28 de saptam'ni pe an( &ei %o!osi =28 de idei pe an care te &or a-uta sa <ti so!utione#i pro,!eme!e si sa <ti atin i o,iecti&e!e) O persoana o,isnuita traieste cu %oarte putina creati&itate) De o,icei( este &ictima psi!!Osc!ero#ei sau a .omeosta#ei( mu!tumita sa continue sa %aca <n &iitor ace!easi !ucruri pe care !e-a rea!i#at <n trecut( indi%erent daca acestea dau roade sau nu) Atunci c'nd &ei praci)ica mindstormin -u! <n mod re u!at( &ei enera cur'nd at't de mu!te idei ,une( ca nu &ei a&ea su%iciente ore pe #i pentru a !e rea!i#a) Mu!t mai mu!ti oameni au de&enit ,o ati %o!osind aceasta metoda cu =8 de idei dec't uti!i#'nd orice a!ta te.nica de 'ndire creati&a descoperita &reodata) "@!! >ru!

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =99 !ucru care este necesar pentru ca aceasta metoda sa %unctione#e consta <n a o practica <n mod re u!at <n &iata ta) ti tre,uie doar disponi,i!itate a de a <ntre,uinta mindstormin -u! <n mod o,isnuit si apoi de a %o!osi idei!e pe care !e enere #i p'na c'nd acest proces &a de&eni o parte norma!a a &ietii ta!e) !IiI Brainstormin -u! cu cei!a!ti Mindstormin -u! este un e+ercitiu pe care <! poti practica sin ur) Brainstormin -u! repre#inta ce&a ce %aci cu cei!a!ti( mai e+act o %orma de mindstormin rea!i#at <n rup( dar cu re u!i usor di%erite) Brainstormin -u! a %ost initia! de#&o!tat de directoru! de pu,!icitate A!e+ Os,orn si descris pentru prima data <n cartea sa din 3457(App!ied Ima ination /Ima inatie Ap!icataD) De atunci( a %ost uti!i#at <n <ntrea a !ume <n toate tipuri!e de or ani#atii si de situatii( cu scopu! de a enera idei pentru o &arietate de moti&e) Este un proces %oarte simp!u de <n&atat si de %o!osit) M "ase pasi catre ,rainstormin ; Pasu! <nt'i; Formea#a rupu!) Numaru! idea! de persoane <ntr-o sesiune de ,rainstormin este <ntre patru si sapte) "u, patru( nu e+ista su%iciente minti pentru a enera o &arietate destu! de mare de so!utii !a pro,!ema) Cu mai mu!t de sapte persoane( rupu! de&ine prea numeros pentru ca participantii sa ai,a su%iciente oca#ii de a contri,ui) Pasu! doi; Nu permite critica sau ridicu!i#area) Partea esentia!a a ,rainstormin -u!ui este ca <n cadru! sau nu sunt e&a!uate idei!e) ntre u! proces se concentrea#a asupra

=95 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA enerarii unei cantitati c't mai mari de idei posi,i!e <ntr-o perioada de timp scurta) Nimic nu distru e mai repede o sesiune de ,rainstormin dec't tendinta oameni!or de a critica idei!e enerate) Imediat ce idei!e uneia dintre persoane sunt crititate( sesiunea de ,rainstormin se opreste) Nimeni nu &rea sa %ie criticat( umi!it sau ridicu!i#at <n %ata ce!or!a!ti) De aceea( tre,uie sa te concentre#i asupra cantitatii de idei si sa !asi e&a!uarea !or pentru a!ta data sau a!tor oameni) Pasu! trei; "ta,i!este un inter&a! de timp anume) Perioada idea!a a sesiuni!or de ,rainstormin este cuprinsa <ntre 32 si 52 de minute) >na dintre atri,utii!e directori!or si a!e conducatori!or de ec.ipa consta <n consu!tarea cu persona!u! 0or <n cadru! unor sesiuni de ,rainstormin ) Adu-i pe toti !ao!a!ta si anunta-i ca &eti cauta so!utii pentru un anumit o,iecti& sau situatie timp de 32 minute si ca apoi toata !umea se &a <ntoarce !a ce are de %acut) Cei %i uimit de re#u!tate) Pasu! patru; A!e e un conducator pentru rup) "copu! acestui !ider consta <n a-i <ncura-a pe toti sa contri,uie c't mai mu!t posi,i!) >na dintre ce!e mai ,une moda!itati de a conduce o sesiune de ,rainstormin este sa mer i <n -uru! mesei si sa <i sustii pe oameni sa contri,uie cu o idee asemenea -ocu!ui de carti( <n care insu%!i cura- %iecarei persoane sa parie#e sau sa spuna ?pas?) Odata ce ai mers <n -uru! mesei de c'te&a ori( oamenii &or <ncepe sa enere#e idei cu o %rec&enta sporita) Pasu! cinci; "e!ectea#a pe cine&a pentru a tine e&identa idei!or) O %unctie importanta <ntr-o sesiune de ,rainstormin este aceea a persoanei care tine e&identa) Aceasta scrie idei!e pe masura ce sunt enerate)

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =92 Pasu! sase; Fii punctua!) ncepe si <nc.eie sesiunea de ,rainstormin e+act !a timp( indi%erent c't de ,ine se des%asoara) @a s%'rsit( aduni toate idei!e pentru a %i e&a!uate u!terior ) R Idei!e pe %ise >n a!t tip de sesiune de ,rainstormin imp!ica mai mu!ti oameni( <n care <mpartim rupu! si distri,uim %ise %iecarui su, rup) Fiecare rup mai mic sau su, rup are sarcina de a raspunde !a <ntre,area sau pro,!ema respecti&a) Dupa aceea( %ise!e cu idei sunt adunate) Apoi sunt amestecate si redistri,uite rupuri!or !a <nt'mp!are) n cea de-a doua etapa a e+ercitiu!ui( %iecare su, rup este ru at sa e&a!ue#e idei!e de pe %ise!e pe care !e-au primit <n %unctie de &a!oarea !or( <nainte de a %i pre#entat re#u!tatu! <n %ata <ntre u!ui rup) ntr-o sesiune cu =8 sau 98 de persoane( doua sau trei sute de idei &or %i enerate <n 98 de minute) Odata ce aceste idei sunt adunate( distri,ui te( e&a!uate si pre#entate <ntre u!ui rup( re#u!tate!e sunt a,so!ut u!uitoare$ Am !ucrat cu companii care au asit at't de mu!te so!utii !a pro,!eme pe care nu stiusera cum sa !e so!utione#e( <nc't nu a&eau su%iciente ore disponi,i!e pe #i sau destui oameni pentru a actiona asupra unui numar mai mare de idei dintre ce!e primite ) R Ec.ipa de acasa Daca ai o re!atie ,una cu o a!ta persoana( puteti %orma o ec.ipa continua de ,rainstormin ) >n sot si o sotie sau oricare a!ti doi oameni <mpreuna pot enera un %!u+ continuu de idei( at'ta &reme c't nu <ncearca sa e&a!ue#e sau sa critice idei!e <n ace!asi timp <n care !e enerea#a)

=97 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA 33VI Idei!e te ener i#ea#a E+ista doua parti <n de,!ocarea propriu!ui potentia! menta! si <n e+p!oatarea eniu!ui care se a%!a <nauntru! tau) Prima este sa accepti ca esti e+trem de inte!i ent <n %e!u! tau persona!) Cea de-a doua consta <n a %o!osi metode!e si te.nici!e descrise @T! acest capito! p'na c'nd <ti &or de&eni o a doua natura) Asemenea unui musc.i care se de#&o!ta c'nd este antrenat( ?musc.ii? tai menta!i &or creste si &or de&eni mai puternici de %iecare data c'nd &ei practica unu! dintre aceste e+ercitii) Generarea idei!or te stimu!ea#a si te entu#iasmea#a <n procesu! de atin ere a o,iecti&e!or ta!e) Cu c't &ei enera mai mu!te idei( cu at't &ei a&ea mai mu!ta ener ie si mai mu!t entu#iasm) Cu c't &ei a&ea mai mu!ta ener ie si mai mu!t entu#iasm( cu at't &ei de&eni mai <ncre#ator ca <ti poti <ndep!ini orice o,iecti& pe care ti-! sta,i!esti) Cu c't &ei enera mai mu!te idei( cu at't <ti &ei sc.im,a mai repede modu! <n care 'ndesti despre ce este posi,i! pentru tine) ntr-un %ina!( &ei atin e un punct <n modu! tau de a 'ndi <n care &ei %i de neoprit) 3) De%ineste-ti ce! mai important o,iecti& sau pro,!ema su, %orma unei <ntre,ari si scrie-o <n partea de sus a pa inii) Apoi( enerea#a ce! putin =8 de raspunsuri !a <ntre,area ta) =) ntocmeste o !ista cu ce!e mai presante pro,!eme sau o,staco!e <n <ndep!inirea scopuri!or ta!e) Care este cea mai simp!a si mai directa so!utie pentru %iecare di%icu!tate <n parteN 9) G'ndestete !a ce! mai important te! a! tau ntrea,a-te; ?De ce nu mi !-am atins de-aN? "I

DE"CAT>"EAOA-TI P>TERI@E MENTA@E =9: 5) Identi%ica %actorii sau constr'n eri!e care te !imitea#a si care determina c't de repede <ti maresti &enitu!) Ce ai putea %ace c.iar acum pentru a <n!atura aceste !imitariN 2) Care sunt inte!i ente!e !a care pari sa %ii mai ,un dec't cei!a!tiN Cum ti-ai putea or ani#a &iata si munca pentru a %o!osi c't mai mu!te dintre aceste inte!i enteN 7) @a ce ai %ost ,un ))rt trecutN Ce acti&itati <ti induc ce! mai mare sentiment de importantaN :) Care parti a!e muncii ta!e <ti o%era ce! mai mare pro%it pe ener ia in&estitaN Cum ti-ai putea structura munca si &iata pentru a %o!osi mai mu!t timp <n aceste domeniiN

38 Pune-ti mintea !a contri,utie ( ( Fiecare pro,!ema are ascunsa <n s%era at't de mare( <nc't sa o oportunitate aceasta diminuea#a pro,!ema) Ce!e mai mari po&eNti de succes au %ost create de oameni care au recunoscut pro,!ema Ni au trans%ormat-o <ntr-o oportunitate) 0O"EPB ">GARMAN Modu! <n care 'ndesti despre tine si despre &iata ta determina aproape tot ceea ce ti se <nt'mp!a) Responsa,i!itatea ta principa!a este sa preiei <ntre u! contro! asupra 'ndirii ta!e si sa <ti mentii cu&inte!e si 'nduri!e %oca!i#ate e+act asupra !ucruri!or pe care !e &rei cu ade&arat) "imu!tan( tre,uie sa re%u#i sa te 'ndesti !a ace!ea pe care nu !e doresti) Aceasta %ormu!a simp!a repre#inta c.eia sanatatii( a %ericirii si a prosperitatii persona!e) Capito!u! de %ata se a+ea#a pe ?a te 'ndi !a posi,i!itati?) O ast%e! de actiune repre#inta procesu! <n care te uiti !a tot ce se <nt'mp!a <n -uru! tau !e at de posi,i!itati si oportunitati si nu !a di%icu!tati si pro,!eme) "copu! tau este sa %aci din acest !ucru un mod o,isnuit de a 'ndi( care constituie( precum toate deprinderi!e( un !ucru ce poate %i <n&atat) Poti sa <! de#&o!ti prin repetari constante) ntr-un %ina!( &ei de&eni o persoana po#iti&a cu ade&arat si constructi&a <n tot ceea ce <n%aptuiesti)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =94 R Atitudinea menta!a po#iti&a menta!a po#iti&a e asociata cu succesu! <n orice domeniu a! &ietii) Genu! de oameni care ne p!ace ce! mai mu!t si cu care dorim sa ne asociem este repre#entat de cei care sunt( <n enera!( ,ine dispusi si optimisti <n !e atura cu munca si cu &ieti!e !or persona!e) Nimeni nu &rea sa <si petreaca timpu! cu o persoana ne ati&a( pesimista( care se &aita mereu) Din ne%ericire( este usor sa a-un i sa critici si sa te p!'n i) "untem ,om,ardati continuu cu in%ormatii ne ati&e prin radio( te!e&i#or( #iare si re&iste( <n interactiuni!e noastre #i!nice cu cei!a!ti) Pro,a,i! ca nu este !esne sa te ridici deasupra &a!u!ui de ne ati&i tate care te cop!eseste( dar e esentia! sa %aci ast%e! daca doresti sa <ti mentii mora!u! ridicat si mintea c!ara si po#iti&a ) o atitudine R Raspunde constructi& !a stres o atitudine menta!a po#iti&a poate %i de%inita drept un raspuns constructi& !a stres) Nu <nseamna ca( indi%erent ce s-ar <nt'mp!a( esti %ericit si ,ine dispus tot timpu!) n sc.im,( sa ai o atitudine menta!a po#iti&a presupune ca &ei reactiona !a pro,!eme!e ine&ita,i!e a!e &ietii ta!e #i!nice <ntr-un mod mai e%icient dec't o persoana o,isnuita) "tresu! este ine&ita,i!) Pro,!eme!e nu se termina niciodata) Toata !umea are parte mereu de esecuri si de#ama iri) "in uru! !ucru asupra caruia ai contro! este modu! <n care raspun#i !a aceste e&enimente stresante) Daca o &ei %ace <ntrun mod po#iti&( constructi&( <ti &ei mentine o atitudine po#iti&a <n enera!) Atunci c'nd mintea ta &a %i mai c!ara si mai ca!ma( &ei %i mai creati& si mai atent) Cei reusi sa &e#i mai mu!te moda!itati de a-ti re#o!&a pro,!eme!e si sa continui sa te <ndrepti catre <ndep!inirea o,iecti&e!or ta!e)

=58 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Dar <n e&entua!itate a <n care raspun#i !a o pro,!ema sau di%icu!tate <ntr-un mod ne ati& sau %urios( stimu!e#i o serie de raspunsuri ner&oase ce <ti ,!oc.ea#a ce!e mai creati&e parti a!e creieru!ui) n !oc sa ai un %e! de a 'ndi ?reactionea#a si raspunde?( de#&o!ti o menta!itate ?!upta-te sau p!eaca? ) RR Cinci pasi catre puterea persona!a E+ista un proces <n cinci pasi pe care <! poti %o!osi pentru a te mentine po#iti& si a-ti <ndep!ini o,iecti&e!e mai repede) Reuneste c'te&a dintre ce!e mai ,une te.nici descoperite &reodata pentru sc.im,area permanenta a modu!ui de a 'ndi) Contine si i!ustrea#a toate principii!e de ,a#a pe care tre,uie sa !e cunosti pentru a de&eni o ?persoana care se 'ndeste !a posi,i!itati?( e%icienta si po#iti&a <n propria &iata) Cei cinci pasi sunt; primu! - sa idea!i#e#iH a! doi!ea - sa &er,a!i#e#iH a! trei!ea - sa &i#ua!i#e#iH a! patru!ea - sa transpui <n emotii si a! cinci!ea - sa rea!i#e#i) Permite-mi sa <ti e+p!ic cum %unctionea#a( %iecare pe r'nd si apoi <mpreuna) II Ima inea#a-ti &iitoru! per%ect Poate ca ce! mai mare o,staco! <n ca!ea crearii unei &ieti minunate <! repre#inta ?credinte!e auto-!imitati&e?) Toata !umea !e are( iar unii oameni c.iar au at't de mu!te( <nc't sunt aproape para!i#ati c'nd tre,uie sa actione#e) O credinta auto-!imitati&a se re%era !a con&in erea ca esti !imitat( ntr-un %e! sau a!tu!( <n se mente ca timp( ta!ent( inte!i enta( ,ani( a,i!itati sau oportunitati) Ca urmare a acestor con&in eri( dintre care ce!e mai mu!te pro,a,i! ca nu sunt ade&arate( te a,tii de !a a %ace pasii necesari pentru a-ti crea enu! de &iata pe care ti-o doresti)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =53 Moda!itatea prin care te poti e!i,era de aceste %r'ne ne ati&e asupra potentia!u!ui tau este sa <ti sc.im,i modu! de a 'ndi despre cine esti si despre ce este posi,i! cu ade&arat pentru tine) Renunti !a orice 'nd de !imitare si <ncepi sa idea!i#e#i si sa-ti ima ine#i enu! de &iata pe care doresti sa <! ai timp de o saptam'na( o !una( un an si cinci ani de acum <nainte( ca si cum orice ar %i posi,i!) n procesu! de idea!i#are( te 'ndesti !a %iecare aspect important a! &ietii ta!e si <ti ima ine#i cum ar arata acesta daca ar %i e+act asa cum ti-ai dori( <n deta!iu) 23 Arata-mi ,anii ncepe cu &enitu! tau) C't de mu!t &rei sa c'sti i <ntr-un an( doi( trei sau cinci ani de acum <nainteN >ita-te <n -uru! tau si <ntrea,a-te; ?Cine a!tcine&a c'sti a suma pe care &reau sa o o,tin si ce %ac ei di%erit %ata de mineN? Daca nu stii sau nu esti si ur( du-te si <ntrea,a-i) Fa-ti teme!e) Ce cunostinte sau a,i!itati ar tre,ui sa ai pentru a %i capa,i! sa c'sti i acea sumaN Ce en de munca ai &rea sau ai putea sa %aci pentru a o,tine ace! en de &enitN Ce po#itie ai a&ea <n compania taN C't de sus ar tre,ui sa %ii <n ,ransa sau <n pro%esia taN Daca !ucre#i <n &'n#ari( c't de mu!t ar tre,ui sa &in#i si cuiN II Proiectea#a-ti &iata per%ecta Ima inea#aL-ti sti!u! tau de &iata per%ecta) Daca nu ai a&ea nicio !imitare( cum ti-ar p!acea sa traiesti <n %iecare #iN n ca#u! <n care ai %i independent din punct de &edere %inanciar( in ce %e! de casa ti-ar p!acea sa traiestiN Ce tip de masina ti-ar p!acea sa conduciN Ce %e! de &iata ti-ar p!acea sa-i asi uri %ami!iei ta!eN n ce en de acti&itati ti-ar p!acea sa te an rene#i de-a !un u! saptam'nii( a !unii si a anu!uiN

=5= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA De c't timp !i,er ti-ar p!acea sa te ,ucuri <n &acante si unde ti-ar p!acea sa mer iN Ce ti-ar p!acea sa %aciN Ce en de acti&itati <ti %ac cea mai mare p!acereN Daca ai %i %ortat sa <ti iei o !una !i,era de !a ser&iciu si ai a&ea toti ,anii de care ai ne&oie( cum ti-ai petrece ace! timpN !i P!ani%icarea %ami!ia!a Imp!ica-ti %ami!ia <n proiectarea &ietii ta!e idea!e) Inc!ude acest !ucru drept un e!ement constant <n re!atia ta) Cu c't oamenii au mai mu!te sanse sa discute un mod de a actiona( cu at't ei &or %i mai dedicati .otar'rii %ina!e) n urma cu ce&a &reme( un prieten de-a! meu s-a reunit cu sotia si copiii sai pentru a discuta %aptu! ca muncea prea mu!t si ca nu <si petrecea su%icient timp cu ei) "i-au ima inat cum si-ar petrece timpu! ca %ami!ie daca nu ar a&ea !imitari) Fiecare si-a e+primat idei!e( inc!usi& copiii mici) Ca urmare a acestui e+ercitiu( cei doi soti au !uat niste .otar'ri !e ate si de timp( si de sti!u! !or de &iata) Au .otar't( asadar( sa se mute <n a%ara orasu!ui( !a tara( <ntr-o casa mai spatioasa cu o curte mai mare) E! si-a reor ani#at saptam'na de !ucru( ast%e! <nc't sa !ucre#e <n oras patru #i!e pe saptam'na( <ntre 38 si 3= ore pe #i( si apoi doar trei sau patru ore <n #iua <n care muncea I! ,irou! sau de !a tara) A a-uns sa petreaca mu!t mai mu!t timp cu %ami!ia sa si sa ai,a mu!t mai mu!te satis%actii <n &iata) Cea mai ,una consecinta a %ost ca si re#u!tate!e sa!e( si &enitu! sau au crescut <n urma acestui p!an nou) 33III Trans%orma-ti idea!u! <n rea!itate Atunci c'nd <ti proiecte#i sti!u! idea! de &iata( poti sa <! compari cu ceea ce %aci asta#i si sa o,ser&i di%erente!e) Apoi poti <ncepe sa te 'ndesti !a cum tiai putea aduce &iata actua!a sau rea!a mai aproape de idea!)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =59 Iar atunci c'nd <ti idea!i#e#i &enitu! si sti!u! de &iata( <ti de#&o!ti o &i#iune pentru &iata ta) ncepi sa practici o ca!itate de ,a#a a unui !ider persona!) "a proiecte#i <n &iitor si sa %aci p!anuri pentru a-ti trans%orma &isuri!e ta!e <ntr-o rea!itate actua!a) III "anatate si %itness Ar tre,ui sa <ti idea!i#e#i si sanatatea) Ima inea#a-ti ca aceasta ar %i per%ecta <n %iecare aspect) Cum ai %i di%erit %ata de asta#iN C't ai &rea sa c'ntaresti e+act si de ce tonus ai &rea sa te ,ucuriN Cum se compara acest !ucru cu ceea ce esti asta#iN Ce pasi si ce sc.im,ari &a tre,ui sa %aci <n o,iceiuri!e ta!e de sanatate pentru a de&eni persoana idea!a care doresti sa %iiN Aceasta descriere de&ine apoi &i#iune a ta idea!a de &iitor pentru tine <nsuti) II Persoana care de&ii Crea#a-ti o ima ine idea!a despre tine re%eritoare !a de#&o!tarea persona!a si pro%esiona!a) Ce %e! de persoana doresti sa %ii <n &iitorN Ce cunostinte si a,i!itati sup!imenta re &rei sa do,'ndestiN n ce domenii doresti sa de&ii e+ce!entN Ce su,iecte ti-ar p!acea sa stap'nesti %oarte ,ineN Ce tre,uie sa <n&eti pentru a a-un e <n top <n domeniu! tau de acti&itateN Care este p!anu! tau de de#&o!tare re%eritor !a ni&e!u! actua! si ce! !a care &rei sa a-un iN II O,iectu! tau de acti&itate Atunci c'nd e!a,ore#i o p!ani%icare strate ica pentru tine <nsuti( <ncepi <ntotdeauna cu o,iectu! de acti&itate) Aceasta este o de%initie e+acta a ceea ce &rei sa %ii si sa rea!i#e#i !a un anumit moment <n &iitor) Pentru a-ti de#&o!ta p!anu!( proiecte#i <n &iitor si <ti ima ine#i ca ai a&ut

=55 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA succes tota! <n <ndep!inirea o,iecti&e!or ta!e <ntr-un anumit domeniu) Apoi( <ti descrii &iata si acti&itati!e <n acest sector ca si cum ar %i de-a ade&arate asta#i) De e+emp!u( o,iectu! tau persona! de acti&itate ar putea %i ce&a de enu!; ?"unt o persoana %ericita( sanatoasa( po#iti&a care <Mi%ace munca e+ce!ent( este p!atita e+trem de ,ine( %oarte respectata de c!ientii Mi de co!e ii sai Mi !a %e! de iu,ita de %ami!ia sa)? Acest en de o,iecti& <ti poate ser&i drept p!an or ani#ationa! pentru &iata ta) Poti sa <! %o!osesti pentru a !ua .otar'ri prin compararea a ceea ce urmea#a sa %aci <n scopu! de a &edea daca este <n concordanta cu misiune a ta) Daca nu corespunde cu misiunea sau cu ima inea ta idea!a despre cea mai ,una persoana care ai putea %i( nu &ei rea!i#a ace! !ucru) i! >n punct de re%erinta pentru !uarea deci#ii!or De cur'nd( am coordonat o sesiune de p!ani%icare strate ica pentru o mare corporatie) Directorii a&eau mai mu!t de =28 de proiecte pe mese!e !or) Dupa ce am de%init &a!ori!e( &i#iune a si misiune a idea!a a companiei( ei au reusit sa renunte imediat !a mai mu!t de =88 dintre aceste proiecte potentia!e) Tuturor participanti!or !a acea <nt'!nire !e era c!ar ca ace!e p!anuri nu corespundeau cu cine erau ei ca si companie si unde doreau sa se aseasca <n &iitor) Acest !ucru poate %unctiona si pentru tine) >na dintre pro,!eme!e ta!e de asta#i este ca esti cop!esit cu prea mu!te !ucruri de %acut si prea putin timp) Ai prea mu!te !ucruri !a care sa te 'ndesti) "unt prea mu!te pro,!eme( posi,i!itati si oportunitati) Atunci c'nd &ei idea!i#a si <ti &ei da seama e+act cum ti-ai dori sa %ie &iata ta per%ecta !a un moment dat <n &iitor( &ei <ncepe imediat sa %aci a!e eri mai ,une <n acti&itati!e ta!e #i!nice) Cei

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =52 <ncepe imediat sa e!imini acti&itati!e care nu corespund cu !ocu! <n care doresti sa a-un i) iii O c.eie a %ericirii % de%initie c!ara a idea!u!ui tau( <n orice domeniu important a! &ietii ta!e( este punctu! de <nceput pentru a !ua deci#ii mai ,une <n pre#ent( care &or conduce !a un succes mai mare si !a %ericire <n &iitor) Pe masura ce te &ei <ndrepta catre <ndep!inirea unui idea! care merita( te &ei simti mai %ericit si mai <ncre#ator) Cu c't &ei pro resa mai mu!t d>re un o,iecti& c!ar sau un set de conditii idea!e( cu at't &ei a&ea mai mu!ta ener ie si mai mu!t entu#iasm) o II De%initia inte!i entei ( ( n urma cu c'ti&a ani( e+perti ai or ani#atiei Ga!!up au inter&ie&at 3 288 de ,ar,ati si %emei de succes <ncerc'nd sa identi%ice caracteristici a!e succesu!ui) Dar c'nd !e-au cerut sa de%ineasca ?inte!i enta?( au primit un raspuns neasteptat )) Oamenii de top din sonda- au de%init inte!i enta nu at't prin IP /coe%icientu! de inte!i entaD sau prin note!e ,une o,tinute !a scoa!a( c't printr-un mod de a actiona) Comportamentu! inte!i ent a %ost descris prin %aptu! ca %aceau doar ace!e !ucruri care <i aduceau mai aproape de o,iecti&e!e !or) Ei au de%init inte!i enta ca %iind a,i!itatea de a e!imina sistematic ace!e acti&itati care !e consumau timpu! si nu <i a-utau sa <si atin a o,iecti&e!e sau( c.iar mai rau( <i %ndepartau de te!uri!e !or) M Fii inte!i ent Oric'nd %aci ce&a ce te apropie de o,iecti&e!e si idea!uri!e ta!e( actione#i inte!i ent) Acest !ucru este ade&arat(

=57 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA indi%erent de educatia sau de IP-u! tau) Din acest moti&( e+ista mu!ti oameni cu o inte!i enta medie sau care nu au a&ut re#u!tate ,une !a scoa!a si care rea!i#ea#a mu!t mai mu!te dec't cei cu dip!ome uni&ersitare) Acesti oameni de succes <si concentrea#a din ce <n ce mai mu!t timp si ener ie asupra acti&itati!or destinate sa !e <ndep!ineasca numai ace!e o,iecti&e importante pentru ei) !I!ITrans%orma <n cu&inte Cea de-a doua parte a acestui proces <n cinci trepte consta <n &er,a!i#area c!ara a persoanei care doresti sa de&ii( a !ucruri!or pe care intentione#i sa !e %aci si a o,iecti&e!or pe care &rei sa !e <ndep!inesti) Cer,a!i#e#i cu a%irmatii po#iti&e) Deoarece <ti poti repro rama comp!et su,constientu! cu a%irmatii( prin %o!osirea !or repetata &ei descoperi ca potentia!u! tau este ne!imitat) @e ea Acti&itatii "u,constiente stipu!ea#a ca( indi%erent ce <ti repeti !a nes%'rsit <n constient( !ucruri!e pe care ti !e spui &or %i acceptate( <ntr-un %ina!( de su,constientu! tau) Odata ce su,constientu! <ti accepta 'nduri!e constiente drept comen#i( acesta !e trece mai departe catre constient( care &a !ucra apoi =5 de ore pe #i pentru a !e transpune <n rea!itate) Cu a-utoru! a%irmatii!or po#iti&e( &ei putea pre!ua <ntre u! contro! asupra continutu!ui r;onstientu!ui si su,constientu!ui tau) ti &ei putea acti&a toate puteri!e menta!e) Cei putea e+p!oata o minte uni&ersa!a( care te &a a-uta sa te <ndrepti mai rapid catre te!uri!e ta!e &i#'nd un &enit mai mare( o sanatate sau re!atii mai ,une si un mai mare succes <n domeniu! tau) II Cei trei P ai pro ramarii po#iti&e O a%irmatie po#iti&a este e+primata %o!osind cei ?trei P?) Acest !ucru <nseamna ca( <n &ederea o,tinerii unei

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =5: po#iti&a e%iciente ma+ime( o a%irmatie ar tre,ui sa %ie persona!a( si e+primata !a timpu! pre#ent) Mintea ta su,constienta este asemenea unui ca!cu!ator specia!) Poate %i accesat si acti&at doar &er,a! si prin comen#i pre#entate <ntrun anumit !im,a-) Accepta doar comen#i po#iti&e care sunt e+primate ntr-un mod persona!( !a timpu! pre#ent( de parca o,iecti&u! ar %i %ost de-a <ndep!init) Nu cunoaste timpuri!e trecut sau &iitor) A%irmatia mea pre%erata este; ?Ma p!ac$?( repetata de nenumarate ori cu o <ncredere tota!a) Atun)ci c'nd repeti; ?Ma p!ac$? de c'te&a ori pe #i( trimiti acest mesa- ad'nc <n mintea ta su,constienta) Cu c't te &ei p!acea mai mu!t( cu at't respectu! tau %ata de tine <nsuti &a %i mai ridicat) Cu c't respectu! tau %ata de tine <nsuti &a %i mai ridicat( cu at't &ei a&ea re#u!tate mai ,u)!!)e %iecare domeniu a! &ietii ta!e) Cu <n c't te &ei p!acea mai mu!t( cu at't &ei actiona mai ,ine si( cu c't &ei actiona mai ,ine( cu at't te &ei p!acea mai mu!t) III De&ina propriu! suporter entu#iast Pentru a-ti <m,unatati re#u!tate!e !a ser&iciu sau <n orice a!t domeniu care necesita a,i!itati( repeta-ti continuu cu&inte!e; ?"unt ce! mai ,un( sunt ce! mai ,un( sunt ce! mai ,un$? Cor,ind cu tine de parca ai %i de-a persoana care doresti sa de&ii !a un moment dat <n &iitor( de&ii propriu! suporter entu#iast) Cei descoperi apoi ca &ei %ace !ucruri!e din ce !! ce mai ,ine( indi%erent ce &ei <ncerca) O a!ta a%irmatie e+presi&a pe care o poti repeta <n %iecare dimineata <nainte de a <ncepe #iua este; (0mi iu,esc munca$? >neori( atunci c'nd te &ei tre#i dimineata( nu o sa te simti deose,it de <nc'ntat de #iua care urmea#a) Dar poti pre!ua contro!u! asupra mintii si a emotii!or ta!e repet'nd; 0mi iu,esc munca$? p'na c'nd acest !ucru &a de&eni ade&arat) C.iar si mai ,ine( poti <ncepe %iecare #i %o!osind cu&inte!e; ?Ma p!ac sHi <mi iu,esc n!>i3Ca$? Aceasta a%irmatie(

=56 "CB@MBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA repetata entu#iast de c'te&a ori <n %iecare dimineata( te &a entu#iasma mai mu!t <nainte de a a-un e !a ser&iciu ) RR Contro!ea#a-ti dia!o u! interior Apro+imati& 42S dintre emotii!e ta!e sunt determinate de modu! <n care &or,esti cu tine nsuti) Cartea doctoru!ui Martin "e!i man( @earned Optimism /Optimismu! n&a%atD arata ca ?sti!u! tau e+p!icati&? repre#inta %actoru! critic <n determinarea %aptu!ui ca esti o persoana po#iti&a sau ne ati&a) "ti!u! tau e+p!icati& este de%init ca %iind modu! <n care <ti e+p!ici !ucruri!e tie <nsuti) Daca <ti e+p!ici sau <ti interprete#i !ucruri!e <ntr-un mod po#iti&( tu &ei %i po#iti&) n ca#u! <n care !e e+p!ici sau !e interprete#i <ntr-un mod ne ati&( &ei %i ne ati&) Conc!u#ia !ui "e!i man a %ost aceea ca( atunci c'nd !ucruri!e nu mer ,ine( oamenii optimisti <si e+p!ica e&enimentu! sau e+perienta( de parca ar %i o situatie speci%ica( temporara si nu o conditie enera!a( pe termen !un ) Ima inea#a-ti ca dai un te!e%on pentru a &inde ce&a si ca ace! c!ient nu este interesat de ceea ce <i propui) Nu a %unctionat) A %ost o pierdere de &reme) Daca esti o persoana po#iti&a( &ei spune ce&a de enu!; ?Ei ,ine( repre#inta doar un te!e%on de &'n#ari)? Acesta este un !ucru temporar) Cei adau a; ?Pro,a,i! ca ace! c!ient a a&ut o #i rea)? Ast%e!( e&enimentu! &a %i speci%ic) Apoi <ti &ei #ice; ((&oi a&ea mai mu!t succes !a urmatoru! ape!)? Ca atare( te concentre#i asupra &iitoru!ui) Atunci c'nd respin i ast%e! esecuri!e temporare( <ti mentii mintea po#iti&a) Ram'i <ncre#ator si optimist) II Nu !ua !ucruri!e persona! n ca#u! <n care oamenii ne ati&i au parte de pro,!eme( di%icu!tati sau esecuri( !e e+p!ica di%erit %ata de cei optimisti si ncre#atori) Atunci c'nd esuea#a temporar( %apt

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =54 care este ine&ita,i!( ei interpretea#a imediat acest !ucru ca %iind o e+presie a de%iciente!or !or) Daca ape!u! de &'n#ari nu a a&ut succes( ei <si spun; ?Pro,a,i! ca sunt o persoana de &'n#ari <n ro#itoare) Produsu! nu este ,un) C!ientii nu sunt interesati de ce &reau sa &'nd) Nu &oi reusi niciodata <n acest domeniu)? Cu a!te cu&inte( ei enera!i#ea#a si e+a erea#a un mic esec dramati#'ndu-!( <n !oc sa <! considere un !ucru temporar si sa continue cu urmatoru! te!e%on) Ei interpretea#a e+perienta <n mod ne ati&) Acest !ucru are un e%ect ne%a&ora,i! asupra ima inii !or despre sine; ?Nu sunt ,un de nimic)? Re#u!tate!e acti&itatii !or se diminuea#a si data urmatoare se <nt'mp!a c.iar mai rau) Totusi( &estea ,una este ca modu! <n care interprete#i un e&eniment se a%!a su, contro!u! tau) Totu! e o pro,!ema de a!e ere) Tu sta,i!esti cum &ei simti si &ei reactiona prin modu! <n care opte#i sa <ti e+p!ici o situatie) A!e e sa &e#i !atura po#iti&a( indi%erent ce ar %i) Tu deci#i) II E+prima-te simp!u Atunci c'nd <ti &er,a!i#e#i o,iecti&e!e su, %orma unor e+presii a%irmati&e( ar tre,ui sa %o!osesti cu&inte pe care su,constientu! tau !e poate <nte!e e si cu care poate <ncepe sa !ucre#e) A%irmatii!e ta!e tre,uie sa %ie simp!e si practice) De e+emp!u( ?Ma p!ac? este persona!) ?"unt ce! mai ,un? e persona! si po#iti&) ?mi iu,esc munca? este persona!( po#iti& si e+primat !a timpu! pre#ent) Acestea repre#inta enu! de a%irmatii acceptate imediat de su,constient ca %iind comen#i) Au un impact imediat asupra modu!ui <n care 'ndesti si simti <n !e atura cu tine <nsuti) ti maresc instantaneu respectu! de sine si <ncrederea <n %orte!e proprii) Pentru a ram'ne optimist( tre,uie sa &or,esti continuu cu tine <nsuti <ntr-un mod <n care &rei sa %ii si nu <n %e!u! <n care !ucruri!e "!@)U!t pre#ent) <n

=28 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA n pro ramarea neuro!in &istica( modu! <n care dia!o .e#i cu tine <nsuti despre ce ti se <nt'mp!a se numeste ?sti! interpretati&)? Fe!u! <n care interprete#i !ucruri!e repre#inta o parte esentia!a a procesu!ui de sc.im,are a sti!u!ui tau de a 'ndi) ntre,area este daca interprete#i !ucruri!e care se <nt'mp!a <n -uru! tau <ntr-un mod po#iti& sau ne ati&) Adu-ti aminte( optimistu! &ede pa.aru! pe -umatate p!in( <n timp ce pesimistu! &ede pa.aru! pe -umatate o!) A!e e sa %ii optimist) III De&ino un paranoic opus Mu!timi!ionaru! E) C!ement "tone a <nceput sa &'nda #iare pe stra#i!e din C.ica o !a &'rsta de 3= ani) E! a continuat prin a construi Com,ined Insurance Compan* din America si a murit de cur'nd !a &'rsta de 388 de ani( a&'nd o a&ere mai mare de 688 de mi!ioane de do!ari) "tone a repre#entat o sursa de inspiratie pentru mii de oameni si a de&enit ce!e,ru pentru o,iceiu! sau de a %i un ?paranoic opus?) >n paranoic este o persoana care crede ca oamenii conspira <mpotri&a sa) n sc.im,( un paranoic opus repre#inta o persoana con&insa de %aptu! ca !umea conspira pentru ca ea sa ai,a succes) Acest en de paranoic insista sa interprete#e tot ce i se <nt'mp!a ca %iind parte a unui p!an maret ce <! conduce catre reusita) E) C!ement "tone o,isnuia sa raspunda !a %iecare di%icu!tate cu e+presia empatica; ?Asta este ,@!!e$?Apoi( <si concentra atentia asupra asirii unui !ucru ,un <n acea situatie) "i descoperea mereu ce&a( c.iar daca era &or,a doar de o !ectie &a!oroasa) Daca sc.im,i de%initia unei pro,!eme <ntr-o situatie( o pro&ocare sau o oportunitate( raspunsu! tau !a pro,!ema &a %i po#iti& si constructi& si nu ne ati& si %urios) Iar <n ca#u! <n care &ei considera ca %iecare pro,!ema este o oportunitate potentia!a( &ei asi aproape <ntotdeauna <n acea pro,!ema un ,ene%iciu de care te poti ,ucura)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =23 Norman Cincent Pea!e o,isnui a sa spuna; ?Atunci c'nd Dumne#eu &rea sa <ti trimita un cadou( E! <! am,a!ea#a <ntr-o pro,!ema)GI Cu c't pro,!ema pe care o ai este mai mare( cu at't si daru! &a %i mai mare - su, %orma unor !ectii sau a unor idei &a!oroase pe care( pro,a,i!( !e contine) Pa.aru! este pe -umatate p!in sau pe -umatate o!N Depinde de tine) III Cei crede atunci c'nd &ei &edea Cea de-a treia parte a procesu!ui <n cinci pasi prin care <ti pui mintea !a contri,utie <! constituie &i#ua!i#area) De-a stii c't de puternic poate %i acest !ucru <n <ndep!inirea o,iecti&e!or ta!e) Numai atunci c'nd &ei <n&ata sa %o!osesti &i#ua!i#area pentru %iecare scop si acti&itate( &ei reusi sa e+p!oate#i cu ade&arat aceasta putere uimitoare <n &iata ta) Oamenii &i#ua!i#ea#a tot timpu!) Di%erenta consta <n %aptu! ci!)oamenii de succes &i#ua!i#ea#a !ucruri!e pe care si !e doresc( iar cei !ipsiti de succes pe ace!ea pe care nu !e &or) nainte de orice noua e+perienta( o persoana de succes <si &a acorda c'te&a momente pentru a-si aminti si a retrai o e+perienta <n care a a&ut succes <ntrun domeniu) n sc.im,( <naintea unei noi e+periente( oamenii care nu au succes <si &or aminti si &or trai un esec anterior) n %iecare ca#( oamenii creea#a o predispo#itie de a reusi sau de a esua) Atunci c'nd &i#ua!i#ea#a( ei trimit o comanda su,constientu!ui !or) Acesta !e coordonea#a apoi cu&inte!e si actiuni!e <n situatia urmatoare( ast%e! <nc't sa ai,a re#u!tate corespun#i!0oare ima inii create ) R Ima inea#a-ti un re#u!tat per%ect n procesu! de &i#ua!i#are( proiecte#i si cree#i o ima ine c!ara a o,iecti&u!ui tau &iitor idea!) ti ima ine#i cum ar arata daca ar %i de-a <ndep!init) ti conture#i ima inea

=2= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA c't mai &ie posi,i!) Repeti aceasta ima ine menta!a de nenumarate ori( c't de des poti <n timpu! #i!ei( c't de mu!t timp poti) E+ista o re!atie directa <ntre c't de c!ar <ti poti &edea o,iecti&u! sau re#u!tatu! pe dinauntru si c't de repede se trans%orma <n rea!itate <n e+terior) Ci#ua!i#area repre#inta una dintre ce!e mai puternice %acu!tati pe care !e ai !a dispo#itie pentru a de&eni o persoana care se 'ndeste !a posi,i!itati( pentru a-ti sc.im,a modu! de a 'ndi despre &iata si &iitoru! tau) Cu a-utoru! &i#ua!i#arii( <ti poti trans%orma &isuri!e actua!e <n rea!itati &iitoare) ti poti sc.im,a comp!et modu! de a 'ndi prin trans%ormarea ima ini!or ta!e menta!e) $I! Pro ramea#a-ti mintea E+ista trei te.nici care com,ina &er,a!i#area si &i#ua!i#area( pe care !e poti practica pentru a-ti <ndep!ini o,iecti&e!e mai repede) Acestea sunt numite adesea ?te.nici de pro ramare menta!a? si se do&edesc e+trem de e%iciente <n pre atirea ta si a mintii ta!e pentru un e&eniment u!terior) Prima dintre aceste metode este cea numita te.nica pro ramarii rapide) Iata cum %unctionea#a) naintea oricarui e&eniment care nu se <nt'mp!a %rec&ent si este important( precum un te!e%on de &'n#ari( o <nt'!Dire sau un inter&iu( <ti acor#i c'te&a momente pentru a te pre ati menta!( asemenea unui at!et care se <nca!#este pentru o competitie) nt'i( respira ad'nc) Acest !ucru te re!a+ea#a si <ti aduce mintea <n starea a!%a) n aceasta stare( su,constientu! tau de&ine %oarte recepti& !a orice comanda) Apoi( &i#ua!i#ea#a re#u!tatu! idea! a! situatiei care urmea#a) Ti-! ima ine#i ca a&'nd %iecare deta!iu per%ect) De e+emp!u( daca dai un te!e%on de &')n#ari( &i#ua!i#ea#a-ti c!ientu! raspun#'ndu-ti mtr-un mod po#iti&H recepti&) Mai a!es( &i#ua!i#ea#a c!ientu! semn'nd cecu! sau comanda de

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =29 &'n#ari !a s%'rsitu! con&ersatiei) >nu! dintre ,unii mei prieteni a %o!osit aceasta te.nica) mu!ti ani si a de&enit unu! dintre cei mai ,ine p!atiti oameni din domeniu! sau) E! marturisea despre nenumarate ca#uri <n care o &'n#are se des%asura e+act asa cum o &i#ua!i#ase <nainte de a <ncepe( %apt ce i se pare a,so!ut uimitor) ncearca si tu si &ei &edea re#u!tate!e) M A%irma si &i#ua!i#ea#a Cea de-a treia si u!tima parte a te.nicii de pro ramare rapida consta <n &er,a!i#area sau crearea unei e+presii po#iti&e corespun#'nd cu ima inea ta menta!a) O ast%e! de a%irmatie simp!a ar %i; ?Aceasta con&ersatie de &'n#ari mer e %oarte ,ine si se <nc.eie satis%acator pentru toate persoane!e imp!icate)GI O asemenea comanda <ti instruieste su,constientu! sa <ti o%ere cu&inte!e( sentimente!e( atitudini!e si !im,a-u! corpora! necesare pentru atin erea o,iecti&u!ui tat! de a <nc.eia cu succes o con&ersatie de &'n#ari) Predam aceasta te.nica de ?e+primare po#iti&a rapida? ce!or care mer !a inter&iuri pentru a o,tine un !oc de munca( persoane!or care sustin pre#entari <n pu,!ic( ce!or care se e+prima prin arta si c.iar po!iticieni!or) Este o metoda e+tre!T! de e%icienta si durea#a doar c'te&a secunde <nainte de orice e&eniment) Iii! "crie-ti si trece-ti <n re&ista o,iecti&e!e Cea de-a doua metoda pe care o poti %o!osi pentru a %ace rapid sc.im,ari <n modu! tau de a 'ndi si <n &iata ta este denumita te.nica a%irmatiei standard) Aceasta te.nica presupune sa <ti scrii o,iecti&e!e principa!e actua!e su, %orma unor a%irmatii persona!e( po#iti&e( e+primate !a pre#ent pe trei p'na !a cinci %ise( c'te un scop

=25 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA e+primate !a pre#ent pe trei p'na !a c@!ci %ise( c'te un scop pe c'te o %isa) Poti !ucra asupra a 38 p'na !a 32 o,iecti&e <n ace!asi timp( %o!osind aceasta metoda) Poarta aceste %ise cu tine) @a <nceputu! %iecarei #i!e( acorda-ti c'te&a minute pentru a trece <n re&ista %iecare te!) Ia prima %isa si citeste-o) Poate ca pe aceasta este scris; ?C'sti 28 888 de do!ari pe an)? Citeste-o si concentrea#a-ti pri&irea pe mesa-( ast%e! <nc't sa se imprime <n su,constientu! tau) Apoi( <nc.ide oc.ii( respira ad'nc si repeta a%irmatia de cinci ori) Pe masura ce a%irmi( &i#ua!i#ea#a-ti o,iecti&u! ca %iind ata <ndep!init) Ce#i-!) "imte-!) Dupa aceea desc.ide-ti oc.ii( re!a+ea#a-te( e+pira ad'nc si citeste urmatoarea %isa) $!i Pre ateste-te pentru <ntrea a #i ntre acest e+ercitiu( a&'nd <ntre 38 si 32 o,iecti&e( durea#a apro+imati& 38 minute) ti pro ramea#a su,constientu!!a un ni&e! ad'nc si te pre ateste pentru a a&ea ce!e mai ,une re#u!tate <n restu! #i!ei) Daca <! &ei practica <n %iecare dimineata <nainte de a-ti <ncepe #iua si <n %iecare seara <nainte de a mer e !a cu!care( &ei %i uimit de c't de repede &or <ncepe sa se materia!i#e#e o,iecti&e!e ta!e) "u,constientu! tau este statia emitenta si cea receptoare pentru puterea atractiei din &iata ta) Cu c't <ti &ei .rani mai mu!t su,constientu! cu ima ini si cu&inte <n concordanta cu ceea ce &rei sa rea!i#e#t cu at't <ti &ei atra e mai mu!t o,iecti&e!e) Cei de&eni un ma net &iu) Cei <ncepe sa atra i oameni( oportunitati( idei si resurse <n &iata ta( care <ti &or trans%orma te!uri!e <n rea!itate)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =22 II Practica repetitia menta!a Cea de-a treia te.nica de pro ramare menta!a pe care o poti %o!osi pentru a a&ea re#u!tate mai ,une si a-ti <ndep!ini o,iecti&e!e mai repede se numeste repetitia menta!a) Metoda <n speta este predata si %o!osita intens <n mu!te sporturi) Procesu! este pe c't de simp!u( pe at't de puternic) n primu! r'nd( stai pe scaun sau <ntins( comp!et re!a+at( cu oc.ii <nc.isi si respira ad'nc p'na c'nd <ntre u! corp se destinde) n a! doi!ea r'nd( &i#ua!i#e#i c!ar un e&eniment care urmea#a sa se <nt'mp!e sau un o,iecti& pe care ti-! doresti) ti permiti sa patru)rtOi<n acea e+perienta si sa o &e#i c!ar <n mintea ta) Teima ine#i %ac'nd si spun'nd e+act !ucruri!e pe care !e-ai rea!i#a si !e-ai #ice daca acea situatie ar %i per%ecta) >na dintre ce!e mai ,une oca#ii de a practica repetitia menta!a este c.iar <nainte de a te cu!ca) Cer,a!i#'nd si &i#ua!i#'ndu-ti o,iecti&e!e si acti&itati!e idea!e pentru #iua ce urmea#a c.iar <nainte de a adormi( <ti pro rame#i su,constientu! sa !ucre#e asupra acestor te!uri toata noaptea) Apoi( c'nd te &ei tre#i dimineata( &ei a&ea adesea idei pe care !e poti %o!osi pentru a trans%orma ace!e scopuri <n rea!itate) Aceasta este o te.nica uimitoare si e+trem de e%icienta) R Pro ramea#a-te dinainte pentru re#u!tate de &'r% Poti %o!osi dinainte aceasta te.nica pentru a-ti pro rama mintea pentru o &arietate de !ucruri) De e+emp!u( sa spunem ca esti <n ri-orat <n !e atura cu o pro,!ema) C.iar <nainte de a mer e !a cu!care( supune aceasta pro,!ema atentiei su,constientu!ui si cere o so!utie) Apoi( nu te mai 'ndi !a ea si mer i !a cu!care) Adesea( c'nd te &ei tre#i dimineata( so!utia ti se &a <n%atisa imediat) Ca %i %oarte c!ara si %oarte potri&ita pentru pro,!ema ta)

=27 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Poti %o!osi aceasta metoda de pro ramare menta!a pentru a te asi ura ca te tre#esti simtindu-te po#iti& si p!in de ener ie) procesu! este at't simp!u( c't si e%icace) C.iar <nainte de a mer e !a cu!care( spune-ti; ?C'nd ma &oi tre#i dimineata( ma &oi simti ro#a&$? Repeta acest !ucru de c'te&a ori) Ima inea#a-te c'nd te &ei tre#i in dimineata urmatoare si te &ei simti %ericit si p!in de ener ie) Mai a!es atunci c'nd te cu!ci t'r#iu si ai ne&oie sa ai re#u!tate ,une a doua #i( %o!oseste aceasta te.nica pentru a te tre#i simtindu-te re&i orat) Functionea#a de %iecare data) II Tre#este-te !a o anumita ora Poti <ntre,uinta repetitia menta!a si pre-pro ramarea pentru a te tre#i !a o anumita ora %ara ceas) Indi%erent de %usu! orar sau de #ona <n care te a%!i( <ti poti ?pro rama mintea? e+act !a o anumita ora <nainte de a mer e !a cu!care si te &ei tre#i e+act atunci) nainte de a adormi( spune-ti; ?Ma &oi tre#i m'ine dimineata !a ora sapte %i+)? Apoi( poti adormi %ara sa te <n ri-ore#i) A doua #i de dimineata( ,atai!e inimii ta!e se &or acce!era treptat( tre#indu-te !a ora presta,i!ita) Nu &ei mai putea adormi din nou) Poti c.iar sa ca!atoresti !a distante mari si sa te tre#esti <n di&erse #one a!e !umii !a timp %o!osind aceasta metoda) II "imte sen#atia succesu!ui Ce! de-a! patru!ea e!ement <n pro ramarea menta!a <! constituie transpunerea <n emotii) Mai e+act( sa cree#i sentimentu! care ti-ar <nsoti <ndep!inirea cu succes a unui o,iecti&) Aceasta este partea care contri,uie !a %aptu! ca idea!i#are a( &er,a!i#area si &i#ua!i#area %unctionea#a cu ade&arat pentru tine) Emotii!e ta!e repre#inta sursa ta de ener ie( com,usti,i!u! care te conduce spre o,iecti&u! tau)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =2: Pro,a,i! ca ai au#it spun'ndu-se ca oamenii sunt !o ici <n proportie de 38S si emotiona !i <n proportie de 48S) Totusi( ade&aru! este ca !a <nceput esti 388S emotiona!) Botarasti emotiona! si apoi -usti%ici %o!osind !o ica) Tot ceea ce %aci este determinat si contro!at de emotii!e ta!e( <ntr-un %e! sau a!tu!) "in ura <ntre,are e; ?Care emotie este raspun#atoareN? iii "tap'n sau sc!a&N Mu!ti oameni sunt sc3a&ii emotii!or !or) A&'nd putin contro! asupra proprii!or sentimente( ei raspund si reactionea#a continuu <n %ata ce!or!a!ti oameni si !a situatii!e cu care se con%runta) Nu reusesc sa contro!e#e prea ,ine acest !ucru) >na dintre responsa,i!itati!e principa!e %ata de tine este sa <ti tii emotii!e su, contro!) Asuma-ti responsa,i!itatea pentru emotii!e ta!e po#iti&e si nu permite sa %ii dominat de ce!e ne ati&e) Fo!osindu-ti trairi!e <n mod de!i,erat( mai a!es atunci c'nd !e mentii po#iti&e si !e cana!i#e#i asupra a ceea ce <ti doresti( poti <ntre,uinta o putere enorma pentru a &i#uM!i#a( a &er,a!i#a si a idea!i#a) $!i Ima inea#a-ti re#u!tatu! idea! O moda!itate pentru a de,!oca ener ia si puterea continute de natura ta emotiona!a este sa traiesti sentimentu! de care te-ai ,ucura daca ti-ai %i <ndep!init de-a o,iecti&u!) Pri&este-! cu oc.ii mintii si creea#a <nauntru! tau emotii!e pe care !e-ai e+perimenta daca &isu! tau s-ar trans%orma <n rea!itate c.iar acum) De e+emp!u( ima inea#a-ti ca scopu! tau este sa c'sti i o anumita suma de ,ani) Proiectea#a-te menta! <n &iitor si pri&este-te c'sti 'nd acei ,ani) Pri&eNte casa mai mare( masina mai spatioasa( .aine!e mai ,une( restaurante!e

=26 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA mai %ine si sti!u! de &iata mai e!e ant de care te &ei ,ucura atunci c'nd &ei c'sti a acei ,ani) Ima inea#a-ti cum te-ai simti daca te-ai ,ucura de-a de toate aceste in rediente a!e succesu!ui) nc.ipuie-ti sentimente!e de m'ndrie( ,ucurie( satis%actie( p!acere si de recunostinta pe care !e-ai e+perimenta odata ce <ti &ei %i atins acest o,iecti&) Asa cum o persoana se <nmoaie <ntr-o ,aie %ier,inte( <m,i,a-ti si tu mintea cu aceste sentimente( e+act ca si cum te-ai a%!a de-a !a destinatie) Apoi( aceste sentimente &or stimu!a 'nduri( dorinte si actiuni corespun#atoare) Fiecare dintre acestea o &a <ntari pe cea!a!ta) III Com,inatia este puternica Atunci c'nd com,ini toate aceste trei e!emente - o ima ine menta!a( o &er,a!i#are si o emotie - <ti acti&e#i su,constientu!) Acesta transmite apoi aceasta impresie catre supraconstient( care !ucrea#a asupra o,iecti&e!or ta!e =5 de ore pe #i) Odata ce &ei practica &er,a!i#area( &i#ua!i#area si emotiona!i#area reunite pentru %iecare scop( &ei %i comp!et u!uit de !ucruri!e care &or <ncepe sa ti se <nt'mp!e si de te!uri!e pe care !e &ei <ndep!ini) Dupa ce <ti &ei acti&a supraconstientu!( &ei primi un %!u+ continuu de idei pe care !e &ei putea %o!osi pentru a-ti re#o!&a pro,!eme!e si a-ti %ina!i#a o,iecti&e!e) Acest ni&e! a! mintii ta!e <ti &a arata cum sa <ndeparte#i( sa oco!esti sau sa depasesti orice o,staco! care <ti &a aparea <n ca!e) ti &a o%eri idei care te &or .ida pentru a !ua .otar'rea corecta) "upraconstientu! tau <ti &a <n!esni un %!u+ constant de ener ie( de entu#iasm si de moti&atie care te &a conduce catre scopuri!e ta!e) Modu! <n care acti&e#i acest proces si <ti descatuse#i toate puteri!e menta!e consta <n idea!i#area( &er,a!i#area( &i#ua!i#area si mai a!es <n transpunerea permanenta <n emotii)

P>NE- TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =24 III Cisuri!e de&in rea!itate Ce! de-a! cinci!ea e!ement a! acestui proces <n cinci pasi este repre#entat de rea!i#are( de <ndep!inirea e%ecti&a a o,iecti&e!or ta!e si de trans%ormarea <n rea!itate a dorinte!or) Aceasta constituie partea cea mai importanta a procesu!ui) Dar tre,uie sa %ii constient ca %iecare scop are ne&oie de o anumita perioada de timp pentru a se materia!i#a) >ne!e o,iecti&e pot %i <ndep!inite repede) A!te!e necesita saptam'ni sau c.iar !uni de munca asidua) A!te!e sunt te!uri pe termen !un ( a&'nd ne&oie de c'ti&a ani pentru a se rea!i#a) Atitudinea ta asupra timpu!ui necesar pentru atin erea unui o,iecti& are un impact ma-or asupra %aptu!ui ca <! poti %ina!i#a sau nu) n aceasta etapa( dupa ce ai practicat primii patru pasi( tre,uie doar sa te reIa+e#i si sa !asi procesu! sa se des%asoare natura!) Cei permite o,iecti&u!ui tau sa se materia!i#e#e atunci c'nd &a %i ca#u!) @ucruri!e pe care ti !e doresti si de care ai ne&oie se rea!i#ea#a e+act atunci c'nd esti pre atit pentru acestea) Oamenii de succes a-un sa <si de#&o!te o atitudine ca!ma( de asteptare p!ina de <ncredere) Ei nu se ra,esc niciodata) "unt re!a+ati si <ncre#atori si cred cu putere ca toate !ucruri!e contri,uie pentru a !e aduce e+act ce au ne&oie !a momentu! ce! mai potri&it pentru ei) Aceasta tre,uie sa %ie si atitudine a ta) II Mu!tip!ica-ti puteri!e Poti sa o,tii ,ene%icii c.iar mai mari din acest proces <n cinci pasi pentru <ndep!inirea o,iecti&e!or ta!e %o!osind te.nici specia!e ca raspuns !a !ucruri!e care ti se <nt'mp!a <n %iecare #i)

=78 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA n primu! r'ndH indi%erent de <mpre-urariH cauta aspec<n %iecare situatieH !ectia &a!oroasa( ncearca sa a%!i ce poti c'sti a din orice esec sau o,staco! temporar) Napo!eon Bi!! a studiat si a inter&ie&at oamenii de succes timp de =2 de ani) E! a descoperit ca a&eau o caracteristica <n comun) Fiecare dintre ei <si de#&o!tase o,iceiu! de a cauta <n orice di%icu!tate un ,ene%iciu sau un a&anta- !a %e! de mare sau c.iar mai mare) Ei diutau mereu un punct !uminos c.iar si <n ce! mai <ntunecat nor) Atunci c'nd te astepti sa re#u!te ce&a ,un din %iecare situatieH &ei raspunde di%icu!tati!or <ntr-un mod po#iti&H mai creati& si mai constructi&) Cei %i mai optimist si mai <ncre#ator) Daca &ei crede ca &ei ,ene%icia de tot ceea ce ti se <nt'mp!aH <ti &ei de#&ota atitudinea !@)rtei ersoane care p se 'ndeste !a posi,i!itati) Drept urmareH indi%erent de situatii!e u!terioareH &ei asi aproape <ntotdeauna un !ucru ,un pe care <! &ei putea trans%orma <n a&anta- pentru tine) te!e po#iti&e II C'rma #i!ei E+act asa cum <ti in%!uentea#a aspectu! %i#ic ceea ce man'nciH si mintea ta este <nr'urita de .rana pe care i-o o%eri) Momentu! <n care mintea ta este cea mai recepti&a <! constituie <nceputu! diminetii) ti poti acce!era procesu! de sc.im,are a modu!ui de a 'ndi citind in %iecare dimineata timp de 98-78 de m.(ute din ce&a I!spirationa! si moti&ant <nainte de a-ti <ncepe #iua) E+act asa cum e+ercitii!e %i#ice de dimineata te &or pre ati sa %ii mai puternic si mai re#istent %i#ic <n timpu! #i!eiH e+ercitiu! menta! po#iti& su, %orma unor !ecturi inspirationa!e te &a a-uta sa %ii mai pre atit menta! <n timpu! #i!ei) Prima ora a diminetii este numita ?c'rma #i!ei?) Orice <ti pui <n minte <n aceasta ?ora de aur? <ti sta,i!este tonu! 'ndirii pentru tot restu! #i!ei) Atunci c'nd te tre#esti dimineata siH <n !oc sa citesti #iaru! sau sa te uiti !a

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =73 te!e&i#or( citesti ce&a po#iti&( constructi& si inspirationa!( <ti pre-pro rame#i mintea pentru ore!e care &or urma) De-a !un u! <ntre ii #i!e( !ucruri!e <ti &or mer e din p!in) Cei %i mai ca!m( mai creati& si mai atent) C.iar mai re#istent <n %ata di%icu!tati!or) Cei raspunde mai e%icient atunci c'nd te &ei con%runta cu suisuri!e si co,or'suri!e ine&ita,i!e a!e &ietii ta!e #i!nice) @ectura ta de !a <nceputu! diminetii te &a %i pre atit menta! pentru a a&ea ce!e mai ,une re#u!tate) Nu !asa nimic !a &oia nt'mp!arii Poti de&eni o persoana mai optimista prin p!ani%icarea <n a&ans a %iecarei #i!e) Acest !ucru <ti e!i,erea#a mintea de stresu! de a <ncerca sa <ti aduci aminte ce ai de %acut) ti &a o%eri un sentiment de contro! asupra muncii si a &ietii ta!e) Te &a %ace raspun#ator) Cei de&eni proacti& si nu reacti&) "i nu este ne&oie dec't de o !ista$ Timpu! idea! pentru a p!ani%ica este cu o seara <nainte) ntocmeste o !ista cu tot ceea ce ai de %acut <n #iua ce urmea#iUi) Citeste !ista si or ani#ea#a-ti munca <n %unctie de prioritati) "e!ectea#a cea mai importanta sarcina( ast%e! <nc't sa o a,orde#i !a <nceputu! diminetii) Cei %i uimit de c't de ,ine &ei dormi si c't de ,ine te &ei simti atunci c'nd te &ei tre#i( daca <ti &ei %i pre atit de-a #iua( ast%e! <nc't sa stii ce &ei %ace si IIIce ordine) ncepe-ti #iua cu dreptu! A F ncepe-ti #iua cu o m'ncare sanatoasa( .ranitoare) Consuma mu!te %ructe( !e ume si a!imente ce contin proteine de ca!itate( precurn oua!e) Bea mu!t suc de %ructe si apa) Consuma cerea!e inte ra!e( ,riose si iaurt) E&ita m'ncaruri!e rase care "E3t reu de di erat si te o,osesc)

=7= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Micu! de-un american standard ce contine sunca( oua si p'ine pra-ita repre#inta una dintre ce!e mai nepotri&ite com,inatii de a!imente pe care !e poti consuma dimineata) @a o ora dupa ce &ei m'nca aceste a!imente( &ei <ncepe sa te simti din nou somnoros) Tot s'n e!e din creier se &a <ndrepta catre stomac si &a <ncerca sa pre!ucre#e aceste proteine si rasimi re!e) Apoi( &ei compensa acest !ucru consum'nd ca%ea toata dimineata) Dar c'nd <ti &ei <ncepe %iecare #i cu un mic de-un usor( sanatos si nutriti&( &ei a&ea mai mu!ta ener ie) Cei %i mai atent si mai &ese!) Cei %i mai nera,dator sa <ti continui #iua) Cei %i mai creati&( pentru ca ai mai mu!t s'n e !a dispo#itia creieru!ui) Cei a&ea mai mu!te idei si o concentrare sporita) Cei &edea mai mu!te posi,i!itati <n tot ce se <nt'mp!a <n -uru! tau) Cei de&eni o persoana mai optimista) II Odi.neste-te ,ine n p!us %ata de o .rana %i#ica si menta!a ,una( ai ne&oie si de mu!ta odi.na) Cince @om,ardi( !e endaru! antrenor de %ot,a! american a! ec.ipei Green Ba* PacJers( a spus c'nd&a; ?O,osea!a ne %ace pe toti !asi)? Atunci c'nd nu ai parte de su%icienta odi.na( risti mai mu!t sa %ii ne ati&( irita,i! si sa <ti !ipseasca <ncrederea <n tine) Dar c'nd te-ai odi.nit si te-ai .ranit ,ine( c'nd <ti .ranesti mintea continuu cu mesa-e po#iti&e( c'nd citesti ce&a inspirationa! si <ti &i#ua!i#e#i constant o,iecti&e!e ca %iind de-a rea!itate( de&ii o persoana po#iti&a( mai &ese!a si mai optimista) Te &ei tre#i dimineata a&'nd sentimentu! ca nu e+ista nimic din ceea ce nu poti %ace daca te straduiesti) Iar <n ca#u! <n care <ti &ei pastra acest ^ind destu! de mu!t timp si su%icient de intens( &a de&eni rea!itate) "i( ast%e!( &ei <ncepe sa te simti de neoprit)

P>NE-TI MINTEA @A CONTRIB>TIE =79 3) Botaraste-te asta#i sa &or,esti cu tine <ntr-un mod po#iti&( %o!osind a%irmatii e+prima te <n ace!asi %e!( persona! si !a timpu! pre#ent) Fii propriu! suporter entu#iast) =) Rea!i#ea#a un set de trei-cinci %ise cu %iecare dintre o,iecti&e!e ta!e( scris su, %orma unei a%irmatii) >ita-te peste aceste %ise de doua ori pe #i( dimineata "I seara) 9) Cauta ce&a ,un <n %iecare pro,!ema sau di%icu!tate) Practica o,iceiu! de a %i un paranoic opus( con&ins ca e+ista o conspiratie uriasa pentru ca tu sa ai succes) 5) Creea#a-ti o ima ine menta!a pentru ce! mai important o,iecti& a! tau( ca si cum acesta ar %i de-a rea!itate) Daca este posi,i!( decupea#a ima ini potri&ite scopu!ui tau din re&iste si studia#a-!e <n mod re u!at pentru a ti !e pro rama <n su,constient) 2) Creea#a-ti sentimentu! pe care !-ai a&ea <ntr-un moment de succes sau !a indep!inirea o,iecti&u!ui pe care ti-! doresti) Ima inea#a-ti ca tre,uie sa mime#i emotia ,ucuriei( a %ericirii si a satis%actiei pentru o auditie in &ederea o,tinerii unui ro! <ntr-un %i!m) Mimea#a p'na c'nd &ei reusi$ 7) Ima inea#a-ti ca &iata ta ar %i per%ecta <ntr-un anumit domeniu) Cum ar arataN Cum te-ai simtiN Cum ai descrie-oN :) nainte de a adormi <n %iecare seara( repeta-ti menta! e&enimente!e importante a!e #i!ei care urmea#a) Ci#ua!i#ea#a-Ie si ima inea#a-ti ca %iecare deta!iu este per%ect) Apoi mer i !a cu!care #'m,ind)

33 Ciitoru! depinde de tine Miraco!u! sau puterea care i na!ta pe unii oameni consta n %aptu! ca au %ost moti&ati <n domeniu! !or si <n munca pe care o des%asoara de perser&erenta si de un spirit cura-os si .otar't) MARIT1AIN Nu poate e+ista un mare cura- atunci c'nd nu e+ista ncredere sau certitudine( iar -umatate de ,ata!ie re#ida n con&in erea ca putem %ace ce ne-am propus) OR!"ON "EETI MARDEN Fiecare persoana de succes s-a con%runtat cu nenumarate esecuri si o,staco!e temporare si c.iar <n%r'n eri de#astruoase <n timpu! &ietii sa!e) D=Y ceea ce i-a asi urat succesu! a %ost a,i!itatea de a raspunde po#iti& si constructi& !a aceste <n%r'n eri si de a-si re&eni) Aceasta ca!itate de a-ti re&eni si de a nu te !asa <n%r'nt <ti &a determina si tie succesu!) Doctoru! A,ra.am Oa!e#niJ( de !a >ni&ersitatea Bar&ard( a e%ectuat un studiu <n urma cu c'ti&a ani <n !e atura cu ro!u! pe care <! -oaca <n &iata de#ama irea) Mu!ti oameni au e!a,orat studii si au scris despre moti&atie si re!atia sa cu succesu!) Dar Oa!e#niJ a %ost primu! care a cercetat cea!a!ta %ateta a monedei)

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =72 II G'ndind <n a&ans Daca esti o persoana norma!a( inte!i enta( <ti &ei or ani#a %iecare domeniu a! &ietii pentru a e&ita c't mai mu!t posi,i! esecuri!e si de#ama iri!e) Cei 'ndi <n a&ans si &ei anticipa ce ar putea sa mear a rau) Apoi <ti &ei !ua precautii!e necesare pentru a te pa#i <mpotri&a o,staco!e!or si a pro,!eme!or) Cei c'ntari si &ei e&a!ua di%erite optiuni) Cei a!e e strate ia care <ti o%era ce!e mai mari sanse de succes) Totusi( indi%erent c't de ,ine &ei 'ndi si &ei p!ani%ica( !ucruri!e nu se &or des%asura mereu asa cum ti !e-ai propus) @e ea !ui Murp.* stipu!ea#a; ?Orice ar putea mer e rau( &a mer e rau) Dintre toate !ucruri!e care pot mer e rau( ce! mai <n ro#itor dintre acestea &a mer e rau !a ce! mai nepotri&it moment si &a costa cea mai mare suma de ,ani)? @e ea !ui Co.en adau a apoi; ?Murp.* a %ost optimist$? De aceea( de#ama irea soseste %ara a %i asteptata) Este pre#enta <n ciuda e%orturi!or ta!e sus tinute de a o e&ita( %iindca este( oricum( ine&ita,i!a) Cei a&ea parte de deceptii <n &iata !a %e! de si ur cum este ca soare!e rasare !a est si ca apune !a &est) "i cu c't <ti &ei sta,i!i mai mu!te o,iecti&e si &ei incerca mai mu!te !ucruri( cu at't &ei a&ea mai mu!te di%icu!tati si pro,!eme) I! "in uru! !ucru pe care <! poti contro!a Ceea ce a descoperit doctoru! Oa!e#niJ a %ost ca oamenii de succes raspund !a de#ama ire di%erit %ata de cei !ipsiti de sansa) Conc!u#ia !ui a %ost ca modu! <n care reactione#i !a de#ama ire este un %oarte ,un indicator pentru succesu! pe care <! &ei a&ea sau nu <n domeniu! tau de acti&itate si <n &iata <n enera!) ntruc't nu poti sa e&iti mereu deceptii!e( indi%erent ce ai %acei sin uru! !ucru care contea#a) este modu! <n care reactione#i !a de#ama ire atunci c'nd ti se <nt'mp!a sa ai

=77 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA parte de asa ce&a( c.iar daca nu ti-ai dorit si nu te-ai asteptat) i permiti sa te cop!eseascaN ti pier#i cumpatu!( te <n%urii si <i <n&ino&atesti sau <i ataci pe cei!a!tiN "au %aci %ata atacu!ui si raspun#i e%icientN Oamenii de succes reactionea#a !a de#ama iri accept'ndu-Ie) Cei care nu au parte de reusita permit deceptii!or sa <i opreasca) Oamenii de succes <si re&in si mer <nainte) Cei!a!ti renunta adesea si esuea#a) Oratoru! moti&ationa! C.ar!ie 0ones a spus; ?Nu contea#a c't de -os ca#i( ci c't de sus te ridici$? III Cau#a ne ati&itatii Ce!e mai mu!te emotii ne ati&e sunt determinate de ti dorestt speri sau p!anuiesti ca un anumit !ucru sa se <nt'mp!e <ntr-un anumit %e! si atunci c'nd nu se des%asoara dupa cum ai intentionat( reactione#i cu nera,dare si m'nie) Acest !ucru este destu! de norma!) Daca <ti pasa de un re#u!tat( te &ei simti ranit <n ca#u! <n care nu <! &ei o,tine) Pro&ocarea este aceea ca emotii!e se dec!ansea#a instantaneu) Din acest moti&( poti a&ea %oarte putin contro! asupra emotii!or si reactii!or ta!e <n momentu! <n care ti se <nt'mp!a ce&a) Este prea t'r#iu) Atunci c'nd &ei trai de#ama irea( &ei reactiona instincti& si <n mod o,isnuit( <n %unctie de e+periente!e ta!e anterioare) C'nd !ucruri!e nu mer ,ine( este prea t'r#iu sa te 'ndesti !a 'nduri %rumoase si no,i!e) Reactione#i( pur si simp!u) Epictetus( %i!oso%u! rec stoic( a scris c'nd&a; ?Circumstante!e nu <! %ac pe om( ci numai <! de#&a!uie siesi?Mca si ce!or!a!ti) "ituatii!e osti!e nu sunt ce!e care <ti %ormea#a caracteru!( ci ace!ea care ti-! de#&a!uie asa cum este <n ace! moment) asteptari %rustrate)

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =7: II Pre ateste-te dinainte >na dintre ce!e mai ,une moda!itati de a-ti sc.im,a modu! de a 'ndi si &iata este sa te pre atesti dinainte pentrude#ama iri) Pro ramea#a-te sa <ti re&ii repede prin practicarea pre atirii <n a&ans) Pre atirea anterioara menta!a <ti permite sa te pre atesti !auntric pentru deceptii!e ine&ita,i!e a!e &ietii si a!e muncii( c.iar daca nu stii care sunt sau c'nd &or &eni) Aceasta este una dintre ce!e mai puternice te.nici de 'ndire pe care !e poti %o!osi pentru a c'sti a si a-ti mentine contro!u! asupra emotii!or ta!e( asi ur'ndu-te ca sunt <n primu! r'nd po#iti&e si constructi&e( indi%erent ce se <nt'mp!a) n aceasta etapa de pre atire menta!a( <ncepi cu premisa ca &ei reusi sa %aci %ata tuturor pro,!eme!or si di%icu!tati!or atunci c'nd te &ei .otar< sa rea!i#e#i orice !ucru de &a!oare <n &iata) De %apt( daca <ti &ei sta,i!i un o,iecti& important( p!in de pro&ocari( unu! care te %ortea#a sa iesi din #ona ta de con%ort( te &ei con%runta cu nenumarate o,staco!e si di%icu!tati pe care nu ti !e poti ima ina <n pre#ent) Acest en de <ncercare !a care esti supus pare a %i un !ucru o,isnuit) De %iecare data c'nd te straduiesti sa %ii sau sa %aci ce&a mai mu!t sau di%erit( te con%runti cu pro,!eme de tot %e!u!) Daca nu esti pre atit dinainte( reutati!e te pot descura-a si aduce din nou <n #ona de con%ort) n !oc sa astepti ca pro,!eme!e ine&ita,i!e sa ai,a !oc( te pre atesti menta! pentru aceste di%icu!tati <nainte sa se <nt'mp!e) ti spui; ?Asta#i &oi %ace %ata tuturor suiN uri!or Ni co,or'Nuri!or( di%icu!tati!or meu( &oi %i de neoprit%? Ni o,staco!e!or( nu !e &oi permite sa ma do,oare) Odata ce am <nceput sa ma <ndrept catre o,iecti&u!

=76 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA %ii Antidpea#a cri#e!e n consu!tanta de a%aceri( predam un mod de a 'ndi numit ?anticiparea cri#e!or?) Eu <i <ncura-e# pe cei care au putere deci#iona!a sa se 'ndeasca !a o perioada cuprinsa <ntre sase !uni si un an <n &iitor si sa-si p?@ma <ntre,area; ?Care sunt une!e dintre !ucruri!e ne ati&e care s-ar putea <nt'mp!a si ne-ar putea a,ate de !a p!anuri!e noastreN Dintre toate acestea( care sunt ce!e mai re!e care s-ar putea <nt'mp!a N? Apoi( %acem o !istiUi cu toate o,staco!e!e sau ur ente!e neasteptate care ar putea sa apara) si ar ameninta compania) De e+emp!u; >n competitor ar putea &eni cu un produs sau un ser&iciu nou care este mai ,un si$ sau mai ie%tin dec't a! nostru) Do,'n#i!e ar putea creste) Gu&ernu! ar putea impune noi ta+e si re u!i asupra acti&itati!or noastre) Costuri!e com,usti,i!i!or sau a!e materii!or prime ar putea %i marite) >na sau mai mu!te persoane de ,a#a din or ani#atie ar putea p!eca( indi%erent de moti&) >nu! sau mai mu!ti c!ienti importanti ar putea renunta !a ser&icii!e noastre si s-ar putea duce !a concurenta) Competitorii si-ar putea reduce preturi!e su, costuri pentru a pre!ua o cota de piata mai mare) Economia ar putea intra <n recesiune si <ntrea a piata s-ar putea reduce dramatic) n %iecare dintre aceste ca#uri( a,i!itatea companiei de a raspunde repede si e%icient <i poate determ@U3asupra&ietuirea) Aceste situatii si o,staco!e posi,i!e ar tre,ui 'ndite <n a&ans) Cea mai ,una re u!a este (0ara surpri#e$? Mana erii de !a Ro*a! Dutc.G".e!! din O!anda detin unu! dintre ce!e mai comp!ete procese de p!ani%icare din !ume) Acestia si-au de#&o!tat peste 788 de scenarii pentru so!utionarea pro,!eme!or suscepti,i!e de a a&ea !oc <n -uru! !umii <n #one <n care deru!ea#a a%aceri !e ate de petro! si a#e) Ca urmare( conducerea companiei este rareori surprinsa de orice s-ar <nt'mp!a) Nu este niciodata prir!sa) cu arda -os) Are <ntotdeauna un p!an de re#er&a pe care <!

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =74 poate %o!osi) De asemenea( a de&enit una dintre ce!e mai pro%ita,i!e compa;rii din !ume si are succes constant) G'ndirea <n a&ans pre#@T!ta <ntr-ade&ar nenumarate a&anta-e) Pri&este <n &iitor Ceea ce %unctionea#a pentru corporatii!e mari si mici poate %unctiona si pentru tine) Ar tre,ui sa practici anticiparea cri#e!or <n mod constant <n tot ceea ce %aci) >ita-te !a drumu! &ietii ta!e( asemenea !@nuica!a)tor si ima inea#a-ti o parte dintre !ucruri!e ne ati&e care ar putea a&ea !oc si cum ai putea raspunde !a actiune a !or) Cei %i uimit de c't de p!in de <ncredere si po#iti& te &ei simti dupa ce <ti &ei de#&o!ta strate ii a!ternati&e de actiune pentru une!e din-o tre ce!e mai .U! ro#itoare!ucruri care ti s-ar putea <nt'mp!a <ntr-un anumit domeniu) De e+emp!u( ce ai %ace daca ti-ai pierde s!u-,a asta#iN Ideea de a-si pierde !ocu! de munca repre#inta o sursa de %rica pentru cei mai mu!ti oameni( a%ect'nd 9:S din popu!atia care munceste( con%orm unui studiu) De cur'nd( am primit o scrisoare de !a un domn care <mi spunea ca teama sa de a-si pierde !ocu! de munca( pe care o recunostea ca %iind comp!et irationa!a( era at't de mare( <nc't <! para!i#a) De %apt( c.iar <! <mpiedica sa des%asoare enu! de munca pe care ar %i tre,uit sa <! %aca pentru a-si mentine s!u-,a) Frica sa si !ipsa de a!ternati&e nu %aceau dec't sa mareasca pro,a,i!itatea ca e! sa %ie concediat) tii Noua ta s!u,-a >neori <i <ntre, pe oameni !a pre#entari!e me!e; ?Care Pentru cei mai mu!ti( aceasta <ntre,are repre#inta o surpri#a) Ei nici macar nu s-au 'ndit care &a %i urmatoru! !or ser&iciu) Dar noi stim ca piata muncii se sc.im,a rapid) Pro,a,i! ca tu c.iar ai &a %i urmatoarea &oastra s!u-,aN?

=:8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA sc.im,at c'te&a !ocuri de munca p'na <n pre#ent) Este practic ine&ita,i! sa-ti sc.im,i din nou ser&iciu! si poate c.iar mai repede dec't te-ai astepta) Care e cea mai pro,a,i!a s!u-,a &iitoare a taN Atunci c'nd e+p!ic %aptu! ca %iecare persoana tre,uie sa se pre ateasca pentru urmatoarea sa s!u-,a( aceasta este o idee noua pentru cei mai mu!ti oameni) Fie nu s-au 'ndit !a acest !ucru( %ie nu &or) Dar sin ura <ntre,are ram'ne aceasta; ?Ce ni&e! de cunostinte si a,i!itati <ti &a %i necesar !a urmatoru! tau !oc de munca pentru a continua sa c'sti i ,anii pe care doresti sa <i c'sti iN? Daca nu te 'ndesti dinainte !a aceasta <ntre,are( e+ista posi,i!itatea sa %ie necesar sa te 'ndesti !a ea atunci c'nd ti-a e+pirat timpu! si c'nd &ei %i o,!i at sa-ti pui aceasta <ntre,are ) R Noua ta cariera Dupa ce persoane!e pre#ente !a seminar s-au 'ndit care &a %i urmatoarea !or s!u-,a( !e-am pus a doua <ntre,are; ?Care &a %i urmatoarea &oastra carieraN? n ce domeniu cu totu! nou sau <n ce industrie( a%acere sau sector de acti&itate te &ei a%!a <n urmatorii 2-38 ani de acum <nco!oN Con%orm specia!isti!or din domeniu! resurse!or umane( o persoana care <ncepe sa !ucre#e asta#i &a a&ea o medie de 35 sau 32 s!u-,e cu norma <ntrea a( %iecare ser&iciu dur'nd doi ani sau mai mu!t( de-a !un u! <ntre ii &ieti pro%esiona!e) De asemenea( aceste persoane &or a&ea circa cinci cariere di%erite( <n domenii comp!et distincte( iar %iecare dintre acestea &a necesita noi %e!uri de cunostinte si a,i!itati &ariate) O mare parte din ceea ce stii despre munca ta din pre#ent nu &a mai %i actua!a <n urmatorii cinci ani) Datorita sc.im,ari!or rapide din %iecare domeniu( cunostinte!e( in%ormatii!e( idei!e si a,i!itati!e ta!e de a#i &or a&ea putina

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =:3 &a!oare) Nu &or a&ea nicio re!e&anta sau nu &or putea %i ap!icate pe piata muncii si <n economia &iitoru!ui) Cei a&ea ne&oie de noi cunostinte si a,i!itati daca &ei dori sa supra&ietuiesti si sa <n%!oresti <ntr-o societate din ce <n ce mai competiti&a) De aceea( Peter DrucJer a a%irmat; ?"in ura a,i!itate care nu se &a <n&ec.i <n anii ce &or urma este aceea de a <n&ata noi a,i!itati)? R G'ndeste <n a&ans tot timpu! Pro,a,i! ca <ti aduci aminte de ce!e,ru! comentariu a! -ucatoru!ui de .ocJe* Ea*ne Gret#J*) Atunci c'nd a %ost <ntre,at de un reporter care este secretu! succesu!ui sau pe .eata( e! a rep!icat; ?Cei mai mu!ti -ucatori sunt destu! de ,uni( dar ei mer aco!o unde este pucu!) Eu mer aco!o unde urmea#a sa%ie pucu!)? Aceasta o,ser&atie este e+trem de re!e&anta pentru tine) >nde &a %i pucu! tau peste trei-cinci ani de acum <nco!oN >nde &a %i pucu! tau peste 38 ani de acum <nco!oN Daca te &ei 'ndi <n perspecti&a asupra &ietii ta!e( &ei reusi sa iei .otar'ri mai ,une pe termen scurt) "trate u! Mic.ae! Iami spunea; ?Cei care nu se 'ndesc !a &iitor nu pot a&ea unu!)? G'ndeste-te !a &iitoru! tau si <ncearca sa-ti ima ine#i si sa anticipe#i o parte dintre sc.im,ari!e care ar putea a&ea !oc) Daca ti-ai pierde asta#i !ocu! de munca( cum ai reactionaN Care ar %i primu! tau 'ndN Marea ma-oritate a oameni!or( c'nd se 'ndeste !a a-si pierde !ocu! de munca( intra <n panica) Nu au nici cea mai mica idee despre ceea ce ar %ace) Totusi( <n munca mea cu mii de oamenii de succes( am descoperit ca ei au o anumita atitudine <n comun) Ei toti stiu cu si uranta ca( daca si-ar pierde s!u-,e!e( ar putea tra&ersa strada si si-ar asi un a!t !oc de munca c.iar m'ine) "unt at't de ,uni <n ceea ce %ac si at't de

=:= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA <ncre#atori <n a,i!itati!e !or( <nc't pierderea !ocu!ui de munca !i s-ar parea un simp!u incon&enient) Ei au nenumarate optiuni) Dupa cum am mentionat <n Capito!u! 7( e+ista o moda!itate de a determina c't de ,un esti <n domeniu! tau) Care este numaru! de o%erte de !ucru pe care !e primesti <n mod re u!atN Asa cum un ma a#in sau un restaurant <si poate masura succesu! prin numaru! c!ienti!or pe care <! atra e( asa si tu poti masura c't de apreciat si respectat esti pentru ceea ce %aci numar'ndu-i pe cei care &or sa te an a-e#e si sa <ti %o!oseasca ser&icii!e) Care este re#u!tatu! tauN II "a te astepti !a !ucruri neasteptate >neori <i <ntre, pe cei pre#enti !a seminarii!e me!e ce ar %ace daca sectoare!e de acti&itate <n care !ucrea#a ar disparea <n <ntre ime peste noapte) Ei ma contra#ic si "p!@!! ca acest !ucru nu se poate <nt'mp!a) Apoi !e aduc aminte ca industria apararii din Ca!i%ornia s-a pra,usit !a <nceputu! ani!or U48 si ca peste 588 888 de in ineri si directori competiti&i din acest domeniu( care a&eau o pre atire de e+ceptie si o e+perienta &asta( si-au pierdut !ocu! de munca) Aceste posturi nu au disparut pentru o perioada scurta de timp( ci pentru totdeauna) Fiecare dintre acesti oameni competenti a %ost %ortat sa iasa pe piata muncii( sa-si de#&o!te a,i!itati noi si sa <nceapa sa !ucre#e <n sectoare cu totu! noi) Co!apsu! din domeniu! dot corn a condus !a disparitia a peste 48S dintre companii!e si !ocuri!e de munca pe Internet care aparusera pe <ntre teritoriu! ">A) Cri#a <n sectoru! te!ecom s-a so!dat cu concedierea a mii de an a-ati) Dec!inu! din u!timii ani a acti&itatii intense de in&estitii din timpu! ani!or U48 a condus !a concedierea a #eci de mii de oameni din s%era ser&icii!or %inanciare) Acest !ucru

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =:9 se <nt'mp!a mereu si &a continua sa se <nt'mp!e) Numai nume!e domenii!or se &or sc.im,a) Aceasta trans%ormare rapida <n sectoare!e de acti&itate si pe piata !ocuri!or de m!@nca se &a produce din ce <n ce mai des si mai mu!tor oameni) III Ciata ta %inanciara @umea %inante!or si a in&estitii!or se sc.im,a constant) Piete!e sunt din ce <n ce mai &o!ati!e) Cec.ea %i!oso%ie ?cumpara si pastrea#a? nu mai este re!e&anta <n !umea de asta#i si de m'ine) Daca ai in&estit ,ani <ntr-un domeniu( ar tre,ui sa te 'ndesti constant !a ce s-ar putea <nt'mp!a daca in&estitii!e ta!e nu &or %unctiona asa cum ai cre#ut si <ti &ei pierde toti ,anii) Ar tre,ui sa te pre atesti <ntotdeauna pentru ce! mai rau re#u!tat posi,i! a! unei anumite in&estitii) E+ista o !e atura directa <ntre c't de mu!t timp in&estesti <n a te 'ndi si a-ti p!ani%ica &iata %inanciara si c't de mu!te pro,a,i!itati de a de&eni independent %inanciar e+ista) Con%orm inter&iuri!or doctoru!ui T.omas "tan!e* cu mii de oameni care au a-uns mi!ionari prin proprii!e %orte( acestia au o trasatura comuna; <si petrec mu!t mai mu!t timp 'ndindu-se !a aspecte %inanciare dec't persoane!e o,isnuite) >n adu!t o,isnuit( c.iar daca se preocupa de aspecte!e %inanciare <n mare parte a timpu!ui( <si petrece doar douatrei ore pe !una 'ndindu-se cu ade&arat !a %inante!e sa!e( de o,icei atunci c'nd <si p!ateste %acturi!e) n sc.im,( un american prosper o,isnuit <si petrece =8-98 de ore pe !una 'ndindu-se !a ,anii sai) Drept urmare( ei iau deci#ii de ac.i#itionare mu!t mai ,une si %ac in&estitii mu!t mai inte!i ente dec't ma-oritatea oameni!or) Ei de&in mu!t mai priceputi !a aspecte!e %inanciare si( <ntr-un %ina!( a-un <n %runtea ce!or!a!ti)

=:5 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA II "trate ia !ui Napo!eon Genera!u! %rance# Napo!eon a dominat Europa aproape =8 de ani) E! si-a condus armate!e spre &ictorie <n nenumarate ,ata!ii si a pierdut numai trei !upte <n <ntrea a sa cariera) A pierdut aproape 788888 de oameni atunci c'nd a in&adat Rusia( nereusind sa anticipe#e puterea %ri u!ui de aco!o) Foarte s!a,it dupa campania din Rusia( e! a pierdut apoi ,ata0ia de !a @eip#i ( %apt care a condus !a e+i!area !ui pe insu!a E!,a) r! %ina!( a pierdut ,ata!ia de !a Eater!oo din cau#a unei serii de ne<nte!e eri cu enera!ii sai de pe c'mpu! de ,ata!ie) "e uita adesea %aptu! ca e! a c'sti at mu!te a!te ,ata!ii( mici si mari si ca este considerat unu! dintre primii trei mari enera!i din istorie) /Cei!a!ti doi sunt A!e+andru ce! Mare si Gin is Ban)D Napo!eon <si de#&o!tase o ca!itate care <! a-uta sa %ie &ictorios( pe care ti-o poti de#&o!ta si tu) Aceasta se numeste 'ndire e+trapo!atorie si semni%ica a,i!itatea de a 'ndi si de a p!ani%ica c'te&a mutari <n a&ans <n tot ceea ce %aci) Acest mod de a c.i,#ui imp!ica %aptu! ca tre,uie sa te 'ndesti !a %iecare e&eniment suscepti,i! de a se <nt'mp!a si sa <ti %aci p!anuri cu mu!t timp <nainte) nsusi Napo!eon credea ca meticu!o#itatea modu!ui <n care se pre atea( prin a !ua <n ca!cu! %iecare deta!iu( a constituit c.eia &ictorii!or sa!e) Aceasta ca!itate a %ost demonstrata de a,i!itatea sa %enomena!a de a a-un e !a !ocu! unei ,ata!ii si de a se 'ndi apoi !a %iecare posi,i!itate de des%asurare a !uptei de !a <nceput p'na !a s%'rsit - <nainte ca primu! %oc de arma sa %i %ost tras) Odata pre atirea <nc.eiata( e! <si ocupa po#itia !a centru! de comanda pentru a conduce ,ata!ia) Indi%erent ce &esti primea din orice parte a c'mp u!ui de !upta( era <ntotdeauna pre atit cu un ra-spuns imediat) Mu!ti oameni credeau ca rapiditatea raspunsuri!or sa!e su, presiunea momentu!ui se datora %aptu!ui ca era un 'nditor de e+ceptie( !ucru ade&arat( dar care nu constituia secretu!

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =:2 succesu!ui sau) "ecretu! sau era ca e! se 'ndise dinainte !a %iecare posi,i!itate) III E+trapo!ea#a din pre#ent Aceasta a,i!itate de a 'ndi <n pro%un#ime <n a&ans %iecare situatie importanta din &iata ta o poti de#&o!ta prin practica) Cu c't &ei de&eni mai ,un <n a anticipa e&enimente!e pe ,a#a %apte!or actua!e( cu at't se &a <m,unatati &iata ta) Cei reusi sa minimi#e#i esecuri!e si sa ma+imi#e#i oportunitati!e) Faptu! ca &ei 'ndi ast%e! <ti &a o%eri si un a&anta- <n %ata ce!or!a!ti( care doar &or reactiona si raspunde !a ce !i se <nt'mp!a) Daca !ucre#i pentru o companie( ar tre,ui sa te 'ndesti !a ce!e mai <n ro#itoare !ucruri care s-ar putea <nt'mp!a <n urmatoare!e sase-douaspre#ece !uni( put'ndu-ti a%ecta !ocu! de munca si securitatea) Daca esti proprietaru! companiei( ar tre,ui sa identi%ici ce!e mai nep!acute e&enimente care ti-ar putea in%!uenta supra&ietuirea si e&o!utia sanatoasa a %irmei) Tu si parteneru! tau de &iata ar tre,ui sa discutati posi,i!e!e pro,!eme si di%icu!tati care s-ar putea <nt'mp!a <n &iata &oastra de %ami!ie si apoi ar tre,ui sa %aceti p!anuri pentru a &a prote-a <mpotri&a !or) II Ia-ti precautii!e %inanciare necesare Citesti adesea despre oameni care nu s-au asi urat corespun#ator si apoi siau pierdut masini!e( case!e si uneori toate !ucruri!e pe care !e a&eau) Ei nu reusisera sa pri&easca <n &iitor si sa se <ntre,e care ar %i consecinte!e asupra &ietii !or daca ar i#,ucni un incendiu <n casa sau daca ar a&ea un accident de masina si nu ar %i asi urati su%icient) >nu! dintre ce!e mai inte!i ente !ucruri pe care !e poti %ace pentru a-ti conser&a con%ortu! %inanciar este sa-ti

=:7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA de#&o!ti un pro ram constant de economii) O,iecti&u! tau ar tre,ui sa %ie sa economisesti <n %iecare !una ce! putin 38S din &enitu! tau( din %iecare sa!ariu sau din a!te surse de c'sti ) Putine sunt !ucruri!e care <ti &or o%eri mai mu!ta <ncredere si contro! dec't %aptu! ca stii ca ai o re#er&a de ,ani pusa deoparte <n ca#u! unei ur ente neasteptate) n sc.im,( nimic nu <ti &a cau#a mai mu!t stres si tensiune dec't sa traiesti !a !imita resurse!or ta!e %inanciare( %ara a reusi sa so!utione#i po#iti& o ur enta %inanciara sau o ne&oie de orice a!t %e!) E) C!ement "tone a a%irmat c'nd&a; ?Daca nu poti economisi ,ani( atunci <n tine nu au %ost sadite seminte!e maretiei)? $II Traieste pe ,a#a &enitu!ui tau A,i!itatea ta de a economisi ,ani si de a te discip!ina sa traiesti cu ,anii pe care <i c'sti i repre#inta o masura importanta a <ndem'narii ta!e de a a&ea succes <n &iata) Daca nu ai su%icient contro! intern pentru a te a,tine sa c.e!tui tot ceea ce c'sti i( acest !ucru su erea#a( pro,a,i!H ca <ti !ipseste discip!ina necesara de a reusi <n a!te domenii a!e &ietii ta!e) Desi <n Bi,!ie se spune ca dra ostea pentru ,ani repre#inta sursa tuturor re!e!or( este mu!t mai pro,a,i! ca !ipsa ,ani!or sa constituie sursa tuturor re!e!or) Pro,a,i!( ce! mai mare ,ene%iciu a! %aptu!ui ca economisesti si <ti construiesti o re#er&a de ,ani este ace!a ca <ti permite sa pro%iti de oportunitati atunci c'nd apar( asa cum se <nt'mp!a <ntotdeauna) n %i!mu! Fie!d o% Dreams /Tar'mu! Cisuri!orD a %ost e+primata o idee pro%u))U!)da;?Daca <ti aduci contri,utia( ti se &or <nt'mp!a !ucruri ,une)? n !umea %inanciara( acest !ucru <nseamna ca( daca acumu!e#i ,ani prin munca sustinuta si prin economisire( &ei atra e !( &iata ta oportunitati de a in&esti ,anii si de a c'sti a si mai mu!t)

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =:: 333 De&enind un ma net care atra e ,anii @e ea Atractiei actionea#a %oarte puternic <n pri&inta ,ani!or) Atunci c'nd c)9(sti i suma mica de ,ani si o depui o <ntr-un cont ,ancar sau <ntr-un %ond de in&estitii a!es cu ri-a; cree#i un anumit c'mp de ener ie <n -uru! ace!or ,ani) Aceasta ener ie <ncepe sa atra a si mai mu!ti ,ani <n &iata ta) Pe masura ce economii!e si in&estitii!e ta!e cresc( puterea ma netica a ,ani!or tai sporeste si mai mu!t) Cu c9)tacumu!e#i mai mu!ti ,ani( cu at't &ei atra e mai mu!ti ,ar- si &ei a&ea si mai mu!te oportunitati de acumu!at) G'ndindu-te !a ,anii tai si !a p!acerea pe care o resimti c'nd ai un cont <n ,anca( amp!i%ici c'mpu! de ener ie din -uru! ,ani!or tai si atra i si mai mu!ti) Acest c'mp de %orta de&ID)esi mai puternic atunci c'nd <ti iu,esti ,anii) Faptu! ca te 'ndesti cu %ericire nemasurata !a marirea re#er&e!or ta!e %inanciare su erea#a ca <ti intensi%ici ener ia din -uru! ,ani!or tai si atra i si mai mu!ti) A%irm'nd ca este ne&oie de ,ani pentru a%ace ,ani( oamenii au dreptate <n doua pri&inte) n primu! r'nd( a,i!itatea ta de a economisi ,ani si de a c!oci un ou <n cui, repre#inta o masura a <ndem'narii ta!e de a c'sti a si mai mu!ti ,ani si de a ti se acorda <ncredere <n pri&inta !or) n a! doi!ea r'nd( atunci c'nd pui deoparte c.iar si o suma mica de ,aniI atra i si mai mu!te oportunitati de a acumu!a o suma mai mare) po&este de succes De cur'nd( un participant !a un seminar a &enit !a mine si m-a <ntre,at daca <mi aduc aminte de e!) I-am raspuns ca( din ne%ericire( &or,esc cu prea mu!ti oameni <n %iecare an pentru a-mi aduce aminte de e!) Atunci( mi-a adus aminte ca participase !a seminaru! meu de doua #i!e cu sase ani <nainte) E! era destu! de timid( asa ca a asteptat p')na !a pau#a de pr%u(# c'nd toata !umea p!ecase) Apoi(

=:6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA mi-a po&estit despre o serie incredi,i!a de e&enimente care i s-au <nt'mp!at <n urma seminaru!ui) Atunci c'nd a &enit !a seminaru! meu( era un a ent de &'n#ari o,osit) A&ea putin peste trei#eci de ani si era tata! a doi copii) A&ea un &enit mediu si mu!te datorii) @ocuia <mpreuna cu %ami!ia sa <ntr-o casa <nc.iriata) @a seminar( e! si-a dat seama ca)cea mai mare sursa de teama a sa era aceea ca a&ea datorii( dar niciun cont !a ,anca) Asa ca si-a sta,i!it un o,iecti&( sa scape de datorii si sa economiseasca 98 888 de do!ari <n urmatorii cinci ani) Acesta era un scop maret pentru e!( !u'nd <n considerare circumstante!e sa!e si trecutu! sau) Nu reusise sa scape de datorii din ado!escenta) iii Action'nd Totusi( e! si-a scris te!u!( si-a %acut un p!an si a <nceput sa !ucre#e asupra sa <n %iecare #i) Aceasta .otar're i-a acti&at puteri!e menta!e) Datorita @e ii Corespondentei( @e ii Atractiei si @e ii Acti&itatii "u,constiente( printre a!te!e( !ucruri!e au <nceput sa se sc.im,e pentru e! mu!t mai repede dec't <si ima inase) De %apt( si-a atins o,iecti&u! %inanciar <n doar trei ani) A scapat de datorii si a&ea 98 888 de do!ari <n ,anca) ntr-o #i( se%u! sau( patronu! a%acerii( !-a c.emat si !-a <ntre,at daca era interesat de o oportunitate de a%aceri) E! sa simtit %!atat si !-a ru at sa <i e+p!ice <n ce consta) "e%u! sau i-a raspuns ca o,ser&ase ca e! de&enise un om de &'n#ari mu!t mai ,un si ca( de asemenea( au#ise ca %acuse niste economii) Acest ,ar,at era timid si precaut si si-a <ntre,at se%u! !a ce anume se 'ndea) "e%u! i-a spus ca %usese a,ordat de un producator de automo,i!e din Detroit si ru at sa recomande o persoana interesata sa <si desc.ida o a%acere !e ata de tran#actionarea masini!or <n ace!asi oras( <ntr-o re iune <n de#&o!tare a !oca!itatii respecti&e) "e%u! sau i-a preci#at <n continuare ca era dispus sa <! recomande

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =:4 pentru aceasta a%acere si sa de&ina parteneru! sau( daca si e! era de acord sa in&esteasca) Re#u!tatu! %ina! a! acestei po&esti este ca se%u! sau !-a a-utat sa pre ateasca a%acerea cu masiniH !-a spri-init cu ac.i#itii!e( stocuri!e( piese!e( cu deci#ii!e !e ate de departamentu! de ser&ice si cu an a-area persona!u!ui) Doi ani mai t'r#iu( se%u! sau i-a &'ndut -umatatea sa( ast%e! <nc't %ostu! a ent o,osit de &'n#ari a a-uns sa detina a%acerea <n <ntre ime) Apoi( e! mi-a marturisit; ?"i asta#i sunt mi!ionar)? A continuat; ?n urma cu sase ani( eram un a ent de &'n#ari de masini o,osit si asta#i sunt mi!ionar)? E! era unu! dintre cei mai %ericiti oameni pe care i-am <nt'!nit) Mi-a spus ca( daca nu miar %i urmat s%atu! de !a seminar de a <ncepe sa %aca economii si sa scape de datorii( nu ar %i %ost <n po#itia de a pro%ita de acea oportunitate atunci c'nd a aparut) Mi-a #is; ?Faptu! ca am participat !a seminaru! dumnea&oastra m-a %acut sa c'sti =8 de ani sau poate c.iar o &iata <ntrea a <n care as %i muncit intens)? Aceasta po&este ti se potri&este si tie) >na dintre ce!e mai importante actiuni pe care !e poti %ace pentru a ram'ne po#iti& si optimist este sa te pre atesti dinainte din punct de &edere menta!( %inanciar si %i#ic) G'ndeste-te !a ceea ce s-ar putea <nt'mp!a si <ntocmeste p!anuri menite a te pre ati pentru oportunitati) Fa p!anuri si pune-ti deoparte re#er&e pentru a minimi#a sau a te %eri de consecinte!e esecuri!or %inanciare) Acest mod de a 'ndi sau de a p!ani%ica %iecare domeniu repre#inta o caracteristica a persoane!or superioare) !iiI Doua <ntre,ari ma ice Acestea sunt doua <ntre,ari pe care ti !e poti pune pentru a sc.im,a esecu! <n succes) @e numesc <ntre,ari!e ma ice( pentru ca au o putere incredi,i!a de ati sc.im,a &iata) Ti !e poti pune si te pot a-uta dupa %iecare e+perienta)

=68 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Prima este; ?Ce anume am %acut ,ineN? Indi%erent ce %aci sau ce re#u!tate o,tii( %ie ca este un succes sau un esec( ar tre,ui sa-ti rederu!e#i menta! e&enimentu! si sa e&a!ue#i %iecare !ucru pe care !-ai %acut ,ine <n acea situatie) C.iar daca re#u!tatu! nu este ce! scontat sau acea e+perienta se do&edeste a %i !%%i esec tota!( e+ista <ntotdeauna !ucruri pe care !e-ai %acut ,ine) Daca poti separa parti!e po#iti&e a!e ace!ei e+periente si !e poti scrie( <ti &ei pro rama mintea sa repete !ucruri!e pe care !e-ai %acut ,ine <ntr-o situatie &iitoare simi!ara) Cea de-a doua <ntre,are ma ica este; ?Ce anume aW %ace di%eritN? Este o <ntre,are e+ce!enta( deoarece te %ortea#a sa 'ndesti po#iti& <n !e atura cu ce s-a <nt'mp!at si cum anume ai putea actiona mai ,ine) <ntrea,a-te( daca ar tre,ui sa rea!i#e#i din nou ace! !ucru( cum anume ti-ai sc.im,a sau ti-ai <m,unatati modu! de a actiona sau de a te comporta <n acea situatieN Ce anume ai %ace mai mu!t sau mai ? ) DutinN ( Asi ura-te ca <ti note#i raspunsuri!e) Acest !ucru te a-uta sa !e prin#i esenta <nainte de a o uita) De %iecare data c'nd <ncerci ce&a nou sau di%erit( asa#a-te imediat( ia o ,ucata de .'rtie si raspu)))!3de-ti a aceste doua <ntre,ari; ! ?Ce anume am %acut ,ineN? si ?Ce anume as %ace di%eritN? Am,e!e <ntre,ari sunt po#iti&e si necesita raspunsuri po#iti&e) Raspunsuri!e ta!e te pre atesc( <n mod constient si inconstient( sa actione#i mai ,ine data &iitoare) Am,e!e seturi de raspunsuri te mentin cana!i#at asupra sc.im,arii <n ,ine a !ucruri!or si nu asupra re rete!or) RR G'ndirea po#iti&a &ersus 'ndire a ne ati&a At't c'sti atorii( c't si cei care( de o,icei( pierd ana!i#ea#a modu! <n care au actionat dupa un e&eniment important) Cei care nu au re#u!tate ,une se 'ndesc aproape in&aria,i! !a re%Ue!i!e si !a c.e!tuie!i!e pe care !e-au

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =63 %acut( c't si !a esecuri!e pe care !e-au e+perimentat) n contrast( persoane!e cu re#u!tate remarca,i!e recapitu!ea#a constant parti!e ce!e mai ,une a!e actiuni!or !or si <si %ac p!anuri pentru a repeta ace!e %apte <n oca#ii!e urmatoare) Atunci c'nd te &ei 'ndi !a ce ai %acut ,ine si !a ce &ei putea %ace di%erit data &iitoare( mintea ta &a %i po#iti&a) Creati&itatea ta &a %i stimu!ata) Cei &edea toate oportunitati!e si posi,i!itati!e de <m,unatatire pe care !e-ai %i trecut cu &ederea <n <ntre ime daca ti-ai %i permis sa <ti p!'n i de mi!a <n urma unui e&eniment %ara succes) II A%aceri!e si &'n#ari!e Daca esti imp!icat <n a%aceri( ar tre,ui sa pui aceste <ntre,ari <n mod constant( at't tie( c't si persona!u!ui tau; ?Ce anume am %acut ,ineN? si ?Ce anume as %ace di%eritN? Adu-ti aminte( ce!e mai mu!te !ucruri pe care !e &ei <ncerca nu &or a&ea succes de prima data) Pun'ndu-ti aceste <ntre,ari( tu e+tra i cea mai mare &a!oare posi,i!a din acea situatie) Tratea#a %iecare e+perienta ca pe o oportunitate de a <n&ata ce&a ce te poate a-uta data &iitoare) Daca U!ucre#i <n &'!3#ari( %o!oseste aceasta metoda dupa %iecare &'n#are) Imediat dupa un te!e%on de &'n#ari( care a a&ut succes sau nu( pune-ti ce!e doua <ntre,ari ma ice) Aceasta recapitu!are rapida <ti &a creste simtitor &ite#a cu care <n&eti si te de#&o!ti ca pro%esionist <n &'n#ari) Mo,i!i#ea#a-te pentru ca recapitu!area imediata sa de&ina o parte a &ietii ta!e) Fo!oseste aceasta metoda <n mod repetat p'na c'nd de&ine un re%!e+) Indi%erent c't de mu!ta de#ama ire <ti aduce o di%icu!tate sau un esec( &ei %i cur'nd pro ramat sa <n&eti dt mai mu!t din %iecare situatie si sa e+tra i %iecare ,ucatica de !ucruri ,une din <mpre-urarea respecti&a) Atunci c'nd &ei com,ina aceasta metoda cu mindstormin -u!- %ort'ndu-te sa enere #i =8 de raspunsuri !a

=6= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA %iecare <ntre,are - &ei %i uimit de numaru! mare de idei minunate de de#&o!tare si <m,unatatire pe care !e &ei a&ea) Aceste idei &or contri,ui !a cresterea semni%icati&a a &ite#ei cu care &ei de&eni unu! dintre cei mai ,uni din domeniu! tau) !IIi A,ordarea !ui Edison T.omas Edison( ce! mai mare in&entator din epoca moderna( era con&ins ca e+perimentarea repre#enta doar un proces de e!iminare) De aceea( e! tinea o e&identa deta!iata a %iecarei e+periente) Odata ce se .otara ca o in&entie era posi,i!a( se dedica e!iminarii moda!itati!or <n care acea in&entie n-ar %i %unctionat p'na c'nd metoda ramasa era sin ura care putea %unctiona) Drept urmare( e! a de&enit ce! mai mare in&entator din epoca moderna si unu! dintre cei mai ,o ati oameni de a%aceri din tara) "i tu ar tre,ui sa %aci !a %e!) De acum <nainte( de %iecare data c'nd <ncerci si esue#i( considera ca ace! !ucru a %ost o e+perienta de <n&atare care doar te-a adus un pas mai aproape de succes) Benr* Ford a a%irmat c'nd&a; ?E ecu! este doar o oportunitate pentru a <ncepe din nou <ntr-un mod mai inte!i ent)? $II Rata ta de recuperare Atunci c'nd e+perimente#i o de#ama ire de orice %e!( reactia ta natura!a este sa %ii socat emotiona!) Te simti de parca ai %i %ost !o&it <n p!e+u! tau so!ar emotiona!) Te simti ranit( de#ama it si descura-at) Deseori( <ti doresti sa renunti cu totu! si sa %aci ce&a comp!et di%erit) Aceste sentimente sunt norma!e si natura!e atunci c'nd e+perimente#i %rustrari sau esecuri de orice %e!) "in ura <ntre,are este - c't de mu!t durea#a ast%e! de trairiN

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =69 Atunci c'nd mer i !a un doctor sau !a o c!inica pentru o e+aminare medica!a comp!eta( ti se da adesea un test de stres) @a <nceput( ti se ia pu!su! pentru o acti&itate cardiaca o,isnuita) Apoi esti ru at sa %aci niste e+ercitii %i#ice pentru a-ti acce!era ,atai!e inimii) Odata ce au a-uns !a un anumit pra ( sunt masurate din nou) Dupa aceea( doctoru! &a astepta un minut( doua sau cinci dupa e+ercitiu pentru a-ti !ua din nou pu!su!) Indicatoru! pentru c't de <n %orma esti consta <n rapiditatea cu care inima ta re&ine dupa e+ercitiu !a pu!su! o,isnuit) II Re&enirea "i cu persona!itatea ta se <nt'mp!a !a %e!) Indicatoru! care arata c't de sanatos esti din punct de &edere menta! este rapiditatea cu care <ti re&ii dupa ce ai %ost de#ama it) Desi ur( i!ie esec sau o di%icu!tate te &a rani) Doare <ntotdeauna daca ceea ce ai <ncercat era important pentru tine) Dar nu acesta constitu-e punctu! principa!) Aspectu! esentia! este c't de repede <ti re&ii) Rata ta de re&enire repre#inta totu!) Daca <ti preint'mpini esecuri!e si di%icu!tati!e si <ti pro rame#i mintea <n modu! descris <n acest capito!( rata ta de re&enire &a %i mu!t mai rapida) Aceasta se a%!a su, contro!u! tau) Este determinata <n <ntre ime de modu! <n care e&a!ue#i ce ti se <nt'mp!a) Nu e&enimentu! <n sine te a%ectea#a( ci mai de ra,a modu! <n care interprete#i e&enimentu! pentru tine) Iar aceasta este <n mare masura o a!e ere pe care tu o %aci) II Dia!o u! tau intern ti &oi pre#enta c'te&a a%irmatii e+presi&e pe care !e poti %o!osi pentru a pre!ua imediat contro!u! menta! si emotiona! <ntr-o situatie ne ati&a) Aceste cu&inte neutra!i#ea#a rapid orice sentimente ne ati&e pe care !e-ai putea a&ea)

=65 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Primu! !ucru pe care ti-! spui atunci c'nd ce&a nu mer e ,ine este; ?"unt raspun#ator$? n ca#u! <n care ce&a nu mer e ,ine( tendinta ta natura!a &a %i sa te superi si sa <n&ino&atesti %ie pe C.U!eCa%%ie ce&a sau sa <ti asesti scu#e) Dar <n momentu! <n care <ti #ici; ?"unt raspun#ator$?( nu mai ,!ame#i pe rin!eni pentru pro,!ema ta) Prin %aptu! ca <ti accepti responsa,i!itatea( %ie si numai pentru modu! <n care reactione#i( <ti scurt-crrcuite#i sentimente!e de de#ama ire( %urie si %rustrare) n momentu! <n care rostesti; ?"unt rasp!@!3Oator$?( mintea ta de&it(e din nou ca!ma si c!ara) ncepi sa te 'ndesti !a !ucruri po#iti&e( constructi&e pe care !e poti %ace pentru a minimi#a e%ecte!e ne ati&e sau a ma+imi#a oportunitatea( III Interpretea#a po#iti& Iata o a%irmatie care mi-a %ost e+trem de uti!a de-a !un u! ani!or) Indi%erent ce s-a <nt'mp!at si de c't de de#ama it sunt( <mi spun imediat; ?Fiecare e+perienta este po#iti&a daca o consider drept o oportunitate de creNtere Ni auto-educare)? Aceasta a%irmatie <ti permite sa ai contro! asupra emotii!or) Te %ortea#a sa te 'ndesti !a cum poti creste si <n&ata din aceasta pro,!ema) Asemenea a%irmatiei ?"unt raspun#ator?( aceste cu&inte <ti o%era un sentiment de contro! si de putere persona!a <n orice situatie) ?Fiecare e+perienta este po#iti&a daca o consider drept o oportunitate cr[Htere Ni autoeducare)? de Apoi( ana!i#e #i mai <n pro%un#ime acea <mpre-urare si te <ntre,i ce ai putea <n&ata din ceea ce s-a <nt'mp!at) Cum poti e&o!ua ca urmare a acestei di%icu!ta(tiN Ce te-a <n&atat aceasta situatieN DacE!) r e+ista o %orta) di&ina care ti-ar a contro!a destinu! si ti-ar trimite e+periente speci%ice de <n&atare pentru a te deprinde sa ai succes( ce !ectii ai putea asi <n pro,!eme!e ta!e actua!eN

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =62 R Fiecare 'nd !a timpu! sau Mintea ta se poate concentra numai asupra un>! sin ur 'nd !a un anumit moment( %ie ca este po#iti& sau ne ati&) n ca#u! <n care cauti <n mod constructi& o so!utie sau o !ectie &a!oroasa din %iecare di%icu!tate( nu poti %I suparat sau %urios <n ace!asi timp) Daca &ei ap!ica @e ea "u,stitutiei si te &ei %orta <n mod de!i,erat sa te 'ndesti !a aspecte!e po#iti&e a!e situatiei( !e &ei asi <ntotdeauna) Apoi( &ei %i capa,i! sa !e %o!osesti <n a&anta-u! tau) O atitudine menta!a po#iti&a( care <nseamna un raspuns po#iti& si constructi& !a de#ama iri si esecuri( este determinata <n mare masura de sentimentu! tau de contro!) Daca ai o asemenea con&in ere( <nseamna ca simti ca <ti contro!e#i propria &iata) Ca esti responsa,i!) Ca te a%!i <n !ocu! so%eru!ui) Ca esti ce! care contro!ea#a !ucruri!e) II G'ndest)eMte !a o,iecti&e!e ta!e >na dintre ce!e mai semni%icati&e moda!itati pentru a-ti re&eni dintr-un esec este sa pri&esti situatia ne ati&a din perspecti&a potri&ita) Adu-ti aminte( esecu! nu repre#inta niciodata un %ina!) Ce!e mai mu!te rese!i pe care !e %aci sunt minore raportate !a marea sc.ema a !ucruri!or) Daca te 'ndesti !a trecut( pro,a,i! ca nici nu &ei reusi sa <ti aduci aminte ce te <n ri-ora <n urma cu un an sau trei( patru( cinci ani) "o!utia pentru a a&ea un sentiment de contro! este sa de#&o!ti si sa <ti mentii un sens c!ar a! directiei) Acesta pro&ine din o,iecti&e c!are( speci%ice( scrise) >na dintre ce!e mai &ia,i!e moda!itati de a-ti mentine mintea po#iti&a este sa te 'ndesti( pur si simp!u( !a o,iecti&e!e ta!e) Atunci c'nd ce&a nu mer e ,ine( 'ndeste-te !a scopuri!e ta!e) Daca o in&estitie esuea#a sau o ne ociere de a%aceri nu se concreti#ea#a( 'ndestete !a te!uri!e ta!e)

=67 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA O,iecti&e!e ta!e pe termen !un sunt! printre a!te!e! sa %ii 1)dependent din punct de &edere %inanciarI sa te ,ucuri de o sanatate e+ce!enta( sa ai re!atii minunate si sa des%asori o munca prin care sa <ti aduci contri,utia <n !ume) Atunci c'nd <ti &ei cana!i#a mintea catre aceste scopuri si catre ce ai de %acut pentru a-! atin e pe %iecare <n parte( &ei descoperi ca este aproape imposi,i! sa mai %ii suparat sau %urios) Faptu! ca te 'ndesti !a te!uri!e ta!e <ti da putere si te %ace sa %ii o persoana po#iti&a si mai <ncre#atoare) II G'ndeste raportat !a cic!uri si !a tendinte Re%!ectea#a !a &iata ta ca !a o serie de cic!uri si tendinte) Creea#a-ti <n minte ima inea unor suisuri si co,or'suri constante) G'ndeste-te raportat !a &eri si ierni( prima&eri si toamne) Atunci c'nd <ti de#&o!ti aceasta perspecti&a pe termen !un si &e#i !ucruri!e ca parte a unui ta,!ou mai mare( nu &ei %i prins de %!uctuatii!e pe termen scurt a!e <nt'mp!ari!or din &iata ta) De&ii mu!t mai capa,i! de a raspunde e%icient !a mici!e pro,!eme si di%icu!tati d@?&iata #i!nica) Poti sa pri&esti !ucruri!e din perspecti&a potri&ita) Cur,a si moida( care arata precum un ?"? ase#at pe o parte( e+p!ica <n mare parte &iata oameni!or) Are trei etape) n prima etapa( te #,ati si muncesti mu!t pentru a-ti da seama cum %unctionea#a !ucruri!e si a-ti asi drumu!) Acest !ucru este ade&arat <n ca#u! unui !oc de munca( a! unei re!atii( unei noi a%aceri sau pentru introducerea unui nou produs sau ser&iciu) Cea de-a doua etapa &ine dupa ce ai <n&atat !ectii!e importante din prima etapa) Aceasta este %a#a de crestere( unde pro rese#i mu!t si o,tii re#u!tate e+ce!ente) A%acerea ta se e+tinde( produse!e si ser&icii!e ta!e se &'nd ,ine! cariera ta este <n ascensiune si re!atii!e ta!e sunt %oarte ,une)

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =6: Apoi urmea#a a treia etapa( cea a dec!in u!ui( care urmea#a dupa %a#a a doua asa cum iarna soseste dupa se#onu! de cu!es) n aceasta etapa( de&ine din ce <n ce mai reu sa o,tii ace!easi re#u!tate si satis%actii precum <n etapa anterioara) Este mai reu sa atin i ni&e!uri identice a!e &'n#ari!or si a!e pro%ita,i!itatii) @ocu! tau de munca sau re!atii!e ta!e nu mai sunt !a %e! de p!acute) Compania ta se straduieste sa supra&ietuiasca sau sa <n%!oreasca) n )ce etapa te a%!i asta#i( <n %iecare dintre domenii!e importante a!e &ietii si muncii ta!eN Ce ai putea %ace pentru a a-un e sau a te re<ntoarce <n etapa a doua( cea de crestereN Care sunt cic!uri!e si tendinte!e din &iata si a%acerea taN II ?Ne area? nu este o so!utie Mu!te dintre pro,!eme!e noastre <n con%runtarea cu esecuri!e si cu de#ama iri!e pro&in din rea!itatea noastra cop!esitoare) Ne con%runtam cu ne area) De&enim suparati si insistam ca aceste !ucruri nu ar %i tre,uit sa ni se <nt'mp!e noua sau c.iar de!oc) @e respin em si ne dorim sa nu %i a&ut !oc cu ade&arat) Aceste reactii( re%u#u! si ne area( sunt ce!e care ne cau#ea#a ce! mai mu!t stres) Atunci c'nd <ti spui; ?Ceea ce nu poate %i re#o!&at tre,uie <ndurat?( co,ori ni&e!u! de !a care nu te mai poti contro!a) De&ii mai re!a+at( mai ca!m si de#&o!ti o perspecti&a mai detasata) Faci c'ti&a pasi <napoi si te uiti !a situatie ca si cum i s-ar <nt'mp!a a!tcui&a) Prin urmare( &ei de&eni mai constructi& <n !e atura cu cea mai ,una metoda de so!utionare a situatiei) Nu <ti permiti sa te imp!ici emotiona! <n %iecare !ucru minor care ti se <nt'mp!a) A,ra.am @inco!n a scris; ?Cei mai mu!ti oameni sunt %ericiti <n aceeasi masura <n care <si pro ramea#a minti!e pentru a %i %ericiti)? @a <nceputu! cartii pu,!icate de Inner Peace( Cmi!Use in Mirac!es /Curs de Miraco!eD( se preci#ea#a; ?Tu dai

=66 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA a tot ceea ce &e#i) > Fara sensu! sau emotia pe care i-o atase#i unui e&eniment sau unei circumstante( <mpre-urari!e respecti&e nu au nicio importanta a%ecti&a pentru tine) Iar tu poti sc.im,a semni%icatia prin contro!area modu!ui tau de a 'ndi) Poti c.iar sa <i e!imini cu totu! e%ectu! ne ati& re%u#'nd sa te imp!ici emotiona! <ntr-un esec pe termen scurt) Depinde de tine) <nsemnatatea III Factoru! de deci#ie A,i!itatea ta de a %ace %ata de#ama iri!or <ntr-un mod po#iti&( constructi& &a contri,ui mai mu!t !a succesu! tau si !e &a spune ce!or!a!ti mai mu!te despre tine dec't orice a!t %actor) Aceasta este o <nsusire <n&atata( do,'ndita prin practica) Bar,atii si %emei!e e%icienti sunt in&aria,i!i cei care si-au de#&o!tat <ndem'narea de a raspunde constructi& !a mari!e si mici!e cri#e ce au !oc neasteptat( %ara a %i dorite si %ara a putea %i e&itate) "i tu tre,uie sa %aci !a %e!) Botaraste-te dinainte ca( indi%erent ce se &a <nt'mp!a( nu te &a opri nimic niciodata) Decide-te dinainte ca( desi &ei a&ea de parcurs nenumarate suisuri si co,or'suri <n cursu! &ietii ta!e( &ei continua sa insisti p'na c'nd <ti &ei atin e o,iecti&e!e) Odata ce &ei !ua aceasta .otar're <n a&ans( &ei %i pre atit) Dupa ce te &ei an a-a <n pre atirea menta!a( &ei reusi sa te re-ec.i!i,re#i rapid atunci c'nd &or aparea pro,!eme!e si &ei %i ata sa <ti re&ii( <n !oc sa te pra,usesti) Cei de&eni( practic( de neoprit) 3) Botaraste-te ca <ti &ei re&eni( <n 3MDC sa te pra,usesti) Ana!i#ea#a-ti c.iar acum cea mai mare de#ama ire din &iata si decide cum poti <n&ata sau ,ene%icia <n urma sa)

CIITOR>@ DEPINDE DE TINE =64 =) Identi%ica ce!e mai <n ro#itoare trei !ucruri care ti s-ar putea <nt'mp!a <n urmatoare!e !uni) Care este p!anu! tau pentru a e&ita sau a m<nimi#a posi,i!e!e !or e%ecte ne ati&eN 9) A!e e-ti c.iar acum cea mai mare pro,!ema sau <n ri-orare si .otaraste-te cum poti <n&ata si cum te poti de#&o!ta pornind de !a aceasta di%icu!tate) Care este cea mai importanta !ectie pe care o contineN 5) Practica a,ordarea !ui Edison) Accepta <n mod ca!m ca %iecare esec temporar este doar o moda!itate de a identi%ica o moda!itate <n care ce&a nu %unctionea#a) De aceea( repre#inta un succes) 2) Indi%erent ce se <nt'mp!a( 'ndeste-te !a o,iecti&e!e ta!e si !a ce poti %ace pentru a !e atin e) Nu pre eta sa %aci acest !ucru )) 7) Identi%ica tendinte !e d<n a%acerea ta) n ce directie se <ndreapta piataN Daca !ucruri!e &or cont<nua asa cum sunt asta#i( ce deci#ii sau sc.im,ari &a tre,ui sa %aciN :) Pune-ti doua ntre,ari <n !e atura cu cea mai recenta e+perienta importanta a ta; Ce anume ai %acut ,<neN "i ce ai %ace di%erit data &iitoareN Botaraste-te sa <n&eti %iecare !ectie posi,i!a d<n %iecare esec sau di%icu!tate)

3= Traieste o &iata minunata ( ( "in ura masura rea!a a succesu!ui este raportu! dintre ce am %i putut %ace pi ce am %i putut %i( pe de o parte( pi !ucruri!e pe care !e-am %acut pi ce am de&enit noi( pe de a!ta parte) B)G) EE@@" @e ea Corespondentei este( poate( cea mai importanta dintre toate norme!e <n determinarea succesu!ui sau esecu!ui tau <n &iata) Dupa cum am mai e&identiat <n capito!e!e anterioare( aceasta !e e stipu!ea#a ca !umea ta e+terioara este o re%!ectare a uni&ersu!ui tau interior) "i ca oricum ai %i pe dinauntru( re#u!tate!e se &or &edea cur'nd si <n e+terior) Atunci c'nd <ti sc.im,i modu! de a 'ndi( <ti trans%ormi si &iata) Aceasta norma se ap!ica <n tot ceea ce %aci) >ni&ersu! tau interior de cunostinte si pre atire <ti &a determina !umea e+terioara re%eritoare !a &enituri si succes <n cariera) "%era ta interioara de de#&o!tare a persona!itatii <ti &a determina !umea e+terioara de prietenii si re!atii) Atitudini!e ta!e interioare re%eritoare !a sanatate si tonus &or determina starea corpu!ui tau) Credinte!e si asteptari!e ta!e <ti &or determina atitudini!e e+terioare si comportamentu! %ata de cei!a!ti oameni) @umea ta e+terioara <ti &a re%!ecta <ntotdeauna !umea interioara)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA =43 !I!III Fericirea este o,iecti&u! suprem Aristote!( poate ce! mai mare dintre %i!oso%i( a scris <n urma cu mai mu!t de = 988 de ani ca scopu! suprem a! oricarei actiuni omenesti <! constituie %ericirea) E! a a%irmat ca tot ceea ce urmareste o persoana este sa do,'ndeasca %ericirea( de un %e! sau a!tu!) >neori( oamenii au succes( a!teori nu( dar %ericirea repre#inta mereu o,iecti&u! %iecarei persoane) E! a conc!u#ionat ca %iecare actiune este doar un pas intermediar <n directia %ericirii) De e+emp!u( <ti doresti o s!u-,a ,una) De ceN Pentru a putea c'sti a ,ani %rumosi) De ceN Pentru a cumpara o casa con%orta,i!a si o masina ,una) De ceN Pentru a a&ea re!atii armonioase si o %ami!ie dra uta) De ceN Pentru a trai o &iata de %ami!ie satis%acatoare) De ceN Raspunsu! %ina!( scopu! suprem( este ace!a de a %i %ericit) Tot ceea ce %aci tu sau oricine a!tcine&a are drept o,iecti& %ericirea( indi%erent cum ai de%ini-o si c't de mu!t succes ai <n a o o,tine) I! Ro!u! ,unatatii >na dintre ce!e mai importante idei a!e !ui Aristote! despre %ericire a %ost cea potri&it careia ?Numai ce! ,un poate %i %ericit si numai ce! &irtuos poate %i ,un?) Aceasta este una dintre ce!e mai importante o,ser&atii din istoria si e+perienta omenirii) ?Numai ce! ,un poate %i %ericit si numai ce! &irtuos poate %i ,un)? n urma mu!tor ani de studiu <n domeniu! %i!oso%iei si psi.o!o iei( am descoperit ca numai oamenii care sunt cu ade&arat ,uni <n interior pot %i %ericiti pe termen !un ) Iar <n anii de studiu despre ca!itati!e de ,a#a a!e <ncrederii <n sine( am descoperit ca numai oamenii cu &a!ori dare( po#iti&e sunt capa,i!i sa de#&o!te acea <ncredere <n sine ce

=4= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA nu poate %i #druncinata si care !e permite sa re#o!&e e%icient tot ceea ce !i se <nt'mp!a) Cea mai rapida ca!e pentru a-ti construi sau recapata <ncrederea <n tine <nsuti este sa de&ii %oarte si ur de con&in eri!e si &a!ori!e ta!e ce!e mai importante si apoi sa <ncepi sa traiesti <n con%ormitate cu acestea) "o!utia pentru aproape toate pro,!eme!e omenesti o constituie re<ntoarcerea !a &a!ori) De mu!te ori( ne%ericirea si stresu! tau sunt cau#ate de %aptu! ca te <ndeparte#i prin &or,e si %apte de !ucruri!e despre care stii ca sunt corecte) II Inte ritatea este esentia!a Cea mai importanta ca!itate pentru a a&ea succes este Aristote! a insistat prin a sustine ca numai o &iata ,a#ata pe &a!ori precum inte ritate( onestitate( cura-H enero#itate( perse&erenta si sinceritate &a conduce !a %ericire si <mp!inire persona!a) C'nd&a credeam ca inte ritatea este doar una dintre &a!ori!e de ,a#a( e a!a cu ce!e!a!te si totusi di%erita) Apoi( <ntr-o #i( un om <nte!ept si ,o at mi-a aratat ca inte ritatea inte ritatea) constituie( de %apt( &a!oarea care !e arantea#a pe toate ce!e!a!te) Inte ritatea repre#inta &a!oarea de ,a#a pe care se construiesc toate ce!e!a!te &a!ori) "a %ii cu ade&arat inte ru <nseamna sa traiesti si sa actione#i <ntotdeauna <n con%ormitate cu &a!ori!e ta!e) Daca <ti !ipseste inte ritatea( <ti &ei compromite toate ce!e!a!te &a!ori !a cea mai mica tentatie) III C!ari%ica-ti &a!ori!e <n sesiuni!e noastre de p!ani%icare strate ica( at't pentru corporatii( c't si pentru persoane indi&idua!e( <ncepem prin a-i ru a pe oameni sa <si de%ineasca si sa <si c!ari%ice &a!ori!e) "i tu tre,uie sa %aci ace!asi !ucru .( propria p!ani%icare strate ica) De aceea te <ntre,; Care sunt &a!ori!e ta!eN <n ce

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA =49 cre#i tuN Ce repre#inti tuN Ce nu repre#inti tuN A,i!itatea ta de a-ti de%ini c!ar &a!ori!e repre#inta punctu! de <nceput a! de#&o!tarii ace!ui en de caracter care <i determina pe oameni sa doreasca sa se asocie#e cu tine si care <ti &a permite( cu si uranta( sa te ,ucuri de o &iata %rumoasa) Daca ai un caracter no,i! si a!es( ,a#at pe &a!ori so!ide( esti o persoana cu ade&arat ,una) Ca urmare a acestui %apt( &ei %i %ericit <n interior( indi%erent ce se <nt'mp!a in -uru! tau) I! Or ani#ea#a-ti &a!ori!e Odata ce ti-ai de%init &a!ori!e( ar tre,ui sa !e or ani#e#i <n ordinea prioritati!or) Pentru <nceput( ai ne&oie doar de trei-cinci &a!ori importante menite a crea %undatia pentru caracteru! si persona!itatea ta) Acestea sunt &a!ori!e pe care !e consideri mai importante dec't oricare a!te!e) "i ordinea <n care !e aran-e#i este e+trem de importanta) O asemenea c!asi%icare a &a!ori!or determina) <n !inii mari enu! de persoana care esti si sti!u! de &iata pe care <! traiesti) Tot ceea ce <ntreprin#i este re#u!tatu! unei optiuni) Faci constant a!e eri de @@Y! %e! sau a!tu!( de a rea!i#a un !ucru sau a!tu!) Aceasta a,i!itate de a se!ecta te deose,este de toate ce!e!a!te creaturi) Fiecare a!e ere pe care o %aci este ,a#ata pe &a!oarea ta principa!a din ace! moment) Fiecare actiune are drept %undament ceea ce consideri a %i cea mai importanta &a!oare !a ace! moment a! a!e erii) M Actionea#a con%orm &a!ori!or ta!e Atunci c'nd a!e i( &a!ori!e ta!e cu o importanta mai mare tre,uie sa ai,a) prioritate <n %ata &a!ori!or mai putin senmi%icati&e) Fiecare actiune pe care o %aci( orice .otar're pe care o iei se ,a#ea#a pe &a!oarea ta dominanta <n ace! conte+t) @a un moment anume( poti %ace un sin ur !ucru

=45 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA si tre,uie sa a!e i <ntotdeauna care &a %i ace!a) Tu deci#i ceea ce este mai &a!oros pentru tine <n acea situatie) Cum poti sa-ti dai seama care sunt &a!ori!e ta!eN Foarte simp!u) Ca!ori!e ta!e sunt e+primate <ntotdeauna numai pr<n actiuni!e proprii) Ceea ce%aci( nu ceea ce spui( <ti arata tie si ce!or!a!ti caror !ucruri !e atri,ui o &a!oare mai mare) Mai a!es ce %aci su, presiune( c'nd esti %ortat sa a!e i( de#&a!uie care sunt &a!ori!e si cred<nte!e ta!e rea!e despre tine si !umea din -uru! tau) III Determinantu! persona!itatii At't a!e erea( c't si ordinea &a!ori!or ta!e sunt importante <n determinarea persona!itatii si a &ietii ta!e) Iata un e+emp!u) Ima inea#a-ti doi oameni care au trecut %iecare printr-un e+ercitiu de c!ari%icare a &a!ori!or si au con&enit asupra ace!orasi trei &a!ori) Numai ordinea este di%erita) Persoana A a .otar't ca ce!e mai importante trei &a!ori a!e sa!e sunt( <n ord<nea importantei; pe primu! !oc - %ami!iaH pe a! doi!ea - sanatatea si pe a! trei!ea - succesu! <n cariera) Aceasta persoana a%irma ca <si p!asea#a %ami!ia <na<ntea sanatatii si a carierei si sanatatea <naintea carierei) Acest !ucru <nseamna ca daca ar tre,ui sa a!ea a <ntre %ami!ie si cariera( %ami!ia ar %i pe primu! !oc) Daca ar tre,ui sa a!ea a <ntre sanatate si cariera( sanatatea ar %i pe primu! !oc) Persoana B are ace!easi trei &a!ori( numai ca ordinea !or e putin di%erita) Prima sa &a!oare este succesu! <n cariera) Cea de-a doua - %ami!ia( iar cea de-a treia sanatatea) Ast%e!( persoana B <si &a pune cariera !!!aintea %ami!iei( daca ar tre,ui sa a!ea a) De asemenea( <si &a pune cariera si %ami!ia <naintea sanatatii daca ar tre,ui sa a!ea a)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA =42 I$I Marea <ntre,are n continuare( iata c'te&a <ntre,ari pentru tine) E+ista &reo deose,ire <ntre persoana A si persoana BN Cre#i ca este &or,a de o di%erenta mica sau semni%icati&aN Ai pre%era sa %ii prieten cu persoana A sau cu persoana BN Ai putea sa deose,esti persoana A de persoana B daca !e-ai <nt'!ni <n p!an socia! sau de a%aceriN Raspunsu! este ca persoana B( care a!e e succesu! <n cariera drept &a!oare principa!aH &a %i o persoana cu totu! deose,ita de persoana A( care s-a .otar't ca %ami!ia este cea mai importanta pentru ea) Ordinea %ami!iei( a sanatatii si a carierei constituie o or ani#are a &a!ori!or care <m,o ateste &iata) O persoana care <si traieste &iata <n con%ormitate cu aceste &a!ori &a %i mu!t mai %ericita dec't o a!ta care <si pune cariera mai presus de %ami!ie si( mai a!es( de sanatate) De aceea( tre,uie sa <ti se!ecte#i cu ri-a at't &a!ori!e( c't si ordinea importantei !or) Ca!ori!e ta!e si ordinea !or <ti determina &iata) II Inte ritatea este un mod de a trai Odata ce ti-ai sta,i!it &a!ori!e( ni&e!u! tau de inte ritate poate %i masurat prin c't de mu!t aderi !a acestea) O &a!oare nu repre#inta un !ucru !a care renunti atunci c'nd este mai con&ena,i! asa) Fie o ai( %ie nu) A!e erea &a!ori!or ta!e si .otar'rea ta de a trai <n con%ormitate cu acestea <ti %ormea#a caracteru! si persona!itatea) De-a !un u! istoriei( marii ,ar,ati si %emei au %ost ,ar,ati si %emei de caracter) Au %ost oameni care au trait pe ,a#a unor &a!ori <na!te si no,i!e) Ei au %ost onorati si respectati pentru &a!ori!e pe care !e a&eau si !e repre#entau) >na dintre ce!e mai mari pro,!eme din societatea noastra de asta#i este %enomenu! de ?&a!ori situationa!e? sau ?etica situationa!a?) Acestea repre#inta re#u!tatu! %aptu!ui

=47 "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA ca oamenii si-au sc.im,at idei!e de ,ine sau rau <n %unctie de situatie si adesea de tentati a momentu!ui) "i mai rau este ca se <nsa!a pe ei <nsisi cre#'nd ca sunt oameni de caracter c'nd( de %apt( sunt numai persoane comode) III Ce %aci su, presiune Ca!ori!e situationa!e sunt demonstrate c'nd oamenii <si a%irma credinta <ntrun anumit !ucru( dar %ac a!tce&a) Ei <si sustin con&in erea ca spun ade&aru!( dar apoi mint c'nd !e este mai uti! sau o%era scu#e pentru minciuni!e a!tuia) O persoana este de%inita prin ceea ce %ace( nu prin ceea ce spune) >nii oameni sunt con%u#i din cau#a emotii!or !or) Ei cred ca daca intentii!e !or sunt sincere( actiuni!e proprii nu contea#a) Ei simt ca( daca <si doresc sau spera ce&a( este ca si cum ar %ace ace! !ucru) Dar numai ce %aci atunci c'nd esti %ortat sa a!e i( mai a!es su, presiune( poate spune cine esti cu ade&arat pe dinauntru) Este &ita! pentru succesu! si %ericirea ta sa %ii .?U!totdea una onest cu toti cei pe care <i cunosti si cu care interactione#i( at't <n &iata persona!a( c't si <n cariera) Nimic a!tce&a nu te &a a-uta mai mu!t sa do,'ndesti a-utoru! oameni!or dec't crearea reputatiei ca esti o persoana de caracter( inte ra) n ace!asi timp( nimic a!tce&a nu <ti &a strica mai repede ima inea si nu <ti &a sa,ota cariera mai rapid dec't reputatia ca esti enu! de persoana pe care cei!a!ti nu se pot ,a#a sau <n care nu pot a&ea <ncredere) iii$ Fii cinstit cu tine <nsuti Onestitatea <nseamna ca esti sincer p'na !a ce! mai <na!t rad posi,i!) n piesa Bam!et a !ui ".aJespeare( Po!onius spunea; ?Cu tine nsuti tre,uie sa %ii cinstit mereu( asa c!!m

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA =4: noaptea urmea#a a!tcine&a) ? dupa #i si( ast%e!( nu poti %i %a!s cu nimeni "a %ii cinstit cu tine <nsuti repre#inta punctu! de <nceput pentru de#&o!tarea unui mare caracter) Acest !ucru <ncepe cu %aptu! ca traiesti mereu <n sinceritate cu tine <nsuti) Nu te ama esti si nici nu te -oci cu propria minte) Nu <ncerci sa cre#i <n !ucruri care sunt comp!et imposi,i!e) Nu speri si nu te ro i ca !ucruri!e sa %ie di%erite %ata de cum sunt) Trate#i !umea e+act asa cum este( nu cum ti-ai dori sa %ie) III "a ai ntotdeauna ce!e mai ,une re#u!tate Fiecare !ucru poarta semnatura persoanei care !-a %acut) "a %ii sincer cu tine <nseamna ca tre,uie sa ai mereu ce!e mai ,une re#u!tate <n orice acti&itate te imp!ici sau <n orice responsa,i!itate pe care ti-o asumi) Onestitatea si inte ritatea din interior sunt e+primate <n e+terior prin ca!itatea si re#u!tate!e e+ce!ente a!e muncii ta!e) ti poti da seama de cum esti pe dinauntru dupa perioada de timp si atentia pe care !e dedici pentru a %ace c't mai ,ine posi,i! %iecare !ucru care <ti este reparti#at) Nu <ti asuma raspunderea pentru un !ucru dec't daca esti dispus sa <! rea!i#e#i <ntr-un mod e+ce!ent) Inte ritatea <nseamna ca esti <ntotdeauna %ranc si onest cu %iecare persoana din &iata ta) Asa cum esti cinstit cu tine <nsuti( esti cinstit si cu cei!a!ti) Traiesti <n sinceritate cu cei!a!ti( acasa si !a ser&iciu) Atunci c'nd <i <ntre,i pe oameni daca sunt onesti( aproape toti &or raspunde a%irmati&) Cei mai mu!ti oameni nu mint( nu <nsa!a( nu %ura si nu recur !a comportamente necinstite de &reun %e!) Dar sa %ii cu ade&arat onest <nseamna sa %ii onest cu %iecare persoana din &iata ta) Acest !ucru nu semni%ica doar %aptu! ca nu spui niciodata o minciuna( ci si ca nu traiesti o minciuna) Nu ram'i niciodata <ntr-o situatie nepotri&ita pentru tine sau <ntr-o

=46 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA conditie care <ti su,minea#a inte ritatea sau te %ace ne%ericit) Nu <ti compromiti niciodata inte ritatea musc'ndu-ti ,u#e!e si re%u#'nd sa spui ce 'ndesti si simti cu ade&arat) III Ce! mai r'&nit o,iecti& >na dintre caracteristici!e unei persoane cu ade&arat oneste o repre#inta aceea ca este <mpacata cu ce! mai r'&nit o,iecti& a! sau) Odata ce ai sta,i!it ca pacea interioara constituie principa!u! tau scop <n &iata( <ti or ani#e#i ce!e!a!te te!uri si acti&itati <n -uru! acestuia) "a %ii cu ade&arat cinstit <nseamna ca re%u#i sa <ti ne ocie#i pacea interioara cu ce&a sau cine&a) n %iecare situatie( %aci si spui numai !ucruri!e pe care !e simti corecte) Onestitatea si inte ritatea <nseamna ca te ascu!ti si ai <ncredere <n &ocea ta interioara) ti ascu!ti intuitia si o !asi sa te .ide#e sa %aci si sa spui !ucruri!e potri&ite <n momente!e oportune) Daca esti <n ri-orat sau ne%ericit( stai sin ur cu tine( astept'nd si ascu!t'nd s%aturi!e care &in <ntotdeauna) Atunci c'nd ai o idee care este ce! mai potri&it !ucru de %acut( actione#i) Ai <ncredere <n mintea ta superioara) Acesta este secretu! pentru a trai <n ade&ar cu tine si cu cei!a!ti) 3G3Inte ritatea propriei minti n eseu! sau( "e!% Re!iance /"a te ,a#e#i pe tine <nsutiD( Ra!p. Ea!do Emerson scrie; ?Pa#e4te-ti inte ritatea ca pe un !ucru sacru)? "i adau a; ?Nimic nu este sacru precum inte ritatea propriei minti)? Onestitatea este o cerinta indispensa,i!a pentru %ormarea caracteru!ui( iar de#&o!tarea acestuia tre,uie sa constituie scopu! principa! a! &ietii ta!e) Aristote! spunea; n #i!e!e noastre( <n "tate!e >nite( mu!ti tineri au %ost crescuti %ara a a&ea o idee c!ara despre ce este ,ine si ?"copu! tineri)? educatiei <! repre#inta de#&o!tarea caracteru!ui ce!or

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA =44 rau) Mu!tor oameni !i s-a spus ca &a!ori!e sunt re!ati&e) De e+emp!u( mu!tor oameni !i s-a #is ca( daca !e p!ace sa %ure din ma a#ine( atunci acea &a!oare este !a %e! de ,una ca si a persoanei care crede ca %urtu! din ma a#ine constituie o resea!a) Aceasta %orma de re!ati&itate a &a!orii conduce catre un drum <ntunecat( !a esecuri( %rustrari si ne%ericire) Ade&aru! este ca &a!ori!e nu sunt re!ati&e) E+ista &a!ori care <m,unatatesc &iata si a!te!e care o distru ) Daca o &a!oare este po#iti&a( %aptu! ca o urme#i <ti <m,unatateste ca!itatea &ietii si re!atii!e cu cei!a!ti) O &a!oare ne ati&a <ti a%ectea#a re!atii!e si te <ndepartea#a de ca!itatea &ietii ta!e) Poti sa &e#i usor di%erenta dintre acestea( deoarece a trai con%orm unei &a!ori po#iti&e te &a %ace sa te simti %ericit( iar practicarea unei &a!ori ne ati&e te %ace sa te simti ne%ericit) iii n%runta ade&aru! "a traiesti <n ade&ar <nseamna ca tre,uie sa <n%runti ade&aru! despre tine si !umea din -uru! tau) Tre,uie sa <ti dai seama care este ade&aru! despre munca ta si despre re!atii!e ta!e) Te uiti <n oc.ii tai si traiesti <n con%ormitate cu ce!e mai puternice con&in eri a!e ta!e) Nu te -oci cu tine <nsuti si nici nu speri ca !ucruri!e ar putea %i di%erite %ata de cum sunt) Inte ritatea <nseamna sa accepti ca !umea ta se poate ame!iora numai atunci c'nd te &ei <m,unatati tu) Nimeni nu &a &eni !a tine pentru a trans%orma !ucruri!e <n !ocu! tau) Daca &rei ca !ucruri!e sa se modi%ice( &a tre,ui sa %aci sc.im,ari!e tu <nsuti) Inte ritatea semni%ica sa accepti %aptu! ca maria-u! tau se &a sc.im,a <n ,ine numai atunci c'nd tu &ei de&eni un partener de &iata mai ,un) A%acerea ta &a e&o!ua doar <n ca#u! <n care &ei de&eni un mana er sau un administrator mai ,un) Re#u!tate!e ta!e de &'n#ari si c!ientii tai &or %i pe

988 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA o panta ascendenta numai atunci c'nd &ei de&eni un om de &'n#ari mai ,un) Ciata ta %inanciara se &a <m,unatati doar daca &ei de&eni mai inte!i ent si mai discip!it<)at <n pri&inta ,ani!or) III Accepta oamenii asa cum sunt Mai a!es( onestitatea <nseamna sa accepti oamenii asa cum sunt( nu sa !e ceri sa %ie asa cum <ti doresti) Nu treci prin &iata &r'nd( sper'nd si astept'ndu-te ca oamenii sa se sc.im,e si sa %ie di%eriti pentru a-ti %ace pe p!ac) >nu! dintre principii!e de ,a#a a!e e+istentei omenesti este( cu putine e+ceptii( ace!a ca oamenii nu se sc.im,a) De %apt( su, presiune( oamenii nu numai ca nu se sc.im,a( dar de&in si mai mu!t precum sunt ei <n interior) Daca o persoana are o persona!itate di%ici!a( <n momente de presiune( ea &a de&eni si mai di%ici!a) Daca a!tcine&a este <ncapat'nat sau in%!e+i,i!( <n momente de presiune &a de&eni si mai <ncapat'nat si in%!e+i,i!) Daca o persoana are tendinta de a %i necinstita( atunci c'nd se aseste <ntr-o situatie tensionata sau este supusa tentatiei( ea &a de&eni cu totu! necinstita) Oamenii nu se sc.im,a) III A%aceri!e si competitia Onestitatea <n !umea noastra <n permanenta sc.im,are <nseamna( de asemenea( sa accepti !umea a%aceri!or si competitia asa cum sunt( nu asa cum ti-ai dori sa %ier mai a!es cu pri&ire !a e+p!o#ia de in%ormatii si de te.no!o ie) Mu!ti oameni cred ca pot %ace un e%ort sim,o!ic de a tine pasu! cu in%ormatii!e <n domeniu! !or de acti&itate si cu de#&o!tarea te.no!o iei <n munca !or) Dar acest e%ort minim nu este accepta,i! pentru o persoana onesta) O persoana cu ade&arat onesta constienti#ea#a ca asta#i tre,uie sa a!er i doar ca sa ram'i <n ace!asi !oc) O persoana cu

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 983 ade&arat onesta <si da seama ca <n %iecare domeniu cunost<nte!e se du,!ea#a !a %iecare doi sau trei ani si C=i acest !ucru <nseamna ca si cunostinte!e ta!e tre,uie sa se du,!e#e <n aceeasi perioada de timp) 0acJ Ee!c.( %ostu! presedinte si director e+ecuti& a! Genera! E!ectric( a a%irmat c'nd&a; ?Daca rata sc.im,u!ui d<n a%ara or ani#atiei ta!e este mai mare dec't rata sc.im,u!ui din interioru! or ani#atiei( s%'rsitu! este aproape)? Acest principiu ti se ap!ica si tie ca persoana) Daca nu <n&eti cont<nuu si nu <ti <m,unatatesti a,i!itati!e( esti perico! de a %i <n&ec.it) @33) II Care este &a!oarea taN n #i!e!e noastre( <n <ntrea a tara( oamenii sunt concediati cu mii!e sau c.iar cu sute!e de mii( <n %iecare an) ce!e mai mu!te ca#uri( acesti oameni au permis ca ni&e!uri!e !or de cunost@U3)te a,i!itati sa scada p'na !a punctu! si <n care conduceri!e companii!or nu <si mai permiteau sa <i ment<na pe statu! de p!ata) Mu!ti d<ntre ei nu au %ost comp!et s<nceri cu ei 3@sisi) Nu si-au per%ectionat cunost<nte!e si a,i!itati!e pentru a putea adau a din ce <n ce mai mu!ta &a!oare companii!or !or) Ei au sperat ca sc.im,ari!e dramatice care a&eau !oc economia nationa!a si internationa!a nu <i &or a%ecta) Drept urmare( ei au %ost concediati atunci c'nd piata pentru produse!e si ser&icii!e !or a sca#ut) >nui pro%esionist o,isnuit <i ia <ntre doua si sapte !uni p'na <si aseste a!t !oc de munca( de o,icei cu o scadere a sa!ariu!ui <ntre 35-58S) >nii oameni sunt concediati din posturi %oarte ,ine p!atite si nu mai a-un niciodata sa c'sti e at'tia ,ani) "i daca nu <ncep sa <si actua!i#e#e cunost<nte!e si a,i!itati!e( !i se poate <nt'mp!a din nou) @Y3

98= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA R Concentrea#a-te pe o%erirea unei &a!ori sup!imentare Onestitatea <nseamna sa accepti ca &enitu! tau este determinat <n <ntre ime de a,i!itatea de a-ti aduce contri,utia !a de#&o!tarea companiei si( prin compania ta( !a satis%acerea c!ienti!or tai) O persoana an a-ata tre,uie sa enere#e un pro%it de ce! putin trei do!ari pentru %iecare do!ar din sa!ariu! pe care <! c'sti a de !a companie) Daca <n momentu! de %ata nu enere #i un pro%it sau o economie a costuri!or de ce! putin trei do!ari pentru compania <n care !ucre#i( s!u-,a ta candidea#a serios !a su,contractare( reducerea responsa,i!itati!or sau e!iminare) Onestitate a <nseamna sa accepti acest !ucru si sa %aci tot ceea ce <ti sta <n putere pentru a-ti mentine si a-ti creste &a!oarea) Onestitate a rea!a semni%ica sa nu te astepti niciodata sa o,tii mai mu!t dec't contri,ui) "a nu speri niciodata sa c'sti i ce&a din nimic) Nu participi !a -ocuri de noroc si nu cumperi ,i!ete !a !oterie( care repre#inta( <ntrun %e!( o !ipsa de onestitate) Este o <ncercare de a o,tine ce&a ce nu ai c'sti at) O persoana cu ade&arat onesta nu <ncearca niciodata sa o,tina recompense %ara a munci sau sa se <m,o ateasca repede si usor) Asta#i( <n "tate!e >nite( mi!ioane de oameni sunt atrasi de recompense!e rapide) Fie ca sunt an a-ati sau directori( ei &or !ocuri de munca mai noi si mai ,une si !e doresc imediat) Cauta <ntotdeauna scurtaturi!e si de aceea sunt mereu %rustrati si ne%ericiti) Ei spera ca pro,!eme!e care s-au %ormat <n mu!te !uni sau c.iar <n mu!ti ani pot %i re#o!&ate cu a-utoru! unui !onte de ar int) "unt nera,datori si &or re#u!tate imediate) Dar a %i o persoana cinstita necesita sa re#isti tentatiei recompense!or rapide <n orice domeniu a! &ietii ta!e)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 989 R ncrederea este !iantu! Re!atii!e sunt %oarte importante pentru a a&ea o &iata sanatoasa( %ericita( satis%acatoare) Toate re!atii!e sunt ,a#ate pe <ncredere( aceasta %iind !iantu! care !e mentine) Poti a&ea nenumarate pro,!eme si ne<nte!e eri cu o a!ta persoana( dar at'ta &reme c't mai e+ista respectu! si <ncrederea( re!atia poate %unctiona) Dar( daca <ncrederea dispare( re!atia se poate destrama usor( precum o casa din carti de -oc care se pra,useste) Toate re!atii!e de a%aceri sunt ,a#ate pe <ncredere) Toate re!atii!e care imp!ica ,ani depind de cu&'ntu! de,itoru!ui sau a! creditoru!ui) Toate re!atii!e cu ,anc.erii( cu %urni#orii( cu c!ientii tai( cu persona!u! tau si cu oricine a!tcine&a din !umea ta %inanciara sunt ,a#ate pe e!ementu! &ita! numit <ncredere) Bar,atii si %emei!e caracteri#ati prin inte ritate rea!a sunt %oarte e+i enti <n !e atura cu ni&e!uri!e de <ncredere pe care !e-au construit si !e-au mentinut) Ei sunt atenti !a creditu! !or( !a promisiuni!e si !a aran-amente!e !or %inanciare) si tin <ntotdeauna cu&'ntu!) "unt atenti <n permanenta !a re!atii!e !or cu ,anca( !a carduri!e de credit( !a %acturi si !a orice a!te %orme de p!ati pe care !e datorea#a ) R O po&este despre doua %a>mente n urma cu c'ti&a ani( doua persoane pe care !e cunosteam ,ine( care a&eau doua a%aceri distincte( au dat %a!iment( din cau#a sc.im,ari!or economice) Dar re#u!tate!e %a!imente!or au %ost comp!et di%erite) Primu! meu prieten %usese e+trem de atent <n <ntrea a sa cariera <n !e atura cu %acturi!e si aspecte!e %inanciare) si p!atise ce! putin sume!e minime pentru %acturi!e primite) Daca a&ea &reodata o pro,!ema %inanciara( e! mer ea !a persoana a%ectata si rearan-a p!ati!e si do,'n#i!e)

985 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA C'nd a %ost %ortat sa a-un a !a %a!iment( din cau#a incapacitatii nepre&a#ute de a p!ati sume mari( %apt asupra caruia nu a&ea niciun contro!( nu a a&ut a!ta so!utie dec't sa mear a <n instanta( sa renunte !a toate ,unuri!e sa!e si sa p!ece %ara niciun ,an) Dar <n mai putin de o saptam'na( oamenii au <nceput sa <! a,orde#e si sa <i o%ere ,aru( <mprumuturi( carti de credit( un !oc unde sa !ocuiasca si o masina noua) >nu! dintre %ostii sai asociati de a%aceri( care era destu! de <nstarit( i-a trimis un cec <n a!,( de-a semnat( spun'ndu-i; ?Comp!etea#a suma de care ai ne&oie si spune-mi doar ca sa stiu si euH am <ncredere tota!a <n t.(e)? n a%ara de %aptu! ca i-a !uat de pe umeri o mare datorie( %a!imentu! nu !-a a%ectat mai de!oc) n sc.im,( ce! de-a! doi!ea om de a%aceri a&ea o e+perienta cu totu! di%erita) Atunci c'nd a <nceput sa ai,a pro,!eme %inanciare( e! a continuat sa <si <nse!e creditorii( oamenii care a&useser9) <ncredere <n e!) A ne !i-at sa %aca p!ati!e pe care !e promisese si a scris cecuri pe care nu !e putea acoperi) si e&ita creditorii atunci c'nd <! sunau si( <ntr-un %ina!( si-a sc.im,at numaru! de te!e%on) "-a mutat si nu a spus nimanui care era noua sa adresa) I-a tratat pe oamenii care a&usesera <ncredere <n e!( prin %aptu! ca <i <mprumutasera ,ani( ca si cum ar %i %ost nai&i) Dupa ce a a-uns !a %a!iment( rumeni nu a &rut sa mai ai,a &reo !e atura cu e!) Acesta &a a&ea ne&oie de mu!ti ani pentru a-si re&eni( <n ca#u! <n care acest !ucru se &a <nt'mp!a &reodata) Nu poate sa o,tina niciun card de credit si tre,uie sa p!ateasca <n pre#ent cas. pentru orice) III "ecretu! succesu!ui <n &'n#ari n &'n#ari( <ncrederea repre#inta ,a#a tuturor re!atii!or) O persoana nu &a cumpara de !a tine p'na c'nd nu &a a&ea <ncredere tota!a <n tine) Toti oamenii de &'n#ari de

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 982 succes .U3Cestescmu!t timp <n construirea unor re!atii de ca!itate( <n care pot a&ea <ncredere( cu c!ientii !or <nainte de a <ncerca saL-si 'nda produse!e sau ser&icii!e) & Conducerea unei asociatii <n care sunt mem,ru a comandat recent un sonda- pe un !ot compus din 28 888 de c!ienti) ntruc't ce!e mai mu!te dintre or ani#atii!e noastre &'nd ser&icii de trainin si de consu!tanta care sunt oarecum simi!are( mana erii au &rut sa a%!e ce anume <i determina pe c!ienti sa cumpere de !a o companie si nu de !a a!ta) >na dintre <ntre,ari!e pe care !e-au adresat-o c!ienti!or a %ost !e ata de ce <i preocupa ce! mai mu!t atunci c'nd iau deci#ia de cumparare) Mai mu!t de 68S dintre cei inter&ie&ati au a%irmat ca onestitatea si inte ritatea persoanei de &'n#ari sunt mu!t mai importante dec't orice a!t %actor) C'nd au %ost <))Y3tre,ati <nte!e prin onestitate si intece ritate raportate !a o persoana de &'n#ari( c!ientii au raspuns ca tre,uie sa puna pe primu! p!an interese!e !or( a!e c!ienti!or) Ei credeau ca aceasta <si &a tine cu&'ntu!) Ei credeau ce !e spunea ace! om de &'n#ari despre produs) Erau con&insi ca e! &a %ace ce promisese si ca apoi compania sa <si &a <ndep!ini an a-amente!e %acute de e!) Ei a&eau mare <ncredere <I( cu&'ntu! persoanei de &'n#ari si <n tot ceea ce %acuse aceasta <n interactiunea cu ei) >n !ucru interesant care a reiesit din sonda- a %ost ace!a ca rareori a %ost mentionata ca!itatea produsu!ui sau a ser&iciu!ui) Atunci c'nd c!ientii au %ost <ntre,ati daca nu erau preocupati de acest aspect( ei au raspuns ca ce!e mai mu!te produse sau ser&icii de !a un anumit ni&e! erau destu! de asemanatoare si ca !e o%ereau re#u!tate compara,i!e) "ecretu! &'n#arii consta <n ceea ce credeau ei despre caracteru! persoanei de &'n#ari si( prin aceasta( despre companie)

987 !II! "CBIMBFND GFNDIRE A( TI "CBIMBI CIATA Autentidtatea este secretu! caracteru!ui Ade&arata esenta a caracteru!ui si %orma cea mai usor de recunoscut a onestitatii si a inte ritatii o repre#inta autenticitatea) Daca &ei %i comp!et cinstit cu tine si cu cei!a!ti( &ei %i pri&it aproape <ntotdeauna drept o persoana cu un caracter deose,it) n societatea noastra( ,ar,atii si %emei!e de caracter par sa atra a oporrunitati!e) @i se desc.id usi!e oriunde ar mer e) @i se pre#inta oameni care <i pot a-uta) Banii( precum si a!te resurse( sunt disponi,i!i pentru ei) De aceea( cea mai importanta ca!itate pe care o poti insu%!a copii!or este un simt a! onestitatii si o,iceiu! de a %i autentici <n tot ceea ce spun si %ac ei) R Parinti si copii Am patru copii) Fiecare dintre ei a %ost <n&atat care este importanta autenticitatii de !a o &'rsta %ra eda) n pre#ent( toti patru spun ade&aru! <ntotdeauna) Ei sunt onesti cu ade&arat) @e pot pune orice <ntre,are si ei <mi &or a%irma mereu ade&aru!) n perioada de crestere( i-am %acut %iecaruia dintre ei o promisiune) @e-am spus; ?Nu &ei a&ea niciodata neca#uri cu mine daca <mi &ei spune ade&aru!)? "i mi-am tinut promisiunea) Atunci c'nd au %acut !ucruri prostesti( asa cum %ac toti copiii( !e-am ascu!tat po&esti!e %ara sa <i -udec sau sa <i critic si apoi i-am ntre,at; ?Ei ,ine( ce ai <n&atatN? Ei si-au dat seama cur'nd ca <mi pot spune mereu ade&aru! %ara a %i criticati sau de#apro,ati) "i au %ost <nc'ntati de re#u!tate) >neori( se mai prostesc( dar tot ce tre,uie sa %ac este sa !e cer sa <mi #ica ade&aru! si ei mi-! spun <ntotdeauna( indi%erent care ar %i acesta) "unt %oarte m'ndru de ei) Este

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 98: uimitor c't de ,une pot %i re!atii!e dintre parinti si copii atunci c'nd au <ncredere dep!ina unii <n cei!a!ti) 33II oti si sotii " Ce este ade&arat pentru comunicarea dintre parinti si copii e si mai important pentru soti si sotii) >na dintre ce!e mai ,une de%initii a!e iu,irii pe care !e-am au#it este cea data de A*n Rand; ?Dra ostea constituie un raspuns !a &a!ori)? Iu,esti o a!ta persoana( pentru ca ea repre#inta &a!ori pe care !e respecti si !e aprecie#i) Cea!a!ta persoana are ca!itati pe care !e admiri) Pe scurt( pretuiesti o a!ta persoana pentru caracteru! sau) Orice a!tce&a se &a sc.im,a sau se &a diminua pe parcursu! timpu!ui( dar caracteru! ram'ne) Autenticitatea si onestitatea <n cup!u necesita permanent %ide!itate si %ranc.ete <ntre cei doi) Daca un cup!u se potri&este <n mod idea!( cei doi au <ncredere tota!a unu! <n ce!a!a!t si %iecare dintre ei este ce! mai ,un prieten a! ce!ui!a!t) Nu e+ista nicio a!ta persoana cu care ei ar pre%era sa &or,easca sau sa se e+prime mai direct dec't cea de !'n a ei) Caracteru!( inte ritatea si onestitate a repre#inta ca!itati!e de ,a#a a!e unei re!atii p!ine de iu,ire si sunt mai importante dec't orice a!tce&a) !i$ Ma+ima uni&ersa!a E+ista un test pe care <! poti %ace <n mod re u!at pentru a e&a!ua daca o actiune este ,una sau rea) Este simp!u si <! poti %o!osi de-a !un u! &ietii) "e ,a#ea#a pe Ma+ima >ni&ersa!a a %i!oso%u!ui erman Immanue! Iant( e+primata <n urma cu mai ,ine de =88 de ani) E! a a%irmat ca ar tre,ui sii <ti triiieHHti &iataG de parcii %iecare actiune a ta ar tre,ui sa de&ina o !e e uni&ersa!a)

986 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Cu a!te cu&inte( <nainte de a !ua o .otar're sau de a actiona( ima inea#a-ti ca toti cei!a!ti &or %ace e+act ace!asi !ucru) nc.ipuie-ti ca deci#ia ta &a de&eni o !e e pen.?u tine si pentru toti cei!a!ti) Acesta este ar mnentu! puternic daca o .otar're este ,unEisau nu) Repre#inta ade&aratu! test pentru o &a!oare sau un comportament) Ce %e! de societate am a&ea daca toata !!!iU33ea trai si s-ar comporta e+act ca noiN ar Mu!te dintre pro,!eme!e din societatea noastra nu ar e+ista daca acest test ar %i ap!icat ._3 mod re u!at <n de#,ateri!e !e ate de po!itici!e pu,!ice si socia!e) Gu&erne!e nu s-ar ra,i sa apro,e anumite actiuni <n domeniu! crimei( a! educatiei( a! asistentei si a! a%aceri!or daca ar e+ista pro,a,i!itatea ca toata !umea sa)se an a-e#e <n ast%e! de actiuni) II "ta,i!este standarde <na!te pentru tine <nsuti Iata c'te&a dintre <ntre,ari!e pe care ti !e poti pm!e <n mod re u!at) ntrea,ate <nt'i; ?Cum ar %i !umea mea daca toti ar %i e+act ca mineN? Numai ima inea#a-ti$ Daca toata !umea ar %i e+act ca tine( ar %i o !ume mai ,una <n care sa traimN Daca toata !umea ar %i e+act ca tine( ar %i aceasta o !ume mai %ericita( mai sanatoasa( mai prospera si mai armonioasa - sau nuN Apoi <ntrea,a-te; ?Cum ar %i tara mea daca toti !ocuitorii ei ar %i e+act ca mineN? Cum ar %i aceasta tara daca toata !umea s-ar comporta e+act ca noiN Daca) toata !umea ar %ace !ucruri!e pe care !e %acem noi <n &iata persona!a si pro%esiona!a( ar %i mai ,una tara r)oastraN "au e+ista !ucruri pe care ai dori sa !e %aci di%eritN Cea de-a treia <ntre,are pe care ti-o poti pune este; ?Cum ar %i compania mea daca toata !umea din ea ar %i e+act ca mineN? >itate <n -uru! tau <n compania ta si <ntrea,a-te daca aceasta ar %i mai prospera si mai p!ina de armonie <n

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 984 ca#u! <n care toti an a-atii si-ar des%asura acti&itatea asa cum %aci tu toata #iua) ntre,area %ina!a pe care ti-a poti pune este; ?Cum ar %i %ami!ia mea daca toti mem,rii ei ar %i e+act ca mineN? Daca acestia ar %i e+act ca tine( ar %i %ami!ia ta un !oc minunat <n care sa traiesti si sa crestiN "-ar de#&o!ta toti armonios( ar %i mai %ericiti si ar a&ea mai mu!t succesN Ai a&ea enu! de %ami!ie pe care sa si-a doreasca si sa o admire cei!a!tiN Ade&aru! este ca nimeni nu poate raspunde cu ?da? !a toate aceste <ntre,ari) Fiecare dintre noi repre#inta o acti&itate <n des%asurare) Fiecare dintre noi are o ca!e !un a de parcurs) Pentru %iecare dintre noi( e+ista mu!t !oc pentru <m,unatatiri) Ca!itatea numita curaAna!i#'nd ce!e 9 988 de studii despre !eaders.ip rea!i#ate de 0ames McP.erson de-a !un u! ani!or( am <nte!es ca e! a asit un !ucru <n comun) Era &or,a despre ca!itatea numita cura-) Einston C.urc.i!! a spus c'nd&a; ?Cura-u! este considerat( pe ,una dreptate( prima dintre &irtuti( ca toate ce!e!a!te depind de acesta)? pentru Pro,a,i! ca ai au#it spun'ndu-se ca drumu! catre iad este pa&at cu ,une intentii) @umea e p!ina de oameni cu o,iecti&e <na!te si am,itii marete( dar e+ista %oarte putini care au cura-u!H discip!ina si &ointa de a !e trans%orma <n rea!itate) Ce! mai important aspect atunci c'nd dai do&ada de cura- este ca)te simti mai puternic si mai ,un cu tine <nsuti) Respectu! tau de sine creste si te p!aci mai mu!t) Te simti mai <ncre#ator si mai competent) Mai %ericit pe dinauntru) n sc.im,$ de %iecare data c'nd nu mani%esti cura-( respectu! tau de sir!e scade) Te simti mai s!a, si mai putin competent( Nu te mai p!aci sau respecti !a %e! de mu!t)

938 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA III Fina!i#ea#a !ucru! de care te temi a trans%ormarii <ntr-o persoana mai puternica este aceea ca tre,uie sa traiesti <n con%ormitate cu ce!e mai <na!te &a!ori pe care !e cunosti( <n %iecare domeniu din &iata ta) Aceste &irtuti si &a!ori nu numai ca te <ntaresc( dar te si recompensea#a) Resimti imediat o satis%actie interioara de %iecare data c'nd te straduiesti sa %aci ceea ce stii ca ar tre,ui sa rea!i#e#i( c.iar daca nu ai dispo#itia potri&ita) Teama de esec este ce! mai mare o,staco! catre succes <n &iata adu!ta) Antidotu! pentru teama de esec <! repre#inta cura-u! de a actiona) ndra#nea!a este o ca!itate at't de importanta( <nc't( asemenea tonusu!ui %i#ic( necesita o serie de e+ercitii pentru a o construi si a o mentine) Cea mai ,una moda!itate de a-ti de#&o!ta cura-u! este con%runtarea temeri!or) Ra!p. Ea!do Emerson a scris; ?Du !a ,un s%'rsit !ucru! de care te temi si moartea temerii &a %i si ura)? o parte importanta Atunci c'nd %aci !ucru! de care <ti este teama( preiei contro!u! at't asupra emotii!or ta!e( c't si a &ietii ta!e) ti sc.im,i atitudine a de !a neutra sau ne ati&a spre ce&a po#iti& si p!in de optimism) ?Du !a ,un s%'rsit !ucru! de care te temi si moartea temerii &a %i si ura)? II Practica de sensi,i!i#area sistematica Mu!ti oameni se tem de &or,itu! <n p!!,!ic) E+pertii de !a Toastmasters Internationa! au de#&o!tat o metoda %oarte &ia,i!a de a preda oratoria c.iar si oameni!or care sunt <n ro#iti sa se ridice <n picioare si sa &or,easca <n %ata a!tora) Este &or,a de procesu! de ?desensi,i!i#are sistematica?) Poti sa o %o!osesti <n %iecare domeniu a! &ietii ta!e pentru a reduce teama si a de#&o!ta cura-u!)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 933 Desensi,i!i#area sistematica repre#inta un termen psi.o!o ic care se re%era !a %aptu! ca %aci ce&a de nenumarate ori p'na c'nd nu <ti mai pro&oaca teama) @a Toastmasters Internationa!( %iecare mem,ru este ru at sa se ridice si sa &or,easca( %ie si numai c'te&a secunde( !a %iecare <nt'!nire) Dupa c'te&a !uni de <nt'!niri saptam'na!e( oamenii care erau e+trem de <n ro#iti sa tina discursuri <n %ata a!tora si nu puteau spune nici macar o ru aciune <n soapta <ntr-o ca,ina te!e%onica( au de&enit at't de <ncre#atori <n a,i!itatea !or de a se ridica si de a &or,i <n %ata co!e i!or( <nc't <n pre#ent concurea#a pentru tit!u! de ade&arati oratori pe durate mari de timp) I! Cor,este cu <ncredere Am !ucrat cu nenumarati oameni de a%aceri care mi-au urmat s%atu! si s-au <nscris !a cursuri!e Toastmasters Internationa! sau !a ce!e des%asurate <n cadru! or ani#atiei Da!e Carne ie) n mai putin de sase !uni( ei mi-au spus ca sunt cu totu! a!ti oameni) De !a persoane!e timide( care nu ieseau @Y! e&identa <n cadru! <nt'!niri!or si a! pre#entari!or( ei au de&enit ca!mi( <ncre#atori( cura-osi si c.iar e!oc&enti <n e+primarea pareri!or !or <n %ata a!tor oameni) De asemenea( si cariere!e !or pre#inta un curs ascendent) Atunci c'nd poti &or,i cu <ncredere( pari mai inte!i ent si mai competent dec't o persoana care nu are aceasta a,i!itate) Mu!ti directori( at't ,ar,ati( c't si %emei( si-au &a#ut cariere!e <n p!in a&'nt( &enituri!e si responsa,i!itati!e <n crestere pe masura ce-si con%runtau temeri!e p'na !a a a-un e sa %aca %oarte ,ine acest !ucru) 33IIII ntoarce-te catre perico! n C'mp ia "eren eti din A%rica( #oo!o ii au de#&o!tat o te.nica simp!a pentru a determina care dintre anima!e!e din turma era conducatoru!)

93= "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA C'nd pradat[ru!- 1t!eu sau un .epard - se apropie de turma de anima!e ce pasc( mem,rii turmei simt mirosu! <n &'nt si <ncep sa se <ndrepte <n directia opusa) n acest moment( apare conducatoru! turmei) E! &a %i ce! care se p!asea#a <ntre pradator si turma <n timp ce aceasta <ncepe sa %u a) Conducatoru!( care <si &a risca &iata <n %ata !eu!ui sau a .epardu!ui( &a ram'ne totusi pe !oc pentru a !e permite ce!or!a!ti sa c'sti e timp si ast%e! sa scape) Conducatoru! ?se <ntoarce catre perico!? mereu) Acest !ucru este &a!a,i! at't pentru oameni( c't si pentru anima!e) Cei de&eni un conduca0or <n masura <n care te &ei responsa,i!i#a sa te <ntorci spre perico!) Identi%ica domenii!e din &iata ta care <ti pro&oaca teama si stres si( <n !oc sa !e e&iti si sa speri ca &or disparea( <n%runta-!e direct) !I!! Fa-o oricum 3G Actoru! G!enn Ford a spus c'nd&a; ?Daca nu %aci !ucru! de care te temi( teama <ti contro!ea#a &iata) Este aproape ca si cum teama ar %i m'nuitoru! de papusi( iar tu esti papusa) Daca nu <ti contro!e#i %rica si nu <ndeparte#i !anturi!e care te !ea a de aceasta( teama te &a domina emotiona! si psi.o!o ic) Daca !e permiti temeri!or sa e+iste prea mu!t timp( &or tinde sa creasca mereu si( <ntr-un %ina!( &or a-un e sa <ti acapare#M toata 'ndirea) De %iecare data c'nd te &ei 'ndi !a o situatie sau !a o persoana care <ti pro&oaca teama( inima ta &a ,ate mai tare( iar stomacu! &a %i cuprins de crampe) Nu &ei reusi sa dormi ,ine noaptea) Frica <ti &a a%ecta sanatatea( %ericirea( re!atii!e si interactitmi!e cu c!ientii si cu co!e ii) n timp( &ei de&eni at't de preocupat de situatia care <ti induce teama( <nc't nu &ei reusi sa te 'ndesti !a a!tce&a) Nu tre,uie sa traiesti ast%e!)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 939 III n%runta-ti teama Moda!itatea de a-ti so!utiona temeri!e este sa !e <n%runti) Botaraste-te sa treci !a actiune si sa !e nimicesti) Atunci c'nd eram t'nar si ma con%runtam cu o situatie care <mi pro&oca teama( am citit un citat din MarJ T1ain si mi-am sc.im,at atitudinea pentru totdeauna) Acesta sustinea; ?Cura-u! nu repre#inta !ipsa sau a,senta temerii) Este stap'nu! temerii( rontro!u! acesteia)? Pasa-u! respecti&a a&ut un impact enorm asupra mea) Mi-am dat seama ca mi-era teama de mu!te !ucruri) Este norma! si natu)ra! sa <ti %ie %rica) De %apt( cu c't esti mai inte!i ent( cu at't este posi,i! sa ai un numar mai mare de temeri) Cei %i mai sensi,i! !a !umea <n care traiesti si !a !ucruri!e de care este %iresc sa <ti %ie teama) $%ii ndreapta-te catre %rica "in ura di%erenta dintre o persoana &itea#a si una !asa este ca prima <si <n%runta %rica si o e!imina( iar a doua se <ndepartea#a de ea) "i aici se a%!a marea descoperire) Atunci c'nd <ti <n%runti temerea si te <ndrepti <n directia sa( aceasta se micsorea#a) si pierde puterea asupra ta) Dar daca te <ndeparte#i de ea( teama se &a mari si <n cur'nd &a pune stap'nire pe 'nduri!e si sentimente!e ta!e) n ca#u! <n care te <ntorci <n mod o,isnuit catre perico! si %aci !ucru! de care te temi( <ti <n%runti %rica si te <ndrepti <n directia sa cu <ndra#nea!a( <si pierde puterea de a te a%ecta) n cur'nd( <ti &ei domina teama si nu in&ers) Cei resimti un sentiment e+traordinar de contro!) Ca!itatea de care ai ne&oie pentru a-ti <n%runta temeri!e este( mai mu!t dec't orice a!tce&a( auto-discip!ina) Atunci c'nd te &ei discip!ina sa <ti <n%runti temeri!e( sa actione#i cu <ndriI#nea!a( c.iar daca nu simti ast%e!( situatia pro&ocata de temere dispare) Te &ei simti minunat)

935 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA Cei a&ea con&in erea ca detii puterea si contro!u! asupra &ietii ta!e) II "ari si p!asa &a aparea Prima <nsusire a cura-u!ui consta <n <ndra#nea!a de a te arunca <n directia o,iecti&u!ui tau) Este &or,a despre a,i!itatea si disponi,i!itatea ta de a-ti sta,i!i un scop si de a %ace primu! pas <n directia rea!i#arii sa!e) ntr-un studiu de 3= ani !a Co!e iu! Ba,son( instructoru! de educatie antreprenoria!a( doctoru! Ro,ert Ronstadt( a cercetat cau#e!e succesu!ui si a!e esecu!ui a,so!&enti!or de !a sco!i!e de a%aceri) >nii au a-uns sa construiasca a%aceri de succes( dar cei mai mu!ti au esuat) E! a descoperit ca aceia care au construit a%aceri de succes a&eau o ca!itate specia!a( si anume cura-u! de a-si !ansa a%acerea %ara a a&ea arantii ca &or reusi) Ei erau dispusi sa riste - c.iar si <n e&entua!itate a unui esec - pentru a-si rea!i#a &isuri!e) Pro%esoru! Ronstadt a numit acest !ucru ?principiu! coridoru!ui?) E! a spus ca atunci c'nd te <ndrepti catre o,iecti&u! tau( oric't de <ndepartat ar %i( <ncepi sa te misti <ntr-un coridor a! timpu!ui) Pe masura ce te dep!ase#i <n interioru! sau( a!te usi spre oportunitati ti se &or desc.ide pe parti!e !atera!e) Dar nu ai %i putut sa &e#i aceste usi daca nu te-ai %i a%!at <n miscare <n acest coridor psi.o!o ic catre scopu! tau) Mu!ti oameni care reusesc <n &iata a-un sa ai,a succes <ntr-un domeniu cu totu! di%erit %ata de ce! <n care au <nceput) Deoarece se a%!au <n miscare( ei au &a#ut oportunitati!e si posi,i!itati!e de care nu ar %i %ost constienti daca ar %i asteptat p'na c'nd toate !ucruri!e ar %i %ost <n ordine) Ade&aru! este ca niciodata !ucruri!e nu &or %i <n ordine <n tota!itate)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA !iII$II 932 Ca!itatea de %ier a succesu!ui Daca prima <nsusire a cura-u!ui este disponi,i!itatea de cea de-a doua o repre#inta capacitatea de a <ndura) Este cura-u! de a re#ista( de a perse&era <n po%ida oricarui esec sau a oricarei di%icu!tati) Auto-discip!ina constituie ca!itatea de %ier a caracteru!ui( cea care <ti permite sa <nduri) Auto-discip!ina este sin ura ca!itate care <ti o%eraLputerea de care ai ne&oie pentru a-ti asuma riscuri si a <n%runta perico!e si nesi uranta) Cura-u! care pro&ine din auto-discip!ina <ti de#&o!ta puterea persona!a interioara care <ti permite sa depasesti orice o,staco! din ca!ea ta) a <ncepe( II Di%erite %orme de curaE+ista c'te&a %orme de cura- pe care !e poti de#&o!ta prin practica) Aceste %orme de cura- te &or a-uta sa o,tii mare!e succes care este posi,i! pentru tine si pot %i <n&atate prin practica) M Faureste-ti &isuri marete Prima %orma de cura- este aceea de a-ti %auri &isuri marete si de a-ti sta,i!i o,iecti&e <ndra#nete) @a acest punct se opresc cei mai mu!ti oameni) nsasi ideea de a sta,i!i scopuri randioase( pro&ocatoare( stimu!atoare( &a!oroase se do&edeste at't de cop!esitoare( <nc't ei renunta c.iar <nainte de a <ncepe) Dar acest !ucru nu este &a!a,i! pentru tine) Asa#a-te( scrie-ti o,iecti&e!e( de parca orice ar %i posi,i! pentru t@T!e( i nu-ti %ie teama niciodata s sa ai &isuri marete)

937 "CBIMBFND GFNDIREA TI "CBIMBI CIATA $aMti un an a- ament Ce! de-a! doi!ea en de cura- este ace!a de a-ti !ua un an a-ament tota!( imp!ic'ndu-te cu totu! 3! orice .otarasti sa %aci) Din e+perienta mea( toti oamenii de succes sunt cei care se an a-ea#a cu tot sut3etu! <n ceea ce %ac) Pe care <i preocupa ad'nc &ieti!e si o,iecti&e!e !or) Nu %ac !ucruri!e pe -umatate) C.iar daca nu au arantii( nu !e este teama sa se dedice tota! acti&itati!or !or) Daca dau res( esuea#a <ncerc'nd sa %aca %oarte mu!t( nu dominati de o precautie e+cesi&a( dorind si sper'nd ca totu! se &a re#o!&a peste noapte) Iesi din #ona de con%ort A! trei!ea en de cura- de care ai ne&oie <! repre#inta ace!a de a iesi din #ona de con%ort) Acesta este cura-u! de a te muta <n #ona de discon%ort( unde te simti ciudatH ne<ndem'natic si sin ur) Oona de con%ort este unu! dintre cei mai mari dusmani ai potentia!u!ui omenesc) Atunci c'nd oamenii intra <n aceasta #ona( ei se <ncapat'nea#a sa ram'na aco!o) Adesea( &ieti!e !or se scur <n timp ce ei nu %ac dec')t sa <si conso!ide#e rutina si re#u!tate!e mediocre) B;_ o po#itie %erma Ia A! patru!ea en de cura- de care aine&oie este ce! de a !ua o po#itie %erma( mai a!es <n pri&inta &a!ori!or( a &i#iuni!or si a credinte!or ta!e) Tre,uie sa aperi ceea ce cre#i ca este corect) Tre,uie sa <i spri-ini pe cei care promo&ea#a aceste principii) Tre,uie sa ai <ndra#nea!a de a-ti apara cu tarie ce!e mai <na!te &a!ori pe care !e cunosti si sa re%u#i sa %aci compromisuri doar pentru ca cei!a!ti oameni s-ar putea sa te de#apro,e)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 93: M Paseste cu credinta Ai ne&oie de cura-u! de a te !ansa cu credinta( %ara a a&ea arantia ca &ei reusi) Cine&a a scris c'nd&a; ?Daca %iecare o,staco! ar tre,ui depaWit mai <nt'i( nimic nu ar mai %i rea!i#at) %i Oamenii cura-osi sunt aceia care au un &is si <si sta,i!esc un o,iecti&( <ntocmesc un p!an si %ac primu! pas( %ara a a&ea asi urari si arantii ca e%orturi!e !or &o$U %i <ncununate de succes) Totusi( daca &ei considera di %iecare pas <nainte este o e+perienta de <n&atare si ca %iecare o,staco! repre#inta o !ectie &a!oroasa ce ti-a %ost trimisa pentru a te %ace mai puternic si mai ,un( nu <ti &a mai %i teama sa te arunci cu credinta <n necunoscut) M Risca sa ai esecuri Ai ne&oie de cura-u! de a risca sa esue#i) Ai ne&oie de cura-u! de a <ndura o,staco!e si de#ama iri constante si <n%r'n eri temporare) Ai ne&oie sa <n&eti sa te con%runti cu esecuri!e pentru a-ti da seama ca repre#inta o conditie prea!a,i!a indispensa,i!a a succesu!ui) Ai ne&oie de cura-u! de a trata esecuri!e ca pe oportunitati pentru a @3!)Cepe ce&a <ntr-un mod mai inte!i ent) Ai ne&oie sa <ti depasesti teama de esec prin repetarea !ucruri!or de care te temi si prin !uarea .otar'rii de a-ti re&eni si de a nu ceda atunci c'nd !ucruri!e nu %unctionea#a pentru tine) M Con%runtaMti temeri!e Ai ne&oie de cura-u! de a te <ntoarce constant catre perico!) Identi%ica toate situatii!e din &iata ta care <ti pro&oaca asta#i stres sau an+ietate) Botaraste-te care ar putea %i ce! mai rau re#u!tat posi,i! a! %iecareia dintre aceste <mpre-urari) Decide-te sa <! accepti pe ce! mai rau( <n ca#u! <n care &a a&ea !oc) Apoi actionea#a pentru a so!utiona

936 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA %iecare dintre aceste situatii) Re%u#a sa-i permiti unui conte+t de %rica sa ram'na <n &iata ta( sa-ti domine 'ndire a si emotii!e si sa te tra a <napoi) M Practica 'ndirea de !a #ero Ai ne&oie de cura-u! de a practica permanent <n &iata 'ndire a de !a #ero) ntrea,a-te; ?E+ista &reun a!t !ucru <n &iata mea pe care( stiind ceea ce C!!iU!)O"C <n pre#ent( nu !-as mai <ncepe asta#i daca ar %i s-o iau de !a capatNU3 E+ista situatii <n &iata %iecarei persoane <n care( stiind ce cunoaste !a ora actua!a( nu s-ar mai imp!ica daca ar putea .otar< din nou acest !ucru) Daca te &ei .otar< ca e+ista o <mpre-urare <n care nu te-ai mai imp!ica( urmatoarea ta <ntre,are ar tre,ui sa)%ie; cum ieNi din aceasta situatie Ni c't de repedeN Nu <ti poti construi o &iata minunata daca( c.iar <n centru! e+istentei ta!e( mai e+ista un !ucru <n care nu te-ai mai imp!ica <n ca#u! <n care ai putea sa o iei de !a capat) "tii <ntotdeauna c'nd te con%runti cu o situatie de 'ndire de !a #ero) ti pro&oaca %oarte mu!t stres) Te preocupa continuu) >neori( te tine trea# noaptea si <ti domina con&ersatii!e) "tii <ntotdeauna despre ce este &or,a) M Recunoaste-ti rese!i!e Ai ne&oie de cura-u! de a admite ca ai putea sa te <nse!i sau ca ai resit dupa ce ai o,tinut in%ormatii re&e!atoare despre orice situatie <n cau#a) Este uimitor c't de mu!ti oameni ram'n !a un ni&e! de re#u!tate mediocre( deoarece nu &or sa reC!moasca %aptu! ca nu sunt per%ecti) Nu &or admite ca( odata cu trecerea timpu!ui( ce&a ce a parut o idee ,una s-a do&edit a %i o a!e ere sau .otar're resita) Nu-ti %ie %rica sa-ti micsore#i pierderi!e) Nu-ti %ie teama sa recunosti ca ai resit si sa te e!i,ere#i) Nu-ti %ie %rica sa

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 934 renunti !a un mod de a actiona %o!osit p'na <n pre#ent si sa <ncerci ce&a cu totu! di%erit) Aceasta este do&ada cura-u!ui( a puterii persona!e si a 'ndirii e%iciente) M Fii dispus sa %aci rese!i Ai ne&oie de cura-u! de a %i dispus sa %aci rese!i si sa <n&eti din acestea) Toti cei care au re#u!tate deose,ite iau .otar'ri( comit erori( <n&ata din acestea( se auto-corectea#a si mer mai departe continuu) Oamenii de succes nu sunt neaparat aceia care iau ce!e mai ,une .otar'ri tot timpu!( ci aceia care iau deci#ii!e optime) Daca %ac o resea!a( accepta acest !ucru( <n&ata c't mai mu!t din aceasta situatie si apoi continua) Adu-ti aminte( poti <n&ata sa ai succes numai esu'nd si comit'nd erori) Cu c't esue#i mai mu!t si %aci mai mu!te rese!i( cu at't de&ii mai inte!i ent si cu at't este mai pro,a,i! ca <ti &ei atin e <ntr-un %ina! o,iecti&e!e) M Asuma-ti <ntrea a responsa,i!itate Ai ne&oie de cura-u! de a-ti asuma <ntrea a raspundere pentru &iata ta( %apt care <nseamna sa iei asupra ta creditu! pentru re#u!tate) Ai ne&oie de cura-u! de a re%u#a sa te scu#i sau sa te aperi) Tre,uie sa ai <ndra#nea!a de a spune mereu; ?"unt raspun#ator$? Atunci c'nd ce&a nu mer e ,ine( tre,uie sa te concentre#i asupra so!utiei si nu asupra pro,!emei) ntrea,a-te; ?Ce %acem de acum <nco!oN Care este urmatoru! so!utiaN? pasN Care e Apoi te ridici si mer i mai departe( pastr'nd r'u! din situatia respecti&a si arunc'nd ne .ina)

9=8 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA M Fii ra,dator Ai ne&oie de ceea ce se numeste ?ra,dare cura-oasa?) Aceasta repre#inta un en specia! de cura- necesar dupa ce te-ai !ansat catre o,iecti&u! tau( dar nu ai &a#ut <nca niciun re#u!tat) Este uimitor c't de mu!ti oameni renunta <ntre momentu! <n care au <nceput si ce! <n care au <nceput sa se &ada re#u!tate!e) ndoie!i!e si temeri!e !or <i cop!esesc) Dar acest !ucru nu este &a!a,i! pentru tine) Odata ce ai <nceput sa te <ndrepti catre o,iecti&u! tau( .otaraste-te sa ram'i ca!m si <ncre#ator p'na <ncepi sa o,t<i re#u!tate) Fii ra,dator si tenace( indi%erent ce se <nt'mp!a pe termen scurt) M Perse&erea#a mai mu!t timp >!timu! tip de cura- de care ai ne&oie este ace!a de a perse&era mai mu!t dec't oricine a!tcine&a) Perse&erenta repre#inta ca!itatea care <ti &a aranta( <n %ina!( succesu!) Disponi,i!itatea ta de a perse&era <n ciuda oricarei di%icu!tati poate %i ce! mai mare atu a! tau) C.iar ace! %actor care <ti arantea#a succesu!) Daca &ei re%u#a sa renunti( &a tre,ui sa reusesti <ntr-un %ina!) Ca si !a ,ase,a!!( nu &ei reusi sa a-un i !a u!tima ,a#a daca nu &ei continua sa a!er i) n 98 de ani de c'nd <i studie# pe oamenii de succes( am descoperit un aspect de nenumarate ori) Nimeni nu a %ost <n&ins &reodata p'na c'nd nu a acceptat <n%r'n etea drept o rea!itate) Nimeni <n a%ara de tine nu te poate <riH&in e) Atunci c'nd te &ei discip!ina sa %aci ceea ce tre,uie( c.iar daca ai sau nu dispo#itia potri&ita( si <ti &ei %o!osi aceasta putere interioara pentru a-ti construi >I3 ni&e! ridicat de cura- si perse&erenta <nauntru! tau( &ei de&eni o persoana e+trem de puternica) Cei simti cur'nd ca nu e+ista nimic din ceea ce nu poti rea!i#a) Ceia-un e sa te de#&o!ti p'na <n punctu! <n care te &ei simti pe dep!in de neoprit)

TRAIE"TE O CIATA MIN>NATA 9=3 !IIII! ntr-un %ina!( esti propria creatie Cine&a a spus c'nd&a; ?"unt propria creatie( dar daca ar tre,ui sa o iau de !a capat( as mai ru a pe cine&a sa ma a-ute putin)? Tu si cu mine suntem proprii!e creatii) Noi toti ne putem per%ectiona <n nenumarate domenii) Noi toti a&em ne&oie sa sta,i!im standarde mai <na!te pentru noi <nsine) Noi toti tre,uie sa !ucram continuu asupra de#&o!tarii proprii!or caractere) Noi toti tre,uie sa <ncercam sa de&enim oameni mai ,uni) Nu ne putem permite niciodata sa ne comp!acem !a niciun ni&e! a! de#&o!tarii noastre) Tre,uie sa ne per%ectionam mereu) >na dintre caracteristici!e oameni!or superiori este aceea ca ei se pot estiona) Daca !ucrea#a <ntr-o companie( pot %ace acest !ucru ima in'ndu-si ca se%ii !or sunt !'n a ei( o,ser&'ndu-i si comp!et'ndu-si <n %iecare #i %isa de e&a!uare anua!a) "au( consider'ndu-se mode!e( ei <si pot sta,i!i standarde mu!t mai <na!te dec't ar putea a!tcine&a sa !e impuna) !IIIIi! Ade&arata recompensa Atunci c'nd <ti propui standarde <na!te( respectu! tau %ata de tine <nsuti creste) Daca .otarasti ca &ei trai <n con%ormitate cu ce!e mai <na!te &a!ori si cu ce!e mai puternice con&in eri a!e ta!e( te simti minunat) Odata ce de&ii cu ade&arat onest( nu te mai compromiti <n re!atii!e cu cei!a!ti) Cor,esti sincer cu toti cei cu care traiesti si muncesti) Esti comp!et autentic cu tine si cu cei!a!ti) Cu c't &ei %i mai onest cu tine <nsuti( cu at't &ei a&ea mai mu!t cura- si mai mu!ta <ncredere <n tine) Cei de&eni po#iti& si mai entu#iast <n !e atura cu tine <nsuti) ti &ei de#&o!ta un sentiment e+traordinar de putere persona!a interioara) Cu c't &ei trai mai mu!t <n con%ormitate cu ce!e mai <na!te &a!ori pe care !e cunosti( cu at't caracteru! tau

9== "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA se &a <n%rumuseta) ntr-un %ina!( &ei a-un e <n punctu! <n care &ei a,so!ut de neoprit$ 3) "ta,i!este-ti ce!e mai importante trei &a!ori <n &iata persona!a si %ami!ia!a) n ce cre#i si ce <ti pasa ce! mai mu!tN =) Botaraste-te sa traiesti <n ade&ar cu tine si cu cei!a!ti( %ara a %ace compromisuri) n ce domeniu a! &ietii ta!e nu esti comp!et cinstit cu o a!ta persoanaN 9) ?Fii cinstit cu tine <nsuti)? Ana!i#ea#a domenii!e din &iata ta <n care te con%runti cu stres( !ipsa de satis%actii sau ne%ericire si sta,i!este daca nu cum&a nu <ti respecti &reuna dintre &a!ori) 5) Ce %e! de companie ar %i compania ta daca toti an a-atii ei ar %i e+act ca tineN Ce ai putea sc.im,a imediat pentru a-ti trans%orma compania <ntr-un !oc mai ,unN 2) Ce ai %ace si cum ti-ai petrece timpu! daca ai a%!a asta#i ca nu mai ai dec't sase !uni de traitN Raspunsuri!e ta!e !a aceasta <ntre,are <ti &or de#&a!ui ade&arate!e ta!e &a!ori) 7) ?Oamenii nu se sc.im,a)? ntruc't aceasta este una dintre !e i!e &ietii( ce sc.im,ari ar tre,ui sa %aci <n &iata si <n re!atii!e ta!e( acasa si !a ser&iciu( pentru a te adapta !a acest !ucruN :) Fii autentic <n toate pri&inte!e) n ce domenii tre,uie sa accepti !umea asa cum este si nu asa cum ti-ai dori sa %ieN Fii cinstit cu tine <nsuti)

">MAR "I CONC@>OII ( @umea este asemenea unei o !in#i uriasHe) Re%!ecta ceea ce esHti tu) Daca esHti o persoana iu,itoare( prietenoasa sHi ser&ia,i!a( sHi!umea se &a do&edi iu,itoare( prietenoasa sHi ser&ia,i!a pentru tine) @umea este ceea ce esHti tu) TBOMA" DRE!ER Ce! mai important principiu a! &ietii omenesti este ace!a ca a-un i sa %ii precum 'ndesti <n cea mai mare parte a timpu!ui) Aceasta idee repre#inta ,a#a re!i iei( a %i!oso%iei( a meta%i#icii( a psi.o!o iei si a succesu!ui) @umea ta e+terioara este <n mare parte o re%!ectare a uni&ersu!ui tau interior) Daca <ti &ei sc.im,a modu! de a 'ndi( <ti &ei trans%orma &iata) Cea mai mare pro&ocare si cea mai mare responsa,i!itate pe care !e ai sunt ace!ea de a-ti crea <n interioru! tau ec.i&a!entu! menta! a ceea ce &rei sa e+primi <n e+terior) Fac'nd acest !ucru( <ti &ei acti&a toate puteri!e menta!e si &ei stimu!a %orte!e uni&ersu!ui sa !ucre#e pentru tine) Cei pre!ua <ntre u! contro! asupra &ietii ta!e) Mii de persoane au %ost <ntre,ate !a ce se 'ndesc <n cea mai mare parte a timpu!ui) De-a !un u! ani!or( oamenii de succes au raspuns !a %e!) Ei se 'ndesc <n cea mai

9=5 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA mare parte a timpu!ui !a ce <si doresc si !a cum sa o,tina un anumit !ucru) n sc.im,( oamenii ne%ericiti si !ipsiti de succes se 'ndesc si &or,esc despre ceea ce nu <si doresc) Ei se 'ndesc si &or,esc despre pro,!eme!e si <n ri-orari!e proprii( c't si despre oamenii din &iata !or pe care nu <i a reea#a) Dar acest !ucru nu este pentru tine) Atunci c'nd te 'ndesti si &or,esti continuu despre ce <ti doresti si despre cum sa o,tii ce &rei( acest mod de a 'ndi de&ine rapid un o,icei) Daca te 'ndesti si &or,esti despre ce <ti doresti( de&ii o persoana po#iti&a( mai .otar'ta si mai creati&a) Iar atunci c'nd ram'i concentrat asupra o,iecti&u!ui catre care te <ndrepti( de&ii mai producti& si mai e%icient) RR Optimismu! do,'ndit Cea mai importanta ca!itate pe care ti-o poti de#&o!ta pentru a o,tine %ericire si succes este( poate( aceea a optimismu!ui) Poti <n&ata sa %ii <ncre#ator 'ndind <n cea mai mare parte a timpu!ui precum optimistii) Potri&it inter&iuri!or cu mii de oameni %ericiti si de succes din toate domenii!e( optimistii par a a&ea doua moda!itati de a-si estiona &iata) Acestea sunt atitudini menta !e pe care si tu !e poti de#&o!ta prin practica) n primu! r'nd( optimistii cauta aspecte!e po#iti&e <n orice situatie( mai a!es atunci c'nd au parte de di%icu!tati si o,staco!e) Ei ram'n po#iti&i prin %aptu! ca se 'ndesc !a aspecte!e po#iti&e din orice pro,!ema) "i asesc <ntotdeauna ce&a) n a! doi!ea r'nd( optimistii cauta !ectia &a !aroasa din %iecare pro,!ema sau di%icu!tate) Ei cred ca %iecare esec sau o,staco! temporar !e-a %ost trimis pentru a-i <n&ata ce&a) Ei se <ntrea,a continuu; ?Ce tre,uie sa <n&at din aceasta situatieN? "i asesc <ntotdeauna raspunsu!)

">MAR "I CONC@>OII 9=2 Mintea ta este structurata <ntr-un asemenea mod( <nc't nu poti sa cauti aspecte!e po#iti&e si !ectii!e &a!oroase %ara sa preiei <ntre u! contro! asupra mintii ta!e constiente) Atunci c'nd se <nt'mp!a ast%e!( te simti po#iti& si mai optimist <n !e atura cu tine si cu situatia ta) "imti ca ai contro! tota! asupra &ietii ta!e) Actione#i !a ce! mai ridicat ni&e! a! tau) II "apte pasi catre o &iata cu re#u!tate e+ce!ente n p!us %ata de %aptu! ca ei cauta aspecte!e po#iti&e si !ectii!e &a!oroase( optimistii sunt caracteri#ati prin sapte orientari sau moduri de a 'ndi despre ei <nsisi si &ieti!e !or) Acestea sunt sapte puncte de interes !a care ei se 'ndesc <n cea mai mare parte a timpu!ui) M "e 'ndesc !a &iitor n primu! r'nd( oamenii %ericiti( po#iti&i sunt orientati Ei se 'ndesc si &or,esc despre &iitor tot timpu!) Ei se 'ndesc si &or,esc despre punctu! catre care se <ndreapta si nu despre ce s-a <nt'mp!at <n trecut) si creea#a o &i#iune c!ara( stimu!ati&a despre ce este posi,i! pentru ei) Con%orm @e ii Atractiei( ei sunt atrasi de sperante!e si &isuri!e !or &iitoare( iar acestea sunt atrase de ei) catre &iitor) M "e 'ndesc !a o,iecti&e!e !or n a! doi!ea r'nd( sunt orientati catre scopuri) Ei se 'ndesc si &or,esc despre o,iecti&e!e !or mereu) Odata ce au &isat si au &i#ua!i#at ima ini!e &iitoare idea!e( !e trans%orma <n te!uri c!are( scrise si <n p!anuri asupra carora

9=7 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA !ucrea#a <n %iecare #i) si cana!i#ea#a atentia si <si concentrea#a ener ii!e) si %o!osesc scopuri!e pentru a pre!ua contro!u! asupra &iitoru!ui !or) M "e 'ndesc !a e+ce!enta n a! trei!ea r'nd( sunt orientati catre e+ce!enta) Ei sunt .otar'ti sa de&ina remarca,i!i <n ceea ce %ac( sa se a!ature primi!or 38S din domeniu! !or( indi%erent care ar %i ace!a) Ei <si identi%ica sectoare!e de acti&itate cu re#u!tate importante si <si sta,i!esc standarde de e+ce!enta <n %iecare dintre acestea) @ucrea#a cu ei <nsisi <n %iecare #i si nu <ncetea#a niciodata sa se per%ectione#e) M "e 'ndesc !a so!utii n a! patru!ea r'nd( ei sunt orientati catre so!utii) Ei se 'ndesc mai de ra,a !a so!utii si nu !a pro,!eme) Ei se 'ndesc mai de ra,a !a ce tre,uie %acut si nu !a persoana care tre,uie <n&inuita) Ei <si %o!osesc metode!e de 'ndire creati&a pentru a-si descatusa creati&itate a si pe cea a oameni!or din -uru! !or) Ei considera ca o,iecti&e!e sunt pro,!eme care tre,uie re#o!&ate si ca e+ista o so!utie !o ica( care asteapta sa %ie descoperita( pentru %iecare di%icu!tate) M "e 'ndesc !a re#u!tate n a! cinci!ea r'nd( oamenii %ericiti( de succes sunt orientati puternic catre re#u!tate) si p!ani%ica dinainte cu atentie %iecare #i) si sta,i!esc prioritati c!are <n acti&itati!e !or) @ucrea#a asupra sarcini!or care repre#inta cea mai &a!oroasa <ntre,uintare a timpu!ui !or) Muncesc enorm si de&in cunoscuti drept oameni e+trem de producti&i)

">MAR "I CONC@>OII 9=: Deoarece sunt at't de e%icienti( ei %ac mai mu!t si <naintea#a mai repede( aduc'ndu-si contri,utia !a munca si !umea !or) M "e 'ndesc !a e&o!utie n a! sase!ea r'nd( cei cu re#u!tate deose,ite sunt orientati catre e&o!utie) Ei citesc tot timpu!( ascu!ta pro rame audio si participa !a cursuri si seminarii sup!imentare) "unt .otar'ti sa ram'na <n top <n domeniu! !or) Ei stiu ca &iitoru! apartine ce!or competenti( ace!or oameni putini care stiu mai mu!te dec't competitorii !or) Ei stiu ca e+ista o <ntrecere si ca participa !a competitia respecti&a) Mai mu!t( sunt .otar'ti sa c'sti e) M "e 'ndesc !a actiuni n a! sapte!ea r'nd( care este( poate( mai important dec't oricare dintre ce!e!a!te( oamenii cu ce! mai mare succes sunt orientati puternic catre actiuni) Ei se 'ndesc !a ce pot %ace( c.iar acum( pentru a se <ndrepta mai repede catre o,iecti&e!e !or) "unt <n miscare tot timpu@ @ucrea#a <n timp rea@ Au un simt a! prioritati!or) Rea!i#ea#a mai mu!te dec't o persoana o,isnuita) Cu c't %ac mai mu!te si a-un <n po#itii mai ,une( cu at't de&in mai &a!orosi si c'sti a mai mu!t) i! Posi,i!itati!e ta!e sunt ne!imitate Traiesti <n cea mai ,E!a epoca a omenirii) Nu au e+istat niciodata mai mu!te oportunitati si posi,i!itati de a de&eni ce esti capa,i! sa de&ii si de a-ti atin e mai mu!te o,iecti&e dec't e+ista asta#i) Poti %o!osi aceasta carte drept un <ndrumar pentru succes si %ericire pe parcursu! <ntre ii ta!e &ieti)

9=6 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA ti &oi pre#enta din nou ce!e 3= idei de ,a#a; 3) "c.im,a-ti modu! de a 'ndi) Modu! <n care 'ndesti despre tine <nsuti( despre a,i!itati!e ta!e si despre potentia!u! tau - conceptu! despre tine <nsuti - determina tot ce esti tu asta#i si tot ce &ei %i &reodata) Din %ericire( acest concept persona! este unu! <n&atat) Pre!u'nd <ntre u! contro! asupra cu&inte!or( ima ini!or si idei!or pe care !e !asi sa patrunda <n mintea ta( preiei <ntre u! contro! asupra &iitoru!ui tau) =) "c.im,a-ti &iata) Cii pe !ume a&'nd un potentia! e+traordinar( cu a,i!itati ne!imitate <n nenumarate domenii) Ca urmare a criticismu!ui distructi& din copi!arie( poti sa de#&o!ti teama de esec( de pierdere( de respin ere si de critica) ti poti de#&o!ta credinte auto-!imitati&e care te tra <napoi) "cap'nd de aceste emotii ne ati&e( <ti e!i,ere#i ade&aratu! potentia! si <ti trans%ormi &iata) 9) Faureste-ti &isuri marete) Ade&aratu! punct <n care &ei <ncepe sa traiesti enu! de &iata care este posi,i! pentru tine <! repre#inta ce! <n care <ti &ei crea o &i#iune stimu!ati&a despre cum ti-ai dori sa %ie e+istenta ta <n &iitor( <n %iecare domeniu( daca nu ai a&ea nicio !imitare) Ima inea#a-ti ca ai putea %i( a&ea sau %ace orice <n %ami!ia ta( cu %inante!e ta!e sau <n &iata ta persona!a) "ta,i!este-ti apoi o,iecti&e c!are( scrise( <nsotite de p!anuri deta!iate pentru ati trans%orma &isuri!e <n rea!itate) 5) Botaraste-te sa de&ii ,o at) Botaraste-te asta#i sa preiei <ntre u! contro! asupra &iitoru!ui tau %inanciar) ncepe sa %aci !ucruri!e pe care !e-au rea!i#at a!tii pentru a de&eni independenti %inanciar( <ncep'nd de unde esti asta#i) Decide e+act c't de mu!t &rei sa c'sti i( sa pastre#i si sa do,'ndestiH sta,i!este-ti aceste pra uri drept o,iecti&e si apoi 'ndeste-te !a scopuri!e respecti&e tot timpu!) "i tu poti %ace orice au rea!i#at a!tii)

">MAR "I CONC@>OII 9=4 2) Preia contro!u! asupra &ietii ta!e) Esti %orta creati&a primara din propria &iata) Tot ce esti sau &ei %i &reodata este re#u!tatu! a ceea ce %aci sau nu reusesti sa %ina!i#e#i) Botaraste-te asta#i sa <ti asumi responsa,i!itatea pentru tot ce se <nt'mp!a <n proportie de 388S( %ara a <n&ino&ati pe cine&a sau %ara a te scu#a) E+ercita-ti puterea persona!a si preia contro!u! asupra 'nduri!or( cu&inte!or si actiuni!or ta!e) De&ino stap'nu! propriu!ui destin) 7) Dedica-te e+ce!entei) Ce!e mai mari recompense si ce!e mai mari satis%actii !e o,tin cei care sunt %oarte ,uni <n ceea ce %ac) Botaraste-te sa te a!aturi primi!or 38S oameni din domeniu! tau) "ta,i!este care sunt a,i!itati!e principa!e pe care &a tre,ui sa !e ai( propune-ti o,tinerea unor re#u!tate superioare drept o,iecti&( <ntocmeste un p!an si apoi munceste <n %iecare #i pentru a te per%ectiona) :) Pune oamenii pe primu! !oc) Ca!itatea si numaru! re!atii!or ta!e &or a&ea un impact mai mare asupra succesu!ui tau si a %ericirii ta!e dec't orice a!t %actor) Or ani#ea#a-ti &iata <n -uru! construirii si mentinerii unor re!atii de <na!ta ca!itate si <ncredere cu cei mai importanti oameni din !umea ta) nt'!neste oameni noi continuu pentru a-ti e+tinde reteaua de contacte) Intra <n !e atura cu a!ti oameni po#iti&i( orientati catre succes) 6) G'ndeste ca un eniu) Esti( de %apt( o minte care poarta cu sine un corp) Nu repre#inti ceea ce cre#i ca esti( ci doar ceea ce 'ndesti) Ai a,i!itatea de a 'ndi mai ,ine si mai e%icient dec't p'na <n pre#ent) Atunci c'nd &ei .!cepe sa 'ndesti precum cei mai inte!i enti si mai de succes oameni( &ei <ncepe sa o,tii cur'nd ace!easi re#u!tate ca si ei) 4) Descatusea#a-ti puteri!e menta!e) n #i!e!e noastre( idei!e repre#inta principa!e!e surse de ,o atie) Cu c't de#&o!ti mai mu!te idei pentru a-ti atin e o,iecti&e!e( con%orm @e ii Pro,a,i!itati!or( cu at't este mai pro,a,i! sa

998 "CBIMBFND GFNDIREA( TI "CBIMBI CIATA asesti ideea cea mai potri&ita pentru tine( e+act !a momentu! oportun) A,i!itatea ta de a enera idei noi este ne!imitata) De aceea( si &iitoru! tau se do&edeste ne!imitat) 38) Pune-ti mintea !a contri,utie) E+ista c'te&a strate ii si te.nici de 'ndire %o!osite de oamenii din top din <ntrea a !ume) Oricare dintre aceste metode de ana!i#a re si de e&a!uare a situatiei ta!e <ti poate o%eri idei &ita!e care <ti pot sc.im,a perspecti&a si c.iar &iata) Cu c't ai mai mu!te instrumente de 'ndire( cu at't mai mu!t <ti poti construi o &iata minunata) 33) Crea#a-ti propriu! &iitor) A,i!itatea de a pri&i <n &iitor si de a %ace asta#i pasii necesari care <ti &or asi ura &iata pe care ti-o doresti repre#inta un mod de a 'ndi esentia! practicat de oamenii cu ce! mai mare succes din istorie) Persoane!e ce!e mai e%iciente <si p!ani%ica &iata cu atentie si %ac tot ce depinde de e!e pentru a anticipa cu mu!t timp <nainte ce ar putea sa mear a rau) Drept urmare( acestea 'ndesc mai ,ine si iau .otar'ri mai ,une dec't oamenii din -uru! !or) 3=) Traieste o &iata minunata) @umea din -uru! tau este determinata <n mare masura de uni&ersu! dinauntru! tau) Oamenii cei mai %ericiti( mai ,ine p!atiti si mai respectati din %iecare domeniu sunt aceia care sunt cunoscuti pentru ca!itatea caracteru!ui !or) Atunci c'nd <ti &ei or ani#a &iata <n -uru! ca!itati!or perec.e numite inte ritate si cura-( ti se &or desc.ide toate usi!e( iar tu &ei %i o persoana cu ade&arat %ericita) ti &ei sc.im,a modu! de a 'ndi) II Fa-o( pur si simp!u$ Ci oarea menta!a este asemanatoare ce!ei %i#ice) Tre,uie mu!t timp si mu!ta munca pentru a o o,tine si a o mentine) Dar merita %iecare e%ort pe care <! %aci) Rasp!ata poate %i e+traordinara)$

">MAR "I CONC@>OII 993 Atunci c'nd &ei <ncepe procesu! de per%ectionare a persoanei ta!e( pentru a-ti crea pe dinauntru o ima ine c!ara a !ucruri!or de care &rei sa te ,ucuri <n e+terior( pro resu! poate %i <ncet !a <nceput) Dar daca &ei perse&era( &ei continua sa %aci si sa spui !ucruri!e potri&ite <n moduri!e oportune( &ei <ncepe sa o,tii cur'nd re#u!tate <n concordanta cu e%orturi!e pe care !e depui) Nu e+ista !imite rea!e <n !e atura cu ceea ce poti %i( %ace si a&ea( cu e+ceptia ce!or pe care ti !e sta,i!esti tu <nsuti) Esti o persoana %oarte ,una si e+trem de ta!entata si e+ista %oarte putine !ucruri pe care nu !e poti o,tine daca ti !e doresti su%icient de ))ntenssi muncesti destu! de mu!t pentru a !e o,tine) "ecretu! este sa <ncepi asta#i si sa nu renunti niciodata$

Cuprins Cu&'nt <nainte Mu!tu0niri : 4 Introducere ( 33 34 )58 Capito!u! Capito!u! Capito!u! Capito!u! 3 9 2 : "c.im,a-ti modu! de a 'ndi Capito!u! = Trans%orma-ti &iata Faureste-ti &isuri marete Capito!u! 5 Botaraste-te sa de&ii ,o at Preia contro!u! asupra &ietii ta!e Capito!u! 7 Dedica-te e+ce!entei Pune oamenii pe primu! !oc Capito!u! 6 G'ndeste ca un eniu

7: 6= 339 3=6 37= 362

995 C>PRIN" Capito!u! 4 Descatusea#a-ti puteri!e menta!e Capito!u! 38 Pune-ti mintea !a contri,utie Capito!u! 33 Ciitoru! depinde de tine Capito!u! 3= Traieste o &iata minunata "umar si conc!u#ii =8: =96 =75 =48 9=9

Editor; GRIGORE AR"ENE C>RTEA CECBE P>B@I"BING str) ar.) Ion Mincu 33( Bucuresti te!; /8=3D===)2:)=7( /8=3D===)5:)72 redactie; 8:55)22)5:)79 %a+; ==9)37)66 distri,utie; /8=3D===)=2)97 e-mai!; redactie`curtea&ec.e)ro internet; 111)curtea&ec.e)ro Tiparit !a ")c) TIPARG "A Pitesti