Sunteți pe pagina 1din 9

Diversitate tematica, stilistica si de viziune in opera marilor clasici

In deceniile care urmeaza Unirii Principatelor (1859), istoria tarii noastre cunoaste cateva evenimente importante. Am vazut ca scriitorii vremii au fost constienti ca era de renastere si civilizatie s!a desc"is tarii noastre (cum se spunea in #evista romana$ a lui do%escu). Una dintre cele stralucite epoci din cultura noastra & numita 'poca marilor clasici & este considerate pe drept cuvant aceea din deceniile (II!I) ale secolului trecut, cand apar operele e*ceptionale ale lui 'minescu, +ara,iale, -lavici, .acedons/i, +ritica lui .aiorescu, revistele +onvor%iri literare$, +ontemporanul$ si 0iteratorul$. 1e aceasta epoca se lea,a cateva din cele mai mari realizari ale poeziei, prozei, teatrului, criticii si pu%licisticii nationale. Junimea si Convorbiri literare. 2unimea a fost considerata in epoca si dupa aceea cel mai de seama cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane. In 1834, 2unimea scoate o revista proprie. #evista se intituleaza +onvor%iri 0iterare$ si primul numar apare la Iasi la 1 martie 1834. 1e aici inainte, activitatea societatii, se reflecta in revista. Aceasta are o viata lun,a in cadrul careia pu%lica toti scriitori de seama ai epocii 5 .i"ai 'minescu (multe poezii), Ion +rean,a (amintirle, povesti), (asile Alecsandri (pastelurile), Ion 0uca +ara,iale, Ioan -lavici si numerosii altii. Mihai Eminescu +el mai mare poet roman si unul din marii lirici ai lumii, .i"ai 'minescu, s!a nascut in 1856 la 7otosani, si natura 7ucovinei e de la inceput prezenta in opera lui. Prima poezie, care l!a facut cunoscut unui pu%lic restrans, este o ele,ie fara titlu, semnata .. 'minovici si tiparita alaturi de alte sase poezii intr!o %rosura. Adevaratul sau de%ut literar se face insa la revista 8amilia$ , in acelasi an (1833), cu poezia 1e!as avea$. 9e vom da seama mai %ine de idealurile si de lim%a:ul liricii lui 'minescu in urmatoarele perioade. ;rei teme esentiale pot fi desprinse din poezia lui 'minescu, in :urul carora se ,rupeaza elementele universului sau 5 natura, dra,ostea si istoria. 1.9atura este una tipic romantica. 'a apare poetului su% doua infatisari principale. Intai, ca toti romanticii, poetul e atras de o natura de inceput de lume, de material care se naste din "aos. 'l ima,ineaza in -crisoarea I$ un astfel de inceput si o astfel de nastere a universului 5 0a!nceput, pe cand fiinta nu eram, nici nefiinta, Pe cand totul era lipsa de viata si vointa, +and nu se!ascundea nimica, desi totul era ascuns< +and patruns de sine insusi odi"nea cel nepatruns. 8u prapastie= >enune= 8u noiam intins de apa= 9!a fost lume priceputa si nici minte s!o priceapa,

+aci era un intuneric ca o mare far!o raza, 1ar nici de vazut nu fuse si nici oc"i care s!o vaza.$ Aceste ima,ini cosmo,onice le ,asim si in multe alte poezii, ca si in marele poel 0uceafarul$, unde ?@perion face o calatorie spre ori,inile universului, spre locul de unde totul se naste. 1e romantismul acesta al viziunii se lea,a la 'minescu predilectia pentru universal noptii, al stelelor si al lunii, al visului, al imensitatilor, cum sunt cerul si marea. In al doilea rand, natura eminesciana se infatiseaza, mai ales in poeziile de dra,oste, ca o natura placuta, luminoasa, %landa si ocrotitoare. Poetul nu e numai un iu%itor de mari spatii cosmice, departate si reci ca acelea de unde vine ?@perion in 0uceafarul$, sau misterioase, nepatrunse, ca acelea din -crisoarea I$, ci si un iu%itor de spatii familiare, apropiate. Un astfel de spatiu este evocat in poezia 0a mi:loc de codru<$5 0a mi:loc de codru des ;oate pasarile ies, 1in "ucea, de alunis 0a voiosul luminis, 0uminis de lan,a %alta, +are!n trestia inalta 0e,anandu!se din unde<$ Aici o%servam cat de armonioasa este aceasta a doua natura eminseciana. +erul si pamantul se patrund, soarele si luna se o,lindesc in lac, alaturi de c"ipul iu%itei. ' o natura paradisiaca, in care isi fac aparitia vietati o%isnuite. 'a prote:eaza pe intra,ostiti. A.1ra,ostea (ilustrata in poezii cunoscute, ca5 Pe lan,a plopii fara sot$, -ara pe deal$, Atat de fra,eda$, etc.), a doua tema, isi are universal ei, direct le,ata de natura. In ,eneral, dintre cele doua naturi pe care le!am notat la 'minescu, a doua cea familiar!protectoare, formeaza cadrul o%isnuit al dra,ostei. In 0acul$, 1orinta$ si in alte poezii, poetul isi c"eama iu%ita in codrul cu verdeata$ sau pe malul lacului incarcat cu flori de nufar$B femeia, la randul ei, vrea sa!l smul,a din nouri si ceruri nalte$, adica din visari filozofice, si sa!l aduca pe pamant, alaturi de ea. .a:oritatea poemelor erotice ale lui 'minescu incep cu o c"emare in aceasta natura o%isnuita (vino!n codru la isvorul<$) si se inc"eie cu o stare de visare, de placuta cufundare a ,andurilor si a simtirilor in fosnetul frunzelor, in murmurul apelor, in dulcea %atere de vant. 1e fapt, acest lucru arata ca iu%irea este le,ata de natura la 'minescu intr!un c"ip mai profund decat s!ar le,a sentimentele perec"ii de indra,ostiti de cadrul in care ei se ,asesc. Iu%irea e o forma de a participa la viata lumii, a universului. Indra,ostitii ce se lasa in voia dra,ostei lor a:un, sa se contopeasca cu ritmul neo%osit al naturii insasi. 9u!si pun intre%ari, ci viseaza cu oc"ii desc"isi patrunsi de armonia codrului si de muzica astrelor. -tarea aceasta seamana cu somnul, cu visul, si este esential romantica. Pentru romantici, natura este eterna, spre deose%ire de om, care e muritor. 1e aceea omul & prin iu%ire, prin contemplatie visatoare, prin somn & aspira sa se contopeasca cu natura5 el vrea sa!si uite contitia trecatoare, sa se %ucure de eternitatea lumii insasi in care se afla. Iu%irea e o cale de acces spre eternitatea naturii.

C.A treia tema esentiala a liricii lui 'minescu o constituie istoria. +a si natura, istoria, ca tema a operei literare, reprezinta tot o descoperire a romanticilor. In comparatie cu natura, care la 'minescu este eterna, istoria e locul sc"im%arilor si de aceea ea se infatiseaza poetului ca o e*presie a stradaniei omului de a sc"im%a destinul rau. Aceasta stadanie este insotita de satisfactie,dar si de nemultumiri profunde, ce ,enereaza uneori sentimentul zadarniciei. .emento mori, su%intitulat de poet Panorama deseratciunilor$, este poemul succesiunii civilizatiilor spre un scop adesea necunoscut. Pe vasta panza a timpului se perinda +odri de secoli$, ceane de popoare$, de la primitivii care In pustiu alear,a vecinic, fara casa, fara vatra$, trecand prin 7a%ilon, ',ipt, Palestina, >recia, #oma, pana la 1acia mareata si le,endara. 1acia este evocata adesea de 'minescu,in opozitie cu lumea decazuta in care credea a trai el insusi. ;ema poemului tre%uie le,ata de prezenta cu,etatorului$, care ,ramadeste lumea intr!un sin,ur semn$B cu alte cuvinte, cauta sa afle intelesuri, sensul istoriei. ;recutul acesta ,lorios se opune prezentului si in -crisoarea III$, care se inc"eie cu un verita%il pamflet politic.'minescu nu e numai poetul evocarii unei istorii indepartate, ci si martorul uneia contemporane.#ezumand aceasta a treia tema esentiala a licricii eminesciene, putem spune ca istoria apare la 'minescu indisolu%il le,ata de ideea de patrie. 'l nu scrie despre tara doar cu ocaza sar%atorilor nationaleB lirica lui e permanent stra%atuta de sentimentul iu%irii de tara. CONCEPTIA DESP E POE!IE SI MISI"NEA POET"#"I Aparuta in +onvor%iri literare$ in 15 au,ust 1846, 'pi,onii$ a facut mare impresie asupra :unimistilor din cauza frumusetii versurilor$, cum isi va aminti Iaco% 9e,ruzzi, si totodata datorita ori,inalitatii cu,etarii$ cu care ne,resit ca, in fond, nu era cu putinta sa ne unim$.1in acest lun, poem aflam prima oara ce credea 'minescu despre poezie si poeti. Autorul evoca cu emotie zilele de!aur a scripturelor romane$, adica ceea ce el considera a fi fost epoca de ,lorie a literaturii noastre, aceea cuprinsa intre sfarsitul secolului al )(III!lea si :umatatea secolului al )I)!lea. 'minescu stie prea %ine ca ma:oritatea poetilor acelui timp erau importanti nu atat pentru valoarea in sine, estetica, a poeziei, cat si pentru sinceritatea idealurilor lor patriotice. 0ui 'minescu I se pare ca urmasii acestora sunt niste simple epi,onii$ care au pierdut orice sinceritate a simtirii. Partea a doua a poemului este o satira la adresa epi,oniilor, simtirii reci, "arfe zdro%ite$, mici de zile, mari de patimi, inimi %atrane, urate$. -i,ur ca aceste idei tre%uie interpretate ca e*presie a unui sentiment foarte su%iectiv de nemultumire al poetului.In cea mai stralucita epoca din literatura noastra, el vedea imitatia si lipsa idealurilor. 2unimistii nu erau de acord nici cu critica aceasta e*a,erata a prezentului, in literatura careia ei credeau, nici cu supraestimarea literaturii trecutului, pe care ei o credeau sla%a. +onceptia lui 'minescu difera de a lui .aiorescu in aceasta privinta. 1reptatea era de partea criticului. %servam indiferent de :ustetea unor consideratii, ca poetul pune un mare accent pe traditia nationala, fiind un mare iu%itor al istoriei tarii sale, ale carei fi,uri le!a evocat.

P O!A EMINESCIANA.INCE CA I D AMATICE 1esi poezia este partea cea mai cunoscuta a operei lui 'minescu, ea nu e sin,ura. -tim de:a ca poetul a fost si unul din marii ,azetari ai secolului al )I)!lea, pu%licand mai ales in ziarul ;impul$ articole politice sau pe diferite alte teme, care au avut un mare ecou in epoca. 1ar 'minescu a scris si proza literara. Prozele antume cele mai cunoscute sunt nuvele -armanul 1ionis$ si +ezara$. 1intre postume, vom aminti un roman netereminat din tinerete,$>eniu pustiu$, la care se adau,a numeroase alte povestiri, de o%icei numai sc"itate de 'minescu. Incercarile dramatice ale lui 'minescu se compun dintr!un numar destul de mare de piese de teatru incepute si neterminate de autor, nueori doar din simlpe planuri si ciorne. .ai ales in tinerete, poetul a fost urmarit de ideea de a scrie teatru. 9ici unul din aceste fra,mente nu a fost tiparit de poet. +a si o parte din proza si poezie, teatrul a fost descoperit dupa moartea lui 'minescu, in manuscrisele pastrate de ;itu .aiorescu. ;oate aceste incercari sunt imporatnte pentru a vedea cat de vaste erau preocuparile poetului si ce pondere acorda el istoriei nationale ca sursa de inspiratie pentru scriitori.

In concluzie se poate spune ca 'minescu poate fi luat in cosiderare ca un poet national dar si ca poet universal pentru ca, prin valoarea operei, isi desc"ide aripile asupra unui domeniu de sensi%ilitate si ,andire capa%il sa reflecte deopotriva ceea ce este specific fiecarui popor in parte si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un moment dat.'minescu reprezinta sinteza traditiei si a noutatii, a elementelor artistice romanesti si a celor universaleB prin el, literatura noastra atin,e o culme si isi face totodata iesirea necontesta%ila in lume. Ion Crean$a Ion +rean,a este, ca scriitor, dupa marturisirile unora, o descoperire$ a lui 'minescu. Acesta l!ar fi indemnat sa scrie iar in toamna anului 1845 erau vazuti impreuna la sedintele societatii 2unimea. Ion +rean,a este scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice. -ocotit la inceput autor poporal$, el s!a dovedit, in realitate, un artist profund ori,inal, care a creat, pornind de la folclor, o opera de neta individualitate, cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei inteli,ente artistice superioare si al unei inzestrari lin,vistice remarca%ile. 1upa aparitia povestilor, +rean,a a pu%licat in +onvor%iri literare$ in 1881!188A trei parti din Amintiri din copilarie. Partea a patra a vazut lumina tiparului postum in 189A. Amintirile cuprind povestea copilariei sau, mai de,ra%a, spectacolul varstei fericite. Prin amanunte, copilaria reconstituita a apartinut %io,rafic lui +rean,a, prin semnificatie este universala, apartine tuturor.

+opilaria apare ca o epoca de aur, ca un taram al %ucuriei si al inocentei, fara ,ri:i si suspine, in care fantezia completeaza realitatea, iar :ocul este suprema preocupare. -!ar putea spune, deci, ca in Amintiri, +rean,a zu,raveste copilaria vesela si nevinovata$ si ca 9ica este copilul universal$ de pretutindeni si de oricand, in care toti ne re,asim cu nostal,ie. Acestei copilarii ideale i se ofera un mediu real de e*istenta, un cadru uman si ,eo,rafic, care este cel al tinutului natal. -atul ?umulesti este taramul de %asm al candorii infantile si c"iar daca in realitate & cum dovedesc documentele & era un sat mic cu oameni nevoiasi, pentru +rean,a era un sat mare, razasesc. 1in pa,inile Amintirilor iese cu pre,nanta la iveala satul romanesc traditional. +rean,a cunoste psi"olo,ia oamenilor, raporturile lor in viata sociala, superstitiile lor. Aceasta opera cuprinde un numar relativ mare de persona:e, unele memora%ile, fara insa ca scriitorul sa le acorde un relief deose%it. 'le sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune si prin vor%ire. Universul Amintirilor este atat de puternic dominat de personalitatea lui 9ica, incat intamplarile se structureaza in :urul aceleeasi idei & a frumusetii copilariei & fara sa intereseze prea mult ordinea desfasurarii lor. Astfel realizata, Amintiri din copilarie$ ramane o opera unica in literatura romana prin forta cu care a reusit sa comunice miracolul copilariei, prin farmecul nee,alat al lim%a:ului si prin umor. Pentru constiinta romaneasca, ea este amintirea copilariei fiecaruia din voi. #espectand sc"ema traditionala, +rean,a devine ori,inal prin a%undenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a ,esturilor, a vietii sufletesti. +rean,a improvizeaza pe mar,inea sc"emei universale a %asmului o ima,ine a vietii taranesti de altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si o%iceiurile ei, cu deprinderile de comportament si cu lim%a:ul ei specific. Unitatea operei poate fi constatata si la nivelul stilului. 1esi scrise, frazele lui +rean,a urmaresc sa creeeze impresia de spunere, ca si cum ar fi adresate ascultatarilor, nu cititorilor. +u oc"ii pe carte, ascultam o voce apropiata care, printre intamplarile communicate,are variatii de ton, este serioasa si ,lumeata in sunetul ei, intervine ca a doua e*presie pe lan,a e*presia literara$ ((ladimir -treinu). 1e aceea, principala trasatura a stilului lui +rean,a este oralitatea, care rezulta dintr!o com%inatie inimita%ila de procedee ale lim%ii vor%ite. -emnul distinct al oralitatii este, mai intai, a%undenta e*presiilor onomatopeice, a inter:ectiilor si a ver%elor imitative . -enzatia de oralitate e provocata si de multimea e*presiilor specifice lim%ii vor%ite ( vor%a ceea$,$"at %ine$,$si pace %una$), a zicerilor tipice, a inte%arilor si e*clamatiilor (ori mai stii pacatulD$,$,rozav s!a sperietD$ ),etc. rala e si sinta*a frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vor%irii, si nu a scrisului, unde topica e mai controlata. ;oate aceste trasaturi pot crea impresia ca lim%a lui +rean,a reproduce e*act vor%irea moldoveneasca de la mi:locul secolului trecut. 1ar, de fapt ne aflam in prezenta unui lim%a: artistic, a unui stil foarte ori,inal. Umorul lui +rean,a se vadeste, inainte de toate, in e*primarea posnasa, in sucirea mucalita a frazelor, intr!o siretenie sintactica in care cazi ca intr!o capcana. Alteori, cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in com%inatii surprinzatoare. Astfel, mos +"iorpec, ciu%otarul il intampina pe 9ica stri,and5 ?e,"eD 7ine ai venit, nepurceleD$. (oia %una e intretinuta si de placerea scriitorului de a!si presara naratiunea cu zicale, cu e*presii

populare si vor%e de du", prin care se caracterizeaza o situatie, se in,roasa o trasatura, se face o aluzie sau, pur si simplu, se provoaca rasul. Umorul e starnit prin alte procedee5 prin caracterizare ironica, prin nume sau porecle comice (;rasnea$, >atlan$, 1u"u$, 7odran,a$), prin autopersiflare, prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. +a ta%loul procedeelor sa fie cimplet, sa le amintim si pe cele din povesti5 inte,rarea persona:elor ne,ative traditionale & prostul,lenesul,zmeul,dracul,moartea,etc & intr!un univers comic. 1upa cum se vede, umorul este la +rean,a tresatura specifica,semn de vitalitate, de veselie conta,ioasa, atitudine pe care o propune cititorilor ca solutie de viata. +a scriitor, +rean,a este o fiinta :oviala si socia%ila, care rade din inima, rade spre a starni "azul. #asul lui nu este un ras de distantare, care pedepseste, care %at:ocoreste. +rean,a nu este un satiric, rasul lui e mai de,ra%a un semn al dra,ostei de oameni, e un ras optimist, care eli%ereaza, care creeaza %una dispozitie. 1esi simtul umorului este la +rean,a o pro%lema de temperament, in opera el se realizeaza intr!o viziune si cu mi:loace populare, ceea ce este inca o dovada a faptului ca fondul sau spiritual primar este ec"ivalent cu fondul spiritual al folclorului romanesc. 'l se ridica la nivelul cel mai inalt a artei literare culte, realizand o literatura cu specific national, care a a:uns sa se inscrie I universal, prin faptul de a fi fost mai intai romanesc.

Ion #uca Cara$iale 'ste unul dintre cei mai mari scriitori romani 5 Arta dramatica si nuvelistica a lui +ara,iale poate servi de model pentru toate timpurileB si cine!si da seama de %o,atia de forme, cele mai multe din ele desavarsite, ale povestirilor sale<nu poate sovai un moment sa vada intr!insul pe unul dintre cei mai mari artisti literari ai tuturor vremurilor$ (.. 1ra,omirescu). In totalitatea ei, opera lui +ara,iale contureaza doua universuri distincte5 unul comic si altul tra,ic, cel din urma fiind ilustrat prin 9apasta$ si cateva nuvele, ca faclie de Paste$ si In vreme de raz%oi$. +elelalte piese de teatru si sc"itele alcatuiesc un univers comic atat de ori,inal si de romanesc, incat a patruns in stratul cel mai profund al constiintei noastre artistice. #eplici intre,i sau situatii cara,ialiene$ apar spontan in mintea tuturor, fenomenul curent al citarii dovedind e*traordinara rezistenta a spiritului cara,ialian. Prin sc"ite se lar,este considera%il orizontul uman si social caracteristic operei comice a lui +ara,iale. -crise intre 1848 si 1969, dar mai ales in :urul anului 1966 cand a avut un contract cu ziarul Universul$, adunate apoi in volumul .omente$ (1961), aceste miniaturi literare au, fiecare in parte, un farmec deose%it, iar in totalitatea lor contureaza o lume e*trem de pitoreasca in infatisarile ei pu%lice si particulare. +omediile sunt inspirate din viata %ur,"eziei romane din a doua :umatate a secolului trecut si surprind puternicul contrast dintre fondul si forma, dintre pretentiile si realitatea unei clase care trece printr!un moment favora%il afirmarii ei. +ara,iale prezinta evolutia %ur,"eziei,

formele prevenirii ei, trasaturile afisate si cele reale, am%itia si or,oliul acestei lumi in transformare. In comedii, +ara,iale creeaza situatii si tipuri specifice de o mare forta de su,estie. Persona:ele, memora%ile, sunt realizate intr!o viziune clasica, in sensul ca se incadreaza intr! o tipolo,ie cosmica, avand o dominanta a caracterului. Una dintre cele mai apreciate comedii este scrisoare pierduta$. In +adrul acesteia, orizontul social si tipolo,ic se lar,este prin cuprinderea marii %ur,"ezii romane, a:unsa la putere si roasa de am%itii. 'roii piesei se caracterizeaza printr!o crestere %rusca a instinctelor de parvenire. Interesele lor, contrare la un moment dat, se armonizeaza in final, pentru ca toti sunt niste vanatori de profituri intr!un re,in curat constitutional$. In cuprinsul scrisorii pierdute se intalnesc procedee , motive si modalitati care actioneaza simultan, dramatur,ul speculand aspectele comice ale evenimentelor, ale comportarii oamenilor, ale circulatiei ideilor si cuvintelor. '*ista, in primul rand, un comic al situatiilor, rezultat din fapte neprevazute si din ,rupuri insolite (triun,"iuri ;ra"anac"e & ;ipatescu & Eoe, cuplul 8arfuridi & 7ranzovenescu, com%inatiile diverse de adversari etc.). +ara,iale foloseste o serie de sc"eme tipice cunoscute in literatura comica universala5 incurcatura, coincidenta, ec"ivocul, revelatiile succesive etc. 8iecare scena in parte si piesa in totalitatea ei se dezvolta pe astfel de sc"eme, incat se poate afirma ca la +ara,iale predominanta este o situatie comica, in care evolueaza persona:e cu trasaturi comince, avand idei si un lim%a: comic. In al doilea rand, e*ista un comic al intentiilor, care reiese din atitudinea scriitorului fata de evenimente si oameni. -u%stanta piesei este supusa unor modalitati de tratare diferite5 ironica, umoristica, sarcastica, ,roteasca etc. +ara,iale este un scriitor o%iectiv, in sensul capacitatii de a creea viata, dar nu e un scriitor indiferent. 'l pare ca!si iu%este persona:ele, este in,aduitor fata de ele, dar nu iarta trasaturile prin care oamenii devin ridicoli si le evidentiaza in mod su%til, tratandu!i cu ironie, cu umor, punandu!i in situatii a%surde sau ,rotesti, demontand mecanismele sufletesti si reducandu!i uneori la conditia simplificata a marionetei. '*ista, in al treilea rand, un comic al caracterelor. In comedia clasica, principalele caractere comice sunt avarul, ipocritul, mincinosul, ,elosul, in,amfatul, risipitorul, laudarosul etc. Persona:ul purtator al unui astfel de caracter este rezultatul unui proces de a%stractizare si tipizare, pentru ca esenta lui e ascunsa uneori su% aparente inselatoare. +ara,iale creeaza si el, ca rezultat al unui asemenea proces, o tipizare comica, asa cum s!a aratat mai inainte. In al patrulea rand, putem vor%i de un comic de lim%a: cu totul remarca%il la un scriitor care are capacitatea iesita din comun de a retine cele mai fine nuante ale lim%ii vor%ite. Procedeele comice cele mai frecvente aplicate la acest nivel sunt repetitia aproape o%sendanta a unei specificitati de lim%a:, care deplaseaza atentia de la fondul comunicarii la forma ei, si interferenta de re,istre ale lim%a:ului, adica interferenta stilurilor. Ion 0uca +ara,iale nu este un scriitor numai al romanilor. Pornind de la realitati romanesti, creand scene si tipuri ori,inale, el s!a ridicat la o valoare artistica universala prin puterea de ,eneralizare si sinteza operei lui, prin increderea in posi%ilitatile omului de a se perfectiona. .esa:ul lui +ara,iale este mesa:ul etern al artei, ceea ce e*plica interesul constant fata de dramatur,ia lui nu numai al spectatorului roman, ci si al celui de pretutindeni, el fiind unul dintre marii clasici.

Ioan Slavici Ioan -lavici a fost una din personalitatile proeminente ale scrisului romanesc. 8ormat de -coala ;ransilvaneana in spiritul dorintei de neam si al pretuirii creatiei populare, -lavici isi desavarseste invatatura & dupa o%iceiul vremii & la Pesta si apoi la (iena, unde, in anii studentiei, se imprieteneste pentru toata viata cu 'minescu. Intors in tara, -lavici continua sa manifeste acelasi spirit activ. 'minescu il introduce la 2unimea$, unde il cunoaste si se imprieteneste cu Ion +rean,a, avand preocupari si idei literare asemanatoare. +oncomitent cu alte activitati, -lavici a desfasurat o presti,ioasa activitate didactica, predicand literatura, istoria si filozofia. A scris si manuale scolare. 1e!a lun,ul intre,ii vieti, -lavici a desfasurat o ampla activitate de presa. Il aflam mai intai redactor la +urierul de Iasi$, apoi timp de cativa ani lucrand, alaturi de 'minescu si +ara,iale, in redactia ziarului %ucurestean ;impul$. .ai tarziu conduce cotidianul si%ian ;ri%una$, unde indrumeaza primii pasi in literatura si inlesneste de%utul poetului >eor,e +os%uc. Impreuna cu acesta si cu +ara,iale fondeaza apoi revista (atra$. -lavici a inceput sa scrie la indemnul lui .. 'minescu, care multa vreme i!a facut cu discretie indreptari pe manuscrise. A de%utat in 1841, la +onvor%iri literare$, cu comedia 8ata de %irau$. 1ar ceea ce l!a impus in cultura romaneasca este, mai presus de orice, vi,urosul sau talent de prozator. +ele mai valoroase roade pe care le!a dat acest talent al lui -lavici sunt insa cele din domeniul nuvelisticii. 9uvelele, aparute in sase volume, au contri%uit la pro,resul literaturii romane in directia o,lindirii realiste a vietii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii %ur,"ezii rurale si de pauperizare a populatiei satesti, prin crearea de persona:e reprezentative, care intruc"ipeaza conflictele si trasaturile esentiale ale acestei lumi. In nuvelele lui -lavici ,asim, de asemenea, o reflectare ampla a vec"ilor randuieli rurale, a o%iceiurilor si datinilor, a credintelor si superstitiilor, a moralelor si a pre:udecatilor oamenilor simplii. 'roii lui -lavici, adesea conventionali, sunt construiti pentru a ilustra anumite principii etnice, pe care omul tre%uie sa le respecte in viata, daca tine la linistea lui sufleteasca. Unul dintre pacatele pe care -lavici le!a sanctionat necrutator a fost si ispita %anului. In a%ordarea acestei teme, el recepteaza modalitatile variate in care relatiile capitaliste, ce incepusera sa patrunda in viata satului transilvanean isi pun pecetea pe constiinta oamenilor. Aceasta tema a fost reluata si in romanul .ara$. 1ar in niciuna dintre opere, -lavici nu a atins un nivel atat de inalt al artei sale de prozator realist modern ca in nuvela .oara cu noroc$. ;ema acestei nuvele o constituie urmarile ne,ative, consecintele nefaste pe care setea de im%o,atire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. 0a %aza ei se afla convin,erea autorului ca ,oana dupa avere, in special dupa %ani, z%uciuma ti"na si amaraste viata omului, ,enereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. Aceasta convin,ere este ilustrata cel mai %ine in nuvela prin destinul cizmarului >"ita. 1evenit carciumar la moara cu noroc, el este un persona: puternic individualizat, mai ales printr!o mare varietate de trasaturi sufletesti contradictorii, izvorate din incompati%ilitatea dintre atractia irezisti%ila spre im%o,atire si simtul innascut al demnitatii, dorinta lui de a ramane om cinstit. Prin >"ita, -lavici e*emplifica o drama a omului.

-lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata persona:elor sale. Procentul de duritate si afectiune, de %unatate si rautate, de "otarare si sla%iciune pe care il aflam in fiecare din ele face din -lavici un o%servator fara partinire, cu spirit realist desavarsit. 1ar in conceptia lui -lavici viata fiecarui persona: este vazuta ca un destin propriu care oricum se va implini. 1e aceea el nu se simte in niciun fel o%li,at sa e*plice nimic ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il impin, pe fiecare persona: pe drumul destinului. Astfel, o%servand dezumanizarea lui >"ita, -lavici noteaza 5 Atat se simtea de ticalosit si de sla% in el insusi, incat nu ai putea sa!si dea seama ce poate si ce nu poate sa faca si asa incetul cu incetul se lasa in voia intamplarii$. Persona:ele insesi sunt convinse ca au o soarta dinainte sta%ilita careia nu i se pot opune. Arta persona:ului epic atin,e in .oara cu noroc$ un nivel de maiestrie ridicat si in ceea ce priveste portretistica literara. Portretul fizic este concis, redus la esential, realizat aproape cu aceleasi mi:loace ca la predecesorii sai. Procedeul folosit de -lavici se o%serva cel mai %ine urmarind de!a lun,ul nuvelei modul in care se inc"ea,a portretul moral al lui >"ita. -lavici da o mare atentie felului in care se e*prima persona:ele, stiind ca astfel poate patrunde intr!o sfera ori,inala, unde receptarea lumii si a vietii este mai autentica. #emarca%ile sunt, in stilul lui -lavici, e*presiile, zicatorile si prover%ele, anumite capitole ale nuvelei ilustrand parca adevarul invaria%il al acestora. Avand in vedere contri%utia remarca%ila a celor patru mari scriitori in literatura romaneasca, scriitori ce apartin cate,oriei marilor clasici atat pe plan national, cat si pe plan universal,putem afirma ca operele lor si!au pus amprenta pe cultura poporului roman, au sta%ilizat si inradacinat ori,inile no%ile ale romanilor,reusind prin acestea sa ramana un adevarat model pentru urmatoarele ,eneratii de scriitori.