Sunteți pe pagina 1din 11

2.

Coninut
Datorita
faptului ca la unLA
sistem
complex cum
este centrala cogenerativa
ce functioneaza
cu
REDUCEREA
ZGOMOTULUI
APLICATIILE
INDUSTRIALE
CU TURBOMOTOR
DE AVIATIE
SI
turbomotor de aviatie,
reducerea zgomotului
la sursa esteIN
foarte
complicata
si duce la reproiectare
CUANTIFICAREA
REZULTATELOR
FUNCTIE
DE IZOLAREA
FONICA
ceea ce inseamna si costuri ridicate, solutia optima este de a reducere zgomotul pe caile de
Silviu Emil Ionescu, Adina Cristina Ionescu
propagare in apropierea sursei cu structuri fonoabsorbante si
fonoizolante.
Pentru prelevarea amprentei sonore si pentru o analiza
Rezumat:
articol
prezinta
parcurgerea
etapemasurari
de cercetare fundamentala si aplicata,
complexa Acest
a sursei
principale
de zgomot,
s-auunor
efectuat
activiti
deachizitii
testari sisemnale
verificari
prin msurri,
acustice cu
multicanal
atat indiagnoze
interiorulzgomot
cladiriisi analize comparative. Etapele sunt
alese
incat sagrupului
se ajunga
o cuantificare
a rezultatelor
cat
si astfel
in interiorul
delaputere
langa turbomotor
si in functie de amprenta sonora a unui
turbomotor de aviatie utilizat la o centrala cogenerativa si structurile fonoabsorbante utilizate. Se va
generator.
efectua in In
final
si oacestui
raportare
a rezultatelor
limitele
maxim admise
cazul
sistem
industrial,laeste
de mentionat
faptul pentru zonele industriale ce se
regasesc
in protectia
Necesitatea
articolului
deriv din condiiile impuse de Directivele i
ca turbomotorul
este muncii.
principala
sursa de zgomot,
ci nu
NormativeledeEuropeane
transpuse
n legislaia
legate de limitele de zgomot maxim admise
generatorul
curent electric.
In acest
sens s-aunaional,
efectuat analize
n
funcionarea
echipamentelor
i utilajelor
in zonele industriale.
spectrale
comparative
ce dovedesc
acest lucru.

1. Introducere
Zgomotul reprezint prin definitie generarea simultana a mai multor semnale armonice din
domeniul auditiv ce radiaza aleator, formand astfel un semnal complex deranjant pentru organul
auditiv. In ansamblu, acest semnal complex numit zgomot, poate fi de un nivel acustic ridicat, in
functie de amplitudinea presiunii acustice produsa de sursa, si mediul sau cile de propagare a
energiei acustice pana la receptorii care sunt nglobai n totalitate ntr-un sistem de munc i via.
Alegerea metodei de combatere a zgomotului se face n funcie de scopul i obiectivele
urmrite, astfel distingem :
-

metode de combatere a zgomotului la surs;

metode de combatere a zgomotului pe cile de propagare;


Extragerea spectrului de 1/1 octava din semnalul crud
-

metode de combatere a zgomotului la receptor;

[ID=22] Average G1 - Record


100

Hz;(dB(A)[2.000e-05 Pa], RMS)

31.5

54.8

Prin aplicarea acestor metode se urmrete asigurarea proteciei :

80

60

mpotriva efectelor locale de expunere la zgomot sau diminuarea pericolului surditii


profesionale ;

40

20

pentru evitarea instalrii disconfortului i interferarea ateniei cand este importanta


asigurarea inteligibilitii comunicaiilor pentru securitatea angajailor n procesul muncii ;

-20

pentru diminuarea efectelor asupra snttii personalului expus la zgomot (stres, sistemul

-40

cardiovascular, sistemul nervos prin oboseala, insomnii, deficiene de comportament,

-60

etc.).

-80
31.5

63

125

250

500

1k

2k

4k

8k

16 k

Variatia in timp a nivelului global de presiune acustica ponderata A


Envelop [ID=25] Ch. 1 - Record
120

s;dB(A) [2.000e-05 Pa]

0.0

115.8

34.0

118
116

114
112

110

108

106

104
102
100
0

10

15

20

25

Avand la baza amprenta sursei de zgomot, s-a demarat cu pregatirea lanturilor pentru a
determina coeficientul de absorbtie pentru anumite materiale, ale caror caracteristici acustice sunt
total diferite, fiecare satisfacand un anumit domeniu de frecventa, urmand ca la proiectarea structurilor
sa se aplice straturi specifice de material pentru a acoperi o gama cat mai larga de atenuare.
In cadrul experimentelor s-au utilizat doua lanturi ce au la baza metode diferite de
determinare a coeficientului de absorbtie, acest lucru fiind util in acelasi timp si la compararea
datelor prelevate.
Asadar este vorba de lantul electroacustic clasic cu Tub Kundt de la Brel & Kjr prezentat
anterior, bazat pe o metoda clasica cu generare de unde stationare (sau semnale armonice), si un lant
SCS Tub Kundt de ultima generatie cu software de la AREVA 01dBMetravib bazat pe metoda
functiei de transfer cu generare de zgomot alb conform SR EN ISO 10534-2/2005.

Lantul SCS Tub Kundt este alcatuit din


mai multe tuburi, fiecare acoperind o anumita
gama de frecvente (100 tub pentru frecvente
joase-medii, 28 tub pentru frecvente inalte,
rezultatele fiind la sfarsitul procedurii mediate
software). Avand avantajul unei testari rapide cu achizitionare multicanal, acesta poate inregistra si
reprezenta linear in acelasi timp valoarea coeficientului de absorbtie intr-un spectru FFT cu o rezolutie

30

115.4

de 829 canale, ceea ce inseamna ca se pot extrage tabelar din baza de date a programului, valoarea
masurandului din 12 in 12 Hz (exemplu: 50, 62, 74, ... ).

Cu ajutorul acestui lant de masura cu software de la AREVA s-au extras urmatoarele


informatii din domeniul de frecventa 50-10000 Hz:
-

Spectru 1/3 octava al coeficientului de absorbtie

Spectru larg de frecvente al coeficientului de absorbtie

Spectru larg de frecvente al impedantei acustice reale

Spectru larg de frecvente al impedantei acustice imaginare

Aceste informatii au fost foarte utile in alegerea materialelor cu caracteristici acustice bune si
in acelasi timp au fost utile la imbinarea rezultatelor acestora pentru realizarea structurilor
fonoabsorbante. La realizarea structurilor s-au luat in calcul si imbinarea straturilor de aer cu diferite
materiale. In imaginile urmatoare sunt prezentate rezultate obtinute cu SCS Tub Kundt la unul din
materialele fonoabsorbante testate: Mostra 1 Rezultate finale combinate Tub 100 + Tub 28,
Coeficientul de absorbtie acustica [%] in functie de f [Hz], spectru 1/3 octava.

Mostra 1 Rezultate finale combinate Tub 100 + Tub 28, Coeficientul de absorbtie acustica
[%] in functie de f [Hz], narrow bands.

Pe baza rezultatelor obtinute in urma determinarii coeficientului de absorbtie si a impedantei


acustice pentru materialele alese, s-au proiectat si s-au executat de catre colectivul de acustica din
cadrul INCDT COMOTI, un numr de 10 modele experimentale cu dimensiuni diferite si straturi
special aranjate, bazate pe materialele studiate in etapa anterioara pentru cercetare aplicata.
S-a urmarit imbinarea in straturi a mai multor materiale cu caracteristici acustice diferite,
pentru a imbunatati atenuarea pe un domeniu de frecvente cat mai larg, deoarece in general undele
sonore se propag de la un material la altul alaturat prin cavitatile desparitoare dintre plci, s-au pur si
simplu prin vibratia proprie favorizand transmisia zgomotului prin structura. La trecerea undelor sonore
printr-un material poros are loc o atenuare pe un anumit domeniu in functie de modulul de elasticitate
al materialului, densitatea sau mai pe scurt de natura acestuia. Aceast interaciune dintre undele
sonore i materialul poros duce la o pierdere din energia undelor care va fi convertit n cldur.
Datorit acestei conversii, se propag mai puin energie a undelor sonore prin perei. Cu ct este mai
gros sau mai dens materialul izolant dintre plci cu att este mai mare cantitatea de energie convertit
n caldur i rezult o mai bun izolare fonic.
Structurile fonoabsorbante tip sandwich, fiind delimitate in acelasi timp si de spatii de aer
pentru a spori calitatea atenuari zgomotului, au fost asamblate asfel incat sa se poata implementa ca
mostra intr-un lant special de determinare a pierderi prin transmisie la zgomot aerian si pentru
determinarea izolarii la zgomot aerian R[dB] conform SR EN ISO 140-3/2005, pentru un domeniu
specific de frecventa.

Izolarea la zgomot aerian definete aciunea prin care se urmrete ca elementele


separatoare ntre dou camere ale unei cldiri s reduc transmisia zgomotului aerian ntre spaiile pe
care le separ.
Reducerea trebuie s fie efectiv n ambele sensuri de transmitere a zgomotului.
n acest caz este util s considerm o camer fiind camer surs (emisie) i cealalt camer
receptoare (recepie).
INDICE DE ATENUARE ACUSTIC R pentru un element de construcie, este definit de
urmatoarea relaie:

R = L 1 L2 +

10 lg

[dB]
A

n care:
L1, L2 = niveluri de zgomot n spaiul de emisie, respectiv de recepie, n dB;
S = suprafaa probei (perete sau planeu), n m ;

A = aria de absorbie echivalent n camera de recepie, n m .

n scopul determinrii indicelui de atenuare acustic R s-a folosit o metod de lucru adecvat,
amenajandu-se un stand special de lucru, care se compune din:

o camer de emisie cu dimensiunile de 1000 x 1000 x 700 mm n care se genereaz

zgomot alb. S-a prevzut pentru emisia zgomotului alb un lan electroacustic pentru generarea i
msurarea sa.(lan electroacustic emitor) ;
-

o camer de recepie cu dimensiunile de 1000 x 1000 x 1000 mm unde se msoar

rspunsul materialelor testate la zgomotul emis, dup ce acesta a traversat mostrele de material.
Lanul electroacustic ataat acestei camere (lan electroacustic receptor) este necesar msurrii
zgomotului transmis prin mostra de material fixat ntre cele dou camere.
ntre cele dou camere de emisie i recepie special amenajate i cptuite cu material
fonoizolant s-a prevzut o fereastr cu dimensiunea unui ptrat cu latura de 250 mm, n care sunt
fixate panourile pentru a fi testate.

Compararea spectrala a semnalelor prelevate cu lantul de determinare a indicelul de atenuare la


zgomot aerian, pentru o structura fonoabsorbanta (emisie rosu, receptie verde)
[ID=94] Average G2 4.2.M2 - Record - ACUSTIC

Hz;(dB[2.000e-05 Pa], RMS)

0.00

57.3

[ID=86] Average G1 4.1.M2 - Record - ACUSTIC


100

Hz;(dB[2.000e-05 Pa], RMS)

0.00

87.0

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Analiza comparativa - reprezentarea grafica a valorilor lui R pentru cele 10 mostre de panouri
fonoabsorbante i fonoizolante

Din analiza rezultatelor msurrilor acustice prezentate se pot deduce urmtoarele aspecte:
-

izolarea la zgomot aerian msurat conform celor descrise mai sus, a scos n eviden
performanele celor 10 mostre de panouri stratificate.

analiza acestor diagrame au dus la concluzia c toate mostrele de panouri au o izolare la


zgomot aerian n funcie de frecven cuprins ntre 30 i 55 dB.

18000

20000

excepie de la aceasta este mostra numrul 10 care are R cuprins ntre 15 i 40 dB. Acest
lucru este posibil deoarece aceast mostr nu conine material poros.

mostra cu caliti izolante mai bune este mostra M2 care are R cuprins ntre 35 i 55 dB.

Compararea spectrala a amprentei sursei de zgomot ce s-a determinat anterior la


turbomotorul de aviatie utilizat in industrie, s-a realizat impreuna cu rezultatele structurii optime.
Asadar s-a extras din semnalul crud prelevat la sursa, spectrul de 1/3 octava si s-a determinat
diferenta frecventelor centrale corespunzatoare curbei caracteristice R[dB] a materialului
fonoabsorbant si fonoizolant M2 cu calitati optime, dupa care s-a reprezentat estimarea atenuari
zgomotului la sursa.
In tabelul urmator mai sunt prezentate si cateva valori numerice ce s-au utilizat la
determinarea izolarii la zgomot aerian.

f [Hz]

L1 [dB]

L2 [dB]

L1- L2 [dB]

factor
corectie

R [dB]

Sursa [dB]

Sursa-R
[dB]

125

107.1

61.4

45.7

2.7

48.4

94.7

46.3

160

108.2

71

37.2

0.45

37.65

98.7

61.05

200

108.8

70.6

38.2

-9

29.2

96.3

67.1

250

107.4

58.5

48.9

-10

38.9

101.1

62.2

315

105.8

56.3

49.5

-10

39.5

102.5

63

400

107.4

48.4

59

-10.4

48.6

102.9

54.3

500

104.5

58.5

46

-11.4

34.6

102

67.4

630

103.8

53.6

50.2

-11.8

38.4

99.3

60.9

800

105.3

54

51.3

-13

38.3

99.1

60.8

1000

107.3

54

53.3

-15.2

38.1

99.7

61.6

1250

102.7

55.7

47

-15.3

31.7

97.3

65.6

1600

105.6

49.7

55.9

-16.5

39.4

96.9

57.5

2000

106.7

40.7

66

-17.2

48.8

97.3

48.5

2500

109.6

39.5

70.1

-18.5

51.6

103.8

52.2

3150

107.3

37.7

69.6

-18.8

50.8

102

51.2

4000

98.7

35.2

63.5

-19.5

44

97.4

53.4

5000

100

34.2

65.8

-20

45.8

97.2

51.4

6300

101.1

34.9

66.2

-20

46.2

97.1

50.9

Izolarea la zgomot aerian R[dB] pentru mostra numarul 2:

60

50

40
R [dB]
30

20

10

0
125

160

200

250

315

400

500

630

800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300
f[Hz]

Estimarea atenuarii zgomotului cu ajutorul mostrei numarul 2:

120

100

80
Sursa - R [dB]
60

40

20

0
125

160

200

250

315

400

500

630

800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300
f[Hz]

Trebuie mentionat faptul ca atenuarea estimata pentru sistemul industrial la care s-au efectuat
masurari este foarte buna, fara a lua in calcul si atenuarea pe care o produc peretii cladirii industriale
in care se afla grupul de putere.
Pentru cazul de fata si anume in zonele industriale curba Cz70 se va aplica la comparatia
urmatoare, pentru a observa limita maxima admisa de protectia muncii in zonele cu astfel de surse de
zgomot:

Panoul II
f [Hz]

R [dB]

Sursa
[dB]

Cz 70
[dB]

Sursa - R
[dB]

125

41.3

101.1

82.9

59.8

250

31.1

105.4

77.1

74.3

500

38.5

106.4

73

67.9

1000

35.6

103.6

70

68

2000

44.1

105.4

67.5

61.3

4000

48.1

104.3

65.7

56.2

120

100

Sursa, Sursa80
R, Cz70 [dB]

60

40

20

0
125

250

500

1000

2000

f[Hz]

Se observa cum atenuarea produsa de mostra aleasa aduce nivelul sursei de zgomot de
culoare rosie, sub limita maxima admisa de culoare galbena, satisfacand astfel cerintele impuse in
protectia muncii.
3. Concluzii
Din experiena acumulat

n realizarea practic a celor zece panouri fonoabsorbante i

fonoizolante s-au extras urmatoarele concluzii:


-

performanele acustice sunt mai bune cnd materialele folosite la realizarea structurilor
sandwich au proprieti acustice pe domenii de frecvente cat mai mari (absorbie i
izolaie);

se pot crete performanele acustice ale panourilor, dac n structura sandwich se


introduce un strat de aer ntre dou straturi de material poros;

4000

coeficientul de absorbie acustic al unui sandwich crete odat cu creterea grosimii


materialului poros folosit;

grosimea materialului poros influieneaz creterea coeficientului de absorbie spre


frecvenele joase;

folosirea de materiale moi, performante din punct de vedere acustic, pot scdea greutatea
i grosimea panourilor fonoabsorbante i fonoizolante;

in funcie de aplicaia practic unde se pune problema izolrii fonice a unei surse de
zgomot, in scopul ncadrrii rezultatelor msurrilor acustice n limitele normativelor n
vigoare (naionale i europene), se va alege soluia cea mai adecvat care s in seama
att de aspectul economic (cost de fabricaie ct mai redus), de aspectul ecologic
(folosirea unor materiale nepoluante), ct i de performanele reducerii nivelului de
zgomot.

4. Bibliografie
1. Lucrari INCDT COMOTI Rezultate Proiect REDNOISE modul I, CEEX Ctr286/2006
2. N. Enescu, I. Magheti, M. A. Sarbu Acustica tehnica Editura ICPE, 1998
3. E. Bdru - Bazele acustice moderne. Editura academiei RSR 1961 M. Grumzescu
4. M. Gafianu - Vibraii i zgomote. Editura Junimea Iai 1980 V. Foca
5. B & K - Architectural Acoustics. 1978
6. STAS 10046/2: 1992 - ACUSTICA CONSTRUCIILOR. Determinarea coeficientului de absorbie
acustic i a impedanei acustice a materialelor prin metoda interferometrului acustic
7. SR EN ISO 140 /1 : 2005 - ACUSTIC. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si elemente de
cladiri. Partea 1 : Specificatii pentru laborator
8. SR EN ISO 140 /2 : 2005 - ACUSTIC Masurarea izolarii acustice a cladirilor si elemente de cladiri.
Partea 2 : Specificatii relative la fidelitate.
9. SR EN ISO 140 /3 : 2005 - ACUSTIC Masurarea izolarii acustice a cladirilor si elemente de cladiri.
Partea 3. Masurarea in laborator a izolarii la zgomot aerian a elementelor de cladiri.
10. SR EN ISO 140 /4 : 2005 - ACUSTIC Msurarea izolrii acustice n cldiri i a elementelor de
constructii. Partea 4: Msurarea n situ a izolrii la zgomot aerian ntre camere.
11. SR EN ISO 140 /5 : 2005 - ACUSTIC Masurarea izolrii acustice n cldiri i a elementelor de
construcii. Partea 5 : Msurarea n situ a izolrii la zgomot aerian a elementelor de faad i a
faadelor.
12. SR EN 20 140 /9 : 1998 - ACUSTIC Masurarea izolrii acustice n cldiri i a elementelor de
construcii. Partea 9 : Msurarea n laborator a izolrii la zgomot aerian ntre dou camere printr-un
plafon suspendat cu spaiu de aer intermediar.

13. SR EN 20 140 /10 : 1998 - ACUSTIC Masurarea izolrii acustice n cldiri i a elementelor de
construcii. Partea 10 : Msurarea n laborator a izolrii la zgomot aerian a elementelor mici de
construcii.
14. SR EN ISO 717 /1 : 2000 - ACUSTIC. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de
construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
15. SR EN ISO 10534-2/2005 Determinarea coeficientului de absorbtie acustica si a impedantei cu
interferometru acustic: Metoda functiei de transfer